34) Ideea de Liber Arbitru in Teoriile Criminologice Studiate

(a) Cezare Beccaria sustine ideea de liber arbitru, considerand necesitatea existentei
unor pedepse proportionale cu delictul
(b) Contributia fundamentala a lui C. Lombroso la dezvoltarea gandirii criminologice a
constat in negarea ideii de liber arbitru si implicit pe cea de raspundere morala, ,
considerand ca fenomenul criminal este determinat de o anormalitate biologica bazata
pe atavism organic si psihic si pe o patologie epileptica
(c) Enrico Ferri neaga si el ideea de liber arbitru, pe care o considera o pura iluzie. El
critica atat conceptia claisca a liberului arbitru absolut, cat si teoriile neo-clasice prin
care se sustinea existenta unui liber arbitru limitat relativ. Pentru combaterea ideii de
liber arbitru, erri recurge la o demonstratie in cel mai pur stil pozitivist, apeland la
argumente psihofiziologice, la rezultatele unor cercetari din domeniul biologiei, al
antropologiei si al psihiatriei. !oate argumentele utilizate converg spre constatarea ca
omul actioneaza cum simte si nu cum gandeste "eu vreau constata o situatie, dar
nu o creeaza#. $egand ideea de liber arbitru, se neaga implicit si raspunderea morala,
fiind inlocuita de acesta cu cea sociala.
(d) in concetia d!nei "egrier! #umont - comportamentul criminal este o consecinta a
alegerii pe care delincventul o face, o manifestare a liberului-arbitru cu care acesta
este inzestrat
(e) si in studiul realizat de $aurice Cusson, autorul teoriei strategice, apare ideea de liber
arbitru, acesta sintetizand principiul rationalizarii limitate delincventul poate opta pt
solutia cea mai eficace, tinand cont de ce-l intereseaza si de contrangerile care i se
impun. Cusson afirma cu privire la liberul arbitru, ca in general, existenta acestuia nu
poate fi ignorata
3%) Aratati di&erentele intre criminologia etiologica si cea dinamica
% etiologia criminala & o modalitate specifica de cunoastere in cadrul cercetarii
criminologice, prin care se vizeaza aflarea cauzelor, a conditiilor ori a factorilor ce determina
sau favorizeaza fenomenul criminal
% criminologia dinamica & acea subramura a criminologueu teoretice, care se ocupa cu
studierea fenomenului criminal, dpdv al mecanismelor si al procedelor care insotesc trecerea
la act
% criminologia etiologica presupune trecerea in revista a contributiilor aduse dezvoltarii
gandirii criminologice pt fiecare etapa in parte
% teoreticienii criminologiei dinamice neaga valoarea stiintifica si utilitatea explicatiilor de tip
cauzal, concentrandu-si atentia asupra actului criminal in sine, incercand sa faca abstractie de
istoria infractorului, de factorii endogeni sau exogeni ce ar fi putut actiona asupra acestuia
anterior comiterii faptei
% teoriile etiologice si cele dinamice nu au nimic antagonic, ele se refera la ' faze distincte ale
fenomenului criminal. Primele se refera, in special la ce se intampla cu o persoana pana la
momentul trecerii la act "cauzele ce-l determina sa adopte conduita criminala#, iar celelelte
se refera la ce se intampla cu criminalul in momentul faptei, descriu trecerea la act in sine.
(unt, de fapt, ' viziuni care se completeaza reciproc. Pastrandu-si fiecare identitatea,
diferitele teorii trebuie sa concureze la explicarea fenomenului criminal, nu sa se nege
reciproc.