1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURETI
Specializarea: Management Financiar Contabil

Grile pentru examenul de licen sesiunea iulie 2008, februarie 2009

B B. . D DI IS SC CI IP PL LI IN NE E D DE E S SP PE EC CI IA AL LI IT TA AT TE E

2 2. . F Fi in na an n e e

1. ntreprinderea nregistreaza un venit pentru:
A) vnzarea de produse finite cu ncasare peste 60 zile;
B) vnzarea de marfuri cu ncasare imediata;
C) aportul actionarilor la cresterea capitalului social (n numerar);
D) aportul actionarilor la cresterea capitalului social (n natura);
E) ncasarea unei creante la scadenta (30 de zile de la vnzarea produselor finite).
Alegeti varianta corecta:

a. A+B; d. A+B+E
b. B+C+E e. C+D
c. B+C;

2. Cnd rata nominala a rentabilitatii economice este de 50%, rata inflatiei este de
10%, rata reala a rentabilitatii economice este:

a. 18%;

d. 16,6%;
b. 36% e. 19%.
c. 17%

3. Pe termen scurt obiectivul gestiunii financiare este:

a. asigurarea cantitatii optime de stocuri
necesare desfasurarii normale a activitatii;
d. obtinerea echilibrului ntre fondul de
rulment si nevoia de fond de rulment;
b. asigurarea echilibrului ntre trezorerie si
capitalurile proprii
e. fluidizarea resurselor financiare pe
termen scurt ale ntreprinderii.
c. asigurarea echilibrului ntre activele circulante
(inclusiv cele de trezorerie) si sursele de
finantare a acestora;

4. Indicatorul Excedentul Brut al Exploatarii (EBE) exprima:

a. acumularea bruta din activitatea de exploatare d. profitul din exploatare
b. amortizarile si provizioanele; e. profitul din exploatare nainte de
dobnzi si impozit.
c. capacitatea de autofinantare

5. Decizia de finantare:

a. sta la baza alegerii ntre sursele proprii de
capital si cele mprumutate
d. este luata de catre administratorul
firmei
b. se ia de catre contabilul sef e. se face n orice moment al exploatarii.
c. are drept scop finantarea ciclului de
2
exploatare
6. Care din elementele de mai jos nu este cuprins n bugetul de trezorerie:

a. vnzarile de imobilizari d. impozitele si taxele datorate bugetulu
b. dividendele e. ratele scadente la creditele contractate
n anii anteriori.
c. productia stocata

7. Amortizarea si provizioanele sunt cheltuieli calculate care:

a. se folosesc n ciclul de exploatare d. se exonereaza de la plata impozitului pe profit
b. se investesc n imobilizari e. se au n vedere la plata dividendelor.
c. nu se investesc n imobilizari

8. Determinati rata de rotatie a capitalurilor stiind ca rata marjei nete este 9%,
rata de structura a capitalurilor este de 2,3 si rata rentabilitatii financiare 24%:

a. 1,16; d. 1,61;
b. 1,14; e. 1,41.
c. 1,17

9. Din bugetul productiei sunt derivate urmatoarele bugete:
A) bugetul cheltuielilor generale de productie;
B) bugetul materialelor consumate;
C) bugetul manoperei directe;
D) bugetul amortizarii;
E) bugetul investitiilor.
Alegeti varianta corecta:

a. B+C+E; d. A+C+E;
b. A+B+C; e. C+D+E.
c. A+B+C+D;

10. Care bugete au caracter restrictiv:
A) bugetul productiei;
B) bugetul de trezorerie;
C) bugetul investitiilor;
D) bugetul administratiei;
E) bugetul vnzarilor.

a. A+B; d. C+D;
b. B+C+D; e. A+B+C;
c. B+E;

11. n cadrul bugetului de trezorerie nu reprezinta activitati de exploatare:
A) vnzarea productiei realizate;
B) subventiile din exploatare;
C) veniturile din prestari servicii;
D) subventiile pentru investitii;
E) veniturile din vnzarea de active imobilizate.
Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. A+B+E d. A+B+D;
b. D+E; e. B+E.
3
c. C+D+E;
12. Capacitatea de autofinantare este determinata de:
.
a. marimea amortizarilor si
provizioanelor, calculate si
neconsumate nca, marimea
profiturilor nerepartizate si veniturilor
din dezinvestitii;
d. marimea profitului brut;
b. cheltuieli financiare e. marimea amortizarilor.
c. cifra de afaceri;

13. Se dau urmatoarele date: EBIT = 3500, dobnda = 80 u.m., activ economic =
5850, impozit pe profit = 25%, rata inflatiei = 12%. Rata rentabilitatii economice nominala
(Rec) si reala (Rrec) prezinta urmatoarele valori:
a. 45,21% si 29,65%; d. 41,52% si 25,69%;
b. 29,65% si 26,59%; e. 25,69% si 41,25%.
c. 42,15% si 26,59%;

14. Obiectivul gestiunii financiare pe termen scurt l reprezinta:

a. asigurarea echilibrului ntre
capitalurile permanente si cele proprii;
d. obtinerea echilibrului ntre resurse
temporare si resurse permanente;
b. asigurarea echilibrului ntre trezorerie
si capitalurile proprii;
e. fluidizarea resurselor financiare pe
termen scurt ale ntreprinderii.
c. asigurarea echilibrului ntre activele
circulante (inclusiv cele de trezorerie)
si sursele de finantare a acestora;

15. Situatia neta poate fi redata prin notiuni echivalente, cum ar fi:

A) capitaluri proprii;
B) fond de rulment;
C) activ circulant net;
D) activ net contabil;
E) profit net.

Alegeti varianta corecta:

a. B+D; d. D+E;
b. A+C; e. B+E
c. A+D;

16. Stabiliti varianta incorecta:

a. bugetele specifice sunt bugete de
executie;
d. aprecierea performantei ntreprinderii
n fiecare faza a perioadei bugetare se
realizeaza prin compararea
previziunilor cifrate din diferitele
bugete ale ntreprinderii;
b. bugetul de investitii are periodicitate
mai mare de 1 an;
e. bugetul administratiei are caracter
restrictiv.
c. operatiunile de elaborare a bugetelor
anuale ncep cu 4 luni naintea anului
de plan;
4

17. Bilantul unei societati la sfrsitul exercitiului, se prezinta astfel:
Elemente
Valori la nceputul
exercitiului
Valori la sfrsitul
exercitiului
Active imobilizate 15000 20000
Active circulante 5000 11400
Total activ 20000 31400
Capitaluri proprii 10000 19000
Datorii financiare 4500 6000
Datorii din exploatare 5500 6400
Total pasiv 20000 31400

Pe baza informatiilor prezentate, activul economic are valoarea:

a. 23000; d. 24500;
b. 24000; e. 25500.
c. 25000;

18. Etapele elaborarii bugetelor sunt:
A) ntocmirea si aprobarea bugetelor;
B) realizarea de studii premergatoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere;
C) elaborarea de bugete;
D) identificarea obiectivelor ntreprinderii pentru anul de plan, obiective ce decurg din planul
general strategic ntocmit pe o perioada de 3-5 ani;
E) stabilirea politicii generale a ntreprinderii.

a. A+B+C+D; d. A+B;
b. B+C+D+E; e. A+B+C+E
c. C+D+E;

19. Deciziile privind modalitatea de finantare a activelor unei ntreprinderi
apartine:

a. compartimentului financiar-contabil; d. actionarilor sau asociatilor;
b. directorului tehnic; e. conducerii sindicatului salariatilor din
ntreprindere.
c. managementului societatii;

20. Dispuneti de urmatoarele informatii: venituri din vnzarea produselor finite
3800 u.m., consumuri de la terti 2000 u.m., cheltuieli de amortizare 200 u.m., rezultatul net 40
u.m., cresterea economica 240 u.m., cheltuieli privind dobnzile 100 u.m., variatia
imobilizarilor 100 u.m., cota de impozit pe profit 25%. Stabiliti varianta corecta:

a. cash-flow-ul de gestiune este de 340
u.m. si societatea de vndut n cursul
exercitiului imobilizari;
d. cash-flow-ul disponibil este de 100
u.m. si s-a nregistrat o crestere a
activelor circulante nete n cursul
exercitiului;
b. cash-flow-ul disponibil este de 100
u.m. si s-a nregistrat o scadere a
activelor circulante nete n cursul
exercitiului;
e. activele circulante nete sunt de 340
u.m., iar cash-flow-ul disponibil este
de 100 u.m.
c. valoarea adaugata este de 1600 u.m.,
iar cash-flow-ul de gestiune este de
5
340 u.m.;

21. Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea urmatoarelor principii
de elaborare si functionare a acestuia:

A) principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din
ntreprindere;
B) principiul mentinerii colaborarii ntre departamente si al concordantei cu politica
de vnzari a ntreprinderii;
C) principiul totalitatii;
D) principiul supletei;
E) principiul cuplarii cu politica de personal.

Alegeti varianta corecta:

a. A+C; d. B+C+D;
b. A+B+C; e. A+B+C+D+E
c. A+C+D;

22. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei
cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil. u.m.,
cheltuieli variabile 924 mil. u.m., cota de impozit pe profit 25%.

a. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%; d. PN = 824 mil. u.m. si MCV = 23%;
b. PN = 180 mil. u.m. si MCV = 23%; e. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 23%.
c. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 23%;

23. Stiind ca vnzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de
270.000 u.m., uniform repartizate, vnzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 225.000
u.m., uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci ncasarile n lunile
iulie si septembrie vor fi de:

a. 44625 u.m. si 53550 u.m.; d. 44630 u.m. si 53600 u.m.;
b. 45000 u.m. si 53000 u.m.; e. 53000 u.m. si 44000 u.m.
c. 45500 u.m. si 53550 u.m.;

24. Cantitatile aprovizionate si intervalul dintre 2 aprovizionari succesive sunt
urmatoarele:

Intervalul dintre 2 aprovizionari succesive
(zile)
Cantitatea aprovizionata
(kg)
80 4000
100 6000
60 3000
120 9000
150 12000

Stiind ca necesarul de aprovizionat va fi de 72000 u.m., stocul curent va fi:

a. 23411,7 u.m.; d. 11720 u.m.;
b. 45633,8 u.m.; e. 28800 u.m.
c. 24600 u.m.;

6
25. Investitiile se grupeaza n ordinea descrescatoare a riscului, astfel:

a. strategice, de dezvoltare, de
modernizare, de nlocuire;
d. de nlocuire prin achizitii noi de
utilaje;
b. strategice si de modernizare; e. de modernizare prin decapitalizare.
c. de modernizare si de cercetare;

26. Care din urmatoarele elemente nu sunt considerate active si pasive de
trezorerie?

a. titlurile de participare; d. efectele comerciale de ncasat;
b. creditele de trezorerie; e. disponibilitati din contul curent.
c. biletele de trezorerie;

27. Previziunea vnzarilor se bazeaza pe tehnici cum sunt:
A) tehnici calitative de analiza si previziune;
B) tehnici calitative de interpolare;
C) tehnici cantitative de interpolare;
D) tehnici cantitative de extrapolare;
E) tehnica defalcarii trimestriale si lunare.
Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. C+D; d. A+E;
b. A+D; e. B+C.
c. D+E;

28. Determinarea valorii adaugate se face astfel:

a. productia stocata + productia vnduta
+ productia imobilizata + adaosul
comercial consumuri de la terti.

d. productia exercitiului marja
comerciala consumul de la terti;

b. productia exercitiului consumul de la
terti impozitul pe profit;
e. EBE + alte venituri din exploatare
alte cheltuieli de exploatare
c. productia stocata + productia
imobilizata marja (adaosul)
comercial(a);


29. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este
urmatoarea: septembrie 300000 u.m., octombrie 250000 u.m., noiembrie 350000 u.m.,
decembrie 150000 u.m. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori
la 31.12.N este:

a. 350000 u.m d. 750000 u.m
b. 500000 u.m e. 1050000 u.m.
c. 150000 u.m

30. Dispuneti de urmatoarele informatii:
capacitatea de autofinantare 8300 u.m.;
variatia stocurilor 1300 u.m.;
variatia creantelor clienti 2400 u.m.;
variatia creantelor diverse 200 u.m.;
variatia datoriilor de exploatare 1600 u.m.;
7
variatia datoriilor n afara exploatarii 800 u.m.;
trezoreria neta la sfrsitul exercitiului N-1 400 u.m.;
n cursul exercitiului N, s-a achizitionat un mijloc de transport n valoare de 16000 u.m., sau
vndut titluri de participare n valoare de 1000 u.m. si un utilaj la pret de vnzare de 3000
u.m.;, cost de achizitie 10000 u.m., amortizare nregistrata pna n momentul vnzarii 8000
u.m.;
tot n cursul exercitiului N, s-a primit o subventie de 1000 u.m. pentru achizitionarea
utilajului, s-au contractat credite bancare pe termen lung de 5000 u.m. si pe termen scurt de
800 u.m. s-au rambursat rate scadente la credite pe termen lung de 900 u.m. si s-a majorat
capitalul social cu 7000 u.m.;
profitul exercitiului N-1 a fost de 8000 u.m., din care 6000 u.m. se distribuie sub forma de
dividende.
Trezoreria neta la sfrsitul exercitiului N va fi:

a. 100 u.m. d. 900 u.m.
b. 1700 u.m e. 500 u.m
c. 1300 u.m

31. Care sunt ncasarile n lunile iulie si septembrie cunoscnd ca vnzarile
aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180000 u.m. uniform repartizate,
vnzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150000 u.m. uniform repartizate, creditul
clienti 30 zile, cota TVA 19%
a. 29750 u.m. si 35700 u.m.; d. 34200 u.m. si 28500 u.m.;
b. 64450 u.m. si 35700 u.m.; e. 30000 u.m. si 25000 u.m.
c. 180000 u.m. si 150000 u.m.;

32. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 40500 tone, pretul
unitar de aprovizionare este de 3000 u.m. Costul de depozitare este 0,6 u.m. anual pentru o
unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 2000 u.m. Stocul optim si numarul
de aprovizionari au urmatoarele valori
a. 300 tone si 2,66 aprovizionari d. 450 tone si 4 aprovizionari
b. 300 tone si 135 aprovizionari e. 90 tone si 4 aprovizionari
c. 450 tone si 90 aprovizionari

33. Profitul impozabil se calculeaza:

a. ca diferenta ntre veniturile realizate din orice
sursa si cheltuielile efectuate n scopul
realizarii de venituri, dintr-un an fiscal,
avndu-se n vedere veniturile neimpozabile si
cheltuielile nedeductibile;
d. ca diferenta ntre veniturile
exceptionale si cheltuielile
exceptionale;
b. ca diferenta ntre veniturile impozabile si
cheltuielile deductibile;
e. ca diferenta ntre totalitatea veniturilor
nregistrate si subventiile de la stat.
c. ca diferenta ntre cheltuielile deductibile si
veniturile financiare;

34. Societatea comerciala ARO prezinta urmatorul bilant la 31.XII.N:
Elemente de activ N-1 N Elemente de pasiv N-1 N
Active imobilizate 1700 2000 Capitaluri proprii 1900 2200
Active circulante, din
care:
2020 2140
Datorii financiare
(inclusiv pasive de
trezorerie)
1100 1300
- active de trezorerie 80 140 Datorii de exploatare 720 640
8
Total activ 3720 4140 Total pasiv 3720 4140

Structura contului de profit si pierdere: cifra de afaceri 5800 u.m., venituri financiare
(dividende primite) 90 u.m., cheltuieli cu materii prime, materiale, combustibil (consumuri de
la terti)2400 u.m., cheltuieli cu personalul 1800 u.m., cheltuieli cu amortizarea 540 u.m.,
cheltuieli privind dobnzile 330 u.m. Cota de impozit pe profit este de 25%.
Cash-flow-ul disponibil (CFD), cash-flow-ul disponibil pentru actionari (CFDa) si cash-flow-
ul disponibil pentru creditori (CFDcr) vor avea urmatoarele valori (u.m.):
Varianta FD FDa FDcr

a. 445 130 315 d. 480 340 140
b. 535 205 330 e. 445 315 130
c. 200 140 60

35. Care este rata de rotatie a capitalurilor n conditiile unei rate a marjei nete de
8%, rate de structura a capitalurilor 2,379 si a unei rate a rentabilitatii financiare de 24%?
a. 8,07 d. 3,6
b. 1,26; e. 1,5.
c. 1,24;

36. Pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1, structura vnzarilor (inclusiv
TVA), se prevede a fi urmatoarea: octombrie 1.600.000 u.m.; noiembrie 1.800.000 u.m.;
decembrie 2.000.000 u.m. ncasarile din vnzarile lunare se realizeaza astfel: 40% n luna
vnzarii, 50% dupa 30 zile de la data vnzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vnzarii.
Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi:
a. 1.380.000 u.m. d. 1.450.000 u.m.;
b. 2.180.000 u.m.; e. 1.400.000 u.m.;
c. 1.200.000 u.m.;

37. Pe baza informatiilor prezentate stabiliti intervalul mediu dintre aprovizionari
succesive si stocul curent:
Intervalul dintre doua aprovizionari
succesive (zile)
Cantitatea aprovizionata
(tone)
30 2.000
40 2.500
10 1.000
60 4.000
50 3.500
Necesarul anual de aprovizionat este de 15.000 u.m
a. 45 zile si 1.875 u.m.; d. 20 zile si 1.875 u.m.
b. 20 zile si 833,33 u.m.; e. 45 zile si 360.000 u.m.;
c. 29 zile si 1.208,3 u.m.;45 zile si
360.000 u.m.;

38. Calculul costurilor si analiza rentabilitatii produselor proprii este realizata de
a. compartimentul de marketing; d. echipa manageriala;
b. compartimentul de aprovizionare; e. compartimentul de desfacere
c. compartimentul preturi si tarife;

9
39. Poate fi redata situatia neta prin notiuni, cum ar fi:
A) capitaluri proprii;
B) fond de rulment;
C) activ circulant net;
D) activ net contabil;
E) activ circulant.
Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. B+D d. D+E;
b. A+C e. B+E
c. A+D;

40. ndatorarea maxima se realizeaza potrivit urmatoarelor reguli:
A) datoriile pe termen lung = capitalurile proprii;
B) datoriile pe termen lung = datoriile pe termen scurt;
C) datoriile pe termen lung + datoriile pe termen scurt = capitalurile proprii;
D) datoriile pe termen scurt = activele circulante;
E) datoriile pe termen lung ? autofinantarea medie pe trei ani.
Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. A+D; d. B+E;
b. A+E; e. C+D.
c. C+E;

41. Stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile (MCV%),
cunoscnd ca: cifra de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil. u.m., cheltuieli variabile
924 mil. u.m., cota de impozit pe profit 25%.
a. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%; d. PN = 824 mil. u.m. si MCV = 31,3%;
b. PN = 180 mil. u.m. si MCV = 23%; e. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 15%;
c. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 23%;

42. Bilantul unei societati se prezinta astfel:
Elemente
Valori la nceputul
exercitiului
Valori la sfrsitul
exercitiului
Active imobilizate 1360 1220
Active circulante 350 1190
Total activ 1710 2410
Capitaluri proprii 770 960
Datorii financiare 880 1330
Datorii din exploatare 60 120
Total pasive 1710 2410
Pe baza informatiilor prezentate activul economic are valoarea:
a. 2290 d. 2920
b. 2450 e. 2900
c. 2340

43. Structura vnzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1
se prevede a fi urmatoarea: iulie 1.800 u.m.; august 2.000 u.m.; septembrie 2.400 u.m.;
octombrie 3.200 u.m.; noiembrie 3.600 u.m.; decembrie 4.000 u.m. ncasarile din vnzarile
lunare se realizeaza astfel: 0% n luna vnzarii, 50% dupa 30 zile de la data vnzarii, iar
diferenta dupa 60 zile de la data vnzarii. Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va
fi:

10
a. 2.760 u.m. d. 2.900 u.m.;
b. 2.360 u.m.; e. 2.800 u.m.;
c. 2.400 u.m.;

44. La sfrsitul exercitiului N se prezinta urmatoarea situatie: cifra de afaceri
40000 u.m., activele circulante nete 12000 u.m. Care este marimea activelor circulante nete
pentru anul urmator, daca se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 5%?
a. 12.600 u.m.; d. 14.600 u.m.;
b. 16.200 u.m.; e. 40.000 u.m
c. 12.000 u.m

45. Formula de calcul a capitalurilor proprii este
a. capital social rezultat reportat
datorii pe termen lung;
d. rezultat reportat rezultatul
exercitiului + alte fonduri
mprumuturi pe termen lung;
b. capital social + prime de capital
rezerve de reevaluare + rezerve
rezultat reportat rezultatul exercitiului
repartizarea profitului;
e. active pe termen lung + rezerve
rezultatul reportat rezultatul
exercitiului + alte fonduri
mprumuturi pe termen lung.
c. capital social + prime privind
rambursarea obligatiunilor + prime de
capital rezerve din reevaluare
rezerve rezultatul reportat
rezultatul exercitiului repartizarea
profitului;

46. Activele financiare sunt necesare pentru
a. procurarea activelor reale si angajarea
capitalului uman
d. plata salariilor si a furnizorilor de
materii prime si materiale
b. producerea de bunuri si servicii e. procurarea de resurse materiale
necesare desfasurarii activitatii
c. vnzarea de bunuri si servicii

47. La o societate la 31.XII, anul N, se cunosc informatiile: cash-flow-ul disponibil
pentru actionari 38,8 mil. u.m., valoarea capitalurilor proprii la sfrsitul anului 530 mil. u.m.,
rata rentabilitatii financiare 18,5% Valoarea capitalurilor proprii la nceputul anului N+1 este:
a. 491,2 mil. u.m.; d. 840 mil. u.m.;
b. 480 mil. u.m.; e. 568,8 mil. u.m..
c. 570 mil. u.m.;

48. Pentru exercitiul ncheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante
18000 u.m.; datorii de exploatare 12000 u.m.; cifra de afaceri 27000 u.m. Pentru anul urmator
se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe trimestre. Activele
circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel:
a. 1200 u.m.; d. 7200 u.m.;
b. 24300 u.m.; e. 145800 u.m.
c. 7111,11 u.m.;

49. n cadrul unei societati rolul finantelor consta n:
a. procesul investitional; d. atragerea de resurse externe;
b. repartitia resurselor de care dispune
ntreprinderea;
e. managementul firmei.
c. productia de bunuri si servicii;

11
50. Se cunosc urmatoarele informatii:
- pentru anul ncheiat cifra de afaceri a fost 12000 u.m., iar activele circulante nete au fost
4000 u.m.;
- n anul urmator cifra de afaceri pentru trimestrul I va fi 4000 u.m.
Marimea previzionata a activelor circulante nete pentru trimestrul I va fi:
a. 1333,33 u.m; d. 5000 u.m.;
b. 4000 u.m; e. 5333,33 u.m.
c. 3000 u.m.;

51. Leasing-ul reprezinta
a. adaptarea pietei de capital la
capacitatea limitata de finantare a
investitiilor;
d. vnzare-cumparare n cote;
b. forma moderna de decontare a
investitiilor;:
e. sporire a capacitatii de autofinantare.
c. modalitate de diminuare a fiscalitatii;

52. Pentru finantarea activelor unei ntreprinderi decizia apartine
a. contabilului sef; d. investitorilor directi;
b. directorului economic; e. sindicatului salariatilor din
ntreprindere.
c. managementului societatii;

53. Conform IAS 7 Situatiile fluxurilor de numerar, pot fi incluse n cadrul
activitatii de investitii:
A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri
administrative;
B) vnzarea unei linii de productie folosite timp de zece ani;
C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul
unui ntreg an de activitate;
D) vnzarea unor actiuni detinute n cadrul unei societati comerciale n afara
grupului (care nu au fost considerate echivalente de numerar);
E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ dect
cele folosite anterior, recent aparute pe piata;
F) semnarea unui contract pe termen lung cu un client.
Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. A+C+E; d. A+C;
b. A+B; e. B+D.
c. C+E+F;

54. Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda deductiva este data de
relatia:

a. EBE + venituri financiare si
extraordinare ncasabile cheltuieli
financiare si extraordinare platibile
impozitul pe profit;
d. venituri n afara exploatarii + venituri
financiare cheltuieli de exploatare
cheltuieli financiare;
b. rezultatul total + cheltuieli calculate
venituri calculate;
e. totalitatea veniturilor ncasate
cheltuieli platibile si calculate.
c. rezultatul brut cheltuieli cu
amortizarea;

55. Factorii pe baza carora se determina nevoia de finantare sunt:
12
A) intervalul de timp dintre dou reconstituiri succesive ale stocurilor;
B) intervalul mediu de timp de ntrziere n aprovizionare;
C) cheltuielile medii zilnice cu elementul respectiv de stoc corectate cu un coeficient privind
ritmul de evoluie al acestor cheltuieli pe perioada de stocare;
D) cheltuieli medii de producie anuale;
E) cheltuieli minime de producie anuale.

a. A+C; d. D;
b. B; e. A+B+C+D+E.
c. C;

56. Care bugete au caracter restrictiv:
A) bugetul productiei;
B) bugetul de trezorerie;
C) bugetul investitiilor;
D) bugetul administratiei;
E) bugetul vnzarilor.

a. A+B; d. C+D
b. B+C+D e. A+B+C
c. B+E
57. Funcia de cretere a rentabilitii produselor proprii pe baza analizei costurilor
este ndeplinit de:
a. compartimentul de control financiar intern; d. conducerea executiv a ntreprinderii;
b. compartimentul de previziune financiar; e. compartimentul de analiz economico-
financiar.
c. compartimentul de preuri i tarife;

58. Cnd nevoia de fond de rulment este constant, cash-flow-ul este egal cu:
a. rezultatul exerciiului; d. variaia activelor circulante (inclusiv
cele de trezorerie);
b. fondul de rulment i amortizrile cumulate; e. profiturile nete reinvestite i
amortizrile cumulate.
c. trezoreria net;

59. Deciziile privind repartizarea profitului la nivelul ntreprinderii au la baz
tehnicile de execuie oferite de:
a. investitori direci; d. managementul informaional;
b. evaluarea ntreprinderii; e. sindicatul salariailor.
c. gestiunea financiar;

60. Pentru calculul capitalurilor proprii se folosete formula:
a. rezerve rezultat curent rezultat
reportat datorii pe termen lung;
d. capital propriu rezultat reportat
rezultatul exerciiului + alte fonduri
mprumuturi pe termen lung;
b. capital social + prime de capital
rezerve de reevaluare + rezerve
rezultat reportat rezultatul
exerciiului repartizarea profitului;
e. imobilizri + rezerve rezultatul
reportat rezultatul exerciiului + alte
fonduri mprumuturi pe termen lung.
c. prime privind rambursarea
obligaiunilor + prime de capital
rezerve de reevaluare rezerve
rezultatul reportat rezultatul
exerciiului repartizarea profitului;
13

61. Functia de urmarire a cresterii rentabilitatii pe baza analizei costurilor este
indeplinita de:
a. compartimentul de control financiar intern;
b. compartimentul de previziune financiara;
c. compartimentul preturi si tarife;
d. conducerea executiva a intreprinderii;
e. compartimentul de analiza-diagnostic .

62. Activele financiare sunt necesare pentru:
a. procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman;
b. producerea de bunuri si servicii;
c. vanzarea de bunuri si servicii;
d. plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale;
e. procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii.

63. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei
intreprinderi apartine:
a. compartimentului financiar contabil;
b. directorului tehnic;
c. managementului societatii;
d. actionarilor sau asociatilor;
e. conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere.

64. Decizia de finantare:
a. sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate;
b. se ia de catre contabilul sef;
c. are drept scop finantarea ciclului de exploatare;
d. este luata de catre administratorul firmei;
e. se face in orice moment al exploatarii.

65. Situatia neta negativa apare atunci cand:
a. capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate;
b. capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii;
c. capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;
d. capitalurile proprii sunt mai mari decat imobilizarile ;
e. activul este mai mic decat pasivul.

66. Functia de finantare se refera la:
a. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii;
b. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate;
c. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si
imprumutate;
d. modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung;
e. volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.

67. Leasing-ul reprezinta:
a. adaptare a pietei de capital la capacitatea limitata de finantare a investitiilor
b. forma moderna de decontare a investitiilor
c. modalitate de diminuare a fiscalitatii
d. vanzare-cumparare in cote procentuale a imobilizarilor
e. sporire a capacitatii de autofinantare

14
68. Deciziile privind folosirea leasing-ului pentru cresterea investitiilor unei
intreprinderi apartin:
a. contabilului sef;
b. directorului economic;
c. managementului societatii;
d. investitorilor directi;
e. sindicatului salariatilor din intreprindere.

69. In cadrul leasing-ului se asigura:
a. o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare (mobiliare)
b. o finantare a tuturor imobilizarilor
c. o amortizare lineara a bunurilor
d. avantaje numai pentru utilizator
e. avantaje numai pentru locator

70. Finantele sunt:
a. relatii economice in general;
b. relatii economice in expresie baneasca;
c. relatii de productie si monetare;
d. fondurile banesti;
e. capitalurile intreprinderii.

71. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: cifra de afaceri
40.000 u.m., activele circulante nete 12.000 u.m.. Care este marimea activelor circulante nete
pentru anul urmator, daca se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 25%?
a. 16.200 u.m.;
b. 15.000 u.m.;
c. 12.000 u.m.;
d. 14.600 u.m.;
e. 40.000 u.m..

72. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de
540.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 450.000
u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile
iulie si septembrie vor fi:
a. 89.250 u.m. si 107.100 u.m
b. 193.350 u.m. si 107.100 u.m
c. 340.000 u.m. si 450.000 u.m
d. 102.600 u.m. si 85.500 u.m
e. 150.000 u.m. si 75.000 u.m

73. Se cunosc urmatoarele informatii: vanzarile aferente semestrului I exercitiului
N+1 cresc cu 6% fata de vanzarile aferente semestrului al II-lea exercitiului N. Incasarile se
realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii si 60% dupa 30 zile de la data vanzarii; vanzarile
(inclusiv TVA) aferente semestrului I exercitiului N+1 vor fi 254.400 u.m. uniform
repartizate; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului al II-lea exercitiul N au fost
uniform repartizate.
Incasarile la inceputul si sfarsitul trimestrului I exercitiul N+1 vor fi:
a. 42.400 u.m si 42.400 u.m;
b. 40.960 u.m si 42.400 u.m;
c. 16.960 u.m si 42.400 u.m;
d. 25.440 u.m si 16.960 u.m;
e. 59.360 u.m si 84.800 u.m

15
74. In tara noastra activele imobilizate se amortizeaza astfel:
a. imobilizarile necorporale, cu exceptia fondului comercial, pe durata de utilizare, dar nu
mai mult de 5 ani;
b. mijloacele fixe, prin utilizarea unuia din urmatoarele regimuri: liniar, degresiv, accelerat;
c. terenurile, prin amortizarea liniara;
d. imobilizarile financiare, prin amortizarea accelerata;
e. constructiile, prin sistemul progresiv, pe o durata de pana la 40 ani.

75. Rezultatul curent al exercitiului cuprinde:
a. rezultatul din exploatare si rezultatul financiar;
b. numai rezultatul activitatii de exploatare (curente);
c. rezultatul financiar si rezultatul extraordinar plus profitul net;
d. rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar minus valoarea adaugata;
e. rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii precedenti.

76. Trezoreria se stabileste ca:
a. Suma a nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;
b. suma intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;
c. diferenta intre resursele avansate si nevoile de resurse antrenate de activitate;
d. suma intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;
e. diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net global.

77. Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele stabile acopera:
a. imobilizarile nete si nevoia de fond de rulment de exploatare;
b. imobilizarile nete si fondul de rulment;
c. imobilizarile bute si nevoia de fond de rulment globala;
d. imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment de exploatare;
e. imobilizarile brute si fondul de rulment.

78. Cheltuielile publice clasificate conform criteriului economic sunt

a. sunventii si transferuri d. cheltuieli financiare si de ordine
b. cheltuieli curente si de capital e. cheltuieli materiale si servicii
c. cheltuieli pentru aparare, sanatate si
invatamant

79. Pentru caracterizarea nivelului cheltuielilor publice, indicatorul cel mai
semnificativ este:

a. ponderea fiecarei categorii de cheltuieli n
produsul intern brut
d. ponderea cheltuielilor publice totale n
produsul intern brut
b. rata prelevarilor obligatorii e. ponderea deficitului bugetar n
produsul intern brut
c. ponderea datoriei publice n produsul intern
brut

80. Dintre urmatoarele enunturi, delimitati metodele moderne de dimensionare a
indicatorilor de venituri si cheltuieli bugetare:
1) baza bugetara zero
2) metoda majorarii sau diminuarii
3) metoda evaluarii directe
4) metoda automata sau a penultimei
5) metoda de planificare, programare, bugetizare
6) metoda rationalizarii optiunilor bugetare
16

a. 1,2,4 d. 2,3,4
b. 2,4,5 e. 1,5,6
c. 4,5,6

81. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile se nscriu n buget dupa provenienta,
iar cheltuielile pe categorii (dupa destinatie)?
.
a. universalitatii; d. anualitatii;
b. specializarii; e. neafectarii veniturilor bugetare.
c. unitatii;

82. Relatiile financiare publice:

a. conditioneaza relatiile banesti d. sunt conditionate de relatiile banesti
b. nu au nici o legatura cu relatiile banesti e. se suprapun n totalitate cu relatiile
banesti.
c. au ca scop satisfacerea nevoilor
individuale

83. Responsabilitatea elaborarii proiectului de buget revine:

a. Parlamentului d. Curtii de Conturi
b. Guvernului e. Comisiilor parlamentare de ancheta
c. Comisiei de buget-finante din cadrul
Parlamentului

84. Care dintre urmatoarele afirmatii nu face parte dintre activitatile care au loc n
cadrul etapei de aprobare a proiectului de buget?

a. Analiza n comisiile parlamentare de
specialitate;
d. ncheierea si aprobarea contului de
executie bugetara;
b. Prezentarea n plenul Parlamentului de
catre ministrul finantelor sau primul
ministru;
e. Ratificarea de catre presedintele tarii a
proiectului de buget aprobat de
Parlament.
c. Aprobarea proiectului de buget (n
ambele Camere, daca este Parlament
bicameral)

85. Care dintre enunturile de mai jos corespunde gruparii cheltuielilor bugetare
conform criteriului economic?

a. cheltuieli economice (pozitive) si
cheltuieli reale (negative);
d. cheltuieli temporare, virtuale si
definitive;
b. cheltuieli curente si cheltuieli de
capital;

e. cheltuieli ale administratiei centrale si
cheltuieli ale administratiei locale.
c. cheltuieli reprezentnd consum
definitiv de PIB si cheltuieli
reprezentnd o avansare de PIB;

86. Carui principiu bugetar i corespunde urmatoarea afirmatie: veniturile bugetare
n ansamblul lor finanteaza totalitatea cheltuielilor bugetare?

17
a. unitatii bugetare; d. neafectarii veniturilor bugetare;
b. anualitatii bugetului; e. specializarii bugetare.
c. universalitatii;

87. Care sunt inconvenientele limitarii doar la criteriul administrativ de clasificare
a cheltuielilor publice?
1) stabilirea alocatiilor bugetare pe beneficiari;
2) gruparea cheltuielilor dupa cum reprezinta consum definitiv de PIB, sau avansare de PIB;
3) sunt efectuate de un intermediar - statul - si nu se cunoaste nivelul costurilor efectuate
pentru producerea si furnizarea serviciilor publice;
4) fiecare beneficiar (minister, departament, unitate administrativ-teriroriala) reuneste
cheltuieli cu destinatii diverse;
5) n cazul schimbarii structurii sau subordonarii acestor entitati, datele privind structura
cheltuielilor devin incomparabile de la o perioada la alta.

a. 1,5; d. 4,5;
b. 2,5; e. 1,4.
c. 3,4;

88. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:

a. scoate n evidenta momentul n care
cheltuielile publice afecteaza resursele
financiare ale statului;
d. grupeaza cheltuielile publice n functie de
rolul acestora n viata economica si sociala;
b. foloseste drept criteriu domeniile,
ramurile, sectoarele de activitate sau
alte destinatii spre care sunt dirijate
resursele financiare publice;
e. cuprinde cheltuieli reale (negative) si
cheltuieli economice (pozitive).
c. cuprinde cheltuieli de functionare sau
de investitii si formeaza ponderea cea
mai mare a cheltuielilor publice;

89. Pe baza urmatoarelor date:
- mld lei -
indicatori/ anii N N+1
Cheltuieli de personal 32 700 31 800
Cheltuieli de capital 12 900 10 500
Subventii 7 600 5 400
transferuri 18 300 25 800
Cheltuieli materiale si
servicii
23 500 24 500
PIB 186 600 194 000

Sa se calculeze:

1) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente n anul N+1 fata de anul N;
2) ponderea cheltuielilor de capital n total cheltuieli publice n anul N+1;
3) elasticitatea cheltuielilor publice totale n raport cu PIB.

a. 5 400 mld. lei; 10,71%; 0,796 d. 6 190 mld lei; 9,58%; 1,102
b. 5 580 mld. lei; 3,46%; 0,958 e. 5 920 mld. lei; 8,35%; 0,997
c. 3 790 mld. lei; 12,37%; 0 911
18
90. Care dintre criteriile de clasificare a cheltuielilor publice, le mparte n:
temporare, virtuale, definitive?

a. criteriul administrativ; d. criteriul referitor la rolul lor n viata
economica si sociala
b. criteriul financiar; e. criteriul economic
c. criteriul functional;

91. Care dintre urmatorii indicatori reflecta structura cheltuielilor publice:

a. ponderea fiecarei categorii de
cheltuieli n totalul acestora
d. ponderea cheltuielilor cu dobnzile la
datoria publica n PIB
b. ponderea fiecarei categorii de
cheltuieli n PIB
e. nici unul dintre indicatorii de mai sus
nu reflecta structura cheltuielilor
publice
c. ponderea totalului cheltuielilor publice
n PIB

92. Finantarea cheltuielilor publice trebuie sa se bazeze, n primul rnd, pe
a. nivelul impozitelor si taxelor; d. totalul resurselor interne si externe;
b. resursele financiare proprii ale statului
n cauza, ce pot fi mobilizate la buget
n conditii normale;
e. venituri fiscale, venituri nefiscale si
emisiune monetara.
c. nivelul creditelor publice interne;

93. Dintre enunturile de mai jos, unul corespunde functiilor pe care Richard si
Peggy Musgrave le atribuie finantelor publice. Care este acela?

a. functia de repartitie si functia de
control;
d. toate enunturile de mai sus sunt
adevarate;
b. functia de afectare a resurselor, functia
de distribuire a veniturilor si functia de
reglare a vietii economice;
e. nici unul dintre enunturile de mai sus
nu este adevarat.
c. functia de colectare a veniturilor si de
repartizare a cheltuielilor;

94. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este
adevarata
a. acopera satisfacerea unor preferinte
individuale, avnd la baza optiunea
individuala
d. prin intermediul lor statul acopera
necesitatile publice de bunuri si
servicii considerate prioritate n
diverse perioade
b. concretizeaza prima faza a functiei de
repartitie a finantelor publice si anume,
cea de mobilizare a fondurilor
financiare publice
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus
nu este adevarata cu privire la
cheltuielile publice
c. se efectueaza direct de catre
beneficiarul bunurilor si serviciilor
publice, cunoscnd pretul acestora


95. Dintre indicatorii de mai jos, unul singur reflecta structura cheltuielilor
publice. Indicati raspunsul corect!

19
a. modificarea relativa a ponderii
cheltuielilor bugetare totale n PIB;
d. elasticitatea cheltuielilor publice n
raport cu PIB;
b. modificarea absoluta a ponderii
cheltuielilor bugetare totale n PIB;
e. cheltuieli bugetare care revin n medie
pe un locuitor.
c. ponderea fiecarei categorii de
cheltuieli, n totalul cheltuielilor
publice;

96. Dintre urmatoarele enunturi, delimitati metodele clasice de dimensionare a
indicatorilor de venituri si cheltuieli bugetare
1) baza bugetara zero
2) metoda majorarii sau diminuarii
3) metoda evaluarii directe
4) metoda automata sau a penultimei
5) metoda de planificare, programare, bugetizare
6) metoda rationalizarii optiunilor bugetare

a. 1,2,4 d. 2,3,4
b. 2,4,5 e. 1,5,6
c. 4,5,6

97. ntocmirea bugetelor plurianuale reprezinta o abatere de la principiile:

a. specializarii si publicitatii bugetului

d. unitatii si publicitatii bugetului
b. universalitatii si neafectarii veniturilor
bugetare

e. anualitatii si echilibrului bugetar
c. unitatii si specializarii bugetare

98. Dintre urmatoarele enunturi, delimitati etapele procesului bugetar si ordonati-le
logic si cronologic:
A) controlul si evaluarea executiei bugetare;
B) controlul contului de executie bugetara de catre Curtea de Conturi;
C) elaborarea si aprobarea proiectului de buget;
D) ratificarea proiectului de buget de catre presedintele tarii;
E) ncheierea si aprobarea contului de executie bugetara;
F) executia bugetului;
G) controlul politic prin intermediul comisiilor parlamentare de ancheta.
a. A,D,E,G; d. A,D,E,F;
b. C,F,E,A; e. A,E,F,G.
c. A,C,E,F;

99. Dintre urmatoarele enunturi, care coincid(e) cu rolul finantelor publice?
A) alocativ;
B) redistributiv;
C) de reglare;
D) de echitate orizontala si verticala;
E) de neutralitate.

a. A,B,D; d. A,B,C;
b. A,C,D; e. B,C,E.
c. B,C,D;

20
100. Care este indicatorul de comensurare a presiunii fiscale din economie?
a. ponderea veniturilor fiscale n PIB; d. ponderea datoriei publice n PIB;
b. ponderea cheltuielilor publice n PIB; e. ponderea deficitului bugetar n PIB.
c. ponderea veniturilor fiscale n totalul
veniturilor publice ale bugetului
general consolidat;

101. Curba Laffer este:

a. o modalitate de comensurare a ratei
presiunii fiscale din economie;
d. o modalitate de cuantificare a inflatiei
din economie;
b. o modalitate de cuantificare a evaziunii
fiscale din economie;
e. o modalitate de cuantificare a nivelului
optim al cheltuielilor publice ale
bugetului de stat.
c. o reprezentare grafica a corelatiei
dintre presiunea fiscala din economie
si nivelul veniturilor fiscale ale
statului;

102. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale n economie:

a. se stabileste prin legea bugetara anuala; d. nu poate fi supus unor modificari
ulterioare legii bugetare initiale prin
legile bugetare rectificative;
b. se stabileste prin legea finantelor publice; e. reprezinta acea marime a ratei, careia i
corespunde valoarea maxima a
veniturilor fiscale reprezentate pe
Curba Laffer.
c. este o valoare prestabilita pentru fiecare an
bugetar de catre Ministerul Finantelor
Publice;

103. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea
peste nivelul optim a ratei presiunii fiscale?

a. scaderea efortului productiv; d. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale;
b. cresterea veniturilor populatiei; e. riscul de inflatie prin fiscalitate.
c. reducerea competitivitatii pe plan
international;

104. Deficitul bugetar poate aparea n:
a. tari cu economie de piata dezvoltata; d. n toate categoriile de tari enumerate mai sus;
b. tari n curs de dezvoltare; e. n nici una dintre categoriile de tari
enumerate.
c. n tari cu economie de tranzitie;

105. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:
a. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut; d. cresterea veniturilor fiscale ale
bugetului;
b. gradul de redistribuire a produsului intern brut
(n conditiile n care cresc componentele
privind ajutorul de somaj si asistenta sociala);
e. fenomenele conjuncturale
internationale.
c. cresterea cheltuielilor publice pentru
narmare;
21

106. Corespunzator functiei finantelor publice de reglare enuntata de Richard si
Peggy Musgrave, prin politica fiscala si bugetara a statului se urmaresc obiective ca:
a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii
preturilor;
d. nregistrarea unei rate sporite a cresterii
economice;
b. atingerea unei mai mari ocupari a fortei de
munca;
e. toate enunturile de mai sus.
c. realizarea unei situatii mai solide a balantei de
plati;

107. Noile abordari liberale privind finantele publice includ:
A) economia de oferta;
B) doctrina interventionista;
C) doctrina referitoare la statul-jandarm;
D) scoala optiunilor colective;
E) scoala libertariana;
F) monetarismul.
a. A,B,C,D; d. A,B,E,F;
b. B,D,E,F; e. B,C,D,E.
c. A,D,E,F;
108. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
a. reprezinta o modalitate de completare
a creditului particular insuficient ntr-o
economie de piata functionala;
d. reprezinta o modalitate de completare a
veniturilor publice ordinare insuficiente
pentru a acoperi nivelul cheltuielilor publice
ale unui an bugetar;
b. reprezinta o posibilitate de a reduce
nivelul inflatiei din economie;
e. apelul la credit public nu are nici un fel de
repercusiuni asupra generatiilor urmatoare.
c. prin apelul la credit public are loc o
reducere a presiunii fiscale prea
ridicate din economie;

109. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a
creditului public este falsa?
a. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a
statului debitor;
d. amortizarea are loc prin repudierea
obligatiilor financiare asumate de
guvernele anterioare ale statului n cauza;
b. rambursarea are loc prin vnzarea la Bursa a
nscrisurilor corespunzatoare unui credit public;
e. amortizarea poate avea loc prin
rambursare, incapacitate de plata sau
repudierea actiunilor.
c. rambursarea mprumutului public are loc prin
anuitati, tragere la sorti sau rascumparare la
Bursa;

110. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele n plan
economic si social ale deficitului bugetar?
a. cresterea datoriei publice si implicit a
serviciului acesteia;
d. distribuirea ntre generatii a
beneficiilor si costurilor acestuia;
b. cresterea ratei dobnzii pe piata, prin sporirea
cererii de credite publice necesare acoperirii
deficitului;
e. repudierea creditului public.
c. intra n competitie cu creditul particular
(fenomenul de evictiune) si se opune
investitiilor private, ncetinind ritmul cresterii
economice;
22
111. Conjunctura economico-financiara manifestata pe plan intern, n prezent, n
care se desfasoara finantele publice, cuprinde:
A) dezvoltarea si internationalizarea schimburilor comerciale;
B) cresterea cheltuielilor publice de la o perioada la alta;
C) dependenta economiilor tarilor n curs de dezvoltare si n tranzitie de de finantarea
si de investitiile externe;
D) integrarea tot mai multor state n Uniunea Europeana;
E) reabilitarea economiei de piata;
F) transformarea permanenta a mediului financiar si monetar.
a. A,C,D; d. A,E,F;
b. B,E,F; e. C,D,E.
c. B,D,E;

112. Despre relatiile financiare publice se poate afirma ca:
A) reflecta un transfer de valoare;
B) se realizeaza cu titlu definitiv;
C) se realizeaza cu o contraprestatie directa si imediata;
D) au loc fara contraprestatie directa si imediata;
E) trasnsferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are caracterul de
transfer de putere de cumparare.

a. A,B,C,D; d. A,B,D,E;
b. B,D,E,F; e. B,C,D,E.
c. A,D,E,F;

113. Corespunzator functiei de distribuire a finantelor publice, enuntata de Richard
si Peggy Musgrave, prin politica fiscala si bugetara a statului se urmaresc obiective ca:

a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii
preturilor;
d. nregistrarea unei rate sporite a
cresterii economice;
b. atingerea unei mai mari ocupari a fortei de
munca;
e. nici unul dintre enunturile de mai sus.
c. realizarea unei situatii mai solide a balantei de
plati;

114. Consolidarea creditului public reprezinta:
a. o modalitate rapida de procurare a creditului
public;
d. o modalitate de repudiere a unui credit
public, atunci cnd statul intra n
incapacitate de plata;
b. o modalitate de repudiere a creditului public,
chiar daca statul n cauza nu a intrat n
incapacitate de plata;
e. preschimbarea nscrisurilor unui
mprumut public mai vechi, cu
nscrisuri ale unui nou mprumut cu o
dobnda mai redusa.
c. preschimbarea nscrisurilor corespunzatoare
mprumuturilor exigibile imediat, cu
nscrisuri ale unor mprumuturi pe termene
mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare;

115. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:
a. preschimbarea nscrisurilor unui mprumut
public mai vechi, cu nscrisuri ale unui nou
mprumut cu o dobnda mai redusa;
d. refuzul de restituire a unui credit
public, chiar daca statul n cauza nu se
afla n incapacitate de plata;



23
b. o modalitate uzuala de plasare a creditului
public pe piata de capital;
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus
nu este adevarata.
c. preschimbarea nscrisurilor corespunzatoare
mprumuturilor exigibile imediat, cu
nscrisuri ale unor mprumuturi pe termene
mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare;

116. Nivelul cheltuielilor publice se analizeaza prin:
a. volumul cheltuielilor publice n valori
nominale sau reale;
d. toti indicatorii de mai sus;
b. ponderea cheltuielilor publice n
produsul intern brut;
e. nici unul dintre indicatorii de mai sus.
c. cheltuieli publice medii, ce revin pe un
locuitor;

117. ntre indicatorii privind dinamica veniturilor si cheltuielilor publice, nu se
numara:
a. elasticitatea cheltuielilor publice n
raport cu produsul intern brut;
d. cheltuieli publice medii, ce revin pe un
locuitor;
b. elasticitatea veniturilor fiscale n raport
cu produsul intern brut;
e. coeficientul de devansare a cresterii
cheltuielilor publice fata de cresterea
produsului intern brut.
c. coeficientul de corelare dintre
veniturile publice si produsul intern
brut;

118. Elasticitatea veniturilor publice n raport cu produsul intern brut:
a. se calculeaza ca raport procentual ntre
veniturile publice si produsul intern
brut;
d. masoara amploarea reactiei veniturilor
publice la modificarea cheltuielilor
publice;
b. se calculeaza ca diferenta ntre
veniturile publice si produsul intern
brut;
e. masoara amploarea reactiei
cheltuielilor publice la modificarea
produsului intern brut.
c. masoara amploarea reactiei veniturilor
publice la modificarea produsului
intern brut;

119. Cu ajutorul ponderilor fiecarei grupe de venit public n total si n special a
ponderilor fiecarui venit fiscal n total venituri fiscale, se poate interpreta:
a. politica fiscala a statului; d. politica privind cheltuielile publice;
b. politica monetara a statului; e. nici una dintre politicile de mai sus.
c. evolutia veniturilor fiscale n raport cu
produsul intern brut;

120. Dinamica resurselor financiare publice exprima:
a. nivelul resurselor financiare publice
totale si al diferitelor categorii de
venituri;
d. toate enunturile de mai sus sunt
adevarate;
b. modificarile care intervin n cuantumul
si structura acestora de la o perioada de
timp la alta;
e. nici unul dintre enunturile de la a c
nu este adevarat
c. greutatea specifica a categoriei de
venituri publice n totalul veniturilor
publice;
24
121. ntre indicatorii dinamicii veniturilor publice se numara:
a. modificarea absoluta a veniturilor
fiscale n perioada curenta fata de
perioada anterioara n valori nominale;
d. modificarea absoluta a coeficientului
de corelare dintre veniturile publice si
produsul intern brut;
b. modificarea relativa a volumului
veniturilor fiscale n perioada curenta
fata de perioada anterioara;
e. toti indicatorii de mai sus.
c. modificarea absoluta a ponderii
veniturilor publice n produsul intern
brut;

122. Ponderea cheltuielilor de capital n totalul cheltuielilor publice se calculeaza
ca:
a. diferenta ntre cheltuielile curente si
cheltuielile de personal;
d. raport procentual ntre cheltuielile de
capital si totalul veniturilor fiscale;
b. raport procentual ntre cheltuielile de
capital si cheltuielile publice totale;
e. nici unul dintre enunturile de mai sus
nu este corect.
c. raport procentual ntre cheltuielile de
capital si PIB;

123. Transpunerea grafica a corelatiei dintre volumul veniturilor fiscale si nivelul
ratei fiscalitatii, apartine lui:
a. John Maynard Keynes; d. David Ricardo;
b. Arthur Laffer; e. Richard si Pegg Musgrave.
c. Adam Smith;

124. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre factorii care influenteaza
marimea presiunii fiscale?
a. nivelul de dezvoltare a economiei; d. riscul de inflatie prin fiscalitate;
b. eficienta cu care se utilizeaza
cheltuielile publice finantate prin
impozite;
e. necesitatile publice stabilite de politica
guvernamentala prin nivelul
cheltuielilor publice..
c. gradul de adeziune a populatiei la
politica guvernului si de consimtire la
plata impozitelor;

125. Selectati dintre urmatoarele enunturi factorii care influenteaza marimea
presiunii fiscale.
A) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice
B) nivelul de dezvoltare a economiei
C) marimea datoriei publice
D) riscul de inflatie prin fiscalitate
E) scaderea efortului productiv
F) eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite
G) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor
H) frauda si evaziunea fiscala

a. A,C,D,G,H; d. B,C,D,E,F;
b. A,B,C,F,G; e. D,E,F,G,H.
c. B,D,F,G,H;

126. Dintre urmatoarele enunturi, selectati efectele cresterii presiunii fiscale peste
nivelul optim.
A) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice
25
B) nivelul de dezvoltare a economiei
C) marimea datoriei publice
D) riscul de inflatie prin fiscalitate
E) scaderea efortului productiv
F) eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite
G) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor
H) frauda si evaziunea fiscala
I) reducerea competitivitatii pe plan international

a. A,C,D,H; d. B,C,E,F;
b. B,C,F,G; e. D,E,H,I.
c. B,D,F,G;

127. mprumuturile de stat determina operatiuni n legatura cu:
a. plasarea acestora pe piata; d. nici una dintre operatiunile de mai sus;
b. modificarea ratei dobnzii si/sau a
termenului de rambursare;
e. toate operatiunile enumerate
c. amortizarea creditului public;

128. Dintre urmatoarele enunturi, selectati modalitatile de plasare a creditului
public.
A) subscriere publica
B) prin intermediul unor consortii bancare
C) amortizarea creditului public
D) repudierea obligatiilor financiare legate de creditul public
E) vnzare la Bursa de Valori

a. A,C,D; d. A,B,E;
b. B,C,E; e. A,D,E.
c. B,C,D;

129. Pe baza urmatoarelor date:
- mld um -
Indicatori / anii 2003 2005
- cheltuieli de personal 42 100 43 700
- cheltuieli de capital 9 800 10 500
- subventii 21 400 23 900
- transferuri 8 400 6 800
- cheltuieli materiale si servicii 37 300 39 600
- PIB 203 700 211 300

Sa se calculeze:
A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente n anul 2005 fata de 2003;
B) ponderea cheltuielilor de capital n total cheltuieli publice n anul 2005;
C) elasticitatea cheltuielilor publice totale n raport cu PIB.
Variante de raspuns:

a. A) 4 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778; d. A) 4 800 mld um; B) 8,43%; C) 1,239;
b. A) 2 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,957; e. A) 6 780 mld um; B) 5,89%; C) 1,489.
c. A) 9 480 mld um; B) 8,17%; C) 0,913;

130. Pe baza urmatoarelor date:
- mld um -
26
Indicatori / anii 2000 2005
- cheltuieli de personal 325 850 386 400
- cheltuieli de capital 132 450 115 870
- subventii 235 750 263 480
- transferuri 76 300 71 800
- cheltuieli materiale si servicii 185 900 248 800
- PIB 1 750 870 1 895 480

Sa se calculeze:
A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente n anul 2005 fata de 2000;
B) ponderea cheltuielilor de capital n total cheltuieli publice n anul 2005;
C) elasticitatea cheltuielilor publice totale n raport cu PIB.
Variante de raspuns:

a. A) 241 200 mld um; B) 7,34%; C)
0,778;
d. A) 146 680 mld um; B) 10,67%; C)
1,647;
b. A) 124 900 mld um; B) 6,38%; C)
1,357;
e. A) 164 780 mld um; B) 5,89%;
C)1,289.
c. A) 98 480 mld um; B) 8,17%; C)
0,913;

131. Pe baza urmatoarelor date:
- mld um -
Indicatori / anii 2000 2004
- cheltuieli de personal 262 300 259 600
- cheltuieli de capital 132 900 121 700
- subventii 87 300 73 500
- transferuri 178 500 195 300
- cheltuieli materiale si servicii 213 800 243 500
- PIB 1 712 500 1 810 890

Sa se calculeze:
A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente n anul 2004 fata de 2000;
B) ponderea cheltuielilor de capital n total cheltuieli publice n anul 2004;
C) elasticitatea cheltuielilor publice totale n raport cu PIB.
Variante de raspuns:

a. A) 41 200 mld um; B) 9,34%; C)
0,778;
d. A) 46 680 mld um; B) 10,67%; C)
1,647;
b. A) 24 900 mld um; B) 16,38%; C)
1,357;
e. A) 14 780 mld um; B) 11,89%;
C)1,289.
c. A) 30 000 mld um; B) 13,62%; C)
0,374;

132. Pe baza urmatoarelor date:
- mld um -
Indicatori / anii 1995 2005
- cheltuieli de personal 42 100 72 800
- cheltuieli de capital 9 800 15 600
- subventii 8 400 9 850
- transferuri 21 400 47 500
- cheltuieli materiale si servicii 37 300 67 350
- PIB 209 800 398 870
27

Sa se calculeze:
A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente n anul 2005 fata de 1995;
B) ponderea cheltuielilor de capital n total cheltuieli publice n anul 2005;
C) elasticitatea cheltuielilor publice totale n raport cu PIB.
Variante de raspuns:

a. A) 71 200 mld um; B) 9,34%; C)
0,578;
d. A) 86 680 mld um; B) 10,67%; C)
1,347;
b. A) 88 300 mld um; B) 7,32%; C)
0,877;
e. A) 94 780 mld um; B) 11,89%; C)
1,189.
c. A) 47 000 mld um; B) 13,62%; C)
0,874;

133. Pe baza urmatoarelor date:
- mld um -
Indicatori Valoare
- cheltuieli de personal (an curent) 361 300
- cheltuieli materiale si servicii (an curent) 410 850
- cheltuieli de capital (an curent) 175 600
- subventii (an curent) 169 800
- transferuri (an curent) 302 810
- dobnzi la datoria publica (an curent) 92 700
- PIB 2 271 800
- cheltuieli bugetare totale n anul anterior 1 469 880
- PIB (an anterior) 2 015 600

Sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal n cadrul cheltuielilor curente (n anul curent);
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale n anul curent fata de anul anterior;
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.
Variante de raspuns:

a. A) 22,57%; B) 45 380 mld um; C)
0,864;
d. A) 27,01%; B) 43 180 mld um; C)
0,913;
b. A) 14,67%; B) 55 948 mld um; C)
1,572;
e. A) 32,64%, B) 28 572 mld um; C)
0,849.
c. A) 21,34%; B) 36 835 mld um; C)
0,953;

134. Corespunztor crui criteriu de clasificare, impozitele se mpart n: impozite
directe i impozite indirecte?

a. ritmicitate; d. trsturi de form i fond;
b. scopul urmrit e. obiectul impunerii.
c. criteriul administrativ;

135. Care dintre impozitele enumerate se clasific n: impozite reale i impozite
personale?
a) pe venit;b) pe cheltuial; c) directe;
d) indirecte; e) taxele de consumaie.


28
a. pe venit; d. indirecte;
b. pe cheltuial; e. taxele de consumaie.
c. directe;

136. Care dintre urmtoarele impozite sunt impozite indirecte:
a. pe venit; d. reale;

b. pe cheltuieli;

e. personale.
c. directe;

137. Corespunzator frecventei cu care se realizeaza, impozitele se clasifica n:
a. impozite directe si indirecte d. impozite ale administratiei publice
centrale si ale administratiei publice
locale
b. impozite financiare si de ordine e. impozite permanente si incidentale
c. impozite reale si personale

138. Corespunzator trasaturilor de forma si fond, impozitele se clasifica n:
a. impozite directe si indirecte d. impozite ale administratiei publice
centrale si ale administratiei publice
locale
b. impozite financiare si de ordine e. impozite permanente si incidentale
c. impozite reale si personale

139. Corespunzator nivelului administrativ la care se incaseaza, impozitele se
clasifica n:
a. impozite directe si indirecte; d. impozite ale administratiei publice
centrale si ale administratiei publice
locale;
b. impozite financiare si de ordine; e. impozite permanente si incidentale.
c. impozite reale si personale;

140. Impozitele directe se clasifica n:
a. impozite directe si indirecte; d. impozite ale administratiei publice
centrale si ale administratiei publice
locale;
b. impozite financiare si de ordine; e. impozite permanente si incidentale.
c. impozite reale si personale;

141. n cadrul prelevrilor fiscale intr:
a. impozitele, taxele i chiriile d. vrsminte de la regiile autonome
b. impozitele, taxele i contribuiile e. doar impozitele i taxele
c. impozitele, veniturile din valorificarea
unor bunuri ale statului i taxele

142. Principiile fiscalitii nu cuprind:
a. principii de echitate fiscala d. rata fiscalitatii
b. principii de politica economica e. principii social-politice
c. principii de politica financiara

143. Stabilirea minimului neimpozabil reprezint o condiie a respectrii
principiului de:

29
a. pricipiilor social-politice d. politic financiar
b. principiilor de politic economic e. a tuturor principiilor enumerate
c. echitate fiscal

144. Faptul c dinamica impozitului o devanseaz pe cea a materiei impozabile,
reprezint o caracteristic a impozitelor:

a. n cote progresive d. a tuturor tipurilor de impozite
enumerate
b. n cote proporionale e. a nici unuia dintre tipurile de impozite
enumerate.
c. n sum fix

145. Care dintre urmtoarele enunuri nu corespunde condiiilor de obinere a unui
randament ridicat al impozitelor?
a. impozitul s aib caracter universal,
adic s fie pltit de toate persoanele
fizice i juridice care obin venituri din
aceeai surs, dein acelai gen de
averi sau procur aceleai grupe de
produse;
d. s nu existe posibiliti de
sustragere a materiei impozabile de la
impozitare
b. cheltuielile administraiei fiscale n
legtur cu stabilirea materiei
impozabile, calcularea i perceperea
impozitelor s fie ct mai reduse
e. nici unul dintre enunurile de mai sus
c. s poat fi adaptat n permanen la
necesitatea de procurare a veniturilor
statului

146. Pentru a rspunde principiilor de politic financiar, impozitele trebuie s aib
anumite caracteristici. Care este aspectul care vizeaz meninerea unui randament fiscal
constant de-a lungul ntregului ciclu economic, astfel ca un impozit s nu nregistreze
fluctuaii importante odat cu sporirea sau reducerea volumului activitii (producie, comer)
sau al veniturilor din perioadele de avnt sau criz economic?

a. echitatea fiscal d. randamentul fiscal ridicat
b. utilizarea impozitului ca instrument de
politic economic
e. elasticitatea
c. stabilitatea

147. Pentru a rspunde principiilor de politic financiar, impozitele trebuie s aib
anumite caracteristici. Care este aspectul care vizeaz adaptarea n permanen a impozitelor
la necesitatea de procurare a veniturilor statului, corespunztor sporirii cheltuielilor publice?

a. echitatea fiscal d. randamentul fiscal ridicat
b. stabilitatea e. elasticitatea
c. utilizarea impozitului ca instrument de
politic economic

148. Necesitatea unor cheltuieli ale administraiei fiscale reduse n legtur cu
stabilirea materiei impozabile, cu perceperea i calcularea impozitelor, reprezint o condiie
de realizare a:


30
a. obinerii unui randament fiscal ridicat d. respectrii echitii fiscale
b. respectrii principiului comoditii perceperii
impozitului
e. principiului de politic economic
c. respectrii principiului certitudinii ncasrii
impozitului

149. Rolul impozitelor se manifest pe plan:
a. monetar, economic i social d. cultural, economic i social
b. politic, economic i social e. financiar, economic i valutar
c. financiar, economic i social

150. Unul dintre enunurile de mai jos nu se numr printre criteriile de clasificare a
impozitelor. Care este acela?
a. scopul urmrit d. cota aplicat
b. trsturi de form i fond e. asieta impozitului
c. frecvena ncasrii

151. Care dintre urmatoarele reprezinta impozite directe?
a. impozitul pe venit, impozitul pe profit, TVA d. impozitul pe profit, impozitul pe
salarii, impozitul pe venit,
b. impozitul pe profit, impozitul pe salarii,
accize, taxe vamale
e. impozitele pe cheltuieli
c. accize, taxe vamale, TVA

152. Care sunt modalitatile principale de asezare a impozitelor directe, in raport cu
tratamentul veniturilor?
a. impunerea separata a fiecarui tip de
realizat din surse si locuri diferite si
impunerea cedulara
d. impunerea separata a fiecarui tip de
realizat din surse si locuri diferite si
impunerea globala constand in
cumularea tuturor tipurilor de venit
realizare din surse si locuri diferite
b. impunerea separata a fiecarui tip de
realizat din surse si locuri diferite si
impunerea asupra cheltuielilor
e. impunerea veniturilor persoanelor
fizice si impunerea veniturilor
persoanelor juridice
c. impunerea globala constand in
cumularea tuturor tipurilor de venit
realizare din surse si locuri diferite

153. Dintre impozitele indirecte fac parte:
a. impozitul pe profit, impozitul pe dividende,
accizele
d. taxe vamale, monopolurile fiscale,
taxele de timbru si inregistrare,
impozit pe cladiri
b. TVA, taxe vamale, impozite pe salarii e. taxele de consumatie, taxe vamale,
monopolurile fiscale, taxele de timbru
si inregistrare, impozitul pe succesiuni
c. taxele de consumatie, taxe vamale,
monopolurile fiscale, taxele de timbru si
inregistrare

154. Impozitul pe succesiuni este
a. un impozit indirect d. un impozit pe cheltuiala
b. o taxa speciala de consumatie e. un impozit pe avere
c. un impozit pe venit