LUCRARE DE ABSOLVIRE

CENTRUL NA IONAL DE FORMARE I

PERFEC IONARE A ANTRENORILOR
COALA NA IONAL DE ANTRENORI
Coordonator : prof Romeo Lupa cu
Antrenor federal : Viorel Filimon
TENIS DE MAS - PREGTIREA JUNIORILOR III
CUPRINS
Motivarea personal a alegerii temei..................................pag. 3
Capitolul I. Preentarea ramurii de sport............................ pag. !
Capitolul II . Conceptul te"nico#metodologic...................pag. $%
Capitolul III. &tudiul de ca ' Aplica ia...........................pag. !(
Concluii i recomandri ............................................. .....pag. )3
*i+liografie.........................................................................pag. )!
(
INTRODUCERE

MOTIVAREA PERSONAL A ALEGERII TEMEI
,n oricare clu+ de tenis de mas- care are ca scop performan a
sportiv- perioada .uniorilor III / $$ # $3 ani 0 este definitorie pentru
valoarea viitorilor .uctori. 1ste ona 2n care se poate lucra cel mai +ine
pentru modelarea te"nico#tactic a .uctorilor. 3ot 2n aceast perioad- se
sta+ile te profilul de .oc al sportivilor : ofensiv- defensiv sau par ial
defensiv. Ca fost .uctor de tenis de mas la clu+urile din 3g Mure - am
avut ocaia s particip activ la pregtirea te"nico#tactic a .uniorilor III- i
consider c am e4perien la acest nivel de pregtire. 5easemenea-
ultima perioad de timp am fost 2n sala de tenis de mas a clu+ului
sportiv colar din 3g Mure - unde am participat la antrenamente- de
foarte multe ori ca partener de .oc al unor sportivi cu +une reultate 2n
competi iile na ionale ale Romniei.
,n mod o+i nuit- .uniorii III au 2n spate c6 iva ani +uni de pregtire-
dac lum 2n considerare c- selec ia 2n tenis de mas se face 2n .urul
v6rstei de ) ' 7 ani. 8u sunt e4cluse nici e4cep iile : sunt sportivi care
2ncep antrenamentele la $% ani i al ii care intr 2n sal 2nainte de ) ani.
,n acest ultim ca- rata progresului este lent i apare i riscul satura iei
timpurie.
9n alt motiv pentru care perioada de pregtire a .uniorilor III este
foarte important- este acela c- se apropie momentul 2n care se
3
formea loturile na ionale de cade i / $: ' $! ani 0- categorie la care se
organiea campionatele europene- i cei care viea performan a
sportiv - tre+uie s fac primii pa i 2n competi iile de nivel european.
Iat de ce pregtirea .uniorilor III este foarte important 2n cariera
viitoare a oricrui .uctor care dore te s a.ung 2n elita tenisului de mas
european i mondial.
:
CAPITOLUL I
PREZENTAREA RAMURII DE SPORT
3enisul de mas 2 i are originea pe continentul european- 2n Anglia-
2nceputurile lui situ6ndu#se spre sf6r itul sec. ;I;. 5e i primul concurs
are loc 2n Anglia spre sf6r itul sec. ;I;- tendin a de transformare a
acestul .oc 2ntr#un sport 2n adevratul sens al cuv6ntului 2ncepe s se
2nregistree mai t6riu- prin $<(%- c6nd 2n unele ri se desf oar
campionatele na ionale i c6nd se manifest pentru prima oar dorin a
.uctorilor de a se 2ntrece pentru titlul mondial.
5in necesitatea sta+ilirii unui organiator al primelor concursuri
interna ionale de anvergur s#a nscut ideea 2nfiin rii Federa iei
Interna ionale de 3enis de Mas / I.3.3.F. 0. Anul 2nfiin rii I33F este
$<().
5e#a lungul anilor - regulamentul de .oc a suferit multe modificri :
timpul de .oc- care la 2nceput era nelimitat- a fost restr6ns p6n la $%
minute pe set- c6t este 2n iua de ai. 5up $% minute se .oac dup
regula activirii- 2n care .uctorul care serve te tre+uie s 2nc"eie
punctul p6n la mingea a $(#a. Paleta de .oc- a fost acoperit cu tot felul
de materiale- p6n a aprut cauciucul cu +urete. =rosimea ma4im a
+uretelui > cauciucul acceptat este de : mm- iar cele dou fe e sunt
o+ligatoriu de culoare - una ro ie i cealalt- neagr. Mingea a fost mrit
de la diametrul de 3? mm - la :% mm. i s#ar putea a.unge la ::. &olu ia
de lipit fe ele pe lemn a fost i ea sc"im+at- renun 6ndu#se la cea pe
+a +enenuri i admis doar cea pe +a de ap. 1c"ipamentul te4til
tre+uie s nu fie al+ iar reclamele
!
imprimate sau cusute pe tricouri nu pot dep i anumite dimensiuni. i 2n
continuare- I33F#ul are 2n vedere i alte modificri / e4. &c"im+area
materialului din care se face mingea : se va trece de la celuloid la plastic-
acest an fiind primul 2n care 1uropenele se vor .uca cu plastic 0. I33F a
"otr6t 2n anul $<37 limitarea la o or a timpului de .oc pentru un meci @
dou din trei @ i la o or i :! minute pentru @trei din cinci@- mic or6ndu#
se totodat 2nl imea fileului de la $7 cm la $!-(! cm- c6t este i 2n
preent.
,n preent- numrul rilor afiliate la I33F este de apro4imativ $7%.
3enisul de mas- se pare c este ramura de sport cu cei mai mul i
practican i din lume datorit numrului mare de sportivi asiatici.
La edi ia din anul $<?? a Aocurilor Blimpice / &eul- Corea de &ud 0-
tenisul de mas a fost inclus 2n programul .ocurilor.
3enisul de mas este - pro+a+il singura ramur de sport- care este
condus 2n mod autoritar de .uctorii i .uctoarele din C"ina : de $< ori la
r6nd- at6t ec"ipa masculin c6t i cea feminin- au c6 tigat titlul mondial-
asta 2nsemna6nd o perioad de 3? de ani- fiindc CM la ec"ipe se .oac
odat la ( ani. La pro+ele de simplu- cu cteva e4cep ii la masculin- tot
.uctorii i .uctoarele din C"ina domin autoritar pro+ele mondiale i
cele olimpice. 14plica iile acestui fenomen pot fi urmtoarele : numrul
mare de .uctori c"inei legitima i / c6teva milioane- dar aici informa iile
aprute 2n mass#media sunt diferite 2n privin a numrului de milioane 0 i
trstura specific asiaticilor / c"ineilor 2n special 0 de a munci mult
pentru a perfec iona detaliile ce in de te"nica acestui sport. Celor dou
motive principale de mai sus- s#ar mai putea aduga i altele secundare :
calit ile
)
fiice specifice asiaticilor / vite- reisten - 2ndem6nare 0- spa iul relativ
redus ocupat de o mas de .oc- confec ionarea de materiale de .oc 2n
cantitate foarte mare.
3enisul de mas 2 i face apari ia 2n Rom6nia dup anul $<$?- prin
intermediul .uctorilor de tenis de c6mp a cror activitate sportiv
organiat le solicita de.a o continuare a activit ii i 2n timplu iernii. ,n
anul $<(?- 2n cadrul Federa iilor &ociet ilor &portive din Rom6nia se
2nfiin ea comisia de ping#pong care "otr te disputarea primei edi ii a
campionatelor na ionale la Bradea- contri+uind totodat la impulsionarea
activit ii competi ionale a .uctorilor frunta i. 5ar cel mai important
eveniment al anului $<(< este afilierea noastr la I33F / odat cu Fran a-
Aaponia- 1gipt i Iugoslavia 0- de i nu e4ista 2nc o Federa ie Rom6n de
tenis de mas. Aceasta a luat fiin 2n cursul anului $<3$- av6nd sediul la
Bradea. 9niunea Federa iilor &portive din Rom6nia nu o recunoa te 2ns
i "otr te formarea federa iei la *ucure ti- care devenise centrul ping#
pong#ului rom6nesc. 1venimentul are loc 2n anul $<3:- an ce constituie
punctul de plecare al unei devoltri rapide i spectaculoase al acestui
nou sport practicat de elevi i studen i- muncitori i func ionari- tineri i
vrstnici...
5up $<3?- an 2n care se organiea prima edi ie a Campionatelor
Interna ionale de tenis de mas ale Rom6niei- la care particip 9ngaria-
Ce"oslovacia- Iugoaslavia i Polonia- urmea o perioad de regres care
se prelunge te p6n 2n $<:!. 5up acest an - 2ncepe o +ogat ac iune de
populariare i rsp6ndire a tenisului de mas- organi6ndu#se o serie de
concursuri populare- campionate colare- universitare- sindicale-
regionale-
7
2ntlniri 2ntre ora e etc. ,n $<:7 se reiau Campionatele Interna ionale de
tenis de mas ale Rom6niei- ca de altfel i participarea la Campionatele
mondiale organiate de I33F. La acest capitol tre+uie s amintim de
marele .uctoare &as &arD- 1lle Constantinescu- - Maria Ale4andru-
=eta Pitic- Btilia *descu. La masculin s#au remarcat prin reultatele
+une pe plan interna ional Radu 8egulescu- ="eorg"e Co+ran-
Adal+ert Reti- Panet" FarEas- 5orin =iugiuc. 5e altfel- ec"ipa C&M Clu.-
ai crei .uctori erua o parte din cei de mai sus- a cucerit de ! ori Cupa
Campionilor 1uropeni- trofeu
o+ inut i de ec"ipele feminine Voin a i Progresul *ucure ti. Auctoarea
care a adus cele mai multe titluri mondiale rm6ne Angelica Roeanu-
care a intrat 2n Cartea Recordurilor cu cele $: medalii de aur la
Mondiale- la pro+ele de simplu- du+lu mi4t- du+lu +ie i i ec"ipe- 2ntre
anii $<!% i $<!). Imediat dup ea - urmea Maria Ale4andru- .uctoare
defensiv- care va adus rii noastre mai multe titluri de campioan
european i mondial. Palmaresul ei numr peste $%% titluri de
campioan interna ional i peste !% de titluri de campioan repu+lican.
Federa ia Rom6n de tenis de mas 2 i are sediul la *ucure ti- strada
Vasile Conta nr $). 8umrul de structuri afiliate la FR3M este de apro4
<%. 8umrul de sportivi legitima i nu trece de o mie- caua fiind numrul
mic de clu+uri. Pararel cu activitatea federa iei- s#a devoltat- de c6 iva
ani 2ncoace- i o puternic activitate de amatori / circuitul Amatur 0- care
organiea concursuri - pentru .uctori nelegitima i- dar 2n cadrul crora
pot lua startul i .uctori care activea p6n la nivelul diviie * seniori.
?
3urnele sunt dotate cu puncte- 2n func ie de locurile orupate de sportivi i
se desf oar pe dou
sec iuni : open i amatori.
FR3M este forul care diri.ea activitatea de performan 2n tenis de
mas. Anual concepe calendarul competi ional intern 2n concordan cu
cel mondial i european. Fiecare categorie de vrst are cte doi
antrenori de lot/ principal i secundar 0- care sta+ilesc componen a lotului
rom6nesc pe categorie. Categoriile de .oc sunt aliniate la cele
interna ionale : .uniori 3- .uniori ( sau cade i - .uniori $ - tineret i seniori.
,n afar de acestea- 2n Rom6nia mai este categoria de copii / p6n la $%
ani 0.
Clu+urile afiliate la FR3M- sunt 2n ma.oritate clu+uri colare / C&&#uri
i LP&#uri 0. Pe l6ng ele mai sunt clu+uri departamentale / C&M 'uri 0 i
clu+uri private.
,n pofida numrului mic de .uctori legitima i- Rom6nia a o+ inut de#a
lungul timpului reultate foarte +une la campionatele 1uropene pentru
cade i i .uniori $- at6t la pro+ele pe ec"ipe c6t i cele de simplu.
Pomderea mare a acestor reultate apar ine fetelor. 5e altfel- ec"ipa
na ional feminin a Rom6niei este medaliat cu argint la 1uropenele
din acest an i din anul trecut. 5e am+ele d6 i a pierdut finala 2n fa a unor
ec"ipe compuse din c"ineoaice / Blanda i =ermania 0.
<
CAPITOLUL II
CONCEPTUL TEHNICO-METODOLOGIC
,n acest capitol- ne vom 2ndrepta atenFia spre conFinutul programelor de
pregtire a .uniorilor 3 - scop 2n care vom trata fiecare component de
pregtire separat.
Pregtirea te"nic# constituie factorul de +a al antrenamentului- prin
care se urmreGte 2ndeplinirea urmtoarelor o+iective :
# 2nsuGirea Gi perfecFionarea procedeelor te"niceH
# prevenirea Gi corectarea greGelilorH
# automatiarea loviturilor H
# realiarea unei c6t mai mari eficacitFi te"nice.
1lementele te"nice Gi procedeele te"nice care vot face o+iectul pregtirii
te"nice a .uniorilor 3 - sunt urmtoarele :
# jocul tiat;
- contrele ;
-serviciul ;
- preluarea ;
- topspinul ;
- atacul decisiv ;
- retopspinul ;
- blocajul ;
- aprarea tiat ;
- flickul ;
$%
- balonul .
,n capitolul I - paragraful c- am detaliat aceste elemente Gi procedee
te"nice. ,n continuare- vom da e4emple de e4erciFii Gi comple4e de e4erciFii
care se pot folosi 2n planurile de pregtire.
ABC9L 3IIA3 - este elementul te"nic pasiv prin care mingea este trimis pe
masa adversarului- atunci c6nd nu poate fi atacat. 5eGi se 2nvaF 2n
perioada de 2nceput- totuGi - Gi la nivelul .uniorilor 3 mai tre+uie s
introducem aceast lovitur 2n prima parte a antrenamentului. Aceast
lovitur este util 2n faa de preluare a serviciului- preluare care constituie o
premis important pentru c6Gtigarea punctului. 8u tre+uie s acordm
prea mult timp repetrii acestui element te"nic- dar dac .uctorii repet
ilnic- patru#cinci minute- este foarte +ine. Iat c6teva e4emple de e4erciFii :
# .oc tiat pe diagonala de for"and H
# .oc tiat pe diagonala re rever H
# .oc tiat 2n linia dreapt H
# .oc tiat 2n linia st6ng H
# .oc tiat 2n ; : un .uctor loveGte 2n linie- cellalt- pe diagonal H
# .oc tiat li+er pe toat masaH
# .oc tiat su+ forma de seturi / nu se accept nici un atac 0.
# .oc tiat din apropierea mesei Gi de la semidistanF / 2n timpul sc"im+ului
de mingi- .uctorii se apropie Gi se 2ndeprtea de mas- 2n acealGi timp
sau alternativ 0H
# .oc tiat cu sc"im+area intensitFii tieturii mingii.
$$
# .oc tiat cu for"andul din colFul for"and- mi.loc Gi cu reverul cin colFul rever H
# .oc tiat cu for"andul pe diagonala rever H
# .oc tiat cu reverul pe diagonala for"and .
5esigur- nu toate aceste e4erciFii pot fi efectuate 2n cadrul unui
antrenament- ele tre+uie selecFionate c6te dou sau trei pe fiecare
antrenament. 1le pot fi sc"im+ate dup un ciclu de antrenament sau 2n
fiecare antrenament al unui ciclu- dup cum considr antrenorul c
ar fi mai util. 5atoria antrenorului este ca s nu tratee aceste lovituri
superficial Gi s corectee mereu greGelile .uctorilor. =reGeala cea mai des
aprut este neaGearea picioarelor 2n mod corespuntor- miGcarea prea
lung a +raFului dup momentul lovirii mingii- trimiterea mingii peste fileu cu
o +olt prea mare. 5eGi pare o lovitur simpl- practica arat c mulFi
.uctori pierd punctul ca urmare a greGelii acestei simple lovituri.
CB83R1L1 ' repreint lovitura de +a 2n tenis de mas Gi constituie
punctul de plecare a loviturilor de atac. 1ste prima lovitur pe care o 2nvaF
copiii 2n sala de tenis de mas Gi cea pe care o va repeta de#a lungul 2ntregii
vieFi de sportiv. 1ste lovitura dup care poFi vedea valoarea unui .uctor din
primele mingi .ucate. 8u este vor+a de tria loviturii- ci de corectitudine -
preciie - automatiare - eleganF- uGurinF 2n e4ecuFie. Auniorii 3 au aceast
lovitur ca pe o+iectiv de pregtire - de aceea se vor acorda mai multe
minute 2n pregtire. 14erciFiile Gi comple4ele de e4erciFii- vor tre+ui alese
pentru a nu
se repeta prea des- 2n scopul evitrii monotoniei. Monotonia 2n antrenament
$(
este un fenomen 2ntlnit la fiecare ramur sportiv /Gi nu poate fi evitat 2n
totalitate0 ea fiind consecinFa repetrii p6n 2n apropiere de perfecFiune- a
elementelor te"nice specifice fiecrei ramuri sportive. 1numerm 2n
continuare e4erciFiile specifice :
# contre for"and pe diagonala de for"and H
# contre for"and pe diagonala de reverH
# contre for"and din colFul for"and Gi mi.locul mesei- spre colFul for"and
advers H
# contre for"and de 3J : de mas spre pe a treia sau a patra minge H
# contre for"and din colFul for"and Gi mi.loc- e4ecutate de am+ii parteneri H
#contre for"and din colFul rever Gi mi.loc - spre colFul rever advers H
# 3#: contre for"and alternate cu un topspin for"and- pe diagonala de
for"and H
# contre for"and pe diagonala de for"and- cu 2ndeprtarea Gi apropierea de
mas a
.uctorilor- fie alternativ- fie 2n acelaGi timp H
# contre rever pe diagonala de rever H
# contre rever 2n linie H
# contre rever cu apropierea Gi 2ndeprtarea de mas a .uctorilor- fie
alternativ- fie 2n acelaGi timp H
# dou contre for"and Gi una rever - spre colFul rever H
# dou contre for"and Gi dou rever spre colFul rever H
# dou contre for"and Gi dou rever spre colFul for"and H
# contre 2n ; : un .uctor e4ecut contre pe diagonal iar cellalt- 2n linie
# colFul for"and advers H
$3
#contre for"and pe diagonala de for"and- cu atac decisiv
# contr for"and - contr rever- apoi 2nc"eiere decisiv cu for"andul H
# contr for"and din mi.loc- contr for"and din colFul for"and Gi contr rever
din colFul rever
# dou contre rever din colFul rever- o contr for"and Gi apoi un topspin
for"and- totul diri.at spre colFul rever H
# acelaGi e4erciFiu- dar spre colFul for"and H
# contre cu reverul din colFul rever- li+er diri.ate spre colFurile for"and Gi rever
adverse H
# contre rever de la semidistanF H
# dou#trei contre for"and alternate cu un topspin rever- spre colFul rever H
# contre for"and cu sc"im+area intensitFii lor- pe diagonala de for"and H
# acelaGi e4erciFiu- dar cu reverul H
Aceste e4erciFii sunt e4erciFii#cadru - ceea ce 2nseamn c ele pot fi
diversificate prin modificarea numrului de lovituri- a direcFiei- Gi a
intensitFii. &e vor pstra mai multe lecFii de antrenament aceleaGi e4erciFii -
apoi se vor sc"im+a cu altele . Rolul antrenorului tre+uie s fie activ Gi 2n
acest ca - adic tre+uie s corectee mereu greGelile . Foarte eficient este
antrenamentul la cutia cu mingi datorit unei valori de intensitate- densitate
Gi comple4itate. Pentru realiarea unei +une eficientiri- tre+uie ca
antrenamentul la cutie Gi cel cu doi parteneri activi s fie 2n mod inteligent
com+inate H fiecare din cele dou tipuri de antrenamente se completea
reciproc Gi modul 2n care sunt 2m+inate depinde de priceperea Gi e4eprienFa
antrenorului.
9n factor important al unui antrenament reuGit 2l constituie omogeniarea
te"nic a grupei : este ideal acolo unde sportivii sunt apropiaFi ca valoare - ei
pot fi sc"im+aFi 2mtre
$:
ei la mas- fr temerea c la masa $ - ( - 3- etc- eficienFa unui e4erciFiu va
fi mai mic fiindc .uctorii sunt de valoare evident diferit. 1ste foarte dificil
de organiat un antrenament +un acolo unde sportivii sunt situaFi pe paliere
diferite de valoare.
=reGelile comise de regul de .uctori- sunt cele legate de aGearea
picioarelor pentru fiecare lovitur / Fin6nd cont c fiecare minge vine cu
diferenFe 2n privinFa direcFiei- lungimii Gi intensitFii 0 - de ung"iurile +raFului
de .oc- de planurile +raFului Gi ante+raFului -
de folosirea insuficienFei a poignet#ului- de lungimea prea mare a cursei
+raFului 2n lovirea mingii- de apropierea sau deprtarea e4cesiv a +raFului
de corp. Fiecare lovitur poart 2n ea stilul personal al .uctorului - iar stilul
personal este o trstur ce nu tre+uie ani"ilat- at6t timp c6t acest timp
personal nu scade eficien a loviturii 2n special i al .ocului 2n general.
&1RVICI9L ' este prima lovitur cu care se 2ncepe un punct sau o secvenF
de .oc. ,n situaFia 2n care feFele de palet au calitFi sporite de efect Gi
vite- serviciul capt o tot mai accentuat importanF. 14ecuFia unui
serviciu se compune din partea pregtitoare - lovirea mingii Gi 2nc"eierea .
Partea pregtitoare / aGearea - punerea mingii 2n palm Gi aruncarea mingii
0 este mai lent . Lovirea mingii se face cu o accelerare a
miGcrii +raFului - vitea ma4im a +raFului fiind 2n momentul lovirii mingii.
Rolul cel mai mare 2l are 2n acest moment- poignet#ul- care tre+uie s fie c6t
mai suplu dar Gi puternic 2n acelaGi timp. ,nc"eierea serviciului se face +rusc-
imediat dup lovirea mingii. 5ac 2n momentul lovirii mingii- se sc"im+
pria paletei- imediat dup lovire- tre+uie s se revin foarte rapid la pria de
.oc.
&erviciul este o lovitur cu un grad mare de personaliare- fiecare .uctor
form6ndu#Gi un serviciu propriu - serviciu determinat de gradul lui de
$!
isteFime- de vitea de e4ecuFie Gi de nivelul de 2ndem6nare. Formarea unui
serviciu performant Gi eficient- durea c6Fiva ani . Acest stil personal nu
scade eficienFa loviturii 2n special Gi al .ocului 2n general. ani. Auniorii 3 nu
dispun 2nc de un serviciu +un. ,n perioada .uniorilor ( / cadeFi0 apar
primele servicii valoroase- cu un grad 2m+untFit de virtuoitate Gi eficienF.
,n ultimii ani - perfecFionarea serviciilor au dus la apariFia unor prie noi a
paletei- prie care favoriea imprimarea unor efecte c6t mai mari Gi mai
diferite. 3ot 2n ultimul timp- regulamentul privind corectitudinea serviciului- a
suferit modificri - de natur s elimine aspectele de lips de fair#plaD :
ascunderea mingii cu corpul 2n momentul lovirii mingii .
Astfel- impactul paletei cu mingea tre+uie s fie vii+il at6t pentru adversar
c6t Gi pentru ar+itri. 3re+uie s remarcm Gi e4istenFa serviciului specific
.ocului de du+lu - serviciu care are unele cerinFe 2n plus : locul unde tre+uie
s cad mingea / 2n .umtatea st6ng a mesei 0 Gi efectul mingii.
Brice serviciu tre+uie g6ndit 2nainte de e4ecuFie Gi e4ecutat 2n funcFie Gi de
nivelul te"nic al adversarului. &erviciu tre+uie trimis spre adversar c6t mai
scurt- c6t mai raant Gi cu un efect c6t mai greu de citit de acesta. 5up
mai multe servciii scurte- unul lung- rapid Gi trimis 2ntr#un loc incomod poate
constitui o surpri pentru adversar H o surpri neplcut- desigur.
Repetarea Gi perfecFionarea sericiilor se face cu cele mai +une reultate la
cutia cu mingi. Auctorul care e4ecut servicii are l6ng el o cutie / fi4at fie
pe un stativ sau pe mas0 cu multe mingi / cel puFin !% 0. &e va pune accent
pe aruncatul mingii c6t mai sus - pe vertical. Cu c6t mingea vine de mai
sus- cu at6t se pot imprima efecte mai puternice Gi direcFii surprintoare
pentru adversar. Fiecare .uctor ar tre+ui s stp6neasc cel puFin
dou tipuri de serviciu pe care le va folosi 2n mod curent - Gi unul surpri- la
care va putea apela doar 2n caul 2n care are neaprat nevoie de punctul
$)
urmtor / adversarul are avanta. - ultimul punct din meci- etc 0. *ine2nFeles-
acel tip de serviciu tre+uie stp6nit perfect Gi tre+uie s fie cu adevrat
eficient- adic s fac punct direct din el sau s#i aduc mingea 2n poiFie de
a fi finaliat.
La nivelul .uniorilor 3 se presupune c se cunosc serviciile cu efect 2n .os
/ tiate- cum se mai spun 2n mod curent 0 Gi c atenFia ar tre+ui 2ndreptat
spre serviciile cu efecte laterale Gi o+lice. Practica arat c .uctorii 2nvaF
foarte mult din ceea ce vd la alFi .uctori de valoare. Vor+im aici de metoda
imitaFiei - o metod pe care tre+uie s#o avem mereu 2n vedere. Auctorii
tre+uie s
ai+ ocaia s vad meciurile unor .uctori de nivel ridicat - de la care s
copiee anumite stiluri de lovituri Gi pe care s 2ncerce s le aplice apoi Gi 2n
.ocul lor. 8u tre+uie s uitm nici o clip c serviciul este elementul te"nic
cel mai dificil Gi el se perfecFionea continuu- de#a lungul anilor.
Planurile de antrenament vor tre+ui s aloce minute pentru perfecFionarea
serviciului- cel puFin o dat pe sptm6n. ,n plus- este indicat ca fiecare
comple4 de e4erciFii pentru alte elemente te"nice- s 2nceap cu un serviciu
/ nu foarte comple4 0 Gi cu o preluare - dup
care urmea tema propriu#is. 5esigur c este mai comod s arunci
mingea pe mas - cu o contr rever sau for"and - dar antrenorii tre+uie s
insiste ca anumite teme / 2n special de topspin 0 s 2nceap cu un serviciu
/ rever sau for"and 0 Gi cu o preluare. 1ste important s se creee
o+iGnuinFa acestui mod de antrenament 2n r6ndul .uctorilor.
,n continuare- vom enumera c6teva e4erciFii pentru perfecFionarea
serviciilor :
&ervicii cu for"andul :
$7
serviciu cu efect o+lic 2n .os - spre st6nga. Mingea tre+uie aruncat c6t
mai sus- pria paletei se sc"im+ / v6rful paletei co+oar mult 2n .os -
m6nerul este aproape 2n plan vertical0 iar lovirea mingii se face cu o
miGcare accelerat a +raFului de .oc- 2n care poignet#ul are rolul ultim 2n
imprimarea unui efect puternic mingii. &e va urmri aruncarea mingii
corect 2n raport cu corpul- pria c6t mai favora+il a paletei- lovirea
mingii fulgertor- reluarea priei de .oc Gi oprirea +rusc a paletei dup
lovirea
mingii. =reGeala cea mai frecvent care apare la 2nvFare este lovireamingii
fr s i se imprime vreun efect- aceasta fiind trimis dincolo prin 2mpingere
din spate 2nainte. ,n aceste cauri- tre+uie s#i punem pe copiii s e4ecute-
fr minge- doar momentul impactului cu mingea.
*ine2nFeles c intensitatea efectelor date mingii pot Gi tre+uie s fie
diferite- dar e4ecutate cu aceeaGi miGcare Gi cu sc"im+area intensitFii
efectelor c6t mai +ine mascat.
Aceasta se poate face numai cu a.utorul poignet#ului H aici intervine
particularitFle +iomotrice ale fiecrui .uctor. Pe msura ce e4ecuFia
sericiului este tot mai +un- se pot trasa one sau amplasa cercuri mici pe
mas- 2n care tre+uie s cad mingea.
#serviciu cu efect o+lic spre dreapta. 1ste un tip de serviciu mai pretenFios-
care necesit mult e4perienF Gi o foarte +un 2ndem6nare la care tre+uie
s se adauge un poignet formida+il. ,n linii mari- acest serviciu se aseamn
cu primul p6n la un punct - Gi anume p6n 2n momentul 2n care ar tre+ui
lovit mingea. ,n caul nostru- m6na 2Gi continu drumul- paleta trece de
minge Gi miGcare +rusc Gi puternic a 2nc"eieturii m6inii- paleta revine Gi
loveGte mingea din st6nga spre dreapta. Acest serviciu / folosit cu succes
$?
de .uctorul dane Mae0 ofer posi+ilitatea imprimrii unor efecte diferite
Gi gradate
mingii. La nivelul .unuiorilor 3 nu se pune pro+lema e4ecuFiei lui la un nivel
ridicat- dar este momentul s se 2nceap 2nvFarea lui. Ca Gi 2n caul
primului tip de serviciu- greGeala apoi cu frecvent este c nu se imprim
efect mingii - dar cu imitarea loviturii fr mingii- pentru
2nvFarea miGcrii din poignet- se va a.unge cu siguranF la reultate +une.
# serviciu rapid - lung. Acest serviciu are 2n unele momente eficienF- cu
condiFia s nu se a+uee de el- situaFie 2n care adversarul va fi atent la
primirea lui. Acest serviciu se direcFionea 2ntr#o on incomod a
adversarului- de regul spre cotul +raFului de .oc sau
rever- dac adversarul are o poiFie de aGteptare pentru for"and. Pentru a#l
surprinde pe adversar- faa de 2nceput a acestui serviciu va fi la fel ca Gi
pentru serviciile date p6n atunci- doar c 2n momentul impactului- mingea
va fi lovit rapid- spre 2nainte- fr efect sau cu efect spre 2nainte. Aceste
tipuri de servicii ar fi +ine dac ar fi repetate Gi perfecFionate odat cu
servicii- intercalate 2n acestea. 14act ca Gi 2n timpul meciului.
&ervicii cu reverul.
# &erviciu cu efect 2n .os / tiat 0 este un serviciu simplu- care se 2nvaF
2nc la grupa de 2nceptori- dar el se perfecFionea Gi pe parcursul
avansaFilor. Imprimarea unui efect c6t mai puternic necesit ceva timp de
2nvFare. 1ste un serviciu de +a de la care se pleac pentru 2nvFarea
altor tipuri de servicii cu reverul. Ki 2n caul acestui serviciu- greGeala
frecvent este lipsa unui efect +un . Mingea tre+uie doar atins 2n partea
dinspre .uctor- Gi nu lovit- 2n acest ca serviciul fiind de fapt o contr- fr
efect. Poignet#ul are o importanF foarte mare- practic miGcarea de lovire
fiind fcut doar din 2nc"eietur.
$<
# &erviciul cu efect o+lic 2n .os. 1ste un serviciu mai comple4- efectul
imprimat mingii fiind at6t 2n .os -c6t Gi lateral ceea ce duce la un efect o+lic.
Mingea este propulsat pe vertical- iar c6nd 2n cdere a.unge 2n punctul
optim- va fi lovit cu o miGcare rapid dinspre dreapta spre st6nga Gi 2n .os.
Comple4itatea vine de la faptul c tre+uie coordonate dou planuri de
miGcare a paletei : lateral Gi 2n .os. B serie de .uniori 3 e4ecut foarte +ine
acest serviciu- care necesit o foarte +un coordonare Gi un simF deose+it
la minge. Acest serviciu se poate e4ecuta Gi cu vite mare imprimat mingii
iar direcFia mingii se sc"im+ din 2nc"eietur 2n momentul lovirii mingii. 5e
o+icei- acest serviciu este utiliat de .uctorii aprtori- care 2ntorc paleta 2n
m6n 2nainte de lovirea mingii- lovind mingea ori cu softul ori cu materialul
antitopspin- ceea ce conduce la imprimarea unor efecte surprintoare ale
mingii.
&erviciul de du+lu. Particularitatea acestui serviciu este c mingea tre+uie
lovit din colFul /
sau .umtatea0 de for"and- Gi trimis doar pe .umtatea de for"and a mesei
adverse. &erviciul de du+lu tre+uie s fie o+ligatoriu scurt- c6t mai raant Gi
c6t mai aproape de linia de mi.loc a mesei. Av6nd un asemenea grad de
preciie- el n#ar tre+ui negli.at 2n pregtirea .uniorilor 3. La acesat
categorie- sunt multe meciuri pe ec"ipe / 2n cadrul
crora se .oac Gi du+lu 0 Gi concursuri de du+lu. &erviciu are un rol
"otr6tor 2n o+Finerea victoriei 2ntr#un .oc de du+lu. 5e aceea el tre+uie
e4ersat- odat cu serviciile de simplu. Pentru mrirea gradului de preciie a
locului unde
(%
tre+uie s cad mingea- este +ine s se marc"ee locul pe mas- cu o cret
sau cu un cerc. 9n parametru important al serviciului de du+lu este Gi efectul
mingii. 9n serviciu +un este unul foarte Ltiat@ care s nu permit
adversarului s preia iniFiativa printr#un flicE. 5easemenea- serviciul tre+uie
s fie Gi c6t mai scurt pentru a 2mpiedica un eventual atac prin topspin al
adversaului.
PR1L9AR1A &1RVICI9L9I . Cu c6t serviciile devin mai complicate Gi mai
comple4e- cu at6t mai mult preluarea devine un o+iectiv mai important 2n
antrenament. ,n general- o preluare +un are urmtoarele caracteristici :
tre+uie s fie scurt / sau foarte lung Gi rapid spre o on incomod
pentru adversar 0- c6t mai raant cu fileul- Gi cu un efect care s pun
pro+leme pentru iniFierea atacului de c6tre advresar. Preluarea serviciului
deriv dintr#un .oc de mi.loc tiat- adaptat la efectele serviciului. 5esigur- nu
toate prelurile sunt la fel- ele depind de felul 2n care serveGte adversarul.
9n serviciu lung- poate fi preluat cu un topspin for"and sau rever- sau c"iar
cu un atac decisiv. Important este ca .uctorul aflat la preluare s aGtepte
e4ecuFia serviciului Gi sesiarea tipului de serviciu- 2nainte de a lua o deciie
privind returul. Capacitatea de autocorectare a celui aflat la primire este
decisiv pentru prelurile unor servicii necunoscute. Cu at6t mai mult cu c6t
setul durea puFin / p6n la $$ puncte0 iar fiecare .uctor serveGte doar de
dou ori consecutiv.
Preluarea serviciului se perfecFionea odat cu serviciul- prin comple4e
de e4erciFii- 2n cadrul crora- un .uctor serveGte iar cellalt este la preluare.
Aceste e4erciFii se pot repeta cu succes la cutia cu mingi- dar Gi ca un
2nceput pentru repetarea celorlalte elemente te"nice / contre- topspin-
retopspin 0.
($
3BP&PI89L FBRMA85# este elementul te"nic de +a 2n .ocul de tenis de
mas modern- +aat pe vite Gi efecte. 1l se 2nvaF 2nc dup primul de
activitate- desigur - la 2nceput mai uGor- pentru o+iGnuirea .uctorilor cu
lovirea tangenFial a mingii de .os 2n sus. Auniorii 3 tre+uie s#l ai+ 2n
+aga.ul te"nic la un nivel destul de avansat. 14erciFiile Gi comple4ele de
e4erciFii pentru perfecFionarea acestui important procedeu te"nic ocup un
+un spaFiu
2n programele de antrenament. Ca Gi 2n caul celorlalte procedee te"nice -
folosirea cutiei cu mingi este de mare a.utor. 1numerm c6teva e4erciFii Gi
comple4e de e4erciFii care se pot face la cutie :
# topspin din colFul F 2n diagonala de FH
# topspin din colFul F 2n linie H
# topspin din colFul F com+inat : diagonal Gi linie H aici se pot modifica
varia+ila de numr de lovituri pe o direcFie Gi pe cealaltH
# topspin din colFul F Gi mi.loc - pe diagonala de F
# topspin din colFul R spre rever Gi mi.loc H
# topspin din minge tiat cu continuare pe +loca.H
#topspin din minge tiat venit 2n colFul F Gi mi.loc H
# o preluare tiat Gi apoi topspin din minge tiat cu sau fr continuare H
# preluare tiat din mi.loc - topspin din colFul FH
# topspin de pe 3J: din mas din mingi aruncate de antrenor aleatoriu H
# acelaGi- dar din mingi tiate H
3BP&PI8 R1V1R ' aceast lovitur fiind considerat mai dificil- se 2nvaF
de o+icei- dup topspinul for"and H sunt antrenori care o introduc 2n
antrenamente 2n paralel cu for"andul. 8u este o greGeal- totul depinde de
talentul Gi aptitudinile sportivilor. 5ac avem 2n grup .uctori mai a+ili Gi mai
2ndem6natici- putem s#i iniFiem mai repede 2n topspinul rever. La nivelul
((
.uniorilor 3 acest procedeu te"nic tre+uie s fie folosit de toFi .uctorii din
grup.
3e"nic- lovitura de topspin rever se e4ecut la fel ca Gi cel for"and- doar c
lovirea mingii se face cu reverul. 5ificultatea loviturii const 2n faptul c
mingea este acoperit de palet 2n momentul impactului cu paleta Gi c
lovirea mingii nu este o miGcare natural a m6inii. 9n .uctor care
stp6neGte +ine reverul- are un avanta. clar asupra celui care nu are un
rever sigur Gi asta fiindc- tactic- fiecare .uctor evit for"andul adversarului
Gi .oac
mingea spre reverul acestuia- considerat a fi un punct mai sla+ al fiecrui
.uctor Gi lipsit de forFa for"andului. 1ficienFa topspinului rever depinde foarte
mult de mo+ilitatea Gi supleFea 2nc"eieturii m6inii de .oc.H poignet#ul este cel
care imprim un efect mare mingii.
14erciFiile de repetare Gi perfecFionare a topspinului rever se aseamnn
cu cele pentru for"and :
La cutia cu mingi :
# topspin din colFul R pe diagonala de R- din minge tiat H
# topspin din colFul R 2n linie H
# topspin pe diagonal Gi linie H com+inaFiile au 2n vedere modificarea
numrului de lovituri pe fiecare din cele dou direcFiiH
# topspin din minge tiat - urmat de o contr- pe digonalH
# topspin din minge tiat 2n diagonal urmat de contr 2n linie H
# topspin din +loca. pe diagonala de R H
# preluare tiat urmat de topspin pe diagonala RH
# preluare tiat cu for"andul pe minge primit 2n linie- urmat de topspin 2n
diagonal H
(3
14erciFii 2ntre doi parteneri : Gi linie . Ki 2n acest ca se pot modifica numrul
de lovituri pe fiecare din cele dou direcFii.
# topspin pe +loca.- 2n diagonal RH
# topspin pe +loca.- 2n diagonal
14erciFii care com+in for"andul cu reverul :
La cutia cu mingi :
# topspin rever 2n linie urmat de topspin for"and 2n diagonal H
# topspin rever 2n diagonal- contr rever 2n diagonal Gi apoi topspin
for"and 2n linie H
# dou topspinuri R pe diagonal Gi dou topspinuri F din mi.loc- tot 2n
diagonal H
# acelaGi e4erciFiu- dar diri.at 2n linie H
# topspsin F din mi.loc- topspin F din colFul F Gi topspin R din colFul R.
14erciFii 2ntre doi parteneri : sunt aceleaGi e4erciFii - doar c mingea este
.ucat p6n la prima greGeal. Acest mod de e4ersare este mai apropiat de
realitatea unui .oc dar nu are densitatea pe care o ofer cutia cu mingi.
Corectarea topspinului rever are 2n vedere imprimarea efectului la minge
prin folosirea poignet#ului- aGearea picioarelor 2n funcFie de locul 2n care
cade mingea pe mas- scurtarea traiectoriei +raFului- revenirea rapid 2n
poiFia de aGteptare- lovirea mingii 2n
punctul optim.
,n planurile de pregtire- e4erciFiile pentru for"and - rever Gi com+inaFiile
lor- tre+uie s fie repartiate 2n mod .udicios. 5up o competiFie- reverul Gi
for"andul este indicat a fi perfecFionate separat- iar pe msur ce se apropie
urmtoarea competiFie- este recomandat ca aceste dou procedee te"nice
s fie repetate com+inativ- cu un de+ut
(:
compus din serviciu Gi preluare. Prin aceast metod- se urmreGte o
com+inaFie cu aplicativitate tactic pentru meciurile oficiale. 14erciFiile
pentru repetarea Gi perfecFionarea topspinurilor 2Gi gsesc locul 2n prima
parte a antrenamentului- iar cele com+inative- 2n partea principal a
antrenamentului. 3impul acordat fiecrui e4erciFiu este sta+ilit de antrenor 2n
funcFie de planul antrenamentului- de o+iectivele urmrite- de perioad
/ comtetiFional sau necompetiFional 0- de individualiarea antrenamentului
pe sportivi- etc. 14ist o+iGnuinFa ca un antrenament s conFin prea multe
teme - din dorinFa
antrenorului de a acoperi repetarea a c6t mai multor elemente Gi procedee
te"nice de .oc. 5ac un antrenament va fi fr6miFat 2n prea multe
segmente - e4ist riscul ca acel antrenament s nu fie util pentru nici un
procedeu te"nic- din caua timpului scurt afectat acestuia. AGa cum un
sportiv poate s califice antrenamentul fcut ca fiind sla+- +un sau foarte
+un- tot aGa un antrenor- poate s#Gi acorde un calificativ antrenamentului
conceput Gi condus 2n acea i. 8u toate antrenamentele sunt reuGite - dar
atenFia Gi dorinFa antrenorului este ca 2ntr#o sptm6n s ai+ un procenta.
de cel puFin ?%N de antrenamente reuGite. ReuGita unui antrenament
depinde Gi de implicarea sportivilor- dar un rol determinant 2n aceast
implicare 2l are antrenorul prin alegerea metodelor - e4erciFiilor Gi nu 2n
ultimul r6nd - prin comportamentul de care d dovad pe perioada
antrenamentului.
A3AC9L 51CI&IV# procedeu de atac care nu#Gi mai gseGte locul prea des
2n .ocul modern de tenis de mas- rm6ne totuGi o lovitur care tre+uie
e4ersat- 2n special la .uniorii 3- Gi mai ales de fete. AGa cum reiese Gi din
denumire- atacul decisiv este o lovitur Lori - ori L- adic ori pieri punctul -
ori 2l c6Gtigi. Atacul decisiv opreGte .ocul- el nu
(!
are continuare. 1ste folosit cu predilecFie de .uctorii aprtori- care pe
minge 2nalt sau un stop nereuGit- venite de la adversar- se aGea rapid
faF de minge- Gi e4ecut o lovitur puternic- decisiv. 5e o+icei- aceast
lovitur se e4ecut cu for"andul- parte a paletei cu care mingea se poate
lovi mai puternic.
,nvFarea atacului decisiv necesit l6ng o te"nic +un Gi forF. 5e
aceea- introducerea lui 2n planul de pregtire- se face la nivelul .uniorilor 3-
c6nd am+ele condiFii pot fi 2ntrunite. Lovitura care st la +aa atacului
decisiv- este lovitura de contr- lovitur care se presupune c este 2nsuGit
la nivelul grupelor de 2nceptori.
,nvFarea atacului decisiv- se poate face la cutia cu mingi - metod care
asigur o +un densitate a e4ecuFiei. Iat Gi c6teva e4erciFii utile :
# dou contre for"and- urmate de un atac decisiv - cu for"andul - pe
diagonal # contr for"and pe diagonal- contr rever 2n linie- atac decisiv cu
for"andul pe diagonalH
# contr for"and din colFul F - contr for"and din mi.loc- atac decisiv din colFul
de for"and- pe diagonal H
# contr for"and 2n diagonal- contr rever 2n linie- atac decisiv 2n linie H
# atac decisiv pe diagonala F - din colFul de F Gi din mi.loc H
# atac decisiv cu for"andul din colFul de rever- 2n linie Gi diagonalH-pe
# atac decisiv cu for"andul- pe minge tiat- 2n diagonal H
#atac decisiv cu for"andul- din minge tiat- 2n linie H
# atac decisiv cu reverul- pe minge dreapt- 2n diagonal H
# atac decisiv cu revrul- pe minge tiat- 2n diagonal H
# com+inaFii 2ntre atacuri decisive- cu reverul Gi for"andul. &e pot modifica
numrul de lovituri Gi direcFiile de lovire.
()
R13BP&PI89L . 1ste un procedeu te"nic de preluare agresiv a
topspinului- for"and sau rever. Punctul de plecare pentru 2nvFarea acestui
procedeu este
topspinul. 8umai dup o +un e4ecuFie a topspinului- se poate trece la
2nvFarea retopspinului. Acest procedeu te"nic nu se +ucur de o prea mare
repreentare la nivelul .uniorilor 3 - fiind o lovitur care cere mult e4eprienF
de .oc- un deose+it simF de anticipaFie- o forF 2ndea.uns de devoltat la
nivelul +raFului de .oc Gi o aGeare foarte rapid a corpului la minge- ceea ce
presupune un +un .oc de picioare. 3oate aceste cerinFe urmea a fi
devoltate pe perioada .unioratului 3. 5ar Gi 2n r6ndul acestor .uctori- se
mai gsesc unii care s ai+ un talent nativ - pe +aa cruia ar putea trece
la 2nvFarea mai timpurie a retopspinului. Aici intervin planurile
individualiate- prin care putem introduce 2n pregtire aceast lovitur.
Metoda cea mai eficient- este cea a cutiei cu mingi. Preentm c6teva
e4erciFii prin care se poate 2nvFa retopspinul for"and :
# retopspin din topspinuri trimise de antrenor- pe diagonala for"and H
# +loca. cu reverul 2n linie- apoi retopspin for"and 2n diagonala de for"andH
# +loca. for"and 2n diagonal F- urmat de un retopspin for"and- tot 2n
diagonal H
# acelaGi e4erciFiu- doar c retopspinul va fi trmis 2n linie H
# retopspin for"and- din colFul F Gi din mi.locul mesei . 8umrul de lovituri pe
o direcFie Gi celalat- poate fi modificat din c6nd 2n c6nd.
5in punct de vedere te"nic- dificultatea ma.or const 2n gsirea
momentului 2n care tre+uie lovit mingea Gi citirea corect a efectului cu care
vine topspinul advers.
*LBCAA9L - este un element te"nic de +a - care se 2nvaF odat cu
(7
iniFierea 2n lovitura de topspin. Procedeul te"nic de pornire pentru 2nvFarea
+loca.ului- este lovitura de contr. vine topspinul care tre+uie +locat. 8umai
o 2ndelungat repetare cu parteneri diferiFi- poate duce la o siguranF +un
pe +loca.. CerinFele te"nice de efectuare a +loca.ului sunt asemntoare
at6t pentru for"and - c6t Gi pentru rever. Repetarea Gi perfecFionarea
+loca.ului se face 2n mod eficient- cu e4erciFii 2ntre doi parteneri. Practic- un
.uctor e4ecut topspin- fie for"and- fie rever- iar cellalt- +loc"ea. 3oate
e4erciFiile pentru perfecFionarea topspinului- sunt +une Gi pentru +loca..
14perienFa din slile de antrenament- scoate 2n evidenF faptul c- deGi
+loca.ul tre+uie cunoscut +ine de .uctori- aceGtia- nu pun mare preF pe el.
Auctorii sunt dornici de e4ersarea topspinului - sunt preocupaFi mai mult de
perfecFionarea acestui procedeu te"nic Gi nu vor s 2nFeleag importanFa
stp6nirii +loca.ului. Fr un +loca. sigur Gi +ine direcFionat- .uctorii pierd
adesea multe puncte. 5esigur la vrsta de $(#$3 ani ei nu sunt conGtienFi de
importanFa +loca.ului - dar antrenorul tre+uie s le asigure e4erciFii pentru
perfecFionarea acestuia-
e4plic6ndu#le de fiecare dat importanFa +loca.ului 2ntr#un .oc +ine organiat.
1ste +ine ca repetarea +loca.ului s se fac de la distanFe varia+ile faF de
masa de .oc. ,n caul unui .uctor care st ru la capitolul +loca.- acesta va fi
pus s +loc"ee topspinurile venite de la doi parteneri care vor e4ecuta
lovituriile de atac cu sc"im+ul- de e4emplu fiecare din ei va avea la
dispoi ie trei mingi.
5e fapt- un +loca. 2nseamn o contr- cu deose+irea c paleta tre+uie s fie
mai 2nc"is Gi lovitura mai scurt . 5ificultatea loviturii const 2n aprecierea
corect a efectului cu care la doi parteneri- care vor e4ecuta loviturile de
atac
(?
cu sc"im+ul - de e4emplu- fiecare din ei va avea la dispoiFie trei mingi.
Bdat consumate- intr la mas al doilea partener- 2n timp ce primul se va
2narma cu alte trei mingi- Gi tot aGa. &unt dou avanta.e 2n caul acestei
metode : cel care face +loca. va tre+ui s fac faF la dou stiluri diferite iar
cei care fac
topspinul nu o+osesc aGa de repede. Fiindc tre+uie spus c un antrenor
priceput tre+uie s fie atent Gi la consecinFele e4ersrii atacului prea intens
Gi prea mult timp pe durata unui e4erciFiu. 3opspinul este o lovitur 2n forF-
care implic one musculare ce pot fi supuse accidentelor : 2ntinderi
musculare Gi ligamentare- rupturi musculare etc. B 2ntindere muscular
sever - dac nu este tratat cu atenFie - poate s se croniciee Gi poate
s#l scoat pe .uctor mult timp din antrenament.
APIRAR1A 3IIA3I este un element te"nic propriu .uctorilor aprtori.,n
capitolul I paragraful c- am dat unele detalii despre aceast lovitur. B
statistic la nivel naFional- european sau mondial- ar scoate 2n evidenF
faptul c .uctorii aprtori sunt foarte puFini - mai ales 2n r2ndul +ieFilor.
14plicaFia este simpl : la nivel mai ridicat- aprtorii nu mai fac faF
atacurilor puternice - 2n condiFiile 2n care materialele de .oc 2ncura.ea
loviturile din ce 2n ce mai tari Gi mai e4ploive. Cu muFi ani 2n urm- erau mai
mulFi aprtori fiidc 2n acea perioad .ocul de tenis de mas nu era prea
ofensiv- 2nc nu apruser loviturile de topspin la nivelul celui de ai . ,n
pofida faptului c aprtorii sunt din ce 2n ce mai puFini- este foarte
important pentru pregtirea complet a .uctorilor atacanFi- ca 2n sal s fie
Gi mcar un aprtor. 3actica de .oc
adoptat 2n faFa unui aprtor este complet diferit faF de tactica utiliat 2n
faFa unui atacant. Iar pentru a Gti s adopFi o tactic special pentru a
2nvinge un aprtor- tre+uie s cunoGti +ine modul 2n care .oac un aprtor.
(<
Iat de ce tre+uie ca 2ntr#un lot de .uctori al unui clu+ este necesar Gi
preenFa unui aprtor.
5easemenea- e4rciFiile pentru antrenamentul unui aprtor sunt diferite
dec6t cele pentru atacanFi. Formarea unui .uctor aprtor este iarGi o
pro+lem aparte. 9n antrenor priceput tre+uie s#Gi dea seama care dintre
.uctorii din sal pot fi 2ndreptaFi spre a fi
aprtori . Alegerea profilului de .oc pentru un de+utant nu poate fi fcut
imediat dup 2nceperea activitFii de tenis de mas. Ki un .uctor aprtor
tre+uie s cunoasc loviturile de +a : .ocul de contre- +loca.- topspin etc.
Considerm c 2n momentul treceri la cate#
goria de .uniori 3- se pot orienta anumiFi .uctori spre profilul de .oc defensiv.
Criteriile de selecFie pentru un aprtor ar putea fi : mo+ilitate +un- picioare
lungi- o anumit preferinF pentru .ocul tiat de la distanF Gi semidistanF-
r+dare - anticipaFie +un.
Primul pas pentru formarea unui .uctor# aprtor este alegerea paletei :
ea tre+uie s 2ndeplineasc niGte criterii speciale- Gi anume : lemnul s nu
fie rapid- o faF de atac- dar cu un +urete mai su+Fire Gi cealalt faF cu
calitaF de ani"ilare a topspinului - adic Liar+ L sau antitopspin- Gi ele cu
+urete su+Fire sau fr +urete. FeFele tre+uie s figuree 2n ta+elul cu feFe
omologate Gi apro+ate de forul internaFional- ta+el dat pu+licitFii anual de
I33F. Iat Gi e4erciFiile formarea aprtorilor pentru:
# .oc tiat cu for"andul - pe diagonal F- de la semidistanF Gi distanFH
# .oc tiat cu reverul- pe diagonala rever- de la semidistanF Gi distanF H
# .oc tiat pe toat masa- cu for"andul Gi reverul - aleatoriu sau pe direcFii
presta+iliteH
# .oc tiat pe diagonala rever- cu 2ntoarcerea paletei dup fiecare lovitur
sau din dou#dou lovituri. Aici se face sc"im+ri ale numrului de lovituri
3%
cu o faF sau alt. Ideea este ca .uctorul s se o+iGnuiasc cu 2ntoarcerea
paletei 2n timpul sc"im+ului de mingiH
# cu reverul : o minge tiat apoi- deprtarea de mas Gi aprare venit de la
adversar tiat pe o contrH
# &uccesiune de aprare tiat Gi venire la mas pentru preluarea
stopurilor H
# minge tiat cu Lmaterialul L / superanti sau iar+a 0 2n linie - urmat de un
topspin cu for"andul.
# 3opspin cu for"andul - din colFul F 2n linie uramt de aprare tiat 2n
diagonal H
# serii de lovituri de aprare 2n rever H
# dou# trei aprri tiate cu reverul - urmate de o contr de la semidistanF H
# acelaGi e4erciFiu doar c 2n loc de contr cu for"andul- se va face un
retopspin .
Aceste e4erciFii se pot efectua cu +une reultate la cutia cu mingi- unde
densitatea antrenamentului este mai mare. Alt avanta. al cutiei cu mingi -
este creGterea comple4itFii e4erciFiilor cu menFinerea densitFii acestora.
FLICC#ul sau FLIP#ul. Am+ele denumiri sunt folosite Gi am+ele sunt corecte.
FlicE#ul este lovitura prin care se iniFia atacul dintr#un serviciu scurt sau o
minge scurt. Aceast
lovitur este un element te"nic relativ nou- nscut din dorinFa de prelua c6t
mai repede iniFiativa 2n atac. FlicE#ul se e4ecut 2n felul urmtor : odat
o+servat traiectoria mingii spre for"and- piciorul drept se aGea mult
2nainte spre for"andul mesei- corpul se apleac 2nainte- pe mas- +raFul este
dus 2nainte- cu paleta mult desc"is : dup ce mingea a.unge 2n punctul
optim de lovire- ea va fi lovit din 2nc"eietur spre direcFia dorit. Paleta va
fi aproape de suprafaFa mesei 2niante de lovirea mingii. La fel se e4ecut Gi
3$
cu reverul. PerfecFionarea acestei lovituri a dus la diversificarea efectulul
imprimat mingii- 2n special cu reverul. Mingea nu se mai loveGte spre 2nainte-
ci i se imprim un efect lateral spre st6nga. 1ste un flicE mai greu de
e4ecutat- dar posi+il Gi la nivelul .uniorilor 3- c"iar dac fr un efect prea
puternic. Important este ca .uctorii s 2ncerce- mcar la antrenament- acest
gen de flicE- care face mai dificil preluarea lui de c6tre adversar.
Metoda de antrenament cea mai +un este cea la cutia cu mingi.
14erciFiile urmtoare sunt utile pentru 2nvFarea Gi perfecFionarea flicE#ului :
# flicE cu for"andul pe minge scurt- tiat- din colFul for"and. FlicE#urile vor
fi direcFionate spre colFul for"and- colFul rever Gi alternativ.
# o preluare tiat cu reverul 2n linie- urmat de flicE for"and din minge
scurt-
tiatH
# o preluare tiat cu for"andul 2n diagonal- urmat de flicE for"and din
minge scurt- tiatH
# preluare tiat cu for"andul- flicE cu reverul- preluare tiat cu reverul- flicE
cu for"andul H
# un topspin for"and din minge tiat 2n diagonala F- alternat cu un flicE
for"and- tot 2n FH
# flicE for"and din colFul for"and - alternat cu flicE rever din colFul reverH
# flicE for"and Gi topspin for"and din mingi venite aleatoriu pe diagonala
for"and H
# acelaGi e4erciFiu- dar cu reverul H
# &erviciu scurt- urmat de flicE for"and H
# la fel- dar cu reverul .
3(
*ALB89L ' este un element te"nic prin care mingea este aruncat- pe o
traiectorie 2nalt-
de la distanF- pe masa advers- fie cu reverul- fie cu for"andul. 8u este o
lovitur care apare 2n programele de antrenament fiindc nu sunt eficiente 2n
o+Finerea punctului. Mai mult- sportivii nu sunt deloc 2ncura.aFi s recurg la
aceste lovituri. Foarte rar se poate o+#
Fine punctul cu a.utorul acestei lovituri- care ce e drept este spectaculoas
pentru cei ce urmresc un meci de tenis de mas. 3otuGi- sunt situaFii 2n care
doar un +alon te poate scoate dintr#o situaFie critic - 2n care .uctorul nu
mai a.unge la minge pentru o lovitur eficient- agresiv. AGa c este +ine
dac
.uctorii Gtiu s e4ecute Gi aceste lovituri. Pentru 2nvFarea lor se folosesc
momente de sfrGit de antrenament sau atunci c6nd nu sportivii nu se afl
2ntr#o perioad de antrenament cu o+iective importante. 9n +alon +ine
e4ecutat Gi cu Ganse de reuGit - tre+uie s ai+ o traiectorie c6t mai 2nalt-
lung / s cad pe fundul mesei 0 Gi cu un efect puternic spre 2nainte sau
lateral. 3otul pentru a face c6t mai dificil atacul decisiv din partea
adversarului. Auctorul care e4ecut +alonul- tre+uie s ai+ o poiFie c6t
mai .oas Gi un mare simF la minge- pentru a o trimite de la !#) metri pe
masa advers. 5easemenea- +alonul necesit o foarte +un mo+ilitate Gi o
mare vite de deplasare la minge.
Pregtirea tactic - component important 2n pregtirea sportivilor- ea
tre+uie s fie prins 2n programele de pregtire ela+orate de antrenor.
9rmrind com+inarea procedeelor te"nice Gi utiliarea com+inaFiilor ale
acestora 2n condiFiile concrete de .oc este greu sta+ilit o graniF net 2ntre
pregtirea te"nic Gi cea tactic. 5e aceea- de regul- 2n lim+a.ul de
33
specialitate apare termenul de pregtire te"nico#tactic - termen care
include cele dou componente.
3actica nu este doar un Lplan de lupt@- o strategie pentru un meci sau
altul ea se e4tinde Gi asupra pregtirii speciale pemtru un anumit concurs
sau .uctor. 3actica este dat 2n special de gndirea sportivului la masa de
.oc- atunci c6nd va tre+ui s ia deciii prin care s contracaree .ocul
adversarului. &c"emele tactice care se repet la antrenament trasea
niGte
linii directoare- niGte cadre generale prin care .uctorul 2nvaF s .oace
2mpotriva atacanFilor sau aprtorilor. Felul 2n care sportivii aplic tactica
2ntr#un anumit .oc Gi 2n faFa unui anumit adversar- este rodul g6ndirii lui
practice Gi a capacitFii sale de a#Gi adapta mi.loacele de lupt 2n funcFie Gi
de tactica adoptat de adversar. AnumiFi antrenori sau .uctori au idei
conform crora tre+uie s#Fi impui .ocul 2n faFa adversarului H nimic mai
greGit. 9n .uctor valoros va Gti s se adaptee .ocului adversarului. 5e
e4emplu : un atacant nu va putea nicicum s c6Gtige un meci 2n faFa unui
aprtor adopt6nd tactica lui o+iGnuit H el va tre+ui s se adaptee mingilor
trimise de aprtor- s ai+ r+dare - s apelee la lovituri cu mai mult efect
etc. &au- un serviciu foarte +un cu care se crea avanta. 2n faFa multor
adversari- este returnat eficient de un anumit .uctor H2n acest ca- nu
tre+uie s se insiste pe acel serviciu 2n speranFa c totuGi va greGi
adversarul- ci tre+uie cutat un alt serviciu. Considerm c rolul tacticii este
acela de a crea a+ilitFi sportivilor s gseasc soluFii pe parcursul .ocului -
s fie capa+ili s construiasc noi sc"eme tactice - ca rspuns la
capacitatea similar a adversarului. 3actica depinde de inteligenFa
.uctorului. 14erciFiile tematice pentru sta+ilirea Gi repetarea unor tactici de
.oc sunt foarte diverse Gi compoiFia lor depinde de competenFa Gi e4perienFa
3:
antrenorului. 14erciFiile tactice sunt diferite pentru aprtori Gi atacanFi . Ki
2ntr#un ca Gi#n altul- este indicat ca fiecare e4erciFiu s 2nceap cu un
serviciu iar mai departe- se pot com+ina diferitele elemente Gi procedee
te"nice. &pre e4emplu- tactica adoptat 2n faFa unui aprtor- presupune
e4erciFii de antrenament 2n care sunt 2mpletite loviturile de atac cu
stopurile : loviturile de atac tre+uie s fie e4ecutate cu diferite intensitFi iar
stopurile- direcFionate de aGa manier 2nc6t s nu permit aprtorului s
e4ecute un atac decisiv. B tactic folosit 2n faFa unui atacant presupune
iniFierea atacului c6t mai rapid posi+il Gi direcFionarea atacurilor spre ona
vulnera+il a adversarului iar prelurile tre+uie direcFionate spre o on din
care adversarul nu poate iniFia cu uGurinF vreun atac. Asta 2nseamn Gi
faptul c un .uctor tre+uie s fie capa+il s identifice aceste one 2n caul
unui meci. Antrenorul nu poate s#i Lsufle@ mereu- 2nainte de fiecare minge-
modul 2n care tre+uie s .oace. 5e aceea- pregtirea tactic este foarte
important 2n o+Finerea victoriei- ea face p6n la urm diferenFa 2ntre doi
.uctori apropiaFi ca valoare.
5in punct de vedere tactic - se cunosc trei mari categorii privind modul de
a .uca : ofensiv- defensiv Gi mi4t.
tactica ofensiv ' aGa cum reiese Gi din denumire- este tactica adoptat
de .uctorii care folosesc loviturile de atac 2n mod repetat pentru a c6Gtiga
punctul. Auctorii care folosesc o asemenea tactic folosesc palete
speciale de atac- adic - un lemn ofensiv / BFF0 acoperit cu feFe netede
sau imFi- cu +urete de ( ' (-( mm. Antrenamentele lor sunt compuse
din e4erciFii prin care 2Gi perfecFionea toat gama loviturilor de atac- cu
for"andul Gi reverul.
3!
# tactica defensiv- este folosit de .uctorii care folosesc lovituri pasive -
prin care min#gea este trimis pe masa atacantului - de o+icei prin lovituri
tiate- de la distanF sau
semidistanF. Ki aceGti .uctori folosesc palete speciale - Gi anume : lemnul
este unul din categoria 51F / defensiv 0 acoperit pe o parte cu un soft
/ neted sau cu imFi0 cu +urete su+Fire / 2ntre $ Gi $-! mm0 iar pe cealalt
parte cu o faF de aprare- de tip Liar+@ sau Lantitopspin@. LIar+a@ 2nseamn
imFi - mai su+Firi Gi mai lungi dec2t cei pentru atac- iar antitopspin - o
suprafaF neted fr aderenF la minge. ,n plus- .uctorul aprtor 2nv6rte
2n m6n paleta 2n timpul sc"im+ului de mingi- pentru a imprima efecte care
pot s#l 2ncurce pe atacant. 9na din calitFile de +a a unui aprtor- este
r+darea. Aprtorul aGteapt greGeala adversarului- greGeal care poate fi
generat de efectele diferite imprimate de paleta special a aprtorului.
# tactica mixt este adaptat de .uctorii aprtori care - 2n timp Gi#au dat
seama c este din ce 2n ce mai greu s faci punct pe greGeala adversarului
Gi c tre+uie s#Gi devolte o lovitur de atac. AceGti .uctori folosesc palete
compuse dintr#un lemn din categoria ALL - acoperit pe rever cu o faF de
aprare- iar pe for"and- cu una de atac.
&tilul de .oc ofensiv este cel mai des folosit de .uctori / apro4. <%N 0 iar
celelalte dou sunt rare- 2n special 2n r6ndul +ieFilor. Pe msur ce
fa+ricanFii pun la punct materiale de .oc tot mai rapide - este din ce 2n ce mai
greu pentru un .uctor aprtor s fac faF loviturilor puternice aplicate de
atacanFi. Categoria .uniorilor 3 este categoria 2n are se cristaliea
profilurile de .oc. Auctorii care au 2nclinaFii spre un .oc defensiv- tre+uie s
fie 2ndrumaFi spre acest tip de .oc. 3otuGi- copiii cu reale calitFi de vite Gi
forF- tre+uie o+ligatoriu s aleag profilul de .oc ofensiv. 1ste profilul de .oc
cu care se o+Fin marele performanFe - at6t la nivel naFional c6t Gi la nivel
3)
internaFional. 5ar tre+uie Gi aprtori 2n sal - de aceea un antrenor tre+uie
s caute 2n r6ndul copiilor pe acela care este +un pentru a fi aprtor Gi s#i
fac programe de antrenament speciale.
Pregtirea fiic este o component cu o greutate din ce 2n ce mai mare a
reultatul sportiv.
Meciurile devin tot mai intens .ucate- solicitarea fic este tot mai mare.
Lipsa pregtirii fiice duce la scderea randamentului 2n .oc- e4ecuFia
elementelor te"nice sufer din aceast cau. 5in punct de vedere fiic
tre+uie s se acorde atenFie at6t pregtirii fiice generale c6t Gi celei
specifice.

5up cum se vede i in figura de mai sus- piramida factorilor dup 3. *ompa
cel mai important element este pregtirea fiic- care este +aa piramidei.
37
3?
Exerciii de for si relaxare
Pregtirea fiic general are 2n vedere im+untFirea parametrilor fiici de
forF - vite Gi reistenF. 5esigur c- prin repetarea e4erciFiilor cu caracter
te"nic Gi tactic- se devolt 2ntr#o +un msur Gi calitFile motrice de +a.
5ar este indicat ca 2n planurile de pregtire s fie cuprinse Gi perioade
dedicate e4clusiv pregtirii fiice generale. C"iar dac timpul prevut
pentru antrenamente este limitat- tre+uie ca antrenorul s inseree Gi
e4erciFii speciale pentru devoltarea reistenFei / alergri pe distanF mai
lung- pe teren variat sau pe plat0- viteei / alergri pe distanFe mai scurte -
Gtafete c6t mai variate 2n o+iective 0 Gi forFei / e4rciFii pentru devoltarea
forFei picioarelor- +raFelor- a+domenului- spatelui 0. ,n funcFie de dotarea
material a slii Gi suprafeFei acesteia- se vor avea 2n vedere Gi do+6ndirea
unor c6t mai variate deprinderi motrice de mers- alergare- srituri- aruncri-
prinderi- cFrri precum Gi 2nsuGirea unor elemente din .ocurile sportive :
pase- dri+linguri- pivotri- aruncri la coG Gi poart- sericii de volei- etc.
Pregtirea fiic specific se refer la perfecFionarea calitFilor specifice-
printr#un numr mai restr6ns de mi.loace - cu structuri asemntoare
deprinderilor 2ntlnite 2n tenisul de mas. 5ac pregtirea fiic general se
face 2n perioade necompetiFionale - pregtirea fiic specific tre+uie s fie
fcut cu consecvenF- prin structuri de e4erciFii +ine alese- pe tot parcursul
anului de pregtire. &e va urmri perfecFionarea deplasrilor specifice pentru
declanGarea loviturilor de atac sau aprare- devoltarea forFei specifice
+raFului de .oc Gi 2m+untFirea detentei acestuia. 5in punct de vedere
metodic- amplasarea e4erciFiilor pentru pregtirea fiic se va face 2n iua
de luni. Aceast i poate deveni c"iar una dedicat doar pregtirii fiice. Pe
msur ce ne apropiem de sf6rGitul sptm6nii- e4erciFiile fiice se vor
restr2nge- fc6nd loc tot mai mult temelor te"nico#tactice. B astfel de
3<
planificare sptm6nal are 2n vedere participarea sportivilor la un concurs
de sf6rGit de sptm6n.
V6rsta .unioratului 3 este propice introducerii 2n planul de pregtire a
componenFei
fiice - dar ponderat. 14erciFiile recomandate sunt cele care devolt
a+ilitFile de miGcare la mas. Cu greutFi mici se pot face e4erciFii pentru
2ntrirea centurii scapulo#umerale- o on anatomic greu 2ncercat 2n tenis
de mas. 5easemenea- e4erciFiile pentru tonificarea onei a+dominale sunt
necesare. 14erciFiile de pregtire fiic- pot fi cuprin#se 2n planul de
pregtire fie 2ntr#o singur i pe sptm6n / luni 0 sau repartiate la sfrGit
de antrenament- 2n grupe de c6te :#! e4erciFii. Am+ele variante sunt +une -
fiecare din ele av6nd avanta.e Gi deavanta.e. Ideal ar fi ca de trei ori pe
sptm6n - s fie programate antrenamente doar cu caracter fiic - dar
cum programul ilnic al copiilor estre 2ncrcat cu sarcinile Gcolare - tre+uie
s ne reumm la antrenamentul de dup#amia - pe perioada creia
tre+uie s ne ocupm de toate componentele unei pregtiri complete.
,n caul unui antrenament dedicat doar pregtirii fiice- cuprinsul acestuia
ar putea arta 2n felul urmtor :
- 2nclire general : $% minute
- e4erciFii de mo+ilitate articular / Gold- umeri - poignet 0
- e4erciFii pt. deplasarea specific la mas : deplasari laterale pe
distanFa de 3 metri- deplasare 2n faFa mesei cu imitarea loviturii de
topspin for"and- deplasare specific 2ntre repere aGeate la colFurile
unui ptrat imaginar cu latura de 3 metri.
- 14erciFii pentru devoltarea forFei : tracFiuni - flotri- ridicarea +raFelor
lateral cu gantere mici- genofle4iuni cu sau fr 2ncrctur- ridicarea
clc6ielor cu talpa spri.init pe +ara de .os a spalierelor / pt gam+ 0-
:%
e4tensia spatelui cu +raFele la ceaf- e4rciFii pentru muGc"ii
a+dominaliH
- Alergri pe distanFe scurte - cu startul din diferite poiFii H
- Alergare de reistenF - acolo unde este posi+il- 2n aer li+er.
5ac pregtirea fiic se face la sf6rGitul fiecrui antrenament - atunci se
pot sta+ili c6teva e4erciFii - care se vor repeta 2n fiecare sptm6n :
- luni : e4erciFii pentru forFa +raFelor / flotri- tracFiuni 0 - a+domen .
- marFi : e4erciFii pentru forFa picioarelor- a+domen
- mirecuri : alergare de vite - alergare de reistenF H
- .oi . deplasri specifice la masa de .oc.
3oate aceste e4erciFii sunt folositoare Gi 2Gi vor arta rodul dac se vor
e4ecuta cu tenacitate- conform planificrii. Concomitent cu e4erciFiile din
sal- sportivii pot fi sftuiFi s se o+iGnuiasc cu practicarea unor e4erciFii la
ei acas- ilnic.
Pregtirea psi"ologic este- conform multor opinii - determinant 2n
o+Finerea reultatelor valoroase. 14istenFa unui psi"olog 2n sc"ema de
organiare a unui clu+ sportiv ar tre+ui s fie o+ligatorie.,n realitate- puFine
clu+uri au anga.aFi psi"ologi. Ca s fie Gi eficient- un psi"olog tre+uie s fie
+ine pregtit Gi s cunoasc strile cu care se confrunt un sportiv 2n
competiFie. ,n lipsa unui psi"olog - tot antrenorul tre+uie s preia acest rol. 1l
este de fapt Gi cel mai 2n msur s se ocupe de aceast arie el fiind acela
care 2l cunoaGte cel mai +ine pe sportiv. Pregtirea psi"ologic are de o+icei
2n vedere - concursurile. Prima trstur care tre+uie accentuat la fiecare
sportiv- este 2ncrederea 2n sine. ,ncrederea creGte cu fiecare meci cGtigat-
cu fiecare concurs .ucat. Cu c6t emoFiile din timpul .ocului scad- cu at6t
creGte 2ncrederea 2n forFele proprii. 8ici cel mai +un psi"olog din lume nu#i
poate anula emoFiile unui .uctor 2n timpul concursului. Cel mai mare
:$
remediu 2mpotriva tracului este participarea la c6t mai multe competiFii- cu
parteneri c6t mai diferiFi. 5esigur- copiii se comprt conform propriei lor
alctuiri genetice. La vrsta de $$#$3 ani- este greu s faci educaFie
psi"ologic folosind termeni a+stracFi - pe care copilul nu#i va 2nFelege.
1ducarea copilului din punct de vedere psi"ic ar tre+ui s fie un proces
continuu iar cel care tre+uie s fac aceast educaFie este antrenorul.
Bcaii pe care antrenorul tre+uie s le foloseasc pentru a modela psi"icul
sportivului sunt multe : antrenamente- ta+ere- cantonamente- competiFii-
deplasri la competiFii- moduri de petrecere a timpului li+er pe periada
competiFiilor - etc
M. 1puran defineGte pregtirea psi"ologic a sportivului ca Lansam+lul
msurilor generale Gi speciale menite s devolte acele laturi ale psi"icului
solicitate de activitatea sportiv- care#i fac pe .uctori capa+ili s realiee
2nsemnate progrese 2n antrenamente Gi cele mai +une performanFe 2n
concursuri L. AcelaGi autor consider c pregtirea psi"ic este necesar din
mai multe considerente :
# pentru c la activitatea din antrenamente Gi concursuri este anga.at
2ntreaga personalitate a sportivului- pentru c fs participarea lui
conGtient- fr a pune la contri+uFie g6ndirea- pasiunile- interesele- fr a
face eforturi de voinF- nu sunt posi+ile
performanFele de valoare H
# formea sportivilor capacitatea de a se diri.a singuri- de a autoconduce Gi
autoeduca H
# devolt capacitatea sportivilor de a#Gi 2nvinge greutFile care apar 2n
activitatea lor - de a#Gi mo+olia resursele fiice Gi psi"ice 2n momentul
oportun H
:(
# contri+uie la o adaptare larg Gi variat a 2ntregii comportri a sportivului
la situaFiile sc"im+toare Gi neo+iGnuite care apar 2n antrenament Gi concurs-
put6nd conduce la stp6nirea emoFiilor negative sau a unor reacFii e4agerate
care influenFea negativ comportamentul H
# contr+uie la creGterea performanFelor- la formarea corect a deprinderilor
motrice- te"nice Gi tactice Gi asigur Lclimatul@ necesar o+Finerii celor mai
+une reultate 2n concursurile de mare 2nsemntate H
# 2l pune pe sportiv 2n situaFia de a#Gi planifica Gi conduce acFiunile 2n raport
cu cele ale adversarului Fi cu condiFiile concrete ale 2ntrecerii .
5esigur- consideraFiile de mai sus sunt vala+ile la categoriile de .uctori
mai mari / cadeFi- .uniori $- seniori 0- fiindc aceGtia sunt mai maturi din punct
de vedere intelectual Gi pot 2nFelege mesa.ele transmise de antrenor sau
psi"olog. La categoria .uniorilor 3- discuFiile prea 2ndelungate cu sportivii
sunt nerecomandate : unii copii devin Gi iritaFi la un moment dat dac sunt
prea mult L +tuFi la cap L . B pregtire psi"ilogic +un Gi eficient la aceGti
copii tre+uie realiat prin Lstrecurarea@ unor sfaturi- din c6nd 2n c6nd- c6nd
momentul este oportun. 5e foarte multe ori- unii antrenori - 2nainte de un
meci- 2l LpregteGte@ psi"ic pe sportivul lui spun6ndu#i c este mai +un dec6t
adversarul Gi c tre+uie s intre la mas cu aceast convingereH nimic mai
greGit O . Fiindc dac adversarul este net mai +un- deamgirea celui
cruia i s#a is c el cel mai +un- va fi foarte mare H 2Gi va pierde 2ncrederea
at6t 2n el c6t Gi 2n cel care#l Lminte@ spun6ndu#i de fiecare dat c este mai
+un dec6t adversarul - dar el pierde mereu meciul O
8u tre+uie s uitm nicio clip c sportivul este totuGi ro+ul propriului
cod genetic H el va putea fi modelat de ctre antrenor Gi/ sau0 psi"olog - dar
aceast modelare nu va depGi anumite graniFe impuse de alctuirea
intern a sportivului. 5oar la vrste mai mari - c6nd putem vor+i de
:3
autocontrol - discernm6nt- 2nFelegerea unor fenomene sociale etc- se vor
putea face paGi mai mari pe tr6mul psi"ic al sportivului.
Pregtirea psi"ologic- ca Gi component a pregtirii generale a sportivilor
tre+uie s fie fcut 2n mod permanent- at6t la antrenamente c6t Gi la
concursuri. 8ivelul Gi eficienFa acesteia depinde 2n cel mai 2nalt grad de
priceperea Gi cunoGtinFele 2n domeniu al antrenorului.
Pregtirea teoretic este Gi ea o component important pentru
desv6rGirea pregtirii sportivlor. ConoGtinFele teoretice cu care tre+uie s
fie 2narmat un .uctor - se administrea de#a lungul anilor de antrenament-
de la simplu la comple4 Gi pe msura capacitFii de 2nFelegere a copiilor .
&pre e4emplu- p6n la apro4imativ $%#$$ ani- copiii nu vor fi foarte
impresionaFi de numele unor mari .uctori- cum lovesc aceGtia mingea sau
cu ce lemn Gi feFe .oac cutare sau cutare mare .uctor .InformaFiile pe care
tre+uie s le primeasc sunt cele legate de regulament . 5up $% ani- 2ncep
s fie interesaFi de ce se 2ntmpl 2n .urul lor - 2ncep s ridice capul- s
o+serve Gi s 2ntre+e. 1ste momentul s afle mai multe despre modul 2n
care se organiea un concurs - Gi implicit- despre 2n felul 2n care tre+uie
a+ordat un concurs Gi cum tre+uie s#Gi doee efortul . 5easemenea- prin
pu+licaFii de specialitate Gi mai ales prin viionarea unor meciuri de mare
calitate -antrenorul poate contri+ui la o formare complet a .uctorului.
Cunosc6nd reultatele de e4cepFie ale unor .uctori- sportivii nostri 2Gi pot
alege modele - at6t ca stil de .oc c6t Gi ca mod de comportament. Ki aceast
latur a pregtirii .uctorilor este su+ semnul permanenFei- urm6nd a se
face acolo Gi c6nd este momentul.
,n cartea sa L3enis de mas@ - 8icolae Angelescu- relev Gi importanFa
muncii educative 2n procesul de antrenament. Autorul enumer cteva
trsturi ale acestei munci educative- Gi anume :
::
- formarea noFiunilor Gi convingerilor morale H
- formarea sentimentelor morale H
- formarea deprinderilor Gi o+iGnuinFelor de conduit moral H
- formarea trsturilor de voniF Gi caracterH
- educarea personalitFii .uctorilor de tenis de mas.
&igur- sunt aspecte importante - care tre+uie tratate ca atare de ctre
antrenor Gi conducerea clu+ului. Alturi de aceGtia- tre+uie s fie 2n
permanenF Gi prinFii sportivilor.
B cola+orare 2ntre antrenor Gi prinFi este o+ligatorie - at6t timp c6t am+ele
prFi respect atri+uFiunile celuilalt H se cunosc multe cauri c6nd imi4tiunea
neautoriat- +a mai mult- Gi incompetent a prinFilor 2n munca
antrenorului- a dus la pr+uGirea unei munci Gi a unor perspective poitive a
sportivului.
Pregtirea unui sportiv pentru performanF este foarte comple4 Gi
cuprinde 2n afar de componentele de +a detaliate mai sus- Gi alte condiFii
- care apar fie ocaional- fie sunt de durat mai mare - fie sunt diferite- de la
sportiv la sportiv. &uccesul 2n performanFa sportiv are la +a trei factori
o+ligatorii : sportivul - familia acestuia Gi antrenorul. Lipsa oricrui din aceGti
trei factori va 2mpiedica apariFia .uctorilor de mare valoare.
:!
CAPITOLUL III
STUDIUL DE CAZ APLICA IA
,ntregul proces de instruire Gi educare a .uctorilor de tenis de mas
tre+uie conceput de antrenor 2n mod unitar- pornind de la cunoaGterea
precis a condiFiilor materiale de care dispune Gi de la sta+ilirea o+iectivelor
pe care Gi le propune Gi a.ung6nd la cile- formele Gi mi.loacele de pregtire
folosite 2n cadrul programului de antrenament fi4at pentru fiecare sportiv 2n
parte- 2n mod individualiat. Planificarea este o activitate de creaFie care
tre+uie s stea la +aa muncii tuturor antrenorilor- prin care se determin
elementele fundamentale ale pregtirii pe parcursul unei perioade de timp
determinate.
5ocumentele de planificare difer 2n funcFie de nivelul sportivilor crora le
sunt adresate- fiind din ce 2n ce mai pretenFioase pe msur ce ne apropiem
de vrful piramidei- acolo unde fiecare amnunt 2n conceperea Gi
conducerea antrenamentelor are un rol deose+it pentru atingerea
o+iectivelor propuse.
Pentru pregtirea .uniorilor 3 - proiectarea didactic cuprinde
urmtoarele documente :
#graficul anual;
- planul de etap;
-planul de antrenament.
- planul semestrial;
- fi individual;
- planul individualizat ;
- calendarul competiional .
:)
- fia de onservaie.
:7
:?
=raficul sau- planul anual este instrumentul care g"ideaa pregatirea
sportiva de ' a lungul unui an. Acesta se intocmeste la inceputul anului
competitional- dupa definitivarea calendarului competitional. 5e la ca la
ca- forma planului anual poate fi diferita . Important este ca acesta sa fie
practic pentru cel ce il foloseste. Planul anual contine ponderea factorilor de
pregatire in functie de calendarul competitional. Mai tre+uie sa cuprinda si
vacantele sportivilor- cat si periodele de cantonament si datele pentru
viitele medicale. 1l se +aeaa pe conceptul periodiarii- care imparte
planul anual in fae de pregatire- si pe principiile pregatirii sportive. In
acelasi timp- programul anual de pregatire este necesar pentru a ma4imia
performanta. Acest lucru inseamna ca sportivii tre+uie sa se antrenee
contunuu timp de $$ luni- apoi sa si reduca volumul de lucru in ultima luna.
Activitatea tre+uie sa variee fata de antrenamentele o+isnuite- pentru a
facilita refacerea fiiologica si psi"ologica inaintea inceperii unui nou an de
pregatire. Ca o+iectiv principal amintim atingerea unui nivel inalt de
performanta la un anumit moment- care de o+icei poate fi la principala
competitie a anului- pe +aa unei evolutii corecte a formei sportive. Aceasta
forma sportiva +una se manifesta cand gradul de pregatire este inalt si
starea psi"ologica face sa creasca nivelul performantei. Pentru a realia o
astfel de performanta- antrenorul tre+uie sa periodiee corect si sa planifice
intregul program astfel incat devoltarea deprinderilor- calitatilor +iomotrice
si trasaturilor psi"ologice sa urmee o evolutie logica si secventiala. In
acelas timp- sportivii cu e4perienta tre+uie sa#l a.ute pe antrenor in sta+ilirea
o+iectivelor si planificarii pentru anul urmator. Astfel- ei au un cuvant de spus
in sta+ilirea programelor lor- iar antrenorul poate folosi e4perienta lor in mod
:<
poitiv. Aceasta implicare a sportivului poate fi un instrument motivational
pentru el si pentru antrenor pentru reultate optime.
Plan anual F. pregtitare F. !"petit. F. tran#i ie
Monociclu 5 spt. ! sau mai multe "#-"5 5
$iciclu % spt "! sau mai multe 5-"# !
&riciclu "'-"( spt ( sau mai multe !-5 -!
)aza pregatitoare este e4trem de important pentru intregul an de pregatire.
In toata aceasta perioada sportivul isi devolta cadrul genelal al pregatirii
fiice- te"nice- tactice si psi"ologice pentru faa competitionala. B cantitate
mare de antrenament +aat in special pe un volum marit de efort va
conduce in cele din urma la un nivel de o+oseala scauta dupa antrenament
si la sanse mai +une de refacere. Mai ales la inceput un volum mare de
pregatire este esential pentru adaptarea organismului la particularitatile
antrenamentului. Faa pregatitoare poate dura de la 3 la ) luni dar difera de
!%
la o ramura de sport la alta si de nivel. &e pot mentiona doua tipuri de
su+fae pregatitoare conform ta+elului preentat: pregatirea generala si cea
specifica. *regatirea generala devolta capacitatea de efort si pregatirea
fiica generala si im+unatateste elementele te"nice si actiunile tactice de
+aa. Insa o+iectivul principal este devoltarea unui nivel ridicat de
competitie fiica pentru a facilita antrenamentul ulterior- acesta este necesar
in toate sporturile. In tot cursul su+faei punem accent pe un volum mare de
pregatire incorporand e4ercitii care au un refect general sau specific. 9n
astfel de program ameliorieaa capacitatea de efort si anga.area
psi"ologica precum "otarare- perseverenta si vointa- acomodand in mod
progresivi sportivii cu cerintele efortului specific in tenisul de masa. In
aceasta su+faa intensitatea are o importanta secundara pe toata durata
faei pregatitoare mai ales in perioada pregatirii fiice generale. Mentionam
faptul ca raportul de intensitate sa nu depaseasca 3%N# :%N din cantitatea
totala de antrenament - mai ales pentru .uniori si incepatori. +biectivele
acestei subfaze sunt: cresterea capacitatii functionale a organismului si
devoltarea multilaterala a calitatilor- deprinderilor si priceperilor motrice.
*regatirea specifica repreinta o tranitie spre seonul competitional desi
volumul pregatirii este inca mare 7%N# ?%N- el este indreptat spre e4ercitii
specifice legate de deprinderile sau tiparele te"nice ale sportului respectiv.
&pre sfarsitul su+faei volumul scade progresiv permitand o crestere a
intensitatii antrenamentului. Pentru sporturile unde predomina te"nica si
coordonarea perfecta cum este si la tenisul de masa sportivii tre+uie sa
perfectionee si sa com+ine elementele te"nice astfel incat pana la sfarsitul
faei pregatitoare sa si fi pregatit e4ercitiile de concurs. Principalele scopuri
ale acestei su+fae sunt im+unatatirea si perfectionarea te"nicii si
elementelor tactice. 14ercitiile tre+uie sa fie de inalta calitate si sa ai+a un
!$
efect de antrenament ma4im. Astfel- se realieaa o legatura optima intre
deprinderi si calitatile +iomotrice avand ca reultat devoltarea te"nicii si
a+ilitatilor necesare pentru a concura cu succes. &e poate mentiona faptul
ca cresterea numarului de e4ercitii specifice cu efect direct a.uta tranitia la
faa competitionala. +biectivele subfazei pregatirii specifice ar fi:
devolltarea starii specifice de antrenament- devoltarea calitatilor motrice
specifice- perfectionarea te"nico tactice si pregatirea psi"ica specifica de
concurs.
B+iectivele faei pregatitoare sunt urmatoarele: efectuarea si perfectionarea
pregatirii fiice generale- perfectionarea calitatilor +iomotrice specifice
ramurii- inlaturarea ramanerii in urma la diferite alte componente a
antrenamentului sportiv- devoltarea si perfectionarea te"nicii- pregatirea
tactica si educarea increderii in posi+ilitatile de afirmare.
Faa competitionala are ca sarcina perfectionarea tuturor factorilor
pregatirii- permite sportivilor ameliorarea calitatilor si concurareacu succes la
competitia sau concursul principal. B+iectivele mai importante ale acesteia
sunt: ameliorarea continua a calitatilor +iomotrice specifice sportului
respectiv si a trasaturilor psi"ologice- perfectionarea si consolidarea te"nicii-
im+unatatirea performantei la cel mai inalt nivel posi+il- perfectionarea
actiunilor tactice si castigarea e4perientei competitionale si nu in ultimul rand
mentinerea pregatirii fiice generale. Aceste o+iective pot fi atinse prin
deprinderi - e4ercitii si competitii specifice. Ca urmare- antrenamentul devine
mai intens- si volumul lui descreste- iar performanta tre+uie sa se
im+unatateasca ca reultat al unui antrenament +ine planificat. In aceasta
faa este foarte important realiarea raportului corect intre intensitate si
volum.
!(
Faa competitionala se poate impartii in ( su+fae avand in vedere
metodologia si organiarea- precum urmeaa: faa precompetitionala si cea
a competitiei principale.
La faza precompetitionala o+iectivul este participarea la diferite intalniri
neoficiale si demonstrative- amicale- pentru o evaluare o+iectiva a nivelului
de pregatire al sportivilor. 1ste un transfer de la faa pregatitoare spre faa
competitionala.
)aza competitiei principale este dedicata numai optimiarii potentialului
facilitand o performanta superioara la concursul principal. In aceasta faa
sportivul a.unge la varful de forma datorita antrenamentului periodic-
e4ercitiile +enefice si adaptarea organismului la solicitari de inalt nivel.
&i ultima etapa a planului anual este )aza de tranzitie care este foarte
importanta deoarece leaga intre ele ( planuri anuale- faciliteaa repausul
psi"ologic- rela4area si refacerea +iologica si mentine un nivel accepta+il al
pregatirii fiice generale :%N#!%N din faa competitionala. Poate dura intre
3#: saptamani sau mai mult. In aceasta perioda se recomanda repausul
activ pentru a evita efectele negative ale lipsei totale de antrenament in
aceasta perioda care duc la dificultati de reincadrare in noul ciclu sportiv.
Planul de etap ' este o porFiune a planului anual Gi se refer la perioada
de timp dintre dou concursuri importante. 1ste o planificare mai detaliat-
fiindc are 2n vedere o on de pregtire de cel mult o lun. La categoria
copiilor sau 2nceptorilor- unde concursurile sunt mai rare- 2n loc de plan de
etap- se 2ntocmeGte un plan semestrial.
Planul de antrenament - este sc"iFa modului 2n care se desfGoar 2n mod
concret antrenamentul. Aici se poate sta+ili 2naintea fiecrui antrenament
perec"ile 2n care va lucra - repartiarea sportivilor la ro+ot sau cutia cu mingi
Gi procenta.ul timpului pentru e4erciFii analitice Gi timpul pentru meciuri.
!3
!:
3ot 2n planul de antrenament se vor detalia Gi e4erciFiile pentru 2nvFarea-
repetarea Gi perfecFionarea diferitelor elemente Gi procedee te"nice. Pentru
a uGura munca de concepere a planurilor de antrenament- se pot alctui
c6teva ta+ele cu e4erciFii care vor fi numerotate- situaFie 2n care 2n plan se
va menFiona doar numrul de ordine al e4erciFiilor din ta+el.
Plan semestrial este conceput pentru perioada de pregtire a unui
semestru . Acolo unde calendarul competiFional este mai +ogat / competiFii
lunare 0- acest plan poate fi 2nlocuit cu unul de etap.
FiGa individual este un document care se refer la pregtirea unui
anumit .uctor. 8u toFi .uctorii +eneficia de o fiG individual - ci doar
aceia care prin valoarea lor Gi o+iectivele propuse doar pentru ei- .ustific o
pregtire aparte. Aceast fiG tre+uie s curpind date despre acel sportiv -
reultate o+Finute Gi o+iective propuse.
Planul individualiat de pregtire are 2n vedere caracteristicile speciale
pentru pregtirea sportivilor care au o fiG individual. Acest plan cuprinde
e4erciFiile / temele 0 de pregtire adaptate nivelului sportivului respectiv-
volumul de antrenament- partenerii de pregtire - orele de pregtire
suplimentar - etc.
Calendarul competiFional este un material necesar fr de care
pregtirea sportivilor nu#Gi are rostul. Calendarul competiFional / intern Gi
e4etrn 0 sta+ileGte indicii de pregtire- cuantumul acestora Gi forma sportiv
2n funcFie de o+iectivele propuse. Antrenorul este cel care sta+ileste
programul competitiilor. Factorul determinant in periodiarea si sta+ilirea
programului de competitie este principalul campionat. Planificarea
competitiilor tre+uie sa ia in considerare principiul cresterii progresive a
incarcaturii antrenamentului. La atingerea o+iectivelor performantei un rol
important are numarul de competitii- care tre+uiesc alese cu gri.a evitand
!!
suprasolicitarea sportivilor- lasand li+ere perioadele de e4aminari scolare.
5aca se respecta aceasta armonie a planului competitional reultatele sunt
pe masura si prestatiile sla+e negative pot fi evitate.
Calendarul competiFional - intern Gi e4tern - sunt documente pe +aa crora
se alctuiesc toate planurile de pregtire. 1le se o+Fin de la federaFia de
specialitate. ,n funcFie de importanFa anumitor concursuri- se sta+ilesc
momentele de form ma4im sportiv. Anumite concepFii lansea ideea
unei forme ma4ime de .oc continue. 1ste discuta+il aceast idee- care de
fapt anulea acumulrile cantitative. 1ste greu- dac nu imposi+il ca un
sportiv s fie antrenat continuu pentru forma ma4im- aceasta fiind proprie
perioadelor precompetiFionale-
FiGa de o+servaFie este o 2nscriere 2n ta+ele specifice a greGelilor mai
des aprute 2n timpul meciurilor dintr#un concurs. 1ste o metod care tinde
s se generaliee. 5up concurs- se face analia fiGei de o+servaFie-
constat6ndu#se erorile care apar constant- erori care vor fi corectate prin
corectarea planurilor de pregtire Gi diri.area e4erciFiilor spre acele lovituri
care sunt deficitare
FiGa de o+servaFie repreint 2nregistrarea diferiFilor parametri te"nici pe
perioada desfGurrii unui meci 2n concurs. &unt puFini antrenorii care recurg
la aceast metod- dar se pare c ea este din ce 2n ce mai des folosit de
antrenori. ,n aceast fiG se pot 2nregistra greGelile mai frecvente : la
serviciu- la preluare- topspin for"and- topspin rever- +loca.e- etc. ,n funFie de
aceast statistic- se pot modifica unele planuri de antrenament 2n ideea
remedierii celor mai frecvente greGeli.
Planul individualiat de pregtire este un preFios a.utor 2n pregtirea
sportivilor care au o+iective de performanF. La +aa 2ntocmirii lui st fiGa
de o+servaFie a sportivului pentru care se 2ntocmeGte un plan individualiat.
!)
B+iectivele unui asemenea plan sunt corectarea greGelilor mai frecvente -
2m+untFirea loviturilor personale cu grad mare de eficienF- 2nvFarea unor
noi precedee te"nice utile 2n o+Finerea viitoarelor reultate. Planul
individualiat poate fi conceput pe termene mai scurte sau mai lungi - 2n
funcFie de concepFia personal a antrenorului.

!7
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Categoria de v6rst a .uniorilor 3 repreint un moment de mare
importanF pe parcursul pregtirii .uctorilor de tenis de mas. 1ste perioada
2n care se sta+ileGte profilul de .oc ' atacant sau aprtor Gi 2n care apar
primele noFiuni de tactic de .oc. 1ste deasemenea- perioada acumulrilor
cantitative prin sta+ilirea unui volum mrit de antrenament. ,n funcFie de
o+iectivele de viitor propuse de comun acord cu familia sportivului- se pot
programa antrenamente individualiate pentru copiii cu certe disponi+ilitFi
pentru efort. Aunioratul 3 este la fel de important Gi pentru atingerea
parametrilor de e4ecuFie corect a procedeelor te"nice : indicaFiile Gi
preocuparea antrenorilor tre+uie 2ndreptate spre corectarea continu a
greGelilor de e4ecuFie a elementelor Gi procedeelor te"nice . &e Gtie c este
foarte greu de corectat o miGcare greGit - odat ce a devenit o o+iGnuinF.
B condiFie o+ligatorie 2n acest sens este Gi pregtirea practic a
antrenorului : se Gtie c .uctorii- mai ales la vrstele mici- copia modelul
de .oc al antrenorului. 9n antrenor care va demonstra greGit loviturile va
trimite de la +un 2nceput pe sportivi pe un drum te"nic defectuos. Ca Gi
.uctorul- antrenorul este Gi el supus perfecFionrii continue. 9n antrenor
competent tre+uie s fie tot timpul interesat de noutFile care apar 2n
domeniu. Ca orice alt ramur sportiv- Gi tenisul de mas se 2nscrie pe o
linie continu de perfecFionare Gi 2m+untFire- ceea ce presupune de la sine
preocuparea antrenorului pentru aflarea Gi aplicarea noilor tendinFe Gi
metode de predare# antrenare a te"nicii Gi tacticii .ocului de tenis de mas.
B preocupare la fel de important- at6t a .uctorilor c6t Gi antrenorilor- este
!?
cunoaGterea la i a materialelor / lemne- feFe- mingi- soluFii de lipit - etc 0
care trec Gi ele prin perfecFionare Gi 2m+untFire permanent.
&i in final- la aceasta categorie de varsta as recomanda ca in momentul
cand se lucreaa la pregatirea fiica sa se puna un accent mai mare pe
devoltarea si perfectionarea viteei intrucat in aceasta perioda $$#$3 ani-
se devolta cel mai +ine. Astfel recomand e4ercitii pentru devoltarea viteei
de reactie- viteei de e4ecutie si a celei de deplasare. Pe de alta parte este
important sa luam in considerare devoltarea fortei- reistentei- mo+ilitatii si
coordonarii in pregatirea fiica a sportivilor deoarece vitea nu poate e4ista
fara celelalte componente . In conseciinta- la tenisul de masa vitea si forta
sunt cele mai importante pentru atingerea celor mai +une reultate conform
sci ei de mai .os.


!<
*I*LIB=RAFI1
Angelescu- 8icolae # &enis de mas - 1ditura &port#3urism - *ucureGti -
$<77.
*ompa- 3udor B. ' 3eoria si Metodologia Antrenamentului- 1ditura 3ana-
Curtea de Arges- editia a IV a - (%%$
*ompa- 3udor B.- Carrera- Mic"ael C.# Periodiarea Antrenamentului
&portiv- 1ditura 3ana- Curtea de Arges- (%%)
C"arDn- Aerome ' *ing-*ong / titlul original : Ping#Pong and t"e art of
staDing alive 0 1diFia Ro+ert Laffont- &.A. - Paris- (%%3.Caranesev- Mi"ail '
&enis de mas pentru copii i tineret, 1ditura Medicin Gi Cultur Fiic-
&ofia - $<)?.
Kiclovan- Ion ' &eoria educaiei fizice i sportului , 1ditura &tadion-
*ucureGti- $<7(.
OOOOO
PPPP Alsace 3ennis de 3a+le - 8r $)$- avril - (%%7.
PPPPAlsace 3ennis de 3a+le - nr $): - avril (%%?.
PPPP Alsace 3ennis de 3a+le- nr $)! - .uin - (%%?.
PPPP Programa secFiilor de tenis de mas - 1ditura 9.C.F.&.- *ucureGti- $<)7.
)%