GENUL DRAMATIC

Comedia O scrisoare pierdut de I.L.Caragiale -demonstraie

Comedia este o specie a genului dramatic !iind un te"t scris pentru a !i pus #n scen$.
Acti%&nd !unciile cat'artic$ (puri!icatoare) *i mimetic$ aceasta st&rne*te r&sul prin pre+entarea unor
mora%uri sau a unor tipuri umane iar !inalul este unul !ericit.. Comedia O scrisoare pierdut de I.L.
Caragiale pus$ #n scen$ #n anul ,--. este structurat$ #n patru acte care conin mai multe scene. Dialogul
alternea+$ cu monologul (aparteul) iar inter%eniile directe ale dramaturgului se reali+ea+$ prin didascalii
o!erind indicaii #n leg$tur$ cu decorul %estimentaia mi*c$rile persona/elor. 0n de1utul piesei se a!l$ lista
cu Persoanele. Con!lictul comic se reali+ea+$ prin su1linierea contrastului dintre aparen$ *i esen$ dintre
ceea ce sunt *i ceea ce %or s$ par$ persona/ele. 2lasat$ #n categoria comediilor de mora%uri O scrisoare
pierdut are ca tem$ satiri+area corupiei politice pe !ondul unei campanii electorale c&t *i triung'iul
con/ugal. Toate acestea sunt reali+ate prin di!erite tipuri de comic3de situaie de caracter de lim1a/ de
nume la care se adaug$ te'nica qui-pro-quo (con!u+ia) sau deux-ex-machina (r$sturnarea de situaie prin
care candidatul Nae Caa%encu este #nlocuit cu Agamemnon Dandanac'e). Titlul O scrisoare pierdut
e%idenia+$ contrastul comic dintre gra%itatea temei respecti% con!runtarea electoral$ pri%ind modi!icarea
Constituiei #n urma c$reia ara de%ine regat iar principele de%ine rege *i !ri%olitatea luptei politice de
culise #n care *anta/ul are ca o1iect o scrisoare de amor. Articolul ne'ot$r&t o su1linia+$ 1analitatea
gestului recurent #n lumea politicienilor.. Aciunea comediei este plasat$ #ntr-un spaiu denumit generic
capitala unui jude de munte timpul !iind indicat de autor #n zilele noastre, adic$ la s!&r*itul secolului al
4I4-lea. Intriga o constituie pierderea scrisorii intime *i compromi$toare aparin&nd pre!ectului 5te!an
Tip$tescu adresat$ soiei prietenului s$u 6oe Tra'anac'e *i g$sirea epistolei de c$tre ri%alul politic Nae
Caa%encu a%ocat *i proprietar al +iarului Rcnetul Carpailor.Con!lictul principal const$ #n lupta pentru
putere #ntre repre+entanii partidului de gu%ern$m&nt ( 5te!an Tip$tescu 6a'aria *i 6oe Tra'anac'e) *i
gruparea independent repre+entat$ de Caa%encu. De1utul actului I (e"po+iiunea) pre+int$ dialogul
dintre pre!ect *i poliistul G'i$ 2ristanda #n leg$tur$ cu scrisoarea de amor a!lat$ #n posesia *anta/istului
care amenin$ cu pu1licarea acesteia.. 6a'aria Tra'anac'e 1$r1atul #n*elat %rea s$-l con%ing$ pe amantul
propriei soii c$ scrisoarea este un !als o plastografie. Actul II conine urm$toarele aspecte pri%ind
des!$*urarea aciuii3 declan*area con!lictului secundar dintre grupul 7r&n+o%enescu-8ar!uridi care se teme
de tr$darea pre!ectului. Acesta cere arestarea lui Caa%encu iar 6oe numit$ *i 9oiica ordon$ eli1erarea
lui promi&nu-i susinerea #n sc'im1ul restituirii scrisorii. u te aleg, eu !i cu "r"atul meu. 0n actul III
(punctul culminant) au loc urm$toarele e%enimente3 este anunat numele candidatului trimis de la centru
Agami$ Dandanac'e iar Nae Caa%encu pierde p$l$ria #n care se a!la scrisoarea !iind g$sit$ a doua
oar$ de Cet$eanul turmentat. 0n actul I: (de+nod$m&ntul) este pre+entat$ !esti%itatea condus$ de
Caa%encu oca+ie cu care toi ad%ersarii se #mpac$ !iind acceptat trimisul de la 7ucure*ti a c$rui
carier$ politic$ se 1a+a tot pe un *anta/ ( o scrisoare de dragoste compromi$toare g$sit$ #n 'aina unui
amic).
2ersona/ele comediei tipuri grote*ti *i ridicole ilustrea+$ moti%ul literar al lumii pe dos. 5te!an Tip$tescu
(#nic$ este pre!ectul corupt 6oe Tra'anac'e este tipul !emeii adulterine inteligent$ *i %oluntar$ care-i
manipulea+$ pe politicienii locali 6a'aria Tra'anac'e este 1$r1atul #ncornorat care-*i accept$ condiia
2ristanda este !uncionarul umil ser%il *i corupti1il iar Cet$eanul turmentat este o apariie generic$
repre+ent&nd poporul respecti% %otantul de+orientat #n timp ce a%ocatul Nae Caa%encu indi%id !$r$
scrupule par%enitul este ad%ersarul politic al grupului menionat mai sus. 2ortretul acestora se reali+ea+$
cu a/utorul mai multor procedee literare cum ar !i3 caracteri+area direct$3 %andanache este mai prost
dec&t #arfuridi !i mai canalie dec&t Caa'encu. Tra'anac'e a!irm$ despre Tip$tescu3 iute( ..."un "iat,
de!tept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect . Caracteri+area indirect$ se reali+ea+$ prin aciune
relaii cu alte persona/e onomastic$ (Tip$tescu, tip Tra'anac'e trahana Caa%encu ca$, dar mai ales
prin comicul de lim1a/. Indicaiile scenice conturea+$ indirect tr$s$turile de caracter prin !i"area
gesturilor a mimicii a %estimentatiei 0n lista cu Persoanele de la #nceputul piesei se preci+ea+$ al$turi de
nume statutul social *i ocupaia cum ar !i3 'echi lupttor de )* pentru Dandanac'e prefectul judeului
(Tip$tescu) a'ocat, director-proprietar ...(Caa%encu). Lim1a/ul persona/elor repre+int$ o modalitate de
caracteri+are indirect$ !iind totodat$ o surs$ generatoare de comic. Rostirea incorect$ a neologismelor *i
ticurile %er1ale (docoment, dipotat, enteres, soietate, prinip, ai puintic r"dare ) tr$dea+$ incultura *i
ipocri+ia lui Tra'anac'e iar !ormularea parado"al$ a1surd$ curat murdar, aparin&nd lui 2ristanda
e%idenia+$ comportamentul slugarnic al poliistului care-*i apro1$ #n mod mecanic superiorul. Discursul
demagogic al lui Nae Caa%encu repre+int$ o sum$ de !ormul$ri incoerente3 +ndustria rom&n e
admira"il, e su"lim...dar lipse!te cu des'&r!ire. 2rincipalul mod de e"punere este dialogul cu a/utorul
c$ruia se de!inesc relaiile dintre persona/e *i se reali+ea+$ caracteri+area direct$ sau indirect$ a acestora
la care se adaug$ monologul corespun+&nd discursurilor electorale aparin&nd lui 8ar!uri*i sau lui
Caa%encu. Inter%eniile lui G'i$ 2ristanda repre+int$ o !orm$ de aparte mai restr&ns$.
;ursele comicului sunt multiple iar !olosirea lor are ca scop satiri+area de!ectelor umane #n general *i a
clasei politice #n special potri%it dictonului latin ridendo castigat mores (<prin r&s se #ndreapt$
mora%urile<).Comicul de mora%uri %i+ea+$ triung'iul con/ugal 6oe-Tra'anac'e-Tip$tescu *anta/ul politic
!alsi!icarea listelor electorale.Comicul de situaie presupune pierderea *i g$sirea scrisorii compromi$toare
r$sturnarea de situaii prin sosirea lui Dandanac'e #n ora*ul de pro%incie con!u+iile pe care acesta le !ace
#ntre Tip$tescu *i Tra'anac'e. Comicul de caracter su1linia+$ de!ecte cum ar !i3 demagogia corupia
adulterul prostia incultura. Comicul de lim1a/ ilustre+$ contrastul dintre cea ce sunt (impostori) *i ceea ce
ar dori s$ !ie sau s$ par$ persona/ele comediei #ns$ nu reu*esc deoarece %or1irea #i tr$dea+$3 famelie,
patuzsopt "ampir, renumeraie. = alt$ surs$ a comicului o repre+int$ onomastica a%&nd deopotri%$ rolul
unei caracteri+$ri indirecte deoarece analogiile sunt e%idente3 trahana, tip, dandana, dar *i #arfuridi,
,r&nzo'enescu la care se adaug$ !ormele diminuti%ale coloc%iale #n raport cu !orma lor original$3 8$nic$
Nae 9oiica G'i$.. Re!eritor la aceste aspecte G. C$linescu a!irm$3 -ituaiile sunt eterne !i se rezol'
.n lim"aj .
0n opinia mea O scrisoare pierdut ilustrea+$ deopotri%$ spectacolul politic rom&nesc dominat de
politicar+i (!al*i politicieni indi%i+i !$r$ scrupule) c&t *i deri+oriul ridicolul ca !orme uni%ersale ale
comediei umane.

C=MEDIA CARACTERI6AREA 2ER;=NA9ULUI 2RINCI2AL
6A>ARIA TRA>ANAC>E
2lasat$ #n categoria comediilor de mora%uri O scrisoare pierdut (,--.) de I.L. Caragiale are ca
tem$ satiri+area corupiei politice pe !undalul unei campanii electorale c&t *i triung'iul con/ugal #n care
este implicat persona/ul principal anali+at 6a'aria. Tra'anac'e tipul 1$r1atului #n*elat de c$tre soie
6oe cu prietenul de !amilie 5te!an Tip$tescu pre!ectul /udeului. Toate acestea sunt reali+ate prin di!erite
tipuri de comic3de situaie de caracter de lim1a/ de nume la care se adaug$ te'nica qui-pro-quo
(con!u+ia) sau deux-ex-machina (r$sturnarea de situaie prin care candidatul Nae Caa%encu este #nlocuit
cu Agamemnon Dandanac'e). Titlul O scrisoare pierdut e%idenia+$ contrastul comic dintre gra%itatea
temei respecti% con!runtarea politic$ #n conte"tul alegerilor pentru Camer$ #n %ederea modi!ic$rii
Constituiei #n urma c$reia ara %a de%eni regat iar principele %a de%eni rege *i !ri%olitatea luptei
politice de culise #n care *anta/ul are ca o1iect o scrisoare de amor. Dialogul alternea+$ cu monologul
(aparteul) iar inter%eniile directe ale dramaturgului se reali+ea+$ prin didascalii o!erind indicaii #n
leg$tur$ cu decorul %estimentaia *i mi*c$rile persona/ului menionat.. 0n de1utul piesei se a!l$ lista cu
Persoanele, care conine date #n leg$tur$ cu statutul social. 2ersona/ principal ?rotund< dilematic prin
misterul pe care-l ascunde 6a'aria Tra'anac'e este perceput #n mod contradictoriu !ie ca tipul
#ncornoratului ridicol *i nai% #n*elat cu propriul amic !ie ca un indi%id ipocrit care su1 masca nai%it$ii
accept$ relaia adulterin$ a soiei cu pre!ectul 5te!an Tip$tescu pentru a 1ene!icia de a%anta/ele politice
din enteres. Aciunea comediei este plasat$ #ntr-un spaiu denumit generic capitala unui jude de munte
timpul !iind indicat de autor #n zilele noastre, adic$ la s!&r*itul secolului al 4I4-lea. Intriga o constituie
pierderea scrisorii intime *i compromi$toare aparin&nd lui 5te!an Tip$tescu adresat$ soiei prietenului
s$u 6a'aria Tra'anac'e *i g$sirea epistolei de c$tre ri%alul politic Nae Caa%encu a%ocat *i proprietar al
+iarului Rcnetul Carpailor. Implicat #n con!lictul principal care const$ #n lupta pentru putere 6a'aria
Tra'anac'e este unul dintre repre+entanii de 1a+$ ai partidului de gu%ern$m&nt al$turi de 5te!an
Tip$tescu.. Lor li se opune gruparea independent repre+entat$ de a%ocatul Nae Caa%encu. 6a'aria
Tra'anac'e este portreti+at cu a/utorul mi/loacelor de caracteri+are speci!ice persona/ului dramatic dar *i
prin mi/loacele %ariate ale comicului onomastic de lim1a/ de situaie de mora%uri de caracter *i de
intenie.
Caracterizarea se reali+ea+$ #n mod direct de c$tre alte persona/e sau de c$tre
dramaturg #n didascalii *i #n mod indirect prin gesturi lim1a/ onomastic$ atitudine relaii cu
celelalte persona/e. /enera"ilul 6a'aria Tra'anac'e este implicat #n con!lictul dramatic !iind
persoana de+a%anta/at$ a triung'iului con/ugal. ;o #n*elat de 1un$ %oie dar indi%id a1il acesta
se implic$ #n %iaa politic$ a ora*ului de munte respinge amenin$rile lui Nae Caa%encu
amenin&ndu-l la r&ndul s$u *i !alsi!ic$ listele electorale. Acesta repre+int$ tipul soului
vrstnic, permisiv i comic deoarece el neag$ din enteres sau din %iclenie autenticitatea scrisorii
de amor care !ace incontesta1il$ relaia soiei cu 5te!an Tip$tescu. 0n plus ine ca 6oe s$ nu a!le
acu+aiile lui Caa%encu spun&nd c$ este simitoare. ;educia puterii politice #l !ace s$-*i etale+e
#n mod ridicol !unciile de prezident al mai multor comitete !i comiii *i s$ se considere un st&lp al
puterii locale De un calm impertur1a1il ticit viclean, disimulat, imoral i mediocru, acesta #*i
ascunde g&ndurile prin stereotipuri %er1ale cum ar !i acesta3 01'ei puintic r"dare2.C&nd este
*anta/at r$spunde printr- un contra*anta/ de+%$luind polia !alsi!icat$ de Nae Caa%encu. De*i
pretinde c$ detest$ corupia practic$ !rauda !alsi!ic&nd listele de alegeri. 0i place s$ rosteasc$
platitudini reproduc&nd 1analit$ile emise de !iul s$u student3 ?o soietate fr moral !i fr
prinip 'a s zic c nu le are< Caracterizarea direct #i aparine lui 7r&n+o%enescu cel care-l
aprecia+$ pentru a1ilitate3 ? tare...tare de tot...-olid "r"at@ 3u-i dm de rostul secretului< dar *i
lui Caa%encu ad%ersarul s$u care-l nume*te 'enera"ilul. Cu a/utorul autocaracterizrii este
de+%$luit$ in%oluntar demagogia *i disimularea3 ?...s-i dau eu machia'erl&curi... 3-am um"lat
.n 'iaa mea cu diplomaie<. Caracterizarea indirect se reali+a+$ #n mod deose1it prin lim1a/
e%ideniindu-se incultura *i incoerena dar *i spiritul pragmatic *i acomodant deoarece conul
6a'aria este dispus oric&nd s$ !ac$ orice compromis mai ales dac$ a*a #i cere coana 4oiica.
Re!eritor la concepia sa despre %ia$ aceasta este sinteti+at$ #n urm$toarea a!irmaie3 ? 5ntr-o
soietate fr moral !i fr prinip... tre"uie s ai puintic diplomaie(< 2rin intermediul
monologului (apartA) acesta #*i e"prim$ admiraia pentru pre!ectul /udeului amantul propriei
soii3 0 iute(..."un "iat, de!tept, cu carte...< iar pe 6oe o consider$ simitoare *i de aceea spune
c$ tre1uie s-o prote/e+e de amenin$rile lui Caa%encu ( pu1licarea scrisorii de amor #n propriul
+iar). Comicul de situaie are o !uncie caracteri+ant$ ad&ncind misterul persona/ului atunci c&nd
acesta a!irm$ c$ de opt ani tr$iesc toi trei #mpreun$ ca fraii, suger&nd prin aceasta
acceptarea tacit$ a in!idelit$ii soiei. ;urs$ a comicului caracterizarea indirect prin nume
permite lectorului analogii cu su1stanti%ul trahana (un aluat ) dar *i cu ad/ecti%ul zaharisit, alu+ie
la !aptul c$ se las$ manipulat *i dominat de 6oe sau de c$tre superiorii de la Centru (#n plan
politic). Portretul personajului este reali+at *i cu a/utorul elementelor ce aparin comicului
de moravuri ( prin implicarea #n intrigile politice) dar *i ale comicului de situaie atunci
c&nd #i reproduce scrisoarea de amor c'iar celui care a scris-o dar pe care o consider$ drept un
!als o plastografie. ;u1 aparena 1onomiei a1ile Zaharia Trahanache #*i disimuleaz
corupia a*a cum re+ult$ din scena #n care !alsi!ic$ listele electorale sau de%ine amenin$tor !a$
pe Caa%encu .Rostirea incorect$ a neologismelor (soietate, prinip, docoment$ *i ticurile %er1ale
(ai puintic r"dare$ tr$dea+$ incultura personajului. Sursele comicului sunt multiple iar
!olosirea lor are ca scop satiri+area de!ectelor umane #n general *i a persona/ului menionat #n
special potri%it dictonului latin ridendo castigat mores (<prin r&s se #ndreapt$ mora%urile<).
Re!erindu-se la persona/ele comediei G. C$linescu a!irm$3 -ituaiile sunt eterne !i se rezol' .n
lim"aj .
n opinia mea persona/ul comic 6a'aria Tra'anac'e repre+int$ tipul !alsului politician
preocupat de re+ol%area propriilor interese cu preul oric$rui compromis ilustr&nd de asemenea tipul
indi%idului placid dar corupt *i %iclean.
P!"Z"#T$!"$ %#%& C%P'% (" P"!S)#$*" (&#T!+) C),"(&" ST%(&$T-. Z)"
T!$/$#$C/" 0& 0T"1$# T&P-T"SC%
T"2T S%P)!T. O scrisoare pierdut de &.'.Caragiale

2lasat$ #n categoria comediilor de moravuri O scrisoare pierdut (,--.) de I.L. Caragiale are ca
tem satiri+area corupiei politice pe !ondul unei campanii electorale c&t *i triung'iul con/ugal. Toate
acestea sunt reali+ate prin di!erite tipuri de comic3de situaie de caracter de lim1a/ de nume la care se
adaug$ te'nica qui-pro-quo (con!u+ia) sau deux-ex-machina (r$sturnarea de situaie prin care candidatul
Nae Caa%encu este #nlocuit cu Agamemnon Dandanac'e). Titlul, O scrisoare pierdut, e%idenia+$
contrastul comic dintre gra%itatea temei respecti% con!runtarea politic$ #n conte"tul alegerilor pentru
Camer$ pentru modi!icarea Constituiei #n urma c$reia ara de%ine regat iar principele de%ine rege *i
!ri%olitatea luptei politice de culise #n care *anta/ul are ca o1iect o scrisoare de amor. $ciunea comediei
este plasat$ #ntr-un spaiu, denumit generic capitala unui jude de munte timpul !iind indicat de autor #n
zilele noastre, adic$ la s!&r*itul secolului al 4I4-lea. Con3lictul principal const$ #n lupta pentru putere
#ntre repre+entanii partidului de gu%ern$m&nt ( 5te!an Tip$tescu 6a'aria *i 6oe Tra'anac'e) *i gruparea
independent repre+entat$ de Caa%encu. &ntriga o constituie pierderea scrisorii intime *i
compromi$toare aparin&nd pre!ectului 5te!an Tip$tescu adresat$ 6oei soia prietenului s$u 6a'aria
Tra'anac'e *i g$sirea epistolei de c$tre ri%alul politic Nae Caa%encu a%ocat *i proprietar al +iarului
Rcnetul Carpailor. E%enimentele sunt declan*ate de #nt&mplarea deri+orie legat$ de pierderea scrisorii
de dragoste compromi$toare #ns$ pentru repre+entanii puterii locale *i g$sirea ei de c$tre ad%ersarul
politic cel care o !olose*te ca pe un instrument de *anta/. Agitaia pro%ocat$ de acest o1iect se %a
#nc'eia printr-o #mp$care nepre%$+ut$ impus$ de la centru, prin sosirea lui Agamemnon Dandanac'e.
Cuplul din comedia menionat$ este !ormat din persona/ele 6oe Tra'anac'e *i 5te!an Tip$tescu al c$rui
statut social este unul pri%ilegiat deoarece el este pre!ectul /udeului repre+entantul #n teritoriu al puterii
conser%atoare.La ni%elul comediei acesta ilustrea+$ tipul 4r4atului cuceritor, 3r scrupule, un
donjuan a c$rui amant$ este Zoe Trahanache soia prietenului s$u 6a'aria Tra'anac'e. Aceasta
repre+int$ tipul 3emeii adulterine,voluntar, cochet, inteligent,patetic, teatral sau e5altat,
capa1il$ s$ manipule+e 1$r1aii din /urul ei. !elaia ei cu pre!ectul e"ist$ #nc$ din momentul c$s$toriei cu
%&rstnicul neica 6a'aria a*a cum re+ult$ din a!irmaiile comice ale 1$r1atului #ncornorat3 %e opt ani trim
.mpreun ca fraii.... Comicul de situaie are o !uncie caracteri+ant$ ad&ncind misterul soului #n*elat
un persona/ rotund dilematic ce sugerea+$ prin toat$ atitudinea sa acceptarea tacit$ a in!idelit$ii soiei.
;pre deose1ire de celelalte persona/e ale piesei 5te!an Tip$tescu este cel mai putin ridiculi+at !iind di!erit
!a$ de cei din /urul s$u3 este instruit, educat, se e5prim corect, de*i uneori este impulsiv. El este tipul
politicianului #nst$rit oportunist corupt (mo!ia ..mo!ie, foncia, foncie, coana 4oiica, coana 4oiica...$
2rin intermediul monologului (apartA) conul 6a'aria #l caracteri+ea+$ #n mod direct e"prim&ndu-*i ast!el
admiraia pentru amantul propriei soii3 0 iute(..."un "iat, de!tept, cu carte, dar iute, nu facec pentru un
prefect.< iar pe 6oe o consider$ simitoare *i de aceea spune c$ tre1uie s-o prote/e+e !a$ de amenin$rile
lui Caa%encu. De dragul !emeii Tip$tescu renun$ la o cariere$ politic$ #n 7ucure*ti !apt remarcat de
1$tr&nul #n*elat care #l aprecia+$3 Credei d-'oastr c ar fi rmas el prefect aici !i nu s-ar fi dus director
la ,ucure!ti, dac nu struiam eu !i cu 4oiica...!i la drept 'or"ind, 4oiica a struit mai mult... De*i se
lamentea+$ are un comportament teatral le*in$ *i #*i re%ine #n mod succesi% 6oe Tra'anac'e este st$p&n$
pe sine *i pe ceilali mani!est&ndu-se #n !uncie de propriile dorine. 2re!ectului #i repet$ c$ #l iu1e*te *i se
sacri!ic$ pentru relaia lor. ;copul ascuns al !emeii este de a-l determina s$ susin$ candidatura lui
Caa%encu e%it&ndu-se ast!el pu1licarea scrisorii de amor #n ga+eta local$ Rcnetul Carpailor !apt ce
i-ar a!ecta reputaia. n cuplul pe care #l !ormea+$ cu Tip$tescu ea este cea care deine controlul asupra
relaiei. 8olosind procedeul autocaracterizrii aceasta a!irm$ c$ este un om cruia .i place s joace pe
fa. Iniial pre!ectul re!u+$ s$-l susin$ pe Caa%encu *i #i propune !emeii o soluie romantic$3 - fugim
.mpreun.... 2ragmatic$ aceasta inter%ine energic re!u+&nd ne"unia de a renuna la a%anta/ele politice *i
sociale 3 %ar poziia ta6 %ar scandalul care s-ar aprinde pe urmele noastre6...;c'im1ul de replici
ilustrea+$ atitudinile celor doi a%&nd totodat$ rolul unei caracterizri indirecte3 7oe(7oe( m iu"e!ti....89e
iu"esc, dar scap-m. 0n con!runt$rile dintre cei doi pri%ind susinerea candidaturii pentru Camer$ a lui
Nae Caa%encu 1$r1atul este cel care cedea+$ de dragul !emeii declar&nd3 !ti candidatul 7oii ...prin
urmare !i al meu. Ea #i repro*ea+$ lui Caa%encu spun&ndu-i c$ este ru (caracteri+are direct$) !$r$ a uita
s$ adauge autocaracterizndu+se u sunt o femeie "un...
n deznodmnt 6oe Tra'anac'e de%ine generoas$ iert$toare seduc$toare deoarece sursa con!lictului
!usese eliminat$.=dat$ intrat$ #n posesia scrisorii 6oe se lini*te*te *i adopt$ alt comportament. Toate
persona/ele se #mpac$ iar pe !undalul petrecerii ea #l consolea+$ pe ad%ersarul politic *i personal
spun&ndu-i c$ nu este cea din urm Camer adic$ istoria se repet$B imaginea cuplului se reg$se*te *i #n
!inalul comediei deoarece 5te!an Tip$tescu %a sta tot timpul #n apropierea !emeii !iind !ascinat *i dominat
de personalitatea acesteia.
n opinia mea, pre+entarea cuplului amintit are ca scop satiri+area de!ectelor umane #n general *i a clasei
politice #n special potri%it dictonului latin ridendo castigat mores (<prin r&s se #ndreapt$ mora%urile<).
Re!erindu-se la persona/ele comediei G. C$linescu a!irm$3 -ituaiile sunt eterne !i se rezol' .n lim"aj .
Drama modern$ de idei IONA de ,arin Sorescu
$prut #n perioada romantismului drama repre+int$ o 3orm hi4rid (aparin&nd genului
dramatic) care permite coe"istena elementelor comice cu cele tragice o!erind autorului o mai mare
li1ertate de creaie *i de e"primare. Dramaturgul renun$ la canonul teatrului clasic ast!el #nc&t conceptele
de aciune, construcia su"iectului, relaii temporale !i spaiale, personaj, cap$t$ semni!icaii noi adopt&nd
noi !orme *i o #nc$rc$tur$ sim1olic$ modern$.
Drama &ona 6,CD- cu su1titlul Tragedie n patru tablouri) de Marin ;orescu !ace parte din trilogia Setea
muntelui de sare al$turi de piesele Paracliserul *i ,atca a%&nd ca surs de inspiraie 7echiul
Testament, cartea prorocului &onaB acesta este trimis de Dumne+eu s$ %esteasc$ nini%itenilor cu%&ntul
;$u *i s$ se poc$iasc$. Iona !uge de responsa1ilitatea di%in$ porne*te cu o cora1ie #n largul m$rii #ns$ %a !i
#ng'iit de un animal marin (chit) #n p&ntecele c$ruia %a petrece trei +ile *i trei nopi rug&ndu-se
recunosc&ndu-*i p$catele *i accept&nd misiunea di%in$.Con*tienti+area *i asumarea propriei %ino%$ii #l
a/ut$ pe Iona s$-*i reconsidere atitudinea !a$ de Dumne+eu care #l %a eli1era aduc&ndu-l la $rm.
Drama sorescian$ modi3ic sensurile 1i1lice deoarece persona/ul omonim nu reu*e*te sau nu %rea s$
re!ac$ leg$tura cu propriul Creator r$m&n&nd o 3iin revoltat, sceptic, nihilist, s!&r*ind prin a se
autodistruge deoarece re!u+$ sal%area cu a/utorul credinei *i al poc$in$ei !apt pentru care piesa poate !i
#neleas$ ca o tragedie a omului modern care a pierdut leg$tura cu ni%elul sacru al e"istenei a e*uat
#ntr-o lume pro!an$ de%enind ast!el o %ictim$ a singur$t$ii *i a alien$rii indus$ de ideologiile ateiste
agnostice sau e"istenialiste. Tema, speci!ic$ literaturii moderne, o repre+int$ re!lecia protagonistului
asupra limitelor condiiei umane iar titlul e%oc$ sec%ena 1i1lic$ #n centrul c$reia se a!l$ prorocul Iona.
$ciunea cunoa*te un proces de simpli!icare des!$*ur&ndu-se de-a lungul a patru ta1louri3 Iona este un
pescar a!lat #n a*teptarea marelui pe*te (sim1oli+&nd idealul) dar care este #ng'iit de acesta !$c&nd
ulterior e!orturi s$ se eli1ere+e. El %a spinteca 1urta pe*telui #ns$ %a constata ca acesta era #ng'iit la
r&ndul lui de alt pe*te mai mare. ;e %a eli1era *i din acesta #ns$ %a constata c$ seria o1stacolelor adic$
a1domenele pe*tilor se multiplic$. 0n drumul s$u la1irintic Iona #ncearc$ s$-*i descopere propria identitate
rememorea+$ se interog'ea+$ *i meditea+$ asupra marilor teme e5isteniale3 #ntoarcerea la origini timpul
a1solutul comunicarea raportul dintre identitate *i alteritate. A/uns pe $rm acesta #*i %a spinteca propria
1urt$. 8iind o creaie dramatic modern autorul #ncalc$ tiparele tradiionale3 dialogul de%ine un amplu
monolog al persona/ului cu sine intriga i con3lictul se trans!orm$ #n ample re!lecii cu caracter !ilo+o!ic3
Pro"lema e dac mai reu!e!ti s ie!i din ce'a, odat ce te-ai nscut. Autorul renun$ la #mp$rirea
tradiional$ #n acte *i scene piesa !iind alc$tuit$ dintr-o succesiune de patru ta4louri #n care didascaliile
au rolul de a !i"a elementele unui decor sugestiv3 ac%ariul pe malul m$rii gura c'itului 1$*ica prin care
Iona trimite un mesa/ dar care %a re%eni citindu-l tot el dorina de a !ace o 1anc$ de lemn #n mi/locul
m$rii etc. 0n dramaturgia de inspiraie para1olic$ timpul i spaiul de%in categorii sim1olice *i !ilo+o!ice3
spaiul deschis este o meta!or$ a e"istenei ($rmul *i marea) iar spaiul 8nchis (a1domenul) repre+int$ o
meta!or$ a sentimentului de capti%itate de claustrare #ntr-o lume ostil$ !iinei umane. "venimentele nu pot
!i interpretate din perspecti%a realit$ii ci din perspecti%a sim1olic$ *i modern$ cea a unei para4ole #n
care !iina uman$ tr$ie*te e"periena dramatic$ a cutrii spirituale a*a cum re+ult$ din ma/oritatea
replicilor3 9re"uie s-o iau .n partea cealalt.... in'ers. 9otul e in'ers.
Personajul principal eponim este singul actant care se dedu1lea+$ *i %or1e*te cu sine ceilali pescari
!iind doar !igurani. Aparin&nd unei drame moderne Iona poate !i considerat sim1olul unei lumi marcate
de cri+a. Dramaturgul #nsu*i m$rturise*te c$ acesta repre+int$ omul #n !aa %ieii *i a morii3 omenirea
.ntreag este +ona. Portreul 3izic este doar sc'iat (1ar1a lung$ e%oc$ imaginea schi'nicilor) #n timp ce
portretul moral i psihologic este reali+at #ntr-un mod comple" prin caracterizare direct cu a/utorul
didascaliilor dar mai ales prin caracterizare indirect reie*ind din gesturi atitudine lim1a/. A!lat #nc$
#n starea de li1ertate Iona crede c$ *tie cine este pentru ca #n al doilea ta1lou s$ intre #ntr-o 1i+ar$ stare de
amne+ie din care %a ie*i #n !inal recuper&ndu-*i memoria *i identitatea3 :i-am adus aminte; +ona, eu sunt
+ona. Ne!iind o indi%idualitate ci un sim1ol persona/ul este urm$rit de-a lungul unui drum sim1olic
suger&nd %i+iunea despre lume. 1m pornit-o "ine. %ar drumul, el a gre!it-o. Cre+&nd c$ %a a/unge la
cap$tul acestui drum persona/ul a!irm$; Rz"im noi cum'a la lumin. )nomastica are o !uncie
caracteri+ant$ e%oc&nd persona/ul 1i1lic de care #ns$ persona/ul dramatic di!er$ prin modul de a se raporta
la transcenden$. 'im4ajul, conin&nd termeni populari neologisme *i numeroase meta!ore repre+int$ o
!orm$ de caracterizare indirect ce e%idenia+$ inteligena nelini*tea #ndoielile dar *i umorul
persona/ului3 mi, musteea, am auzit o po'este, tare curios a! fi...
n opinia mea, modernitatea aceastei drame permite o interpretare multipl$ put&nd !i ast!el considerat$
o opera aperta <oper dechis$. Re!eritor la s!&r*itul lui Iona s-a spus c$ acesta sim1oli+ea+$ un act de
autocunoa*tere de*i putem considera c$ persona/ul dramatic se autodistruge rat&nd ast!el *ansa de a
descoperi marile sensuri prin resacrali+area propriei e"istene. De asemenea te"tul !i"ea+$ ideea
potri%it c$reia cunoa*terea trecutului repre+int$ o condiie pentru proiectarea %iitorului.
CARACTERI6AREA UNUI 2ER;=NA9 DINTR-= DRAMA M=DERNE DE IDEI
&)#$
Te5t suport. drama &)#$ de Marin ;orescu
Personajul principal, eponim singurul din drama +ona de Marin ;orescu este considerat un
sim4ol al lumii moderne care acionea+$ #ntr-un mod alienant *i distructi% asupra !iinei umane.
Dramaturgul renun$ la canonul teatrului clasic ast!el #nc&t conceptele de personaj aciune, construcia
su"iectului, relaii temporale !i spaiale cap$t$ noi %alene sim1olice.
Drama &ona 6,CD- cu su1titlul 9ragedie .n patru ta"louri) de Marin ;orescu !ace parte din trilogia Setea
muntelui de sare al$turi de piesele Paracliserul *i ,atca a%&nd ca surs de inspiraie 7echiul
Testament cartea prorocului &onaB acesta este trimis de Dumne+eu s$ %esteasc$ nini%itenilor cu%&ntul
;$u *i s$ se poc$iasc$. Iona !uge de responsa1ilitatea di%in$ porne*te cu o cora1ie #n largul m$rii #ns$ %a !i
#ng'iit de un animal marin (chit$ #n p&ntecele c$ruia %a petrece trei +ile *i trei nopi. Con*tienti+area *i
asumarea propriei %ino%$ii #l a/ut$ pe Iona s$-*i reconsidere atitudinea !a$ de Dumne+eu care #l %a
eli1era aduc&ndu-l la $rm.
Personajul principal eponim Iona este singul actant al dramei !apt pentru care se dedu1lea+$ *i %or1e*te
cu sine ceilali pescari !iind doar !igurani. Aparin&nd unei creaii moderne persona/ul respecti% este
considerat un sim1ol. Dramaturgul #nsu*i m$rturise*te c$ acesta repre+int$ omul #n !aa %ieii *i a morii3
omenirea .ntreag este +ona. "venimentele nu pot !i interpretate din perspecti%a realit$ii ci din
perspecti%a sim1olic$ *i modern$ cea a unei para4ole #n care !iina uman$ tr$ie*te e"periena dramatic$
a cutrii spirituale a*a cum re+ult$ din ma/oritatea replicilor3 9re"uie s-o iau .n partea cealalt....
in'ers. 9otul e in'ers.
Te'nicile de caracterizare sunt multiple. direct, indirect sau comportamentist Portreul 3izic
este doar sc'iat (1ar1a lung$ e%oc$ imaginea sc'i%nicilor) #n timp ce portretul moral i psihologic se
reali+ea+$ #ntr-un mod comple" prin caracterizare direct cu a/utorul didascaliilor <Ca orice om foarte
singur,+ona 'or"e!te tare cu sine .nsu!i, .!i pune .nttre"ri !i-!i rspunde, ca !i c&nd .n scen ar fi dou
persoane$, dar mai ales prin caracterizare indirect reie*ind din gesturi atitudine lim1a/. A!lat #nc$ #n
starea de li1ertate Iona crede c$ *tie cine este pentru ca #n al doilea ta1lou s$ intre #ntr-o 1i+ar$ stare de
amne+ie din care %a ie*i #n !inal recuper&ndu-*i memoria *i identitatea3 :i-am adus aminte; +ona, eu sunt
+ona. Ne!iind o indi%idualitate ci o entitate te5tual cu !uncie generic$ persona/ul este urm$rit de-a
lungul unui drum sim4olic suger&nd %i+iunea despre lume. 1m pornit-o "ine. %ar drumul, el a gre!it-o.
Cre+&nd c$ %a a/unge la cap$tul acestui drum persona/ul a!irm$; Rz"im noi cum'a la lumin. 9estul de
a-*i spinteca propriul a1domen poate a%ea semni!icaii polisemice *i contradictorii !iind asociat cu ie*irea
din la1irint #n plan sim1olic dar *i cu o !orm$ de autoanulare. )nomastica are o !uncie caracteri+ant$
e%oc&nd persona/ul 1i1lic de care #ns$ persona/ul dramatic di!er$ prin modul #n care se raportea+$ la
transcenden$. 'im4ajul, conin&nd termeni populari neologisme *i numeroase meta!ore repre+int$ o
!orm$ de caracterizare indirect ce e%idenia+$ inteligena nelini*tea #ndoielile dar *i umorul
persona/ului3 mi, musteea, am auzit o po'este, tare curios a! fi...
Drama sorescian$ modi3ic sensurile 1i1lice #n sensul c$ persona/ul literar Iona nu reu*e*te sau nu %rea
s$ re!ac$ leg$tura cu propriul Creator r$m&n&nd o !iin$ revoltat, sceptic nihilist, s!&r*ind prin a se
autodistruge deoarece re!u+$ sal%area cu a/utorul credinei *i al poc$inei !apt pentru care piesa poate !i
#neleas$ ca o tragedie a omului modern care a pierdut leg$tura cu sacrul de%enind ast!el o %ictim$ a
singur$t$ii *i a alien$rii indus$ de ideologiile agnostice e"istenialiste sau ateiste. Ilustr&nd te'nica
modern$ a interte5tualitii titlul +ona e%oc$ episodul 1i1lic anticip&nd totodat$ !aptul c$ aciunea
dramei este centrat$ asupra unui persona/ literar ar'etipul pescarului ce poart$ acela*i nume cu cel al
prorocului din :ec'iul Testament. Acesta spune c$ a au+it o po'este cu unul #ng'iit de un c'it dar nu *tie
dac$ omul a mai ie*it la $rm. Re+ult$ c$ persona/ul dramatic nu cunoa*te para1ola 1i1lic$ ceea ce
sugerea+$ !ie de+interesul !ie neputina de a a!la ade%$rul #n leg$tur$ cu originile *i identitatea colecti%$.
Portretul personajuluii dramatic se conturea+$ de-a lungul celor patru ta4louri3 Iona este un pescar
a!lat #n a*teptarea marelui pe*te (idealul) dar care este #ng'iit de acesta !$c&nd e!orturi s$ se eli1ere+e. El
spintec$ 1urta pe*telui #ns$ constat$ c$ !iecare este #ng'iit de un alt pe*te mai mare. ;e %a eli1era *i din
acesta #ns$ %a o1ser%a c$ seria o1stacolelor adic$ a1domenele pe*tilor se multiplic$. 0n drumul s$u
la1irintic Iona #ncearc$ s$-*i descopere propria identitate rememorea+$ se interog'ea+$ *i meditea+$
asupra marilor teme e"isteniale3 originea !amilia timpul memoria a1solutul comunicarea relaia
identitate-alteritate. A/uns pe $rm acesta #*i %a spinteca propriul a1domen. 8iind o creaie dramatic
modern autorul #ncalc$ tiparele tradiionale3 dialogul de%ine un amplu monolog al persona/ului cu sine
Iona este emi$torul *i receptorul propriilor mesa/e ast!el #nc&t intriga i con3lictul se trans!orm$ #n
ample re!lecii cu caracter !ilo+o!ic3 Pro"lema e dac mai reu!e!ti s ie!i din ce'a, odat ce te-ai nscut.
Autorul renun$ la #mp$rirea tradiional$ #n acte *i scene piesa !iind alc$tuit$ dintr-o succesiune de patru
ta4louri #n care didascaliile au rolul de a !i"a portretul persona/ului prin raportare la elementele unui
decor sugesti%3 ac%ariul adus pe malul m$rii gura c'itului 1$*ica #n care Iona trimite un mesa/ dar care %a
re%eni citindu-l tot el dorina de a !ace o 1anc$ de lemn #n mi/locul m$rii gest ce ar putea sim1oli+a
c$utarea ec'ili1rului interior etc. Aparin&nd unei drame moderne de inspiraie para1olic$ persona/ul
amintit este plasat #ntr-un univers atemporal i aspaial ast!el #nc&t aceste repere de%in categorii
sim4olice i 3ilozo3ice3 spaiul deschis este o meta!or$ a e"istenei ($rmul *i marea) iar spaiul #nc'is
(a1domenul) repre+int$ o meta!or$ a sentimentului de capti%itate de claustrare #ntr-o lume ostil$ !iinei
umane..
n opinia mea, modernitatea acestei drame permite o interpretare multipl$ put&nd !i ast!el considerat$
o opera aperta (oper deschis$. Re!eritor la s!&r*itul persona/ului Iona s-a spus c$ acesta sim1oli+ea+$
un act de autocunoa*tere de*i putem considera c$ persona/ul dramatic se autodistruge rat&nd ast!el
*ansa de a descoperi marile sensuri c$utate prin resacrali+area propriei e"istene. De asemenea te"tul
!i"ea+$ ideea potri%it c$reia cunoa*terea trecutului repre+int$ o condiie pentru proiectarea %iitorului.
C%P!&#S
,.2re+entarea relaiei dintre doua persona/e aparinand unei creaii epice
Te"t suport3 romanul nigma Otiliei de G. C$linescu.
2ersona/e38eli" si =tilia
F.2re+entarea temei i a viziunii despre lume #ntr-un roman post1elic
Relaia dintre incipitul *i !inalul unei creaii epice
Te"t suport3 :oromeii de Marin 2reda
G 7asmul cult3 Po'estea lui =arap-1l" de Ion Creang$. Apartenena la gen *i specie
..Po'estea lui =arap-1l" de Ion Creang$ .Caracteri+area persona/ului principal
H.NU:ELA3 :oara cu noroc de Ioan ;la%ici .Apartenena la gen *i specie
D.NU:ELA3 :oara cu noroc de Ioan ;la%ici. Caracteri+area persona/ului
R=MANUL INTER7ELIC
I.+O3 de Li%iu Re1reanu Demonstraie3 roman realist o1iecti%
-.+O3 de Li%iu Re1reanu. Caracteri+area persona/ului
C.>ltima noapte de dragoste, .nt&ia noapte de rz"oi de Camil 2etrescu.Roman modern su1iecti% de
anali+a psi'ologica roman al e"perientei inter1elic
,J.>ltima noapte de dragoste.... de Camil 2etrescu. Caracteri+area persona/ului
,,.nigma Otiliei de George C$linescu. Roman o1iecti% 1al+acian
,F. nigma Otiliei de George C$linescu. Caracteri+area persona/ului
,G ,altagul de Mi'ail ;ado%eanu. Roman tradiional realist
,.. ,altagul de Mi'ail ;ado%eanu. Caracteri+area persona/ului
R=MANUL 2=;T7ELIC
,H. :ORO:?++ de Marin 2reda. Roman o1iecti% realist post1elic
,D. :ORO:?++ de Marin 2reda. Caracteri+area persona/ului
Prezentarea relaiei dintre doua personaje aparinand unei creaii epice
Te5t suport. romanul Enigma Otiliei de 9. Clinescu.
Personaje.1eli5 si )tilia
!oman inter4elic realist cu un narator omniscient o1iecti% 'eterodiegetic si omnipre+ent
nigma Otiliei (,CG-) de George C$linescu de+%olt$ teme speci3ice realismului 1al+acian cum ar !i3
condiia or!anului iu1irea casatoria paternitatea mo*tenirea par%enirea toate acestea !iind proiectate pe
!undalul de !resca al 1urg'e+iei 1ucure*tene de la #nceputul secolului al 44-lea la care se adaug$
elementele de 4ildungsroman, prin descrierea modului in care t&n$rul or!an 8eli" %enit de la Ia*i tr$ie*te
e"periena romantic$ a iu1irii pt. =tilia construindu-*i cariera de medic. Re!eritor la aceast$ oper$
literar$ Nicolae Manolescu a!irm$ #n studiul 1rca lui 3oe c$ este un roman de critic, .n care realismul ,
"alzacianismul !i o"iecti'itatea au de'enit program estetic .
!elaia de dragoste a celor doi protagoni*ti se conturea+$ treptat #n paralel cu celelalte e%enimente care
se consum$ #n casa tutorelui *i unc'iului mo* Costac'e.. $ciunea se des!$*oara pe mai multe planuri
narati%e in care sunt implicate *i caracteri+ate direct sau indirect mai multe personaje tipice care
e%oluea+$ in 8mprejurri tipice3 =tilia M$rculescu (adolescenta coc'eta) 8eli" ;ima (am1iiosul
studios) Costac'e Giurgiu%eanu (a%arul) Aglae Tulea ("a"a a"solut) ;t$nica Raiu (par%enitul). !ata
1$tr&na (Aurica) etc. Con3lictul romanului este dat de relaiile tensionate dintre cele dou$ !amilii
#nrudite ri%ind a%erea 1$tr&nului iar con3lictul erotic este generat de ri%alitatea e"istent$ #ntre studentul
8eli" si mo*ierul Leonida 2ascalopol am&ndoi #ndr$gostii de =tilia !iica !ostei soii a lui Costac'e
Giurgiu%eanu care o iu1este sincer patern desi nu se decide sa-i treaca mo*tenirea pe numele ei. Cele
dou$ persona/e principale 1eli5 si )tilia #n /urul c$rora se construie*te aciunea romanului alc$tuiesc un
cuplu care ilustrea+$ tema iu1irii. Personajul masculin repre+int$ tipul intelectualului in !ormare
am1iios studios con*tient de !aptul c$ doar printr-o carier$ *tiini!ic$ se poate reali+a *i #n plan social.
Repre+ent&nd iniial, tipul adolecentei romantice inteligenta si talentata =tilia este un personaj rotund
i mo4il care %a ilustra in !inalul romanului tipologia !emeii !ri%ole asa cum re+ult$ din !otogra!ia pe
care 2ascalopol p$r$sit si el de aceasta i-o arata lui 8eli". 0ntre cele dou$ persona/e ale cuplului e"ist$ ins$
c&te%a similitudini care !ac posi1il$ apropierea lor3 condiia sociala de or!ani dar si cea de studeni el la
medicina iar ea la Conser%ator. &ncipitul romanului realist !i"ea+$ #n mod %erosimil reperele
temporale3 ...o sear de la .nceputul lui iulie @ABA dar *i reperele spaiale prin descrierea 1al+acian$ a
str$+ii Antim a detaliilor de ar'itectur$ e"terioar$ dar *i interioar$. 2ersona/ele sunt reunite #n /urul
mesei de /oc din casa lui mo* Costac'e. 2erceput ca un intrus 8eli" ;ima p$trunde #n acest mediu !iind
caracteri+at #n mod direct de naratorul o4iectiv care conturea+$ portretul 3izic cu a/utorul descrierii3
are optspre+ece ani poart$ #nc$ uni!orm$ de licean !aa este ju'enil !i prelung. Tot #n aceast$ sec%en$
este sugerat$ o tr$s$tur$ dominant$ a portretului moral am1iia cu a/utorul epitetului3 not 'oluntar.
2rocedeele de caracteri+are sunt di%erse deoarece #n primele capitole =tilia este descris$ cu a/utorul
te'nicii numit$ comportamentism !iind ast!el surprinse doar gestica si comportamnetul cu a/utorul
!ocali+$rii e"terne pentru ca ulterior s$ !ie %alori!icat$ te'nica pluriperspectivismului prin re!lectarea
di!erit$ #n con*tiina celorlalte persona/e !apt sugerat #n plan sim1olic de oglinda cu cele trei laturi din
camera !eteiB un alt o1iect em1lematic a%&nd o !uncie caracteri+ant$ pre!erat de adolecenta culti%at$ este
pianul. Ea este singura persoan$ din cas$ care do%ede*te ospitalitate *i #l prote/ea+$ pe noul
%enit.Caracterizarea direct a =tiliei este reali+at$ de c$tre 8eli" de%enit personaj+re3lector care o!er$
lectorului primele tr$s$turi ale portretului 3izic3 ...un cap prelung !i t&nr de fat, .ncrcat cu "ucle,
cz&nd p&n pe umeri. Imaginea adolescentei este conturat$ #n antitez cu cea a !etei 1$tr&ne Aurica
ceea ce su1linia+$ 3rumuseea *i spontaneitatea !etei.9eneroas aceasta #i o!er$ camera ei pentru a-l
g$+dui #n prima noapte prile/ cu care 8eli" descoper$ indirect proiecia personalit$ii !eminine #n
amestecul de toalete partituri si pr!umuri. A!eciunea studentului se trans!orm$ #ntr-o iu1ire romantic$ #n
care =tilia repre+int$ idealul de 3eminitate #ns$ comportamentul e+itant sc'im1$rile de atitudine *i
coc'et$ria acesteia cu 2ascalopol #l de+orientea+$ pe t&n$rul care %ede #n ea o enigm. La #nceput ea !ace
cate%a o1ser%aii pertinente #n leg$tur$ cu e!emeritatea tinereii *i a !rumuseii !eminine3 3oi nu trim
dec&t patru-cinci ani. 8olosind procedeul autocaracterizrii ca prile/ de a-*i recunoa*te de!ectele
aceasta a!irm$3 u am un temperament nefericit; m plictisesc repede, sufr c&nd sunt contrariat.
2re+entarea relaiei de iu4ire dintre cei doi studeni or!ani se constituie #ntr-o modalitate de
caracterizare indirect prin !i"area unor !apte replici sau gesturiB inteligent$ talentat$ *i contradictorie
=tilia pleac$ pe nea*teptate la 2aris cu 2ascalopol l$s&ndu-i lui 8eli" posi1ilitatea de a se reali+a
pro!esional de%enind un medic apreciat .
n epilog este pre+entat$ scena 8ntlnirii din tren a celor doi 1$r1ai #n care !ostul so a!irm$ c$ i-a o!erit
li1ertatea !i"&nd su1 !orma unei caracterizri directe principalele tr$s$turi de caracter3...delicioas,
ciudat, o enigm. 2entru 8eli" imaginea din !otogra!ie a celei pe care o iu1ise e"prim$ acum doar
platitudine feminin..
n opinia mea relaia e"istent$ la ni%elul acestui cuplu de+%$luie mecanismele complicate ale unui anumit
tip de !eminitate e%ideniind totodat$ psi'ologia unei iu1iri autentice care %a esua tocmai din cau+a
enigmei ce #n%$luie acest sentiment.
0n al doilea r&nd romanul c$linescian impune o %i+ine realist$ asupra 1urg'e+iei rom&ne*ti pe !undalul
c$reia se conturea+$ iu1irea romantic$ *i enigmatic$ a unei protagoniste care cunoa*te gloria *i
declinul.
Prezentarea temei i a viziunii despre lume 8ntr+un roman post4elic
!elaia dintre incipitul i 3inalul unei creaii epice
Te5t suport. ,oromeii de ,arin Preda
Alc$tuit din dou$ %olume ap$rute #n ,CHH *i #n ,CDI romanul realist post1elic :oromeii de
Marin 2reda temati+ea+$ condiia $ranului rom&n #n raport cu istoria cu !amilia dar *i cu propria
con*tiin$ toate acestea !iind proiectate pe !undalul satului tradiional din Campia Dun$rii #naintea
i+1ucnirii celui de-al Doilea R$+1oi Mondial c&t *i #n timpul procesului de colecti%i+are impus cu
!ora de noul regim comunist.
7iziunea despre lume i via de+%$luie utopia persona/ului principal Ilie Moromete care crede c$
satul tradiional aici ;ili*tea-Gume*ti din Teleorman poate conser%a un mod de %ia$ tradiional cu o
e"istena patriar'al$. ,eta3ora timpului istoric r"dator cu oamenii impune un ritm narati% lent #n
cea mai mare parte a primului %olum. Acela*i timp se precipit$ #n !inalul primului %olum (...nu mai
a'ea r"dare cu oamenii) suger&nd ideea c$ sc'im1$rile politice *i sociale sunt ine%ita1ile duc&nd la
alterarea relaiilor dintre mem1rii !amiliei Moromete dar *i dintre s$teni. Primul volum are trei pri
iar aciunea se des!$*oar$ #naintea declan*$rii r$+1oiului.La ni%elul discursului epic reperele temporale
sunt preci+ate ast!el3 de s&m1$t$ seara c&nd !amilia Moromete se #ntoarce de la c&mp p&n$ duminic$
noaptea c&nd 2olina !iica $ranului #nst$rit Tudor 7$losu !uge cu $ranul s$rac 7iric$. Urmea+$ alte
secvene epice, a%&nd #n centrul lor urm$toarele nuclee narati%e. cina !amiliei Moromete ilustr&nd prin
a*e+area #n /urul mesei autoritatea lui Ilie Moromete relaiile tensionate #ntre !iii cei mari *i mama
%itrega Catrina, plecarea lui Ac'im cu oile la 7ucure*ti ser4area colar la care Niculae ia premiul
#nt&i #nceputul seceriului, 3uga celorlali doi !ii mai mari 2arasc'i% *i Nil$ cu oile *i caii tot la
7ucure*ti. 8iecare parte !i"ea+$ tematica cea a $ranului *i a satului impun&nd o %i+iune realist$ despre
e"isten$ care ilustra+$ te'nicile speci!ice acestui tip de pro+$3 mimetism %eridicitate %erosimilitate. $l
doilea volum este alc$tuit din cinci pri, iar aciunea se continu$ #n perioada post1elic$ dup$
instaurarea comunismului. $cest volum conine declinul protagonistului pr$1u*irea sa !i+ic$
interiori+area si t$cerea ca !orm$ de protest moartea acestuia dorina lui Niculae de a a/unge la o
reconciliere (#n %is) cu tat$l s$u.
Titlul :oromeii anticipea+$ tema plas&nd !amilia #n centrul aciunii prin descrierea relaiilor
con!lictuale dintre Ilie Moromete si cea de-a doua sotie diminuarea autorit$ii paterne cri+a comunicarii
#ntre tat$ *i !ii a*a cum re+ult$ din scena #n care ii 1ate cu parul sau discuiile contradictorii cu !iul cel
mic Niculae.
Perspectiva impus$ de e"istena unui narator o4iectiv, omniscient i heterodiegetic alternea+$
cu cea a personsajelor+re3lectori Ilie Moromete (%ol.I) *i Niculae Moromete (%ol. II) la care se adaug$
categoria personsajelor+in3ormatori martori ai unor e%enimente pe care le %or relata altor persona/e.
Este %or1a despre al lui 2ari+ianu care po%este*te despre %i+ita lui Moromete la !iii sai a!lati la 7ucure*ti
ceea ce con!er$ modernitate romanului realist relati%i+&nd omnisciena unicului narator.
7iziunea inedit despre e5isten este e%ideniat$ cu a/utorul unor sec%ene epice a%&nd o
puternic$ #nc$rc$tur$ sim1olic$3 scena cinei in care Ilie Moromete domin$ toi ceilali mem1ri3 3umai
:oromete sttea parc deasupra tuturor scena #n care este descris$ tierea salcmului (sim1ol a"ial)
timp #n care se aud 1ocetele #n cimitir #nt&lnirile duminica dimineaa cu cei de la 3ierria lui &ocan..
Elemente de monogra3ie a satului din sudul $rii sunt e%ideniate prin descrierea ritualurilor prile/uite de
seceri* *i de treierat s$r1$torile 'ora sau c$lu*ul.
&ncipitul romanului conturea+$ imaginea Moromeilor !i"&nd moti%ul timpului dar *i ilu+ia unei %iei !$r$
con!licte mari. &n mod simetric 3inalul primului %olum reia acela*i moti% literar al unui timp care a
de%enit #ns$ ner"dtor cu oamenii.
!elaiile cu celelalte persona/e de+%$luie comple"itatea lui Ilie Moromete. Catrina #l acu+$ c$-*i pierde
timpul st&nd de %or1$ toat$ +iua pe stanoaga din !aa curii *i "&nd tutun. Cu toate acestea el are o
po+iie pri%ilegiat$ #n sat !iind apreciat de Coco*il$ Iocan sau Dumitru lui Nae care nu #ncep discuiile
p&n$ ce prietenul lor nu le cite*te +iarul. Acesta este socia4il are umor conduce discuiile din poiana
lui &ocan pe marginea articolelor din +iar despre rege despre partidele politice despre personalit$ile
%remii (7r$tienii) despre re!orma agrar$ etc Dornic s$ p$stre+e unitatea 3amiliei #*i impune atoritatea
prin cu%&nt prin gesturi sau prin situarea sim1olic$ deasupra tuturor a*a cum re+ult$ din a*e+area la
mas$ c&t *i din accesul de %iolen$ c&nd #*i 1ate 1$ieii cu parul pentru a-i determina s$ r$m&n$ acas$ *i
s$ renune la g&ndul de a pleca la 7ucure*ti. Portretul moral al persona/ului cap$t$ comple"itate *i prin
%alori!icarea autocaracterizrii c&nd #i m$rturise*te medicului; 2%omnule...eu totdeauna am dus o 'ia
independent2 .
n opinia mea originalitatea viziunii despre lume i via const$ #n !aptul c$ sunt de+%oltate
#n manier$ realist$ teme tradiionale cum ar !i3 destr$marea satului *i a !amiliei istoria paternitatea dar
*i teme moderne3 cri+a comunic$rii solitudinea di%ergenele ideologice. Criticul Nicolae Manolescu
a!irm$ #n studiul 1rca lui 3oe ca aceast$ creaie epic$ este ... un roman al deruralizrii satului. Toate
acestea impun un stil numit moromeianism, caracteri+at prin ironia umorul simul con%ersaiei *i
talentul 'istrionic (teatral) al protagonistului.
:asmul cult
Povestea lui /arap+$l4 de &on Creang
$partenena la gen i specie
:asmul cult este o specie a genului epic a%&nd o #ntindere relati% ampl$ cu numeroase persona/e
purt$toare ale unor %alori etice cu o aciune centrat$ pe con!lictul dintre principiul 1inelui *i al r$ului
con!lict care se soluionea+$ prin trium!ul !orelor 1inelui. 2entru G. C$linescu aceast$ specie epic$
repre+int$ o re!lectare a 'ieii .n moduri fa"uloase .
Al$turi de categoria estetic$ a 3a4ulosului, aceast$ specie narati%$ presupune e"istena unor cliee
compoziionale3situaia iniial$ pertur1area acesteia lupta pentru resta1ilirea ec'ili1rului %ictoria *i
r$spl$tirea eroului. Tiparul narativ conine !ormule speci!ice3 iniial$ median$ !inal$ numere sim1olice
o1iecte cu #nsu*iri supranaturale su1stane %itale (apa 'ie, smicelele de mr) sau letale (apa moart$. Ca
*i #n 1asmele populare personajele aparin&nd 1asmului cult anali+at #ndeplinesc #n raport cu eroul o
serie de !uncii. antagoniti, adjuvanii, donatorii. 8iind un 4asm cult ela1orat aparin&nd unui autor
consacrat aceast$ creaie literar$ re!lect$ imaginea scriitorului despre e"isten$.
!eperele temporale i spaiale sunt %agi nede!inite3 1mu cic era odat .ntr-o ar un craiu, care a'ea
trei feciori. At&t !ormula iniial$ c&t *i cea !inal$ sunt con%enii care marc'ea+$ intrarea *i ie*irea din
!a1ulos3 Ci a inut 'eselia ani .ntregi !i acum mai ine .nc...= particularitate a 1asmului cult este !aptul c$
naratorul pune e%enimentele pe seama spuselor altcuiva3cic$... iar 3inalul cuprinde o re!lecie trist$
asupra realitii sociale. +ar pe la noi, cine are "ani "ea !i mn&nc, iar cine nu, se uit !i ra"d.
Tema 1asmului o repre+int$ iniierea eroului *i trium!ul ade%$rului drept$ii *i iu1irii. 8iind o creaie
epic, aciunea se des!$*oar$ potri%it momentelor canonice3 #n e5poziiune se o1ser%$ !u+iunea dintre real
*i !a1ulos. 8iul de #mp$rat tre1uie s$ a/ung$ la cel$lalt cap$t al lumii pentru a soluiona un pre/udiciu lipsa
mo*tenitorilor 0mp$ratului-:erde !apt ce constituie intriga..(es3urarea acinii include apariia
a/utoarelor *i dep$*irea cu 1ine a pro1elorB se o1ser%$ pre+ena !ormulelor mediane ce !ac trecerea de la
o sec%en$ narati%$ la alta3 Ci merg ei o zi, !i merg dou....%umnezeu s ne ie.... (eznodmntul
ilustrea+$ caracterul de 7ildungsroman al 1asmului deoarece eroul se maturi+ea+$ #*i recuprerea+$
identitatea prelu&nd mo*tenirea l$sat$ de unc'iul s$u :erde-0mp$ratdup$ ce este #n%iat de cea care-i %a !i
soie iar ;p&nul este ucis.
0n acest 1asm cult eroul are de trecut mai multe pro1e 3 %itea+ acesta nu se %a teme de ursul care-l
#nt&mpin$ la cap$tul podului. Me+inul trece aceast$ pro1$ cu ajutorul calului. 2entru c$ do%ede*te mil$
!a$ de ;!&nta Duminic$ deg'i+at$ #n cer*etoare aceasta #l %a s!$tui s$ ia calul armele *i 'ainele tat$lui
sau. 0nc$lc&nd s!atul p$rintesc acesta este #n*elat de ;p&n co1oar$ #n !&nt&n$ i se sc'im1$ numele *i
identitatea de%enind >arap-Al1 sluga omului %iclean. Caracterizat 8n mod direct de narator !iulde
#mp$rat este numit 3"o"oc .n felul su KPortretul moral al eroului c&*tig$ #n comple"itate cu a/utorul
caracterizrii indirecte.)nomastica are o !uncie caracteri+ant$ ilustr&nd condiia dual$ 3 ro1 (>arap)
dar *i originea no1il$ (Al1). 2ro1ele prin care %a trece la curtea 0mp$ratului-:erde ilustrea+$ cura/ respect
pentru cu%&ntul dat putere de a r$1da. El aduce la porunca ;p&nului s$l$i din Gr$dina Ursului pielea
cer1ului cu pietrele nestemate *i pe !ata 0mp$ratului-Ro*. Reu*ita lui se datorea+$ ajutorului
supranatural deoarece ;!&nta Duminic$ #i d$ o licoare (somnoroas$) ca s$ adoarm$ ursul un o1r$+ar *i *i
o sa1ie.(rumul spre 0mp$ratul-Ro* implic$ trecerea unui alt pod !apt ce sim1oli+ea+$ intrarea #ntr-o alt$
etap$ a maturi+$rii sale. "5perienele iniiatice sunt du1late de cele #n care #*i do%ede*te 4untatea, mila
i preuirea !a$ de !iinele %ulnera1ile !apt pentru care este r$spl$tit #ntr-un mod speci!ic uni%ersului
!a1ulos de c$tre cr$iasa !urnicilor *i a al1inelor d&ndu-i c$te o arip$.
A/utat de grupul de peitori !ormat din persona/e grote*ti *i 'ilare (comice)Geril$ 8l$m&n+il$ ;etil$
=c'il$ 2$s$ri-L$i-Lungil$ eroul %a dep$*i alte pro1e impuse de #mp$ratul cu inim$ 'ain$3 casa de aram$
#ncins$ osp$ul 'omeric alegerea macului din nisip prinderea !etei trans!ormat$ #n pas$re. Personaj
mo4il !ata se trans!orm$ din !arma+oan$ cumplit #ntr-o !iin$ capa1il$ de iu1ire 3 ea #l demasc$ pe ;p&n
*i #l #n%ia+$ pe >arap-Al1 !olosind cele trei smicele de m$r dulce. Decapitarea eroului repre+int$ ultima
treapt$ a iniierii semni!ic&nd co4orrea in in3ern sau moartea iniiatic despre care Mircea Eliade
a!irm$ c$ repre+int$ ... o experien suscepti"il de a .ntemeia un nou mod de existen. De*i este un 1asm
cult autorul %alori!ic$ termeni *i e"presii populare ceea ce con!er$ oralitate stilului 3 'or"a ceea, teleap,
teleap. Aceast$ tr$s$tur$ a stilului se reali+ea+$ prin di!erite mi/loace artistice cum ar !i e"presiile3 *i apoi
m$ rog dati%ul etic3 mi i-l #n*!ac$.
n opinia mea Po'estea lui =arap-1l" este un 1asm cult #n care se reg$sesc numeroase tr$s$turi ale
1asmului popular %alori!icate potri%it %i+iunii autorului despre lume prin umani+area !a1ulosului prin
umor *i prin indi%iduali+area persona/elor
Caracterizarea personajului principal /arap+$l4 din 1asmul cult


Povestea lui /arap+$l4 de &on Creang

Caracterizarea personajului principal
Ap$rut #n re%ista Con'or"iri literare <@*DD) 1asmul cult aparin&nd pro+atorului Ion Creang$ are
ca tem$ con!lictul dintre 1ine *i r$u#nc'eiat prin %ictoria !orelor 1inelui. . 2entru G. C$linescu aceast$
specie epic$ repre+int$ o re!lectare a 'ieii .n moduri fa"uloase Personajele sunt !iine umane dar *i
#n!$i*$ri 'imerice cu un comportament omenesc purt$toare ale unor %alori sim1olice respecti% 1inele *i
r$ul #n di%ersele lor iposta+e. Personaj principal pre+ent #n toate momentele su1iectului >arap-Al1 se
di!erenia+$ de persona/ele 1asmelor populare prin comportamentul %erosimil. Acesta nu are puteri
supranaturale lament&ndu-se de c&te ori tre1uie s$ treac$ pro1ele impuse de ;p&n. Personaj comple5
>arap-Al1 accede la statutul de erou do1&ndind #nsu*irile e"cepionale3 curaj, vitejie, mil, 4untate,
generozitate, inteligen dup$ ce parcurge mai multe trepte ale cunoa*terii *i su!erinei. Dac$ portretul
3izic este mai mult sc'iat3 el este me+inul numit "o"oc, deci este !oarte t&n$r #n sc'im1 portretul moral
are comple"itate !iind reali+at cu a/utorul caracterizrii indirecte i directe. 2rotagonistul este
considerat un om de soi "un, el se maturi+e+$ #n%$&nd din propriile gre*eli put&nd ast!el s$ de%in$
#mp$ratB !apt ce con!er$ 1asmului caracterul unui 1ilgungsroman. Dup$ plecarea de acas$ el #ncalc$
s!aturile tat$lui este #n*elat de %iclenia ;p&nului intr$ #n !&nt&n$ de%ine su1 /ur$m&nt sluga acestuia *i
#*i pierde identitatea. 0nsu*irile realiste ale persona/ului principal reies din caracteri+area direct$ a
naratorului o1iecti% e%ideniind inocena *i imaturitatea protagonistului3 fiul craiului, "o"oc .n felul su ...
Acesta este caracteri+at #n mod direct *i de ;!&nta Duminic$ atunci c&nd #i spune c$
puterea milosteniei *i inima lui cea "un #l a/ut$ repro*&ndu-i #ns$ c$ este !ricos.. Sensul moral al
iniierii lui >arap-Al1 este e%ideniat tot de acest persona/ cu atri1ute sacre spun&ndu-i c$ atunci c&nd %a
a/unge mare !i tare #i %a #nelege pe cei asuprii *i nec$/ii. Implicat #ntr-un scenariu iniiatic eroul este
a/utat cu 1un$%oin$ de ;!&nta Duminic$ #n timp de ;p&nul #l determin$ s$ descopere dimensiunea
negati%a a e"istenei. De asemenea protagonistul este susinut de ajutoare *i donatori, acele !iine cu
puteri supranaturale cum este ;!&nta Duminic$ dar *i animale !a1uloase- calul n$+dr$%an cr$iasa
!urnicilor *i a al1inelor c&t *i !$pturile 'imerice-grupul celor cinci #nsoitori. !elaia cu antagonistul sau
r$u!$c$torul este o modalitate de caracteri+are indirect$ deoarece relie!ea+$ prin antite+$ tipologia erou-
antierou ilustr&nd totodat$ apartena acestora la cele dou$ principii opuse37inele *i r$ul.
$ciunea contri1uie la caracterizarea indirect a persona/ului prin !apte comportament relaii cu
celelalte persona/e.Ca *i #n alte 1asme superioritatea me+inului se do%ede*te de la #nceput pentru c$ el se
ruineaz de mustr$rile tat$lui. 0n scena #nt&lnirii cu ;!&nta Duminic$ se do%ede*te super3icial i orgolios
iar #n cea a #nt&lnirii cu ;p&nul se %ede c$ este lipsit de e"perien$ deci neiniiat, de%enind supusul
acestuia. ;p&nul #i %a da numele de ?>arap-Al1< construcie o5imoronic, a%&nd o !uncie caracteri+ant$
prin e%idenierea du1lului statut al eroului3 ?>arap< (e%oc$ statutul de ro1 slug$) iar ?Al1< ( e%oc$
originea no1il$). 8iin$ rea ;p&nul #i ia armele iar c&nd a/ung la curtea 0mp$ratului :erde #l supune la trei
pro1e #n care eroul do%ede*te curaj, isteime, perseveren, maturitate3 aducerea s$l$ilor din gr$dina
ursului a nestematelor *i a !etei 0mp$ratului Ro* !iind a/utat de persona/ele donatori !a$ de care la
r&ndu-i do%edise mil$ sau de cei cinci to%ar$*i cu care pleacase #n peit. Geril$ 8l$m&n+il$ ;etil$ =c'il$
2$s$ri-L$i-Lungil$. (esvrirea maturizrii se reali+ea+$ odat$ cu parcurgerea ultimelor dou$
e"periene !undamentale ale %ieii iu1irea *i moartea ceea ce con!er$ 1asmului cult caracterul unui
1ildungsroman. Dragostea !etei #l readuce din moarte la %ia$ ast!el #nc&t statutul moral psi'ologic *i
social al protagonistului se sc'im1$ #n mod radical3 !iul de #mp$rat de%enit slug$ umil$ #*i recuperea+$
identitatea u+urpat$ n 3inal acesta 1ene!icia+$ de r$splata speci!ic$ oric$rui erou din 1asmele rom&ne*ti3
antagonistul este demascat pentru lipsa lui de omenie iar protagonistul se %a #nsura cu cea care #l iu1e*te
mo*tenind #mp$r$ia unc'iului s$u. Decapitarea eroului repre+int$ ultima treapt$ a iniierii semni!ic&nd
co4orrea in in3ern sau moartea iniiatic despre care Mircea Eliade a!irm$ c$ repre+int$ ... o
experien suscepti"il de a .ntemeia un nou mod de existen.
n opinia mea >arap-Al1 este un persona/ repre+entati% pentru 1asmul cult sim1oli+&nd tipul eroului
care #*i asum$Laccept$ condiia uman$ cu toate limitele ei. Acest lucru re+ult$ din !aptul c$ nu se #ncrede
#n propriile !ore #neleg&nd c$ tre1uie s$ o!ere a/utor pentru a putea !i a/utat s$ dep$*easc$ pro1ele
alt!el imposi1il de surmontat .
#%7"'$
,oara cu noroc de Ioan ;la%ici
Apartenena la gen *i specie
Specie a epicii culte :oara cu noroc de Ioan ;la%ici (%ol. 3o'ele din popor ,--,) este o
nuvel, cu ,I capitole a%&nd un !ir narati% central de-a lungul c$ruia este urm$rit$ e%oluia persona/elor.
U+&nd de te'nica anali+ei psi'ologice este pre+entat con3lictul interior al protagonistului care tr$ie*te
o dram$ generat$ de propriile contradicii3 dorina de a c&*tiga 1ani #n mod necinstit *i totodat$ de a-*i
p$stra integritatea. Ca *i #n alte nu%ele accentul se pune pe evoluia actanilor *i mai puin pe actul
po%estirii Trecerea de la o sec%en$ epic$ la alta se reali+ea+$ prin tehnica 8nlnuirii cau+ale *i temporale
!apt ce su1linia+$ caracterul realist al scrierii.
Tema o repre+int$ consecinele ne!aste ale #na%uirii pe c$i nelegale *i imorale aspect ce con!er$ nu%elei
un caracter moralizator . !eperele temporale i spaiale con!er$ %eridicitate naraiunii o1iecti%e
timpul e%enimentelor !iind marcat de s$r1$toarea
0n%ierii *i a ;!&ntului G'eorg'e. $ciunea se des!$*oar$ #ntr-un spaiu *i un timp preci+at3 este %or1a
despre inuturile din +ona Aradului l&ng$ 5iria *i Ineu #n a doua /um$tate a secolului al 4I4-lea c&nd se
#nregistrea+$ primele mani!est$ri ale relaiilor de tip capitalist prin e"primarea interesului cresc&nd pentru
1ani. Titlul are conotaii ironice *i tragice put&nd !i interpretat per contrarium 3 !osta moar$ de%enit$
c&rcium$ - :oara cu noroc - repre+int$ un toposLspaiu #n care persona/ele %or s!&r*i tragic. Prologul
surprinde relaiile din !amilia ci+marului G'i$ !ormat$ din soia sa Ana copilul *i soacra care duc o
e"isten$ modest$ #ns$ ti'nit$. Acesta decide s$ arende+e o c&rcium$ de*i soacra tipul 1$tr&nei
#nelepte #l a%erti+ea+$ spun&nd3 Omul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e 'or"a, nu "ogia, ci
lini!tea coli"ei tale te face fericit. Cu%intele cu sens morali+ator ale personajului raisonneur spuse la
#nceputul nu%elei re!lect$ #nelepciune c&t *i respect pentru %alorile tradiionale #n conte"tul p$trunderii
relaiilor capitaliste #n lumea patriar'al$ a satului transil%$nean.
$ciunea se des!$*oar$ con!orm momentelor su1iectului un rol important a%&nd
con3lictul e5terior dintre G'i$ (protagonist) *i Lic$ (antagonist).n e5poziiune descrierea drumului care
duce la c&rciuma are rolul de a !i"a reperele spaiale de a contura cadrul *i atmos!era3 %e la +neu ,
drumul o ia printre pduri !i peste arini ..
&ntriga se declan*ea+$ odat$ cu %enirea lui Lic$ ;$m$d$ul la c&rcium$ cel care %a e"ercita o in!luen$
negati%$ asupra lui G'i$ *i a !amiliei lui. Apariia acestui persona/ pertur1$ lini*tea !amiliei. Mai #nt&i
#i cere in!ormaii c&rciumarului #n leg$tur$ cu porcarii *i cu turmele de porci care trec pe acolo iar acesta
#i r$spunde precaut *i #ncearc$ s$-*i impun$ autoritatea #ns$ #*i d$ seama c$ ;$m$d$ul este un indi%id
periculos. Din acest moment G'i$ #*i #nelege in!erioritatea acumulea+$ !rustr$ri *tiind c$ tre1uie s$-*i
prote/e+e !amilia3 de%ine interiorizat !a$ de Ana irasci4il, agresiv !iind nemulumit de presiunea
e"ercitat$ de porcar asupra sa #ns$ nu poate renuna la g&ndul c&*tigului. De*i #nelege pericolul acesta nu
se sustrage in!luenei negati%e e"ercitat$ de ;$m$d$u !apt care %a duce la declan*area con3lictului
interior, #ntre dorina de a r$m&ne un om cinstit *i dorina de a se #m1og$i. (es3urarea aciunii
urm$re*te procesul alien$riiL#nstr$in$rii c&rciumarului !a$ de soie *i !a$ de copii.Ci+mar s$racdar cu o
%ia$ lini*tit$om cinstit *i 'arnic G'i$ ia #n arend$ o c&rcium$ a*e+at$ la r$scruce de drumuri
#ncon/urat$ de locuri pustii. Ast!el de%ine complicele lui Lic$ la /e!uirea arenda*ului *i la uciderea unei
!emei *i a copilului.Este reinut de poliie dar este eli1erat pe chez!ie.:a dori s$ se alie+e cu /andarmul
2intea pentru a-l demasca pe ;$m$d$u #ns$ nu este sincer *i #i o!er$ do%e+i doar dup$ ce #*i opre*te
/um$tate din 1anii adu*i de Lic$. Punctul culminant coincide cu scena #n care c&rciumarul o determin$ pe
soie s$ se apropie de Lic$. 0i las$ singuri iar el merge s$-l denune /andarmului pe acesta..
De+umani+atG'i$ o ucide din gelo+ie pe Ana iar el de%ine %ictima lui R$u complicelelui Lic$.
(eznodmntul este tragic c&rciuma se n$ruie #ntr-un incendiu pro%ocat de oamenii lui Lic$ iar acesta
moare lo%indu-se #n mod %oit de un 1u*tean.. ;e sal%ea+$ doar 1$tr&na *i copiii sim1oluri ale
#nelepciunii *i ale inocenei..0n plan sim1olic !ocul ar putea semni!ica puri!icarea locului *i sancionarea
nelegiuirilor comise acolo. Simetria incipitului cu 3inalul se reali+ea+$ prin reluarea descrierii
drumului ca sim1ol al %ieii ce #*i continu$ cursul *i dup$ cele #nt&mplate la :oara cu noroc3 1poi ea
lu copiii !i plec mai departe.
5i #n aceast$ nu%el$ se pune accentul pe comple5itatea personajelor, despre care G. C$linescu a!irm$
c$ repre+int$ acel amestec de "ine !i de ru ce se afl .n oamenii ade'rai. 9hi este un persona/
comple", rotund care in%oluea+$ de la la condiia omului o1i*nuit normal la cea a unui indi%id
de+umani+at su1 in!luena ;$m$d$ului indi%idul scelerat. Cu a/utorul monologului interior sunt
de+%$luite g&ndurile 1$r1atului al c$rui punct %ulnera1il #l constituie tocmai dragostea *i gri/a !a$ de cei
dragi. Acesta a!irm$ #ncerc&nd s$ se /usti!ice (autocaracterrizare;. Ce s-mi fac dac e .n mine ce'a mai
tare dec&t 'oina mea6 3ici coco!atul nu e .nsu!i 'ino'at c are cocoa!e .n spinare. Caracterizarea
indirect re+ult$ din gesturile mimica lim1a/ul sau relaiile cu alte persona/e. Temtor i prudent
G'i$ . #ncearc$ s$ se apere #mpotri%a lui Lic$3 merge la Arad #*i cump$ra dou$ arme #*i ia doi c&ini
anga/ea+$ o slug$ pe ungurul Mari. Caracterizarea direct re+ult$ din ceea ce spune Ana despre
1$r1atul ei. 2entru ea G'i$ este ...muiere .m"rcat .n haine "r"te!ti. Personaj negativ, Lic$
;$m$d$ul r$m&ne egal cu sine deci este imo4il< #ntre cei doi se %a sta1ili o relaie con!lictual$.Portretul
3izic se reali+ea+$ prin caracterizarea direct a naratorului3 ...om ca de treizeci !i !ase de ani, .nalt,
usci' !i supt la fa, cu mustaa lung, cu ochii mici !i 'erzi... .Ana intuie*te pericolul *i #*i a%erti+ea+$
1$r1atul spun&nd despre *e!ul porcarilor c$ este un om ru !i primejdios 6 carcaterizare direct;.
Autoritar *i orgolios acesta se autocaracteri+e+$ ast!el3 u 'oiesc s !tiu totdeauna cine um"l pe drum,
cine trece pe aici... Psihologia 3eminin contradictorie esta ilustrat$ de Ana persona/ mo1il care su1
in!luena ;$m$d$ului de%ine o soie adulterin$. Stilul este so1ru speci!ic nu%elei realiste iar modurile de
e"punere sunt naraiunea o1iecti%$ descriereamonologul interior *i dialogul toate acestea susin&nd
%eridicitatea scriiturii.
8inalul e%idenia+$ construcia simetric$ a nu%elei realiste psi'ologice *i sociale prin apariia 1$tr&nei
care spune3 a!a le-a fost data... replic$ ce su1linia+$ caracterul moralizator al scrierii
n opinia mea pro+atorul clasic Ioan ;la%ici con!er$ nu%elei un rol important #n istoria literaturii rom&ne
impun&nd ca *i #n celelalte scrieri ale sale o %i+iune proprie in!luenat$ de eticismului transil%$nean.

Nu%ela Moara cu noroc de Ioan ;la%ici
Caracterizarea personajului principal 9/&=-
Specie a epicii culte :oara cu noroc de Ioan ;la%ici (%ol. 3o'ele din popor ,--,) este o
nuvel, a%&nd un !ir narati% central de-a lungul c$ruia este urm$rit$ evoluia personajului principal.
U+&nd de te'nica analizei psihologice este pre+entat con3lictul interioar al protagonistului care
tr$ie*te o dram$ generat$ de propriile contradicii generate de dorina #m1og$irii prin compromis *i
dorina de a-*i p$stra integritatea.
Personaj principal i mo4il ci+marul 9hi ilustre+$ te+a potri%it c$reia dorina necontrolat$ de
#na%uire poate a%ea consecine ne!aste. Considerat un personaj rotund acesta e%oluea+$ de la tipicitate
la indi%iduali+are de%enind dintr-un simplu me*te*ugar cu o e"isten$ modest$ dar cu o %ia$ de !amilie
ec'ili1rat$ un c&rciumar dominat de seducia 1anilor su1 in!luena distructi%$ a unui indi%id scelerat Lic$
;$m$d$ul om r$u *i prime/dios un personaj imo4il i rotund, prin !ora negati%$ cu care acionea+$
asupra celor din /urul s$u. !elaia dintre cele dou personaje are o !uncie caracteri+ant$ e%ideniind #n
mod indirect trans!erul negati% de in!luen$ dinspre unul spre cel$lalt. G'i$ tr$ie*te drama
alien$riiL#nstr$in$rii pier+&nd #ncrederea #n sine #ncrederea soiei dar *i a celor din /urul s$u. =m harnic,
cumsecade, 4lnd i echili4rat acesta dore*te s$ str&ng$ 1ani pentru a-*i anga/a +ece cal!e ca s$ repare
ci+mele oamenilor. De*i intuie*te caracterul male!ic al intrusului care #i cere 1ani *i in!ormaii despre
turmele de porci *i despre porcarii care tre la :oara cu noroc acesta cedea+$ a*a cum re+ult$ din
monologul interior3 ...se g&ndea la c&!tigul pe care l-ar putea face .n to'r!ia lui Eic. =scil&nd #ntre cele
dou$ sensuri e"isteniale repre+entate de persona/ul !eminin Ana sim1ol al iu1irii al !amiliei si al lini*tii
*i nelegiuitul *e! al porcarilor G'i$ tr$ie*te o dram$ psi'ologic$ care #l %a duce la o stare de alienare
!a$ de sine *i !a$ de ceilali. 2re+ent #n toate momenele su1iectului persona/ului principal i se conturea+$
portretul moral i 3izic prin caracterizare direct indirect *i prin autocaracterizare. Statutul su
social este de!init #nc$ din e"po+iiune3 1un meseria* (ci+mar)om onest *i so iu1itor acesta dore*te s$
c&*tige mai mult pentru a-*i anga/a +ece cal!e. 0n ciuda a%ertismentului 1atr&nei soacre acesta %a arenda
c&rciuma numit$ :oara cu noroc. Apariia lui Lic$ tul1ur$ lini*tea !amiliei *i ec'ili1rul interior al
1$r1atului. Cu a/utorul monologului interior este su1liniat pro!ilul psi'ologic al acestuia contradiciile
interioare generate de seducia *i repulsia pe care le e"ercita simultan asupra lui indi%idul nou ap$rut la
c&rcium$. Naratorul o1iecti% omniscient omnipre+ent a%&nd o %i+iune dindrt, surprinde gesturile
g&ndurile *i relaiile cu celelalte persona/e33 prudent *i tem$tor G'i$ merge la Arad s$-*i cumpere dou$
pistoale #*i ia doi c&ini *i anga/ea+$ o slug$ credincioas$ Mari ceea ce do%ede*te ne%oia de
protecie.Acesta de%ine interiori+at *i %iolent3 se aprindea..., .!i pierdea repede cumptu. 0i plac /ocurile
prime/dioase *i are gesturi 1rutale !a$ de cei apropiaiB uneori pare s$ regrete c$ are !amilie *i copii
g&ndind c$ aceast$ situaie #l !ace %ulnera1il gata oric&nd s$ cede+e #n !aa ad%ersarului.
$utocaracterizarea tr$dea+$ dorina persona/ului de a se autodisculpa3 Ce s-mi fac dac e .n mine
ce'a mai tare dec&t 'oina mea6 6 3ici coco!atul nu e .nsu!i 'ino'at c are cocoa!e .n spinare.Ast!el
de%ine complicele lui Lic$ la /e!uirea arenda*ului *i la uciderea unei !emei *i a copilului.Este reinut de
poliie dar este eli1erat pe chez!ie.:a dori s$ se alie+e cu /andarmul 2intea pentru a-l demasca pe
;$m$d$u #ns$ nu este sincer *i #i o!er$ do%e+i doar dup$ ce #*i opre*te /um$tate din 1anii adu*i de
Lic$. Comportamentul s$u duplicitar #l !ace s$ se #ndep$rte+e de soie #ndemn&nd-o s$ se apropie de
propriul ri%al3 4oac, muiere, parc are s-i ia ce'a din frumusee. C&rciumarul este caractreri+at #n mod
direct *i de *e!ul local al porcarilor care #*i d$ seama de calit$ile *i de!ectele celui pe care %a reu*i s$-l
domine compromi&ndu-l #n oc'ii celorlali3 9u e!ti om, Fhi, om cu mult ur .n sufletul tu, !i e!ti
om cu minte. Acesta are momente de sinceritate *i remu*c$ri a*a cum re+ult$ din scena #n care #i cere
iertare soiei *i copiilor. De+gustat$ de la*itatea acestuia !emeia spune c$ G'i$ nu e dec&t muiere
.m"rcat .n haine "r"te!ti.Caracterizarea indirect de+%$luie ultima !a+$ a degrad$rii morale3 de
s$r1$toarea 2a*telui acesta o ucide pe Ana cre+&nd c$ a*a o %a sustrage adulterului ceea ce repre+int$
punctul culminant al nu%elei. La r&ndul lui este ucis de R$u din ordinul lui Lic$. Repre+ent&nd tipul
indi%idului de+umani+at de o1sesia #m1og$irii persona/ul %a a/unge la un deznodmnt tragic.
Personaj negativ, 'ic Smdul r$m&ne egal cu sine deci este imo4il< #ntre el *i noul c&rciumar se %a
sta1ili o relaie con!lictual$. Portretul 3izic se reali+ea+$ prin caracterizarea direct a naratorului3 ...om
ca de treizeci !i !ase de ani, .nalt, usci' !i supt la fa, cu mustaa lung, cu ochii mici !i 'erzi....Ana
intuie*te pericolul *i #*i a%erti+ea+$ 1$r1atul spun&nd despre *e!ul porcarilor c$ este un om ru !i
primejdios 6carcaterizare direct;. Autoritar *i orgolios acesta se autocaracterizez ast!el3 u 'oiesc s
!tiu totdeauna cine um"l pe drum, cine trece pe aici... Psihologia 3eminin contradictorie esta ilustrat$ de
$na, persona/ mo1il care su1 in!luena ;$m$d$ului de%ine o soie adulterin$ de*i iniial #ntruc'ipa
iu1irea con/ugal$ inocena *i tandreea Ea are de asemenea un s!&r*it tragic. Portretul 3izic este reali+at
8n mod direct de narator cu a/utorul epitetelor descripti%e3 1na era fraged !i su"iric, 1na era sprinten
!i mldioas.
1inalul e%idenia+$ construcia simetric$ a nu%elei realiste prin apariia 1$tr&nei care spune3 a!a le-a
fost data... replic$ ce su1linia+$ caracterul moralizator al scrierii. .=1ser%&nd comple"itatea
persona/elor G. C$linescu a!irm$ c$ acestea repre+int$ acel amestec de "ine !i de ru ce se afl .n
oamenii ade'rai.
n opinia mea pro+atorul clasic Ioan ;la%ici con!er$ nu%elei un rol important #n istoria literaturii rom&ne
impun&nd ca *i #n celelalte scrieri ale sale o %i+iune proprie in!luenat$ de g&ndirea etic$L morali+atoare
surprin+&nd totodat$ p$trunderea capitalismului su1 !orma lui primiti%$ #n t&rgurile rom&ne*ti din %estul
$rii..
!),$#%' &#T"!:"'&C
&)# de Li%iu Re1reanu
Demonstraie3 roman inter1elic o4iectiv realist, cu tematic$ *i
tipologie rural$
Specie a epicii de mare #ntindere cu numeroase persona/e romanul o1iecti% *i realist comunic$
indirect mesa/ul autorului prin intermediul naratorului o1iecti% omniscient *i u1icuuLomnipre+ent dar *i
al persona/elor implicate #ntr-o aciune poli!onic$. :i+iunea dindrt presupune e"istena unui narator
deta*at neimplicat #n e%enimentele pre+entate. 0n studiul intitulat 1rca lui 3oe Nicolae Manolescu !ace
urm$toarea a!irmaie3...n centrul romanului se afl patima , ca form a instinctului de posesiune.
!epere temporale i spaiale sunt 1ine preci+ate3 satul transil%$nean Pripas la #nceputul secolului al
44-lea. Ap$rut #n anul ,CFJ romanul +on de Li%iu Re1reanu este structurat #n dou$ p$ri purt&nd titluri
semni!icati%e Glasul pmntului *i Glasul iubirii cuprin+&nd ,G capitole a%&nd titluri semni!icati%e
dintre care amintim3 5nceputul, +u"irea, 3unta, /asile, Feorge, -f&r!itul. Descrierea %ieii $r$ne*ti dar *i
cea a intelectualit$ii rurale se reali+ea+$ prin te'nica planurilor paralele cu a/utorul alternanei #n timp
ce succesiunea sec%enelor epice este reali+at$ prin te'nica 8nlnuirii.
Sursa de inspiraie speci!ic$ pro+ei realiste o repre+int$ c&te%a scene de %ia$ care l-au impresionat pe
romancier3 este %or1a despre un $ran s$rac 'arnic dar !$r$ p$m&nt *i o t&n$r$ alungat$ de acas$ de tat$l ei.
#araiunea la persoana a III-a speci!ic$ pro+ei realist-o1iecti%e repre+int$ modul de e"punere principal
care alternea+$ cu descrierea *i dialogul. Tema romanului o repre+int$ pro1lematica p$m&ntului iar
caracterul monogra!ic %i+ea+$ aspectele satului trasnsil%$nean cu toate o1iceiurile3 'or$ nunt$ na*tere
#nmorm&ntare s$r1$tori tradiionale etc. Titlul romanului este dat de persona/ul principal eponim
e%ideniind caracterul generic al numelui propriu +on.
0n e5poziiune, este descris drumul care duce #n satul Pripas locul aciunii marcat de imaginea
sugesti%$ a unei cruci str&m1e pe care e r$stignit un =ristos cu faa splcit de ploi. 0n acest moment al
aciunii sunt pre+entate principalele persona/e timpul *i spaiul toate aceste elemente con!erind
%eridicitate romanului realist. Reluat$ #n !inalul romanului descrierea drumului con!er$ compo+iiei epice
simetrie *i ec'ili1ru. Aceast$ simetrie a incipitului cu !inalul se reali+e+$ prin personi!icarea drumului
(alearg, urc, .nainteaz) care #n plan sim1olic semni!ic$ %iaa indi%idual$ dar *i e"istena colecti%$. De
asemenea moti%ul drumului are o !uncie metate"tual$ !$c&nd trecerea de la %iaa real$ la uni%ersul !icti%
al persona/elor.
$ciunea #ncepe #ntr-o +i de duminic$ la 'ora inut$ #n curtea %$du%ei lui Ma"im =prea unde particip$
!runta*ii satului3 primarul #n%$$torul >erdelea cu !amilia dar *i $ranii s$raci sau cei #nst$rii3 Ion Ana
8lorica George :asile 7aciu. A*e+area acestora #n /urul 'orei ilustrea+$ relaiile sociale *i a!ecti%e
e"istente #ntre s$teni. .2rimarul *i cei #nst$rii discut$ separat de $ranii mi/loca*i care erau a*e+ai pe
prisp$ #n timp ce Ale"andru Glaneta*u tat$l lui Ion este descris ast!el3 Pe de lturi, ca un c&ine la u!a
"uctriei, trage cu urechea...Intelectualii satului pri%esc petrecerea poporului !ar$ a se amesteca #n 'or$.
&ntriga o repre+int$ starea de umilin$ resimit$ de Ion la 'or$ *i dorina acestuia de a se #m1og$i
compromi&nd-o pe AnaB acum se declan*ea+$ con!lictul cu tat$l ei.. :asile 7aciu %ine de la c&rcium$ la
'or$ unde are loc con!runtarea %er1al$ #n care Ion este numit 'o t&l'ar s$r$ntoc deoarece %rea s$ o
seduc$ pe Ana promis$ d etat$ unui !l$c$u #nst$rit George 7ul1uc.
0n des3urarea aciunii, sunt pre+entate urm$toarele e%enimente3 c$s$toria lui Ion cu Ana pentru a intra
#n posesia p$m&ntului *i a%erii acesteia nunta na*terea copilului 2etri*or s!&r*itul Anei. Dup$ moartea
copilului Ion #ncepe s$ o caute pe 8lorica m$ritat$ cu George. Punctul culminant #l constituie moartea lui
Ion surprins de c$tre 1$r1atul 8loric$i. n deznodmnt acesta este arestat iar p$m&ntul re%ine 1isericii.
Construit$ pe mai multe planuri aciunea surprinde drama $ranului s$rac dar *i uni%ersul
intelectualit$ii rurale3 preotul 7elciug *i #n%$$torul >erdelea.
Ion este persona/ul principal, mo4il *i rotund deoarece patima pentru p$m&nt #l de+umani+ea+$. El se
#nsoar$ pentru +estre !$r$ ca apoi s$-*i respecte ne%asta a*a cum o !$cuse socrul s$u :asile 7aciu. Cele
dou$ persona/e !eminine $na i 1lorica pre+entate antitetic *i complementar repre+int$ cele dou$ o1sesii
ale 1$r1atului 3 averea i iu4irea..
E"ist$ de asemenea persona/e episodice (6a%ista) !uncionale (Titu >erdelea) sau plate (Ana).2ortretul
moral al protagonistului cap$t$ contur de-a lungul con!runt$rilor cu celelalte persona/e dar mai ales #n
relaia cu p$m&ntul #n !aa c$ruia el se simte un 'ierm, si pe care #l %ede ca pe un uria!. la care se
adaug$ e"clamaia3C&t pm&nt, %oamne(
Este sugesti%$ scena #n care acesta se apleac$ *i s$rut$ p$m&ntul3 ....!i co"or. fruntea !i-!i lipi "uzele cu
'oluptate de pm&ntul ud. ;e poate %or1i ast!el despre con!lictul tragic dintre un $ran *i o !or$ pe care nu
o poate domina3 p$m&ntul-sti'ie. =1sesia de a a%ea mult p$m&nt se #nc'eie tragic prin #ntoarcerea #n
p$m&nul considerat o matrice uni%ersal$. 0n conclu+ie romanul o1iecti% &on de Li%iu Re1reanu
considerat de Nicolae Manolescu unul doric trans!igurea+$ cu mi/loacele pro+ei realiste tema $ranului *i
a p$m&ntului !olosind un lim1a/ regional *i un stil neutru impersonal
n opinia mea acest roman ilustrea+$ ca+ul unui indi%id *i nu al #ntregii $r$nimi deoarece de-a lungul
e%enimentelor relatate descoperim persona/e cu un comportament !iresc *i demn a*a cum este preotul
7elciug care #l atenionea+$ pe Ion #n leg$tur$ cu !aptele sale nelegiuite #ns$ acesta nu #l ascult$ *i nu #*i
sc'im1$ atitudinea. Totodat$ acest roman realist *i o1iecti% o!er$ iluzia realitii prin !ocali+area +ero
%i+iunea dindrt, dar *i prin pre+entarea %erosimil$ a e%enimentelor.

Caracteri+area persona/ului principal &)# din romanul inter1elic o1iecti% realist

&)#
de Li%iu Re1reanu
Romanul realist de inspiraie rural$ +on (,CFJ) de Li%iu Re1reanu pre+int$ e!orturile *i
compromisul pe care un t&n$r s$rac le !ace pentru a o1ine p$m&nt #n condiiile satului tradiional
transil%$nean. Sursa de inspiraie speci!ic$ pro+ei realiste o repre+int$ c&te%a scene de %ia$ care l-au
impresionat pe romancier3 este %or1a despre un $ran s$rac 'arnic dar !$r$ p$m&nt *i o t&n$r$ alungat$ de
acas$ de tat$l ei. Ion este repre+entantul $r$nimii prin dorina de a a%ea *i de a munci p$m&ntul cu o
puternic$ personalitate re+ult&nd din modul #n care intr$ #n posesia lui. 0n acest sens G. C$linescu a!irma
#n +storia literaturii rom&ne de la origini p&n .n prezent3 9oi flcii din sat sunt 'arieti de +on. C$s$toria
srntocului cu o !at$ cu +estre nu este un ca+ i+olat #n 2ripas a%&nd #n %edere !aptul c$ *i :asile 7aciu
procedase la !el cu di!erena c$ acesta #*i respectase ne%asta.Personaj principal, eponim i rotund Ion
este instana te"tual$ al c$rui portret moral *i 3izic se reali+eat+$ cu a/utorul te'nicilor speci!ice
romanului realist. Acesta este un persona/ tipic, ce e%oluea+$ #n 8mprejurri tipice. Ion domin$ celelalte
persona/e Ana 8lorica George care gra%itea+$ #n /urul s$u e%ideniindu-i personalitatea puternic$.
Structurarea romanului #n dou$ p$ri a%&nd titluri meta!orice Flasul pm&ntului *i Flasul iu"irii
ilustrea+$ cele dou$ coordonate interioare ale protagonistului3 pmntul *i iu4irea a*a cum cele dou$
persona/e !eminine Ana *i 8lorica repre+int$ #n mod antitetic *i complementar o4sesia averii *i a
iu4irii. Con3lictul interior generat de instinctul p$m&ntului *i cel erotic se re!lect$ pe plan e"terior #n
con!runt$rile cu celelalte persona/e !apt ce ilustrea+$ comple5itatea caracterului s$u3 inteligen$
'$rnicie %iclenie 1rutalitate dar *i tandree. De*i portretul moral din perioada copil$riei este unul
!a%ora1il a*a cum reiese #n mod direct din aprecierile #n%$$torului s$u domnul >erdelea treptat patima
pentru p$m&nt #l %a de+umani+a conduc&ndu-l la un s!&r*it tragic. Ion este omor&t de George care #l
surprinde .n jurul casei, cut&nd-o pe #lorica de%enit$ acum soia sa iar p$m&nturile %or re%eni
1isericii.!elaiile cu celelalte persona/e sunt di!erite #n !uncie de interesul pe care #l disimulea+$
(ascunde) #n raport cu !iecare dintre acestea. 2entru a o seduce este tandru cu Ana de*i nu o place singura
!at$ pe care o iu1e*te este 8lorica B duplicitar acesta procedea+$ ast!el la 'or$3 ...str&nge la piept pe 1na cu
mai mult ging!ie, dar !i mai prelung. Nu dup$ mult timp %a de%eni 1at/ocoritor indi!erent 1rutal
a/ung&nd c'iar s$ o 1at$. ... cu s&nge rece. 0n relaia cu :asile 7aciu sau George 7ul1uc este aspru agresi%
*i r$+1un$tor scopurile sale !iind o1inerea celor dou$ propriet$i3 p$m&ntul *i !emeia.;e pare c$ acel glas
al pm&ntului l-a atras #nc$ din copil$rie3 +u"irea pm&ntului l-a stp&nit de mic copil. Renun$ la 8lorica
pe care o iu1ea deoarece este dominat de l$comie *i de instinctul posesiunii. Treptat dragostea !ireasc$
pentru p$m&nt se trans!orm$ #ntr-una patologic$. alter&ndu-i sentimentul patern !aa de propriul copil
2etri*or #n care %ede doar o garanie a meninerii +estrei.. Comple"itatea portretului moral *i !i+ic este
reali+at$ prin caracterizare direct de c$tre narator *i persona/e prin autocaracterizare, dar mai ales prin
caracteri+area indirect la care se adaug$ te'nica re!lect$rii poliedrice . La #nceputul romanului i se
sc'iea+$ un portret !a%ora1il3 de*i este srac, este iute i harnic iar p$m&ntul #i este drag ca ochii din
cap. De*i #n%$$torul dorea s$-l trimit$ la *coala cea mare din Armadia Ion renun$ deoarece se simte atras
de p$m&nt. Comportamentul s$u impulsiv i violent se re!lect$ #n relaiile cu celelalte persona/e3 ast!el #i
determin$ pe !l$c$ii din sat s$-l respecte iar pe iganii care c&ntau la 'or$ s$-l *tie de !ric$. Umilit de
%or1ele lui :asile 7aciu care #l nume*te srntoc, tlhar, ho Ion se decide s$ se r$+1une. De*i preotul #l
do/ene*te dup$ 1$taia cu George #n 1iseric$ la s!&r*itul slu/1ei acesta nu se sc'im1$. Scena nunii
ilustrea+$ #n mod indirect lipsa de caracter3 #*i ignor$ mireasa pe Ana /uc&nd doar cu 8lorica.. Doamna
>erdelea #l consider$ 1$iat cumsecade, harnic, iste#n timp ce preotul 7elciug #i repro*ea+$ c$ este un
stricat, un 4tu, un om de nimic.... $utocaracterizarea e%idenia+$ !r$m&nt$rile su!lete*ti cu a/utorul
monologului interior. EasG c-i "un 1nua. L$comia de p$m&nt *i dorina de r$+1unare se mani!est$ #n
sec%ena epic$ #n care acesta intr cu plugul pe locul lui ;imion Lungu deoarece !usese #nainte al
Glaneta*ilor. A%&nd o !uncie caracteri+ant$ onomastica este em1lematic$ deoarece numele propriu Ion
are o larg$ circulaie .
.Portretul moral al protagonistului cap$t$ contur de-a lungul con!runt$rilor cu celelalte persona/e dar mai
ales #n relaia cu p$m&ntul #n !aa c$ruia el se simte un 'ierme, si pe care #l %ede ca pe un uria!.Este
sugesti%$ scena #n care acesta se apleac$ *i s$rut$ p$m&ntul3 ....!i co"or. fruntea !i-!i lipi "uzele cu
'oluptate de pm&ntul ud. ;e poate %or1i ast!el despre con!lictul tragic dintre un $ran *i o !or$ pe care nu
o poate domina3 p$m&ntul-sti'ie p$m&ntul-i1o%nic$ p$m&ntul-mam$3 %e pe atunci i-a fost mai drag dec&t
o mam. =1sesia de a a%ea mult p$m&nt se #nc'eie tragic prin #ntoarcerea #n p$m&nul considerat o
matrice uni%ersal$.
Relaia sim1olic$ a protagonistului cu suprapersona/ul pm&ntul este ilustrat$ de scena #n care acesta
srut huma sau c&nd e"clam$.3 C&t pm&nt, %oamne(...
n opinia mea e*ecul protagonistului se datorea+$ neputinei de a-*i #nelege condiia uman$ #ntr-un mod
superior meta!i+ic speci!ic g&ndirii *i culturii de tip tradiional.
De asemenea, romanul ilustrea+$ ca+ul unui indi%id *i nu al #ntregii $r$nimi deoarece de-a lungul
e%enimentelor relatate descoperim persona/e cu un comportament !iresc *i demn a*a cum este preotul
7elciug care #l atenionea+$ pe Ion #n leg$tur$ cu !aptele sale nelegiuite #ns$ acesta nu #l ascult$ *i nu #*i
sc'im1$ atitudinea. Totodat$ acest roman realist *i o1iecti% o!er$ iluzia realitii prin !ocali+area +ero
%i+iunea dindrt, dar *i prin pre+entarea %erosimil$ a e%enimentelor.

%'T&,$ #)$PT" (" (!$9)ST", #T>&$ #)$PT" (" !-Z:)&
de Camil 2etrescu
Roman su4iectiv inter4elic psihologic 6de analiz;, modern.
Roman al e5perienei3 iu4irea i rz4oiul ilustrea+$ tipul intelectualului
Specie a epicii de mare #ntindere cu numeroase persona/e romanul su1iecti% comunic$ indirect
mesa/ul autorului prin intermediul naratorului su1iecti% 'omodiegetic *i al persona/elor implicate #n
aciune. >ltima noapte de dragoste, .nt&ia noapte de rz"oi (,CGJ) de Camil 2etrescu ilustrea+$
principiile romanului modern de anali+$. Acestea sunt3 proustianismul, analiza psihologic memoria
involuntar, acronia, detaliul semni!icati% introspecia *i stilul anticalo3il. #araiunea la persoana
8nti cu o 3ocalizare intern *i o viziune mpreun cu presupune e"istena unui eu narant implicat #n
e%enimente ceea ce impune discursului un punct de %edere unic *i su1iecti%. Teoretician al noului roman
( 3oua structur !i opera lui :arcel Proust) Camil 2etrescu pledea+$ pentru scriitura ce e"prim$
autenticitatea tr$irilor. Acesta a!irm$3 - nu descriu dec&t ceea ce 'd , ceea ce aud, ceea ce .nregistreaz
simurile mele. %in mine .nsumi nu pot ie!i.
Tematica romanului este anunat$ #nc$ din titlu cu a/utorul celor dou$ meta!ore ale nopii, care
e%idenia+$ e"perienele protagonistului3 iu4irea *i rz4oiul. Romanul este structurat #n dou pri
!iecare de+%olt&nd aceste e5periene de %ia$ ale lui 5te!an G'eorg'idiu3 dragostea du1lat$ de gelo+ie
*i #nrolarea pe !ront. 2rima parte este considerat$ o monogra!ie a iu1irii *i a .ndoielii iar cea de-a doua se
constituie #ntr-un /urnal de !ront #n care sunt descrise anumite episoade din 2rimul R$+1oi Mondial.
Construcia su1iectului presupune te'nica acroniei deoarece aciunea primului capitol intitulat HEa
Piatra Craiului, .n munteM este ulterioar$ #nt&mpl$rilor relatate #n restul romanului. !elaiile spaiale i
temporale e%idenia+$ cadrul #n care se des!$*oar$ e%enimentele . A!lat la popot$ #n timpul unei
concentr$ri militare pe :alea 2ra'o%ei #n anul ,C,D 5te!an G'eorg'idiu asist$ la o discuie despre iu1ire *i
!idelitate !apt ce #i %a declan*a memoria a3ectiv reamintindu-*i ast!el cei doi ani *i /um$tate de
c$snicie cu Ela. Acest moment repre+int$ intriga romanului. ram .nsurat de doi ani !i jumtate cu o
coleg de la facultate !i "nuiam c m .n!al. Acest capitol e%idenia+$ cele dou$ planuri temporale ale
discursului narati%3 timpul nar$rii c&nd 5te!an G'eorg'idiu se a!l$ pe !ront *i timpul narat care cuprinde
trecutul po%e*tii de iu1ire a celor doi. Cu acest prile/ naratorul-persona/ #*i anali+ea+$ *i interpretea+$
propriile e"periene de %ia$. T&n$rul student la !ilo+o!ie se c$s$torise din iu1ire cu Ela student$ la Litere.
Iniial sentimentele lui sunt de mil$duio*ie *i orgoliu deoarece este admirat de cea mai !rumoas$ student$3
cred c acest orgoliu a constituit "aza 'iitoarei mele iu"iri.
Capitolul al doilea %iagonalele unui testament conine retrospecti%a iu1iriiB dup$ c$s$torie cei doi
tr$iesc modest dar sunt !ericii p&n$ c&nd 1$r1atul prime*te o mo*tenire de la unc'iul s$u tipul a%arului
Tac'e G'eorg'idiu . Relaia lor #ncepe s$ se degrade+e din acest moment. deoarece Ela se do%ede*te
interesat$ de 1ani !apt ce #l surprinde nepl$cut pe 1$r1at. Ea se implic$ prea mult #n discuiile despre
a%ere scen$ care #l decepionea+$ pe t&n$rul intelectual3 1! fi 'rut-o mereu feminin, deasupra acestor
discuii 'ulgare.
Cu oca+ia e5cursiei de la )do4eti prile/uit$ de s$r1$toarea s!inilor Constantin *i Elena !emeia se
do%ede*te atras$ de domnul G. #i acord$ o importan$ deose1it$ !lirtea+a cu acesta. Cuplul #nregistrea+$
mai multe momente de criz conjugala A!lat pe !ront 1$r1atul cere o permisie pentru a %eri!ica dac$ Ela
#l #n*al$ #ns$ %a tre1ui s$ renune din cau+a i+1ucnirii luptelor. A doua e5perien de cunoa*tere
rz4oiul impune o perspecti%$ realist$ deoarece e"istena pe !ront #nseamn$ su!erin$ team$ 'aos
moarte. Capitolul 3e-a acoperit pm&ntul lui %umnezeu( re!lect$ a1surdul *i tragismul 3 3u mai e nimic
omenesc .n noi .(emitizarea rz4oiului se reali+ea+$ cu a/utorul unor descrieri %erosimile *i totodat$
critice #ntr-un stil anticalo3il3 ordinele o!ierilor sunt con!u+e sau contradictorii in!ormaiile sunt eronate
a/ung&ndu-se ca artileria s$ trag$ #n propriile 1atalioane. E"perienele dramatice de pe !ront modi!ic$
atitudinea persona/ului-narator !a$ de celelalte e"periene ale %ieii; %e soia mea, de amantul ei,...mi-
aduc aminte ...ca de o .nt&mplare din copilrie. E"periena r$+1oiului imaginile muri1un+ilor drama
colecti%$ relati%i+ea+$ drama personal$ a iu1irii. R$nit t&n$rul o!ier re%ine la 7ucure*ti #ns$ nu se mai
simte legat a!ecti% de cea pe care o iu1ise. 7$r1atul #i propune !emeii desp$rirea l$s&ndu-i o parte din
a%ere3 +-am scris c .i las a"solut tot ce e .n casa, de la o"iecte de pre la cri...de la lucruri personale la
amintiri. 1dic tot trecutul. Personaj+narator 5te!an G'eorg'idiu este tipul intelectualului lucid
orgolios sensi1il neadaptat la o lume a indi%i+ilor mediocri *i mesc'ini. Portretul moral se reali+ea+$ cu
a/utorul caractrerizrii directe i indirecte dar mai ales prin %alori!icarea procedeelor speci!ice
romanului modern su1iecti% cum ar !i analiza psihologic *i introspecia.. ;tatutul s$u social cel de
asistent la catedra de !ilo+o!ie a Uni%ersit$ii din 7ucure*ti sugerea+$ %ocaia persona/ului de a !iltra
e"istena prin propria con*tiin$. Celelalte persona/e nu pot !i cunoscute dec&t #n m$sura #n care se
re!lect$ #n aceast$ con*tiin$. Personaj misterios, rotund "la este descris$ din perspecti%a 1$r1atului. Tot
comportamentul ei este re+ultatul modului #n care se re!lect$ #n con*tiina persona/ului-narator.Stilul
anticalo3il repre+int$ opiunea autorului pentru un lim1a/ ne#n!rumuseat autentic re!u+&nd impresia de
arti!icialitate aspect o1ser%at mai ales #n partea a doua a romanului.0n leg$tur$ cu aceast$ particularitate
a romanului su1iecti% *i realist anali+at anticalo3ilia, Nicolae Manolescu ( 1rca lui 3oe) consider$ c$
este o !orm$ de a contesta un mod neautentic de a 'or"i.
n opinia mea, >ltima noapte de dragoste, .nt&ia noapte de rz"oi ilustrea+$ e%oluia romanului
rom&nesc inter1elic de la cel o1iecti% la cel su1iecti% reali+&ndu-se ast!el sincroni+area cu literatura
european$. Totodata se remarc$ modernitatea re!leciilor cu caracter eseistic #n leg$tur$ cu psi'ologia
cuplului c&t *i interesul pentru noile te'nici3 unicitatea perspecti%ei narati%e memoria in%oluntar$
timpul su1iecti% acronia 'omodiege+a autenticitaea tr$irii *i a relat$rii propriilor e"periene.

Caracteri+area persona/ului principal 0T"1$# 9/")!9/&(&% tipul
intelectualului din romanul su4iectiv, de anali+$ inter1elic %'T&,$ #)$PT" (" (!$9)ST",
#T&$ #)$PT" (" !$Z:)& de Camil Petrescu
5te!an G'eorg'idiu este protagonistul romanului su1iecti% de anali+$ >ltima noapte de
dragoste, .nt&ia noapte de rz"oi (,CGJ). Ca *i alte persona/e masculine aparin&nd lui Camil 2etrescu
acesta tr$ie*te drama unui homo cogitans dornic s$ descopere !orme ale a1solutului prin iu4ire *i
cunoatere aspect sugerat *i de statutul social cel de asistent la !acultatea de !ilo+o!ie.Personaj+
narator implicat #n diege+$ 5te!an G'eorg'idiu repre+int$ tipul intelectualului, al inadaptatului
superior care crede #ntr-o ierar'ie a %alorilor culturale *i etice 0n articolul intitulat (e ce nu avem
roman?, Camil 2etrescu !ace c&te%a preci+$ri #n leg$tur$ cu te'nicile de construcie ale persona/ului
aparin&nd romanului su1iecti%. 0n %i+iunea autorului protagonistul tre1uie s$ !iltre+e prin propria
contiin marile pro1leme ale e"istenei3 roul de roman presupune un z"ucium interior, ..con'ingere
profund, un sim al rspunderii dincolo de contingenele o"i!nuite. 0n consecin$ particularit$ile de
construcie ale persona/ului 5te!an G'eorg'idiu sunt speci!ice romanului modern su1iecti% de in!luen$
proustian$B este %or1a despre deplasarea accentului spre con3lictul interior, autoanaliza, 3lu5ul
contiinei, descrierea detaliat a tririlor, aceste aspecte !iind marcate la ni%elul enunului cu
a/utorul monologului interior. Toate e%enimentele sunt relatate dintr-o perspecti%$ unic$ *i su1iecti%$
iar imaginea persona/ului !eminin repre+int$ e"presia modului #n care aceasta se re!lect$ #n
con*tiina naratorului homodiegetic. .Portretul 3izic detaliat, speci!ic romanului tradiional, este
#nlocuit cu un comple" portret moral care se conturea+$ de-a lungul celor dou$ p$ri ale c$rii numite
meta!oric nopi !olosindu-se caracterizarea direct, indirect i autocaracterizarea.. A!lat la
popot #n timpul unei concentr$ri militare pe :alea 2ra'o%ei #n anul ,C,D 5te!an G'eorg'idiu asist$ la o
discuie despre iu1ire *i !idelitate !apt ce #i %a declan*a memoria a3ectiv reamintindu-*i ast!el cei doi
ani *i /um$tate de c$snicie cu Ela. Acest moment repre+int$ intriga romanului. ram .nsurat de doi ani
!i jumtate cu o coleg de la facultate !i "nuiam c m .n!al. Capitolul intitulat Ea Piatra Craiului,.n
munte e%idenia+$ cele dou$ planuri temporale ale discursului3 timpul nar$rii c&nd 5te!an G'eorg'idiu
se a!l$ pe !ront *i timpul narat care cuprinde trecutul po%e*tii de iu1ire a celor doi soi. Cu acest prile/
naratorul-persona/ #*i anali+ea+$ *i interpretea+$ propriile e5periene de %ia$. T&n$rul student la !ilo+o!ie
se c$s$torise din iu1ire cu Ela student$ la Litere. Iniial sentimentele lui sunt de mil$duio*ie *i orgoliu
deoarece este admirat de cea mai !rumoas$ student$3 cred c acest orgoliu a constituit "aza 'iitoarei mele
iu"iri.
Capitolul al doilea %iagonalele unui testament conine retrospecti%a iu1iriiB dup$ c$s$torie cei doi
tr$iesc modest dar sunt !ericii p&n$ c&nd 1$r1atul prime*te o motenire de la unc'iul s$u tipul a%arului
Tac'e G'eorg'idiu . Relaia lor #ncepe s$ se degrade+e din acest moment. deoarece Ela se do%ede*te
interesat$ de 1ani !apt ce #l surprinde nepl$cut pe 1$r1at. Ea se implic$ prea mult #n discuiile despre
a%ere scen$ care #l decepionea+$ pe t&n$rul intelectual3 1! fi 'rut-o mereu feminin, deasupra acestor
discuii 'ulgare.
Cu oca+ia e5cursiei de la )do4eti prile/uit$ de s$r1$toarea s!inilor Constantin *i Elena !emeia se
do%ede*te atras$ de domnul G. #i acord$ o importan$ deose1it$ !lirtea+a cu acesta. Cuplul #nregistrea+$
mai multe momente de criz conjugala A!lat pe !ront 1$r1atul cere o permisie pentru a %eri!ica dac$ Ela
#l #n*al$ #ns$ %a tre1ui s$ renune din cau+a i+1ucnirii luptelor. Scenele semni3icative din care se deduc
#n mod indirect tr$s$turile de caracter ale protagonistului sunt3 discuia de la popot$ discuiile cu Ela
#nt&lnirea din casa unc'iului s$u Tac'e G'eorg'idiu pri%ind mo*tenirea #nrolarea %oluntar$ #n armat$ iar
tehnicile speci!ice sunt analiza psihologic, introspecia i memoria involuntar, acronia. La
discuia de la popot$ t&n$rul o!ier se do%ede*te a !i persuasiv@convingtor, inteligent i sincer #n
raport cu ceilali o!ieri a c$ror mediocritate #l de+gust$. De*i repre+int$ tipul intelectualui !ascinat de
lumea ideilor acesta nu se i+olea+$ de realitaea imediat$ pe care o percepe critic la ni%elul culturii *i al
aspiraiilor sale. C&nd Nae G'eorg'idiu #i repro*ea+$ c$ s-a #nsurat din dragoste cu o !at$ !$r$ +estre ca *i
tat$l s$u mort nel$s&ndu-i o mo*tenire acesta #i r$spunde cu %e'emen$ contra+ic&ndu-i punctul de
%edere scen$ prin care se completea+$ caracterizerea indirect a eroului3 ...printele care las a'ere
copiilor, le transmite !i calitile prin care a fcut a'erea3 un o"raz mai gros, ....o !ir a spinrii flexi"il
ca nuiaua... Acela*i persona/ unc'iul Nae #l caracterizeaz direct, repro*&ndu-i lipsa de pragmatism3 3-
ai spirit practic...Cu filozofia dumitale nu faci doi "ani. $utocaracterizarea e%idenia+$ cu a/utorul
monologului, natura re3le5iv i hipersensi4ilitatea, puse #n e%iden$ de gesturile tandre *i sc'im1ul de
pri%iri dintre soia sa *i cel despre care a!irm$ c$ %a de%eni amantul ei.. Acesta su!er$ din cau+a
gelo+iei pe care i-o pro%oac$ !emeia iu1it$ atras$ tot mai mult de domnul G. tipul 1$r1atului monden
a!lat #n antitez cu 5te!an G'eorg'idiu ..toat suferina asta monstruoas .mi 'enea din nimic...Treptat
iu1irea se trans!orm$ #ntr-o o4sesie, pe care t&n$rul asistent universitar o e"prim$ cu a/utorul unor
3ormulri erudite, de tip eseistic3 1cei care se iu"esc au drept de 'ia !i de moarte, unul asupra
celuilalt . Dorina de a cunoa*te cele dou e5perine iu4irea *i rz4oiul repre+int$ aspiraia spre
autenticitate333-a! 'rea s existe pe lume o experien definiti'...de la care s lipsesc.
. A doua e5perien 3undamental cea a rz4oiului minimali+ea+$ e"periena iu1irii. (capitolul 3e-a
acoperit pm&ntul lui %umnezeu(). De*i ar !i putut s$ e%ite r$+1oiul se #nrolea+$ %oluntar din dorina
cunoa*terii acestei e"periene prin tr$ire direct$.. E"perienele dramatice de pe !ront modi!ic$ atitudinea
persona/ului-narator !a$ de celelalte e"periene ale %ieii; %e soia mea, de amantul ei,...mi-aduc
aminte ...ca de o .nt&mplare din copilrie. E"periena r$+1oiului imaginile muri1un+ilor drama colecti%$
relati%i+ea+$ drama personal$ a iu1irii. R$nit t&n$rul o!ier re%ine la 7ucure*ti #ns$ nu se mai simte legat
a!ecti% de Ela. 7$r1atul #i propune !emeii desp$rirea l$s&ndu-i o parte din a%ere3 +-am scris c .i las
a"solut tot ce e .n casa, de la o"iecte de pre la cri...de la lucruri personale la amintiri. 1dic tot
trecutul.
n opinia mea modernitatea protagonistului este generat$ de te'nicile speci!ice unei scriituri romane*ti
su1iecti%e3 psi'ologia #ndr$gostitului unicitatea perspecti%ei narati%e memoria in%oluntar$ acronia
su1iecti%i+area timpului 'omodiege+a autenticitaea c&t *i de drama scind$rii eroului #ntre lumea real$
*i cea a ideilor pure #ntre realia *i utopia

"nigma )tiliei de George C$linescu
Roman inter4elic, realist, o4iectiv 1al+acian de iu1ire citadin
Specie a epicii de mare #ntindere cu numeroase persona/e romanul o1iecti% *i realist comunic$
indirect mesa/ul autorului prin intermediul naratorului o1iecti% omniscient 'eterodiegetic *i
u1icuuLomnipre+ent dar *i al persona/elor implicate #ntr-o aciune poli!onic$. !oman inter4elic realist
tradiional de !actur$ 1al+acian$ #n care se reg$sesc deopotri%$ elemente clasice realiste romantice *i
moderne nigma Otiliei (,CG-) de George C$linescu de+%olt$ teme speci3ice realismului 1al+acian cum
ar !i3 condiia or!anului iu1irea casatoria paternitatea mo*tenirea par%enirea toate acestea !iind
proiectate pe !undalul de !resca al 1urg'e+iei 1ucure*tene de la #nceputul secolului al 44-lea la care se
adaug$ elementele de 4ildungsroman, prin descrierea modului in care t&n$rul or!an 8eli" %enit de la Ia*i
tr$ie*te e"periena romantic$ a iu1irii pt. =tilia construindu-*i cariera de medic. Titlul meta!oric !ormat
din su1stanti%ul comun enigma *i atri1utul su1stanti%al Otiliei are !uncia de a anticipa o aciune #n
centrul c$reia se a!l$ persona/ul !eminin eponim *i de a e%idenia misterul !eminit$ii La presiunea
editorului romancierul a sc'im1at titlul iniial Prinii Otiliei accept&nd !orma actual$.
Structura romanuluii este una circular, simetric de1ut&nd cu moti%ul sosirii t&n$rului or!an 8eli"
;ima de la Ia*i la unc'iul s$u Costac'e Giurgiu%eanu pentru a studia medicina. Descrierea str$+ii
Antim din 7ucure*ti #ntr-o +i de %ar$ a anului ,CJC include numeroase detalii de ar'itectur$ aparin&nd
unui narator o4iectiv, omniscient i erudit #n materie de ar'itectur$ art$ stiluri. &ncipitul romanului
realist !i"ea+$ #n mod %erosimil reperele temporale3 ...o sear de la .nceputul lui iulie @ABA dar *i
reperele spaiale prin descrierea 1al+acian$ de la e"terior spre interior a cartierului a str$+ii a casei. n
3inalul romanului persona/ul 8eli" ;ima re%ine #n acela*i loc reamintindu-*i cu%intele cu care #l
#nt&mpinase unc'iul s$u3 1ici nu st ni-nimeni@
$ciunea e%oluea+$ pe mai multe planuri3 #n primul este urm$rit$ %iaa de !amilie a clanului Tulea
#nrudit cu 1$tr&nul Costac'e Giurgiu%eanuB #ntre ace*tia e"ist$ relaii con!lictuale generate de interesul
pentru a%erea lui mo* Costac'e iar al doilea plan narativ urm$re*te po%estea de iu1ire dintre 8eli" *i
=tilia cea mai interesant$ relaie e"istent$ #ntre persona/ele romanului proiectat$ pe !undalul unei
pre+ent$ri monogra!ice a lumii 1ucure*tene de la #nceputul secolului al 44-lea.
Aparin&nd unui roman realist personajele tipice e%oluea+$ #n 8mprejurri tipice !apt ce con!er$
%erosimilitate scriiturii. Acestea sunt3 adolescenta romantic$ de%enit$ ulterior !emeia cochet (=tilia)
t&n$rul medicinist romantic (8eli" avarul (Costac'e Giurgiu%eanu) avocatul !$r$ scrupule ( ;t$nic$
Raiu) cel care %a declan*a cri+a !atal$ a 1$tr&nului *i-i %a sustrage 1anii 3ata 4trn (Aurica) 4a4a
a"solut (Aglae) actria #ntreinut$ soia #n*elat$.. 0ntre ace*tia e"ist$ relaii con3lictuale, generate de
interesul pentru a%erea proprietarului #n casa c$ruia se des!$*oar$ aciunea.
)tilia este personajul principal eponim *i rotund iar portretul s$u este reali+at cu a/utorul te'nicii
moderne a oglizilor paralele numit$ *i poliedric e%ideniindu-se ast!el psi'ologia !eminin$ incert$ *i
enigmatic$. 2ersonalitatea sa se proiectea+$ #n moduri di!erite #n con*tiinele celorlalte persona/e care
de%in reflectori, cotri1uind prin caracterizarea direct la e%idenierea comple"it$ii potretului moral.
2entru 8eli" este adora"il, cult, talentat, o fat superioar. 2ascalopol %ede #n ea o !trengri, o
artist, 1$tr&nul Costac'e o consider$ fe-fetia mea, #n timp ce ;t$nic$ Raiu o nume*te de!teapt pentru c$
se descurc iar Aglae o dispreuie*te atri1uindu-i cu%&ntul depreciati% stricat. 2entru Aurica tipul !etei
1$tr&ne =tilia este o posi1il$ ri%al$ iar Titi se simte atras de ea ca de orice !emeie. A%&nd o !uncie
caracterizant, su1stanti%ul comun enigma urmat de atri1utul su1stanti%al Otiliei are rolul de a e%idenia
misterul !eminit$ii perceput din perspecti%a romantic$ a t&n$rului 8eli" *i din cea a mo*ierului Leonida
2ascalopol. Portretul 3izic sugerea+$ tineree !rumusee *i distincie !iind reali+at prin caracterizarea
direct a naratorului o1iecti% *i omniscient3 =tilia are ,--,C ani !aa m$slinie nasul mic, ochii foarte
al"a!tri. Cu a/utorul te'nicii numite comportamentism *i prin cea a caracterizrii indirecte sunt
e%ideniate tr$s$turile eroinei3 c&nt$ la pian alearg$ *i se 1ucur$ de li1ertate la mo*ia lui 2ascalopol
#nsoit$ de 8eli"B de+ordinea din camera ei este una de tip 1oem deoarece partiturile pentru pian sunt
amestecate cu toaletele dantelele etc. =1iect cu %alene sim1olice oglinda cu trei !ee din camera acesteia
este e"presia re!lect$rii di!erite #n con*tiina celor trei 1$r1ai ilustr&nd totodat$ conceptul numit mise en
a".me (punere #n a1is). = alt$ tr$s$tur$ a =tiliei este dragostea sincer$ !ilial$ c&t *i respectul pe care *tie s$
le e"prime !a$ de tutorele s$u Costac'e Giurgiu%eanu.
Comportamentul ei contradictoriu relaia ei cu t&n$rul student *i !amiliaritatea cu %&rstnicul mo*ier
Leonida 2ascalopol sunt e%ideniate #nc$ din incipit #n episodul reuniunii !amiliale din casa lui mo*
Costac'e. Personaj rotund prin comple"itatea sa =tilia este imprevizi4il, capricioas, contradictorie
capa1il$ s$ in!luene+e celelalte persona/e masculine din /urul s$uB !iind deopotri%$ copilroas i
matur e5pansiv *i interiorizat, raional i impulsiv. Comportamentul ei este derutant at&t pentru
8eli" c&t *i pentru 2ascalopol. Ea oscilea+$ #ntre cel doi opt&nd pentru mo*ier iposta+iere a paternit$ii
reg$site care #i asigur$ protecie *i o e"isten$ lini*tit$. =tilia petrece o noapte #n camera lui 8eli" iar
dimineaa p$r$se*te ara al$turi de 2ascalopol pe care #l %a p$r$si ulterior pentru un alt 1$r1at. Cu a/utorul
autocaracterizrii este e%ideniat spiritul re!le"i% al acesteia3 se consider$ mediocr, relati%i+&ndu-*i
!rumuseea3 noi nu trim dec&t cinci-!ase ani....Pe urm am s capt cearcne la ochi, z"&rcituri pe o"raz.
2ortretul eroinei moderne este completat #n !inalul romanului prin imaginea din 3otogra3ie a unei
actrie %ulgare. 8eli" #l #nt&lne*te pe 2ascalopol #n tren care #i arat$ !otogra!ia unei =tilii care-*i pierduse
enigma adolescenei.
n opinia mea romanul c$linescian impune o %i+iune realist$ asupra lumii rom&ne*ti de tip citadin iar
in!luenele 1al+aciene nu e"clud perspecti%a caricatural$ *i comic$ asupra tipologiei pre+entate. 2e
acest !undal se conturea+$ iu1irea imposi1il$ romantic$ pasional$ *i am1igu$ a unei protagoniste care
cunoa*te gloria *i declinul propriei seducii. Re!eritor la aceast$ oper$ literar$ Nicolae Manolescu a!irm$
#n studiul 1rca lui 3oe c$ este un roman de critic, .n care realismul , "alzacianismul !i o"iecti'itatea au
de'enit program estetic.
Caracteri+area persona/ului principal )tilia din romanul realist
o1iecti% inter1elic
Enigma Otiliei de George C$linescu

2ersona/ principal, eponim, rotund =tilia din romanul c$linescian "nigma )tiliei, ilustrea+$
misterul 3eminitii. Aparin&nd unui roman realist i o4iectiv persona/ul !eminin este caracteri+at #n
primele capitole prin te'nica numit$ comportamentism, !iind descrise #n mod veridic gesturile
atitudinile *i comportamentul e%it&ndu-se #ns$ in%estigaia psi'ologic$..&ncipitul romanului realist
!i"ea+$ #n mod verosimil, reperele temporale3 ...o sear de la .nceputul lui iulie @ABA dar *i reperele
spaiale prin descrierea 1al+acian$ a str$+ii Antim a detaliilor de ar'itectur$ e"terioar$ dar *i
interioar$. 2ersona/ele sunt reunite #n /urul mesei de /oc din casa lui mo* Costac'e. Procedeele de
caracterizare sunt di%erse deoarece #n primele capitole =tilia este descris$ cu a/utorul 3ocalizrii
e5terne pentru ca ulterior s$ !ie %alori!icat$ te'nica pluriperspectivismului prin re!lectarea di!erit$ #n
con*tiina celorlalte persona/e !apt sugerat #n plan sim1olic de oglinda cu cele trei laturi din camera !eteiB
de asemenea o1iectul ei pre!erat pianul repre+int$ un alt element em1lematic pentru spiritul ei li1er de
artist$. Aceasta este singura persoan$ din cas$ care do%ede*te ospitalitate *i #l prote/ea+$ pe noul %enit
8eli". Te'nica modern$ a oglizilor paralele e%idenia+$ psi'ologia adolescentei incert$ *i enigmatic$.
2ersonalitatea sa se proiectea+$ #n moduri di!erite #n con*tiinele celorlalte persona/e care de%in
re3lectori, contri1uind la caracteri+area direct. 2entru 8eli" este adora"il, cult !i talentat. Acesta
o!er$ lectorului primele tr$s$turi ale portretului 3izic3 ...un cap prelung !i t&nr de fat, .ncrcat cu "ucle,
cz&nd p&n pe umeri. Imaginea adolescentei este conturat$ #n antitez cu cea a !etei 1$tr&ne Aurica
ceea ce e%idenia+$ !rumuseea *i spontaneitatea !etei. 2ascalopol o consider$ talentat$ 1$tr&nul
Costac'e o iu1e*te ca pe propriul copil #n timp ce ;t$nic$ Raiu o consider$ de!teaptB iar Aglae o
nume*te stricat. A%&nd o !uncie caracteri+ant$ su1stanti%ul comun enigma are rolul de a e%idenia
eternul !eminin perceput din perspecti%a lui 8eli" ;ima *i a lui Leonida 2ascalopol. Caracterul
contradictoriu al eroinei este e%ideniat mai ales prin caractrerizarea indirect reie*ind din !apte
gesturi c&t *i din relaiile cu celelalte persona/e3 c&nt$ la pian alearg$ *i se 1ucur$ de li1ertate la mo*ia lui
2ascalopol !iind #nsoit$ *i de 8eli". Caracterizarea direct aparin&nd naratorului, su1linia+$ !aptul
c$ aceasta este pasionat$ de lectur$ cite*te #n !rance+$ #i place arta (este student$ la Conser%ator) *i are
o atitudine de+interesat$ !a$ de a%erea lui Mo* Costac'e Portretul 3izic, reali+at prin caracterizarea
direct cu a/utorul descrierii, sugerea+$ tineree !rumusee *i distincie.3 =tilia are ,--,C ani faa
mslinie, nasul mic ochii al"a!tri. Comportamentul contradictoriu marcat de am1iguit$i relaia ei cu
t&n$rul student *i !amiliaritatea cu %&rstnicul mo*ier 2ascalopol sunt e%ideniate #nc$ din incipit #n
episodul reuniunii !amiliale din casa lui mo* Costac'e Giurgiu%eanu..
Caracterizarea indirect re+ult$ de asemenea, din relaia de dragoste a celor doi protagoni*ti =tilia *i
8eli" relaie care se conturea+$ treptat #n paralel cu celelalte e%enimente care se consum$ #n casa
1$tr&nului. $ciunea se des!$*oara pe mai multe planuri narati%e in care sunt implicate *i caracteri+ate
direct sau indirect cele dou$ persona/e tipice care e%oluea+$ in 8mprejurri tipice, ceea ce repre+int$ o
tr$a$tur$ a romanului realist. Con3lictul este dat de relaiile tensionate dintre cele dou$ !amilii #nrudite
iar con3lictul erotic este marcat de ri%alitatea e"istent$ #ntre studentul 8eli" si %&rstnicul mo*ier
Leonida 2ascalopol am&ndoi #ndr$gostii de =tilia !iica !ostei soii a 1$tr&nului Costac'e Giurgiu%eanu
care o iu1este sincer patern desi nu se decide sa-i treaca a%erea pe numele ei. Cele dou$ persona/e
principale 1eli5 si )tilia #n /urul c$rora se construie*te aciunea romanului alc$tuiesc un cuplu care
ilustrea+$ tema iu1irii. Repre+ent&nd iniial, tipul adolescentei romantice inteligenta si talentata =tilia
este un persona/ rotund i mo4il care %a ilustra in !inalul romanului tipologia !emeii 3rivole, asa cum
re+ult$ din 3otogra3ia pe care 2ascalopol p$r$sit si el de aceasta i-o arata lui 8eli". 0ntre cele dou$
persona/e ale cuplului e"ist$ ins$ c&te%a similitudini care !ac posi1il$ apropierea lor3 condiia sociala de
or!ani dar si cea de studeni am1ii a%&nd acela*i tutore...9eneroas, aceasta #i o!er$ camera ei pentru a-l
g$+dui #n prima noapte prile/ cu care 8eli" descoper$ indirect proiecia personalit$ii !eminine #n
amestecul de 1oem de o1iecte. A!eciunea studentului se trans!orm$ #ntr-o iu4ire romantic #n care =tilia
repre+int$ idealul de 3eminitate #ns$ comportamentul e+itant sc'im1$rile de atitudine *i coc'et$ria
acesteia cu 2ascalopol #l de+orientea+$ pe t&n$rul care %ede #n ea o enigm. La #nceput ea !ace cate%a
o4servaii pertinente #n leg$tur$ cu e!emeritatea tinereii *i a !rumuseii !eminine3 3oi nu trim dec&t
patru-cinci ani. ....Pe urm am s capt cearcne la ochi, z"&rcituri pe o"raz. 8olosind procedeul
autocaracterizrii ca prile/ de a-*i recunoa*te de3ectele, aceasta a!irm$3 u am un temperament
nefericit; m plictisesc repede, sufr c&nd sunt contrariat. 2re+entarea relaiei de iu4ire dintre cei doi
studeni or!ani se constituie #ntr-o modalitate de caracterizare indirect prin !i"area unor !apte replici
sau gesturi. Inteligent$ talentat$ *i contradictorie =tilia pleac$ pe nea*teptate la 2aris cu 2ascalopol
l$s&ndu-i lui 8eli" posi1ilitatea de a se reali+a pro!esional de%enind un medic apreciat. n epilog este
pre+entat$ scena #nt&lnirii din tren a celor doi 1$r1ai #n care !ostul so a!irm$ c$ i-a o!erit li1ertatea
!i"&nd su1 !orma unei caracterizri directe principalele tr$s$turi de caracter3...delicioas, ciudat, o
enigm. . 2entru 8eli" imaginea din !otogra!ie a celei pe care o iu1ise e"prim$ acum doar platitudine
feminin..
n opinia mea romanul c$linescian impune o %i+iune realist$ asupra lumii rom&ne*ti de tip citadin iar
in!luenele 1al+aciene nu e"clud perspecti%a caricatural$ *i comic$ asupra tipologiei pre+entate. 2e acest
!undal se conturea+$ iu1irea imposi1il$ romantic$ pasional$ *i am1igu$ a unei protagoniste care
cunoa*te gloria *i declinul propriei seducii. Re!eritor la aceast$ oper$ literar$ Nicolae Manolescu a!irm$
#n studiul 1rca lui 3oe c$ este un roman de critic, .n care realismul , "alzacianismul !i o"iecti'itatea au
de'enit program estetic.


:altagul de Mi'ail ;ado%eanu
Roman inter4elic, tradiional realist, mitic
Specie a epicii culte de mare #ntindere romanul tradiional realist *i mitic ,altagul (,CGJ) are
o aciune comple"$ des!$*urat$ pe mai multe planuri cu repere temporale *i spaiale preci+ate
%erosimile un narator o1iecti% omniscient *i omnipre+ent. Tema o repre+int$ c$utarea persona/ului
a1sent Nec'i!or Lipan de c$tre soia sa :itoria Lipan a!larea *i sancionarea asasinilor acestuia pe
!undalul monogra3ic al satului moldo%enesc de su1 munte unde e"ist$ o lume pastoral$ care se conduce
dup$ legi ar'aice. Al$turi de G'eorg'i$ !iul celor doi :itoria Lipan reconstituie drumul la1irintic
parcurs de 1$r1at contur&ndu-se ast!el o tematic multipl3 %iaa pastoral$ iu1irea con/ugal$ c&t *i
iniierea t&n$rului #n tainele e"istenei (bildungsroman$. 0n studiul intitulat 9reptele lumii sau calea ctre
sine a lui :ihail -ado'eanu, criticul Ale"andru 2aleologu consider$ c$ romanul sado%enian este unul de
dragoste o anti-:iori su1liniind !aptul c$ #n structura de ad&ncime s-ar a!la un alt mit uni%ersal cel al
lui Isis-=siris.
Compoziia presupune dou$ perspective di!erite3 cea realist, #n care este pre+entat$ %iaa oierilor din
M$gura Tarc$ului la care se adaug$ cea mitic, e%ideniat$ prin mottoul preluat din 1alada :ioria3
-tp&ne, stp&ne,8:ai cheam !-un c&ne...
Titlul, alc$tuit din su1stanti%ul comun ,altagul, %alori!ic$ un sim1ol am1i%alent a%&nd #n %edere !aptul
c$ acesta !ace trimitere la un topor cu dou$ t$i*uri suger&nd #n mod antinomic moartea *i %iaa. ,otivul
cutrii coro1oratLsusinut cu cel al drmului -la1irint are mai multe semni!icaii repre+ent&nd
cunoa*terea lumii cunoa*terea sinelui *i iniierea t&n$rului G'eorg'i$ (persona/ secundar). Perspectiva
narativ este una o1iecti%$ prin relatarea la persoana a III-a iar naratorul 'eterodiegetic reconstituie
aciunile muntencei *i %iaa oierilor !$r$ a se implica a!ecti% !olosind #ns$ tehnica o4servaiei *i a
detaliului semni!icati% Al$turi de naraiune, pasa/ele descriptive au rolul de a !i"a atmos!era cadrul
natural *i sc'im1$rile %remii. sau de a contura portretele persona/elor indi%iduale c&t *i portretul colectiv
al muntenilor numii locuitorii de su" "rad. Caracterul monogra3ic al scrierii este dat de pre+entarea
ocupaiilor tradiiilor *i o1iceiurilor oierilor3 /iata muntenilor e grea....:unteanul are rdcini la locul
lui, ca !i "radul.
$ciunea se des!$*oar$ cronologic, urm$rind momentele su1iectului de-a lungul celor aisprezece
capitole. Timpul derul$rii aciunii este !i"at prin repere ce in de calendarul sacru3 ;!. Andrei 2ostul
Mare. !eperele spaiale sunt speci!ice romanului realist inclu+&nd numele unor localit$i3 M$gura
Tarc$ului7alta 9i/iei Criste*ti 7ica+ 7istria Dorna ceea ce con!er$ %eridicitate discursului epic.
0n e5poziiune este pre+entat$ ne%asta oierului #ngri/orat$ de #nt&r+ierea acestuia. &ntriga (de tip
poliist) este dat$ de a1sena lui Nec'i!or Lipan. 0nainte de a pleca #n c$utarea lui ne%asta oierului se
preg$te*te in&nd post negru douspre+ece %ineri se #nc'in$ la icoana ;!intei Ana de la m$n$stirea
7istria in!ormea+$ autorit$ile #n leg$tur$ cu dispariia soului %inde produse pentru a !ace rost de 1ani pe
Minodora o duce la M$n$stirea :$ratec iar pe 1$iat #l %a preg$ti merg&nd la preot s$-i s!ineasc$
1altagul. (es3urarea aciunii conine pre+entarea drumului parcurs de :itoria *i de G'eorg'i$ #n
c$utarea lui Nec'i!or.. Mama *i !iul reconstituie traseul urmat de cel disp$rut poposind la un han, la o
crm sau la 7atra (ornei unde a!l$ de %&n+area oilor. 0n drumul lor #nt&lnesc un 4otez la :orca *i
o nunt la Cruci urm&nd ca acest traseu sim1olic s$ se #nc'eie cu cel de-al treilea e%eniment e"istenial
moartea. Cu a/utorul c&inelui Lupu merg&nd din sat #n sat *i #ntre1&nd oamenii locului munteanca
descoper$ #n ad&ncul unei r&pe situat$ #ntre ;u'a *i ;a1asa la Crucea Talienilor r$m$*iele celui c$utat.
Punctul culminant este asociat momentului #n care %$du%a reconstituie cu e"actitate e%enimentele la
parastas demasc&ndu-i pe asasini Ilie Cuui *i Calistrat 7og+a. 0n deznodmnt, acesta #*i recunoa*te
!apta *i #i cere iertare !emeii.
7itoria 'ipan este personajul principal tipul muntencei cu o personalitate puternic$ inteligent$ *i
tenace do%edind respect pentru %alorile lumii tradiionale. Ea este 'ot$r&t$ s$ a!le ade%$rul. 3-am s
mai am hodin cum n-are p&r&ul 9arcului, pnGce l-oi gsi pa 3echifor Eipan. Portretul moral se
reali+ea+$ prin caracterizare direct (de c$tre narator *i persona/e) c&t *i indirect3 din !aptele ei re+ult$
dragostea i grija pentru copii dar *i preocuprea pentru #nmorm&ntarea soului potri%it r&nduielilor
cre*tine. 8idel$ %alorilor consacrate :itoria respinge elementele de modernitate spun&ndu-i Minodorei3 5i
art eu coc, 'al !i "luz. crede #n principiile lumii ar'aice *i este re!ractar$ !a$ de nout$ile ci%ili+aiei
cum ar !i trenul. 0n sc'im1 respect$ o1iceiurile *i se integrea+$ #n ritualurile de nunt$ *i 1ote+ pe care le
descoper$ de-a lungul drumului #n necunoscut3 ..a primit plosca !i a fcut o frumoas urare miresei... Are
intuiie *i imaginaie determin&ndu-i pe uciga*i s$ se autodema*te simindu-se dominai psi'ologic de
%$du%a lui Nec'i!or.Statornicia iu4irii con/ugale este o alt$ tr$s$tur$ de!initorie a protagonistei3..era
dragostea ei de douzeci !i mai "ine de ani Comple5itatea portretului este e%ideniat$ prin tehnica
4asorelie3ului *i indi%iduali+at prin caracterizarea indirect re+ult&nd din relaiile cu celelalte persona/e
lim1a/ onomastic$ atitudinea intransigent$ #n educaia copiilor. = sec%en$ semni!icati%$ ce transmite
iu1irea *i durerea eroinei este aceea c&nd r$m$*iele p$m&nte*ti ale 1$r1atului sunt puse #n morm&nt3 Cu
a!a glas a strigat, .nc&t prin toi cei de fa a trecut un cutremur. Portretul 3izic e%idenia+$ !rumuseea
!emeii prin caracteri+area direct a naratorulu #nc$ din e"po+iiune3 3u mai era t&nr, dar a'ea o
frumuse neo"i!nuit .n pri'ire.Ochii .i strluceau ....n dosul genelor lungi !i rsfr&nte .n c&rlige.
Personaj a4sent Nec'i!or Lipan este caracteri+at cu a/utorul retrospectivei *i al rememorrii, portretul
s$u !iind re+ultatul modului #n care se re!lect$ #n con*tiina ne%estei sau a celor care l-au cunoscut.
Ade%$ratul s$u nume este G'eorg'e #ns$ !usese sc'im1at din cau+a unei superstiii.
n opinia mea acest roman plural (mitic de iu1ire cu intrig$ poliist$ monogra!ic) ilustrea+$ credina
#n !ora iu1irii autentice care se perpetuea+$ #n plan sim1olic #n poste"isten$B a%&nd #n %ecere cuplul
onomastic /itoria-3echifor (#n lim1a greac$ 3iIe-phoros #nseamn$ purttor de 'ictorie)
Caracteri+area persona/ului 7&T)!&$ '&P$# din romanul inter1elic tradiional
realist mitic ,altagul de Mi'ail ;ado%eanu
Specie a epicii culte cu aciune poli!onic$ *i un narator o1iecti% omniscient *i omnipre+ent
romanul ,altagul (,CGJ) de Mi'ail ;ado%eanu pre+int$ #n prim-plan e%oluia personajului principal
!eminin :itoria Lipan care #*i caut$ 1$r1atul disp$rut demasc&ndu-i pe asasini. Aceasta repre+int$
tipul muntencei, cu o personalitate puternic$ inteligent$ *i tenace 'ot$r&t$ s$ a!le ade%$rul . 3-am s
mai am hodin cum n-are p&r&ul 9arcului, pnGce l-oi gsi pa 3echifor Eipan. 0n studiul intitulat
9reptele lumii sau calea ctre sine a lui :ihail -ado'eanu, criticul Ale"andru 2aleologu consider$ c$
romanul amintit este unul de dragoste o anti-:iori su1liniind !aptul c$ #n structura de ad&ncime s-ar
a!la un alt mit uni%ersal cel al lui Isis-=siris. Aceast$ o1ser%a*ie are #n %edere iu1irea de maturitate a
eroinei pentru 1$r1atul ei.
Ea do%ede*te respect pentru %alorile tradiionale3 !amilia credina iu1irea. Portretul moral se
reali+ea+$ prin caracterizare direct (de c$tre narator *i persona/e) c&t *i prin cea indirectB din !aptele
ei re+ult$ dragostea *i gri/a pentru copii dar *i preocuprea pentru #nmorm&ntarea soului potri%it
r&nduielilor cre*tine. Ne%ast$ de oier din M$gura Tarc$ului ea pleac$ #n c$utarea acestuia. 0n
e5poziiune este descris$ starea de nelini*te cau+at$ de #nt&r+ierea 1$r1atului. Tot #n acest moment al
su1iectului este pre+entat portretul 3izic, prin caracterizarea direct, aparin&nd naratorului33 3u mai
era t&nr, dar a'ea o frumuse neo"i!nuit .n pri'ire.Ochii .i strluceau ....n dosul genelor lungi !i
rsfr&nte .n c&rlige....Cu a/utorul caracterizrii directe este e%ideniat$ dragostea constant$ a !emeii
c$reia 3#i !usese drag #n tinerete Lipan *i a*a #i era *i acum. ;tatornicia iu1irii con/ugale repre+int$ o alt$
tr$s$tur$ de!initorie a protagonistei3..era dragostea ei de douzeci !i mai "ine de ani. .Cura/oas$
intuiti%$ dispun&nd de o inteligen$ nati%$ aceasta se %a anga/a #n drumul la4irintic dup$ o preala1il$
preg$tire3 ine post negru douspre+ece %ineri se #nc'in$ la icoana ;!intei Ana de la m$n$stirea 7istria
in!ormea+$ autorit$ile #n leg$tur$ cu dispariia soului pe Minodora o duce la M$n$stirea :$ratec iar pe
1$iat #l %a #nt$ri spiritual merg&nd la preot s$-i s!ineasc$ 1altagul. .0n des3urarea aciunii mama *i
!iul reconstituie traseul urmat de Nec'i!or poposind la un 'an la o cr&*m$ sau la :atra Dornei unde a!l$
de %&n+area oilor. 0n drumul lor #nt&lnesc un 4otez, la 7orca *i o nunt la Cruci urm&nd ca acest
periplu s$ se #nc'eie cu cel de-al treilea e%eniment , moartea. Cu a/utorul c&inelui reg$sit Lupu
munteanca descoper$ #n ad&ncul unei r&pe situat$ #ntre ;u'a *i ;a1asa la Crucea Talienilor r$m$*iele
celui pe care #l c$uta. Aparin&nd unei lumi ar'aice :itoria transmite copiilor respectul pentru
mentalitatea *i comportamentul mo*tenit de la p$rini e"prim&ndu-*i dispreul !a$ de !ormele
ci%ili+aiei cum ar !i trenul. Respinge elementele de modernitate spun&ndu-i Minodorei3 5i art eu coc,
'al !i "luz. 0n sc'im1 respect$ o1iceiurile *i se integrea+$ cu u*urin$ #n ritualurile de nunt$ *i de 1ote+
pe care le #nt&lme*te3 ..a primit plosca !i a fcut o frumoas urare miresei... Portretul moral se #ntrege*te
prin caracterizarea direct aparin&nd propriului !iu care spune despre mama sa c$-i cunoa*te g&ndurile
*i c$ i-au crescut epi. Caracteri+area indirect re+ult$ din gesturi lim1a/ mentalitate onomastic$ relaii
cu alte persona/e3 ea crede #n nemurirea su!letului are comportamentul unui homo religiosus respect&nd
tradiia ortodo"$ (pri%eg'i slu/1a religioas$ parastas) de*i uneori este superstiioas$. ;cena co1or&rii
sicriului #n groap$ concentrea+$ su1 !orma unui clima5 narativ toat$ iu1irea *i durerea !emeii. Cu a!a
glas a strigat, .nc&t prin toi cei de fa a trecut un cutremur. Comple"itatea portretului este e%ideniat$
prin te'nica 4asorelie3ului *i indi%iduali+at prin caracteri+area indirect$ a*a cum re+ult$ din atitudinea
intransigent$ !a$ de educaia copiilor. 2re+ent$ #n toate momentele su1iectului protagonista #i demasc$
pe asasini Ilie Cuui *i Calistrat 7og+a #n scena de la parastas ceea ce repre+int$ punctul culminant.. 0n
deznodmnt, acesta #*i recunoa*te !apta *i #i cere iertare :itoriei !apt ce ilustrea+$ !ora psi'ologic$ a
!emeii..
!elaiile eroinei cu celelalte persona/e su1linia+$ #n mod indirect comple"itatea caracterului. 2e
G'eorg'i$ #l a/ut$ s$ se maturizeze (element de 4ildungsroman;, lu&ndu-l cu ea la drum iar pe
Minodora o protejeaz, duc&nd-o la m$n$stire. 2ortretul personajului a4sent Nec'i!or Lipan cap$t$
contur cu a/utorul descrierii *i al rememor$rii aparin$nd soiei *i interlocutorilor pe care aceasta #i
descoper$ de-a lungul drumului-la1irint.
n opinia mea acest roman plural (mitic de iu1ire cu intrig$ poliist$ monogra!ic) ilustrea+$ credina #n
!ora iu1irii autentice care se perpetuea+$ #n plan sim1olic #n poste"isten$B a%&nd #n %ecere cuplul
onomastic /itoria-3echifor (#n lim1a greac$ 3iIe-phoros #nseamn$ purttor de 'ictorie)

R=MANUL 2=;T7ELIC ,)!),"=&& de Marin 2reda
Roman o4iectiv, realist
Specie a epicii culte de mare #ntindere cu o aciune poli!onic$ #n care sunt implicate numeroase
persona/e acest roman realist are un narator o4iectiv, omniscient *i u1icuuLomnipre+ent al c$rui discurs
alternea+$ cu cel al personajelor+re3lectori. Alc$tuit din dou$ %olume ap$rute #n ,CHH *i #n ,CDI
romanul realist post1elic :oromeii de Marin 2reda temati+ea+$ condiia $ranului rom&n #n raport ci
istoria cu !amilia dar *i cu propria con*tiin$ toate acestea !iind proiectate pe !undalul satului tradiional
teleorm$nean ;ili*tea-Gume*ti #naintea i+1ucnirii celui de-al Doilea R$+1oi Mondial c&t *i #n timpul
procesului de colecti%i+are. Perspectiva impus$ de e"istena unui narator o4iectiv, heterodigetic
alternea+$ cu cea a personajelor+re3lectori Ilie Moromete (%ol.I) *i Niculae Moromete (%ol. II) la care se
adaug$ o1ser%aiile personsajelor+in3ormatori martori ai unor e%enimente pe care le %or relata altor
persona/e. Este %or1a despre al lui 2ari+ianu care po%este*te despre %i+ita lui Moromete la !iii sai a!lati la
7ucure*ti ceea ce con!er$ modernitate romanului realist relati%i+&nd omnisciena unicului eu narant..
Tema o repre+int$ po%estea unei !amilii de $rani Moromeii din C&mpia Dun$rii #nainte *i dup$ al
Doilea R$+1oi Mondial. Titlul, alc$tuit din su1stanti%ul propriu are o !uncie anticipati%$ orient&nd
lectorul spre o aciune centrat$ pe cronica de !amilie a Moromeilor3 2arasc'i% Nil$ *i Ac'im sunt copiii
din prima c$s$torie iar Ilinca Tita *i Niculae sunt copiii lui Ilie Moromete cu Catrina cea de-a doua soie.
,eta3ora timpului istoric r"dator cu oamenii impune un ritm narati% lent #n cea mai mare parte a
primului %olum3 ...timpul era foarte r"dtor cu oameniiJ 'iaa se scurgea fr conflicte mari. Acela*i
timp se precipit$ #n !inalul primului %olum (...nu mai a'ea r"dare cu oamenii) suger&nd sc'im1$rile
politice *i sociale care %or urma alter&nd persoana !amilia societatea. 0n prim-planul romanului se a!l$ o
!amilie de $rani ce se %a destr$ma din cau+a numeroaselor con!licte. Ilie Moromete %&nduse din cau+a
secetei un pogon din lotul Catrinei promi&ndu-i c$-i %a trece casa *i pe numele ei #ns$ %a am&na mereu
#ndeplinirea promisiunii p&n$ c&nd aceasta se %a decide s$-l p$r$seac$ plec&nd la o alt$ !iic$ Al1oaica.
7$r1atul se a!l$ #n con!lict *i cu sora sa Maria Moromete poreclit$ de ni*te mocani Guica deoarece
aceasta ar !i r$mas #n casa !ratelui dac$ nu s-ar !i rec$s$torit cu Catrina. Ea #ntreine nemulumirile
!iilor din prima c$s$torie care se simt nedrept$ii *i pleac$ la 7ucure*ti cu oile cump$rate printr-un
#mprumut la 1anc$ de*i repre+entau sursa principal$ de 'ran$ a !amiliei.. Ast!el Moromete se %ede
o1ligat s$ mai %&nd$ o parte din p$m&nt pentru a pl$ti rata la 1anc$ pentru a ac'ita impo+itele ( fonciirea$
sau ta"ele *colare pentru Niculae.
Compun&nd o ade%$rat$ 3resc social, planurile secundare ale aciunii con!er$ romanului un aspect
monogra3ic. Numim c&te%a sec%ene semni!icati%e. 1oala lui 7oog'in$ re%olta $ranului s$rac Nugurlan
l$comia $ranului #nst$rit Tudor 7$losu #nt&lnirile dumnica dimineaa la !ier$ria lui Iocan. 2aralel cu
disoluia !amiliei Moromete este descris *i procesul de destr$mare a satului rom&nesc tradiional care este
descris ast!el3 ..o groap fr fund, din care nu mai .ncetau s ias at&i necunoscui.
Niculae se #nscrie #n partidul comunist #ns$ este destituit #n urma unor acu+aii in/usteapoi se retrage din
%iaa politic$ #*i continu$ studiile *i a/unge inginer 'orticol.
Primul volum are trei pri iar aciunea se des!$*oar$ #naintea declan*$rii r$+1oiului.La ni%elul
discursului epic reperele temporale sunt preci+ate ast!el3 de s&m1$t$ seara c&nd !amilia Moromete se
#ntoarce de la c&mp p&n$ duminic$ noaptea c&nd 2olina !iica $ranului #nst$rit Tudor 7$losu !uge cu
!l$c$ul s$rac 7iric$. Urmea+$ alte sec%ene epice semni!icati%e3 cina !amiliei Moromete e%ideniind prin
a*e+area #n /urul mesei relaiile tensionate #ntre !iii cei mari *i mama %itrega Catrina plecarea lui
Ac'im cu oile la 7ucure*ti ser1area *colar$ la care Niculae ia premiul #nt&i #nceputul seceri*ului !uga
celorlali doi !ii mai mari cu oile *i caii tot la 7ucure*ti. 8iecare parte !i"ea+$ tematica cea a $ranului
*i a satului impun&nd o viziune realist despre e"isten$ un Oeltansc'auung (concepie despre lume)
care ilustra+$ te'nicile speci!ice acestui tip de de roman3 mimesis %eridicitate %erosimilitate. $l doilea
volum este alc$tuit din cinci p$ri iar aciunea se continu$ #n perioada post1elic$ dup$ instaurarea
regimului comunist. Acest %olum surprinde declinul satului su1 presiunea colecti%i+$rii impus$ de noul
regim politic c$derea lui Moromete #n curte dup$ o ploaie de %ar$ t$cerea acestuia #nstr$inarea de
Catrina *i moartea eroului.
2rin te'nica modern$ a colajului sunt pre+entate scene din %iaa s$tenilor teleorm$neni #n centrul
ateniei a!l&ndu-se !amilia Moromeilor3 seceriul cina, t$ierea salcmului discuiile contradictorii cu
!iul cel mic dar *i cu !iii cei mari 2arasc'i% Nil$ *i Ac'im care %or sa !ug$ la 7ucure*ti. Personaj
principal, Ilie Moromete intr$ #ntr-o perioada de t$cere ca !orm$ de protest !a$ de sc'im1$rile istoriei
dup$ ce se pr$1u*ise !i+ic #n propria curte. Con3lictul cu Niculae cap$t$ *i conotaii politice deorece tat$l
crede #n %alorile democraiei iar !iul este atras pentru un timp de noua ideologie comunist$. Portretul
moral al protagonistului este reali+at prin caractreri+are direct *i indirect #n timp ce portretul 3izic
este sim1oli+at prin masca de lut ars pe care i-o !ace Din :asilescu. !elaiile cu celelalte persona/e
de+%$luie comple"itatea lui Ilie Moromete. Acesta este socia4il are umor #i plac discuiile din poiana
lui &ocan pe marginea articolelor din +iar despre rege despre partidele politice despre personalit$ile
%remii (7r$tienii) despre re!orma agrar$ etc. Catrina #l l acu+$ c$-*i pierde timpul st&nd de %or1$ toat$
+iua pe stanoaga din !aa curii *i "&nd tutun. Cu toate acestea el are o po+iie pri%ilegiat$ #n sat !iind
apreciat de Coco*il$ Iocan sau Dumitru lui Nae care nu #ncep discuiile p&n$ ce prietenul lor nu le cite*te
+iarul. Dornic s$ p$stre+e unitatea 3amiliei #*i impune atoritatea !ie prin cu%&nt prin gesturi sau prin
situarea sim1olic$ deasupra tuturor a*a cum re+ult$ din scena cinei sau cea c&nd #*i 1ate 1$ieii cu parul
pentru a-i determina s$ nu plece la 7ucure*ti. 2ortretul persona/ului cap$t$ comple"itate *i prin
%alori!icarea autocaracterizrii atunci c&nd #i m$rturise*te medicului; 2%omnule...eu totdeauna am dus
o 'ia independent2 . Criticul Nicolae Manolescu a!irm$ #n studiul intitulat 1rca lui 3oe ca aceast$
creaie epic$ este ... un roman al deruralizrii satului.
n opinia mea originalitatea romanului const$ #n !aptul c$ de+%olt$ teme tradiionale cum ar !i3 !amilia
satul istoria paternitatea dar *i teme moderne cum ar !i3 cri+a comunic$rii solitudinea di%ergenele
ideologice. Un alt aspect semni!icati% este dat de !aptul c$ eroul impune un stil un modus %i%endi (mod
de a !i) numit moromeianism, caracteri+at prin ironie umor simul con%ersaiei *i 'istrionism
(teatralitate).
CARACTERI6AREA 2ER;=NA9ULUI 2RINCI2AL
&'&" ,)!),"T" DIN R=MANUL 2=;T7ELIC REALI;T
,)!),"=&& DE ,$!&# P!"($

Considerat de critica literar$ (Nicolae Manolescu) cel din urm ran sau $ranul-intelectual
Ilie Moromete este personajul principal din romanul :oromeii de Marin 2reda. Sursa de inspiraie,
proprie romanului realist, o repre+int$ elementul 1iogra!ic respecti% imaginea trans!igurat$ a $ranului
Tudor C$l$ra*u tat$l autorulu.
&lie ,oromete se reg$se*te #n toate momentele su1iectului su1stituindu-se uneori naratorului de%enind
ast!el personaj+re3lector !apt ce su1linia+$ o %i+iune epic$ modern$ . Portretul moral este conturat de-
a lungul celor dou$ %olume ap$rute #n ,CHH *i #n ,CDI prin caractreri+are direct *i indirect, #n timp ce
portretul 3izic este sim1oli+at prin masca de lut ars pe care i-o !ace artistul Din :asilescu. 2ersona/
e"ponenial acesta ilustrea+$ arhetipul ranului a c$rui dram$ personal$ este asociat$ cu dispariia
unei lumi patriar'ale. ;pirit contemplativ *i totodat$ socia4il, Ilie Moromete este ne#neles de Catrina
cea de-a doua soie care #l acu+$ c$ toat$ +iua st$ de %or1$ *i "ea tutun. Cu toate acestea Moromete are o
po+iie pri%ilegiat$ #n sat !iind apreciat de Coco*il$ sau Dumitru lui Nae care nu #ncep discuiile politice
din poiana lui Iocan p&n$ ce prietenul lor nu le cite*te *i nu le interpretea+$ ce scrie #n +iar. Acesta este
socia4il *i inteligent *tie s$ comente+e pe marginea articolelor din +iar despre rege despre partidele
politice despre personalit$ile %remii (7r$tienii) despre re!orma agrar$ etc ;imul conversaiei al
umorului *i al ironiei sunt e%ideniate #n scenele unde acesta are un comportament teatral. mimea+$ o
discuie cu ne%asta care nu era acas$ pentru a am&na plata fonciirii, pe Tudor 7$losu #l duce cu %or1a
iar lui 2arasc'i% #i r$spunde #n glum$ !$c&nd alu+ie la nai%itatea lui printr-un pro%er1 (se uit$ ca %ielul la
poarta nou$). Dornic s$ p$stre+e unitatea !amiliei acesta #*i impune autoritatea prin cu%&nt prin gesturi
sau prin situarea sim1olic$ deasupra tuturor la mas$. Un argument #n spri/inul modernitii acestui
persona/ #l constituie cri+a comunic$rii ilustrat$ de adoptarea unei tceri %oite. = alt$ tr$s$tur$ a
portretului moral o repre+int$ disimularea sentimentului tragic al e"istenei cu a/utorul ironiei a*a
cum re+ult$ din urm$toarele scene semni!icati%e3 cina, c&nd a*e+area #n /urul mesei anticipea+$ e%oluia
ulterioar$ a con!lictului *i destr$marea !amiliei3 :oromete sttea parc deasupra tuturor...el stp&nea cu
pri'irea pe fiecare. = alt$ sec%en$ epic$ este cea a tierii salcmului pentru a ac'ita datoriile !amiliei
e%it&nd ast!el s$ %&nd$ o parte din p$m&nt sau din oi. R$spunsul lui Ilie Moromete este unul sarcastic3
- se mire pro!tii. ;alc&mul (sim1ol a"ial) este t$iat duminic$ dimineaa #n timp ce la cimitirul satului
;ili*tea-Gumesti se aud 1ocetele !emeilor sim1oli+&nd dispariia satului tradiional dar *i drama
Moromeilor. Caracterizarea direct aparin&nd naratorului o1iecti% surprinde durerea pierderii acestui
ar1ore un ade%$rat a5is mundi 3 Frdina, caii, :oromete .nsu!i artau "icisnici. Caracterizarea
indirect re+ult$ *i din !aptul c$ treptat #*i pierde autoritatea !o*tii prieteni mor iar cei care apar #n sat
i se par mediocri incapa1ili sa-l #neleag$ (Nae Ci+maru Giugudel Matei Dimir). De*i este o !ira
contemplativ 6 se retrage pe prispa casei *i admir$ cerul #nstelat) Ilie Moromete #ncearc$ s$ !ac$
nego cu cereale cump$r$ p$m&nturile %&ndute mai #nainte pentru c$ scopul s$u este sa-i readuc$ pe !iii
cei mari ( 2arasc'i% Nil$B Ac'im) acasa de la 7ucure*ti. 2e Niculae #l retrage de la *coal$ pentru c$
nu-i aduce niciun "eneficiu . Catrina #l p$r$se*te deoarece nu #i trece casa *i pe numele ei merg&nd sa
locuiasc$ la Al1oaica !iica din prima c$s$torie. Contradiciile personajului sunt e%ideniate #n %olumul
al doilea c&nd acesta tr$ie*te o relaie amoroas$ 1i+ar$ cu !osta cumnat$ 8ica. Crezul su e5istenial
este rele%at prin monologul adresat unui persona/ imaginar 7&+nae c&nd dup$ o ploaie de %ar$ sap$ #n
curte un *an *i meditea+$3 P&n .n clipa din urm omul e dator s in la rostul lui, chit c rostul sta
cine !tie ce s-o alege din el. De+am$git de 3uga celor trei 1$iei la 7ucure*ti 1$tr&nul Moromete se
interiori+ea+$ /usti!ic&ndu-se c$ le-a dat a1solut$ li1ertate copiilor. )nomastica #i con!er$ statutul de
personaj eponim a%&nd o !uncie caracterizant 6indirect) suger&nd !aptul c$ aciunea este centrat$
asupra unei !amilii pe care acesta dore*te s$ o domine prin autoritatea sa. Nici #n relaia cu !iul cel mic
Niculae Ilie Moromete nu are sentimentul paternit$ii #mplinite pentru c$ opiunile lor politice sunt
di%ergente3 tat$l crede #n %alorile democraiei inter1elice pe care a cunoscut-o iar !iul se #nscrie #n
partidul comuinst din care %a !i #ns$ e"clus #n urma unei acu+aii in/uste. :a renuna la %iaa politic$
de%enind inginer 'orticol. Portretul moral cap$t$ comple"itate *i prin %alori!icarea autocaracterizrii,
atunci c&nd spre s!&r*itul %ieii 1$tr&nul Moromete se con!esea+$ medicului 3 < %omnule...eu totdeauna
am dus o 'ia independent2 . Acest persona/ impune #n literatura rom&n$ stilul moromeian ale c$rui
particularit$i sunt umorul ironia teatraliatea *i interiori+area. 0n studiul intitulat 1rca lui 3oe criticul
Nicolae Manolescu a!irm$ ; 5n Moromeii , interesant e pro"lema lui 3iculae, cci conflictul dintre el
!i :oromete sim"olizeaz conflictul dintre dou concepii despre ran.
n opinia mea originalitatea persona/ului Ilie Moromete const$ #n !aptul c$ a cre+ut #n %alorile satului
tradiional trans!orm&ndu-se #ntr-un critic lucid al sc'im1$rilor pe care le #nregistrea+$ lumea
rom&neasc$ dup$ al Doilea R$+1oi Mondial. De asemenea persona/ul impune un modus %i%endi (mod
de a !i) deri%at de la numele s$u - moromeianismul.


9"#%' '&!&C
0n creaiile lirice mesa/ul este transmis 8n mod direct cu a/utorul instanei te"tuale numit$ eul liric sau eul
poetic, considerat$ %ocea poetului din te"t
Particulariti.
2re+ena eului liric (eului poetic) ale c$rui m$rci le"ico-gramaticale sunt ver4ele pronumele i
adjectivele pronominale de pers.&.
A1sena su1iectului a naratorului *i a persona/elor acestea !iind #nlocuite prin consemnarea direct a
tririlor, gndurilor, emoiilor etc.
2re+ena imaginilor artistice %i+uale auditi%e dinamice etc. care alc$tuiesc ta4louri lirice.
Moduri de e"punere speci!ice3 descrierea, monologul liric.
1igurile de stil au rolul de a sugera atmos!era poetic$ dorit$
Elementele de %ersi!icaie creea+$ impresia de muzicalitate.
8orma este speci!ic$3 stro!e alc$tuite dintr-un num$r %aria1il de %ersuri
2oe+ia modern$ poate !i astro3ic, organi+at$ #ntr-un corpus nesegmentat cu %ersuri !$r$ rima.

!),$#T&S,%' ,&/$& ",&#"SC% '%C"$1-!%'

Ap$rut #n #n 1lmanahul -ocietii 1cademice !omnia *un din :iena #n anul ,--G poemul
Euceafrul de Mi'ai Eminescu este inspirit din 1asmul rom&nesc #ata .n grdina de aur (cules de
!olcloristul Ric'ard Punisc') care cuprinde po%estea unei !ete de #mp$rat #ndr$gostit$ de un +meu. 2oetul
%alori!ic$ acest 1asm o1in#nd mai multe %ariante #n care sc'ema epic$ de%ine prete"tul alegoric al
meditaiei romantice. Al$turi de sursa !olcloric$ autorul poemului se inspir$ din mitologia greac *i din
3ilozo3ia lui $rthur Schopenhauer, pri%ind antite+a dintre condiia omului de geniu *i cea a omului
comun. Capodoper$ a liricii romantice Euceafrul este o alegorie pe tema !iinei superioare ne#neleas$
de semeni dar *i o meditaie asupra naturii umane duale determinat$ de antite+ele corp-su!let e!emer-
%e*nic. Criticul literar Tudor :ianu consider$ instanele umane ale poemului drept !oci sau m"ti ale
poetului corespun+$toare propriilor contradicii su!lete*ti. ;e poate spune c$ poetul s-a proiectat nu doar
su1 c'ipul lui >Qperion Rgeniul- ci *i su1 cel al lui C$t$lin repre+ent&nd atri1utele masculinit$ii sau c'iar
su1 cel al C$t$linei. De*i aparine genului epic prin schema narativ, prin pre+ena unui eu narant ( 1
fost odat, era una la prini, !i se tot duceK$ *i prin instanele umane implicate #n e%enimetele
imaginare poemul are o su1stan$ liric *i o structur$ dramatic generat$ de succesiunea scenelor unde
dialogul e"prim$ intensitatea tr$irilor su!lete*ti 3 S - O, e!ti frumos, cum numa-n 'is 8 >n .nger se arat M
sau H - Co"ori .n jos, luceafr "l&nd M. 2redominant lirismul pro%ine din !aptul c$ poemul proiectea+$
drama geniului #n raport cu iu4irea i cunoaterea3 TO, 'in odorul meu nespus ,8 Ci lumea ta o las L 0n
ansam1lu monologul liric alternea+$ cu dialogul accentu&nd patetismul propriu imaginarului poetic
eminescian.
#i$iunea romantic este dat$ de alternana planurilor terestru-cosmic de tematic (geniu iu1ire
moarte %e*nicie) de metamor3ozele lui >Qperion *i de amestecul speciilor 3 elegie meditaie idil$
pastel. ;inte+$ a genurilor *i a speciilor poemul conine *i elemente clasice cum ar !i3 echili4rul
compoziional simetria *i caracterul gnomic al %ersurilor (care au aspectul unor ma"ime al unor
cuget$ri). Compo+iional poemul este alc$tuit din patru pri. #n prima *i ultima planurile terestru *i
cosmic inter!erea+$ #n cea de-a doua domin$ peisa/ul terestru unde se consum$ idila dintre C$t$lina *i
C$t$lin iar partea a treia cuprinde ta1lou cosmic al #nt&lnirii lui >Qperion cu Demiurgul. &ncipitul st$ su1
semnul 4asmului *i al unui illo tempore mitic T1 fost odat ca-n po'e!ti81 fost ca niciodat<. Portretul
!etei de #mp$rat este reali+at cu a/utorul superlati%ului a1solut (o prea frumoas ) *i prin comparaia Cum e
#ecioara .ntre sfini8 Ci luna .ntre stel, suger&nd unicitatea celei de care se %a #ndr$gosti Lucea!$rul. 0n
partea 8nti este pre+entat$ #nt&lnirea celor doi #n spaiul protector al camerei din castelul #mp$r$tesc
#ntr-un cadru romantic nocturn *i oniric. $legoria iu4irii sugerea+$ dorina C$t$linei !iin$ muritoare de
a-*i dep$*i condiia c&t *i ne%oia compensatorie a Lucea!arului de a cunoa*te limitele lumii materiale
dorind s$ de%in$ muritor. 0n mod asimetric *i antitetic sentimentul !etei se declan*ea+$ mai repede (5l 'ede
azi, .l 'ede m&ni8 1stfel dorina-i gata$, #n timp ce iu1irea Lucea!$rului presupune un timp mai lung de
re!lecie de interiori+are.La c'em$rile acesteia astrul se #ntrupea+$ din cer *i mare antitetic de%enind !ie
un t&nr 'oie'od, !ie un mort frumos cu ochii 'ii. Acesta !ormulea+$ sinteti+ator di!erena !undamental$
care #i separ$3 T eu sunt nemuritor,8Ci tu e!ti muritoare. 2otri%it %i+iunii !ilo+o!ului idealist Art'ur
;c'open'auer geniul este altruist capa1il s$ renune la condiia sa ( T%a, m 'oi na!te din pcat<) pentru
a se #mplini la ni%elul eroticii umane. 0n partea a doua descrierea apropierii dintre C$t$lina *i C$t$lin
sugerea+$ o alt$ iposta+$ a iu1irii di!erit$ de cea ideal$ iar onomastica similar$ e%oc$ apartenena la
aceea*i categorie a omului comun. Portretul lui C$t$lin reali+at #n antite+$ cu cel al Lucea!$rului
#ntruc'ipea+$ sen+ualitatea teluricul *i mediocritatea !iind reali+at cu a/utorul unui lim1a/ peiorati%3
T,iat din flori !i de pripas, 8%ar .ndrzne cu ochii2. De*i accept$ compromisul idilei al unei relaii de
circumstan$ !ata continu$ s$ aspire la iu1irea ideal$3 T O, de luceafrul din cer8 :-a prins un dor de
moarte2. Partea a treia cuprinde +1orul intergalactic rug$mintea de a !i de+legat de nemurire *i
con%or1irea lui >Qperion cu Demiurgul. Dup$ istoricul >esiod >Qperion era un perona/ mitologic3 !iul
Cerului tat$l ;oarelui *i al Lunii. Acest nume #i este dat de cel c$ruia i se su1ordonea+$ *i c$ruia #i cere
de+legarea de %e*nicie !$r$ #ns$ a o primi. 0n sc'im1 Demiurgul #i propune di!erite iposta+e ale geniului3 T
--i dau .nelepciune62 2entru a-l con%inge #i propune s$ pri%easc$ spectacolul mundan #n care C$t$lina
accept$ /ocul iniiatic propus de C$t$lin #ntr-un ade%$rat scenriu al seduciei. 0n partea a patra C$t$lin
apare #ns$ #ntr-o iposta+$ superioar$ lim1a/ul s$u e"prim&nd pro!un+ime patetism *i ele%aie (noaptea
mea de patimi, durerea mea, iu"irea mea de-nt&i$. 1inalul poemului ilustrea+$ pesimismul !unciar al
poetului e"primat su1 !orma unei gra%e acu+aii adus$ de Lucea!$r umanit$ii comune incapa1il$ sa-*i
dep$*easc$ limitele3 9rind .n cercul 'ostru str&mt83orocul ' petrece8+ar eu in lumea ma simt8 3emuritor
!i rece. 'im4ajul cap$t$ accente satirice, iar meta!ora chip de lut,al$turi de su1stanti%ul norocul, !olosit cu
sens peiorati% e%idenia+$ concepia pri%ind di!erenele e"istente #ntre tipologia geniului *i cea a omului
comun. 0n +storia critic a literaturii rom&ne, Nicolae Manolescu nume*te aceast$ particularitate a
romantismului care include tema !ilo+o!ic$ a geniului high-romantism.
n opinia mea poemul Euceafrul ilustrea+$ originalitatea imaginarului poetic eminescian !iind un
summum (culme %&r! ) al g&ndirii *i al creaiei romantice rom&ne*ti *i europene.


S&,:)'&S,%'
P'%,: de George 7aco%ia
Creaie repre+entati%$ pentru estetica sim4olist Plum" desc'ide %olumul omonim ap$rut #n
anul ,C,D. Te"tul se circumscrie liricii sim4oliste prin urm$toarele tr$s$turi3 culti%area sim1olurilor
(plum"ul$, te'nica sugestiei tr$irile eului liric solitudinea angoasa spleenul an"ietatea sineste+iile
repetiiile mu+icalitatea lugu1r$ *i imaginile picturale.
Titlul, element parate"tual este !ormat din su1stanti%ul comun plum" un sim1ol polisemic a%&nd rolul de
a sugera ap$sarea teroarea *i oroarea de a e"ista #ntr-un uni%ers claustral monoton cenu*iu lipsit de sens
din care nu se poate e%ada.
Tema creaiei lirice menionate o repre+int$ condiia poetului #ntr-o societate ostil$ asupra c$reia se
proiectea+$ tragismul interior reali+&ndu-se ast!el o alternan$ #ntre planurile e"terior *i cel interior.
Considerat un nucleu ce iradia+$ semni!icaii titlul se a!l$ #ntr-o relaie de intercondiionare cu te"tul
propriu-+is.
2oe+ia este structurat #n dou$ catrene a c$ror leg$tur$ este dat$ de sim1olistica plum"ului reluat #n *ase
dintre cele opt %ersuri. 8iecare stro!$ corespunde c&te unui plan3 cel real e"terior prin elementele
re!ereniale - sicriu, ca'ou, coroane- *i cel interior sugerat de elementele autore!ereniale3 stam singur...
Prima stro3 !i"ea+$ cadrul spaial #nc'is ap$s$tor #n care domin$ o atmos!er$ de tip claustral #n care eul
poetic tr$ie*te drama unei solitudini %oite. Ca%oul sim1oli+ea+$ deopotri%$ uni%ersul interior *i e"terior
care au c$p$tat greutatea ap$s$toare a plum1ului3 %ormeau ad&nc sicriele de plum",8 Ci flori de plum" !i
funerar 'estm&nt-8
-tam singur .n ca'ou ....!i era '&nt...8 Ci sc&r&iau coroanele de plum".
Imaginile %i+uale (!lori de plum1) alc$tuiesc decorul !unerar iar imaginea auditi%$ sugerea+$ o mu+icalitate
1i+ar$ !orm&nd o sinestezie proprie imaginarului poetic 1aco%ian. Dac$ reperele spaiale sunt numite
cadrul atemporal sugerea+$ o atmos!er$ cu un caracter durati% nede3init, repeta4il reali+at prin
!olosirea %er1elor la modul indicati% timpul imper!ect3 %ormeau, -tam, era.
Stro3a a doua st$ su1 semnul tragic al imposi1ilei iu1iri idee sugerat$ cu a/utorul epitetului .ntors, care
aminte*te de moti%ul !ilo+o!ico-literar al #ntoarcerii mortului cu !aa c&tre apus. Ideea este de+%oltat$ cu
a/utorul meta!orei aripele de plum" #nsemn&nd un +1or #n /os c$derea grea ultim$ a !iinei #n !aa
morii. Tr$irile eului poetic sunt proiectate asupra #ntregii creaii ast!el #nc&t in%ocarea elementelor
primordiale frigul *i '&ntul, sugerea+$ disoluia materiei. Atmos!era stranie cromatica *i mu+icalitatea
!une1r$ se constituie #n tot at&tea sugestii pentru tragicul e"istenial generat de o pro!und$ cri+$ moral$
pe care eul poetic o resimte *i o red$ cu a/utorul unui imaginar inedit *i a unui lim1a/ e"presi%3 %ormea
.ntors amorul meu de plum"8 Pe flori de plum", !i-am .nceput s-l strig8 -tam singur l&ng mort...!i era
frig...8Ci-i at&rnau aripele de plum". De asemenea acuti+area st$rii de solitudine *i imposi1ila comunicare
a eului liric cu lumea se constituie #ntr-un laitmoti% !i"at la ni%elul discursului prin sintagma repetat$ #n
am1ele stro!e -tam singur. 8olosirea %er1elor la imper3ect sugerea+$ un timp trecut nedeterminat dar *i
permanena unei st$ri de angoas$3 dormeau, stam, era, sc&r&iau, dormea, at&rnau. A1sena %er1ului a fi
din al doilea %ers al primei stro!e (Ci flori de plum" !i funerar 'estm&nt-$ creea+$ sugestia unui ta1lou
static de tip impresionist. Construit su1 !orma unui monolog liric te"tul se reali+ea+$ la nivel le5ical, prin
recurena su1stanti%elor din c&mpul le"ical al morii3 sicriu, ca'ou,coroan, mort iar la nivel stilistic prin
pre+ena sim1olului central plum", asociat sinesteziilor. sc&r&iau coroanele de plum" ( imagine auditi%$)
era frig <imagine sen+oriala).
"ul liric apare #n iposta+a !iinei solitare de+olat tr$ind e"periena stranie a re!ugierii #ntr-un spaiu
teri!iant *i totodat$ misterios. Tr$irile poetului sunt dominate de puternicul sentiment tanatic #n de!a%oarea
celui erotic anulat de !ora ine"pugna1il$ (de ne#n%ins) a morii. ;entimentele de i+olare alienarea
introspecia pesimismul a1sena ori+ontului meta!i+ic *i a sal%$rii !iinei umane prin raportare la
transcenden$ repre+int$ tot at&tea elemente care circumscriu poe+ia #n estetica sim1olist$ !apt pentru care
aceast$ creaie liric$ poate !i interpretat$ *i ca o ars poetica 1aco%ian$ a%&nd #n %edere !aptul c$ ilustrea+$
%i+iunea despre condiia creatorului dar *i cre+ul acestuia #n leg$tur$ cu relaia dintre art$Lpoe+ie *i
e"isten$.
Prozodia presupune o construcie riguros$ cele dou$ catrene !iind su!iciente pentru a ilustra temaB rima
#m1r$i*at$ m$sura de +ece sila1e alternana iam1ului cu am!i1ra'ul a%&nd rolul de a crea o mu+icalitate
impresionant$ asemenea unui 1ocet. 5i din acest punct de %edere poe+ia se circumscrie de+ideratului
e"primat de sim1oli*tii !rance+ii care su1liniau primatul mu+icalit$ii3 :uzica .nainte de orice <%e la
musique a'ant toute chose$.0n studiul intitulat Conceptul sim"olist .n poezie Matei C$linescu a!irm$3
sim"olismului....i re'ine meritul de a fi descoperit !i folosit inepiza"ilele resurse de polisemie, am"iguitate
sau sugestie ale lim"ajului poetic, transform&nd a!a-numitele pro"leme de form .n 'erita"ile pro"leme de
coninut ale poeziei. Cu alte cu%inte re+ult$ c$ principalele coordonate ale conceptului modern de poe+ie
au !ost propuse *i impuse de acest curent literar.
n opinia mea, poe+ia Plum" este de!initorie pentru estetica sim1olist$ #ns$ menion$m !aptul c$
sensi1ilitatea poetului imaginarul liric *i resursele le"icale con!er$ discursului elemente de originalitate
cum ar !i3 un uni%ers !$r$ soluie a!lat su1 semnul maladi%ului a1sena ilu+iei cri+a interioar$ perpetuat$
toate acestea apropiind creaia 1aco%ian$ de lirica modernist$.
,)("!#&S,%'

Testament de Tudor Arg'e+i
$rta poetic modern 6ars poetica;
Creaie liric inter4elic
Inclus$ #n seria artelor poetice moderne ale literaturii rom&ne inter1elice ce reunesc titluri
precum u nu stri'esc corola de minuni a lumii de Lucian 7laga *i 4oc secund de Ion 7ar1u poe+ia
9estament de Tudor Arg'e+i desc'ide %olumul Cu'inte potri'ite ap$rut #n anul ,CFI. 8iind o art poetic
autorul #*i e"prim$ crezul artistic con%ingerile personale despre actul creaiei lirice *i despre condiia
dramatic$ a poetului c&t *i %i+iunea despre pro1lematica de tip e"istenialist. Caracterul modern al acestei
ars poetica este dat de urm$toarele aspecte3 promo%area conceptului numit generic estetica urtului
relie!area 3unciei sociale a poe+iei e%idenierea raportului dintre inspiraie *i e!ortul dus p&n$ la
sacri!iciul de sine al poetului a!lat #n c$utarea unei !orme inedite *i e"presi%e a*a cum re+ult$ din
meta!ora-titlu Cu'inte potri'ite. Reali+at cu a/utorul lirismului su1iecti% mesa/ul este transmis #n mod
direct prin m$rcile le"ico-gramaticale speci!ice %er1e pronume *i ad/ecti%e pronominale de persoana I3
nu.. 'oi lsa, i, mei, nostru.
Tema speci!ic$ artei poetice moderne o repre+int$ creaia literar$ #neleas$ ca %aloare spiritual$ pe
care poetul o las$ mo*tenire posterit$ii desemnat$ generic prin apelati%ul fiule; 3u-i 'oi lsa drept
"unuri , dup moarte8 %ec&t un nume adunat pe-o carte8 5n seara rz'rtit care 'ine8 %e la str"unii mei
p&n la tine.
Titlul, element parate"tualcu !uncie anticipati%$ !ormat din su1stanti%ul comun simplu 9estament are o
du1l$ accepieB #n sensul propriu, denotativ acesta desemnea+$ un act cu %aloare /uridic$ pri%ind
dorinele post-mortem ale unei persoane. Cel de-al doilea sens este unul !igurat sau conotati% suger&nd
ideea de mo*tenire pe care poetul o las$ umanit$ii. Creaia liric$ de%ine o %aloare spiritual$ transmis$
generaiilor %iitoare de cititori. )rganizat 8n ase stro3e, cu un num$r inegal de %ersuri ceea ce repre+int$
o alt$ particularitate a modernismului discursul liric ilustrea+$ relaia de interdependen$ e"istent$ #ntre
titlu *i coninut. &ncipitul este conceput su1 !orma unei adres$ri directe c$tre o instan$ generic$ un fiu
spiritual c$ruia #i o!er$ un nume adunat pe-o carte ca tot at&tea #nsemne ale identit$ii culturale. Cartea
mea-i, fiule, o treapt. ,eta3ora crii recurent$ #n arta poetic$ anali+at$ sugerea+$ urm$toarele idei3
poe+ia este re+ultatul trudei !iind o treapt o !orm$ de e%olutie spiritual$ dar *i o !orm$ de leg$tur$ #ntre
generaiile trecute *i cele %iitoare. Totodat$ cartea repre+int$ acumularea e"perienei #nainta*ilor3
hriso'ul cel dint&i. 2olisemia su1stanti%ului carte este asociat$ ideii de progres *i de respect pentru
str4uni (hriso'ul cel dint&i). Eul poetic #*i asum$ deopotri%$ rolul de mi/locitor de %erig$ intermediar$
#ntre cei care au !ost *i cei care %or %eni transmi&nd ast!el o !orm$ a cultului pentru strmoi3 5n seara
rz'rtit care 'ine8 %e la str"unii mei p&n la tine. ,eta3ora cartea%hriso! are %aloarea unui document
!ondator ca mod de a certi!ica e"istena istoric$ a #nainta*ilor caracteri+at$ prin trud$ *i su!erin$.
&maginarul poetic include !ormul$ri meta!orice inedite care comunic$ ideea potri%it c$reia poe+ia este o
#m1inare #ntre 'ar *i me*te*ug #neleg&nd prin acesta talentul *i d$ruirea de sine a poetului3 am i'it, am
prefcut, fcui, iscat-am. ,odul de e5punere dominant este monologul liric adresat de eul poetic a!lat
#n iposta+$ patern$ !iului c$ruia #i o!er$ prin testament o carte ca sim1ol al e%oluiei prin cunoa*tere3
nu-i 'oi lsa str"unii mei am adunat le-am prefcut...
Eul poetic #*i asum$ deopotri%$ rolul de mi/locitor de %erig$ intermediar$ #ntre generaiile trecute *i cele
%iitoare transmi&nd ast!el o !orm$ a cultului pentru strmoi3 5n seara rz'rtit care 'ine8 %e la
str"unii mei p&n la tine. ,eta3ora cartea%hriso! are %aloarea uni document !ondator un mod de a
certi!ica e"istena istoric$ a #nainta*ilor caracteri+at$ prin trud$ *i su!erin$.
&maginarul poetic surprinde truda e!ortul sacri!iciul de sine pe care-l presupune actul creaiei literareB
aceast$ idee este su1liniat$ cu a/utorul %er1elor3am i'it, am prefcut, fcui, iscat-am. Poetul #*i asum$
iposta+a unui nscocitor care in /ocul cu %ersurile asemenea unui homo ludens trans!orm$ graiul lor
cu-ndemnuri pentri 'ite #n cu'inte potri'ite, o alt$ meta!or$ repre+entati%$ pentru conceptul de art
poetic modern.
"numeraia Prin r&pi !i gropi ad&nci, coro1orat$ cu imaginea vizual -uite de "tr&nii mei pe
"r&nci,sugerea+$ drumul di!icil prin timp al anonimilor #nainta*i. Arta poetic$ arg'e+ian$ cap$t$ o
dimensiune social$ iar re%olta adopt$ o e"presie liric$3 %urerea noastr surd !i amar8 O grmdii pe-
o singur 'ioar.
0nc$ din incipit, este su1liniat$ importana %alorilor spirituale pentru ca #n a doua parte a poe+iei s$ !ie
de+%$luit$ relaia dintre inspiraie *i e!ortul indi%idual al unui me*te*ugar talentat cu a/utorul
meta!orelor3 ....slo'a de foc !i slo'a furt8 5mperecheate-n carte se mrit. Impun&nd #n literatura
rom&n$ conceptul de estetic a urtului poetul %alori!ic$ di%erse registre stilistice de la lim4ajul popular,
regional, arhaic sau argotic p&n$ la cel meta!oric3 %in "u"e, mucigaiuri !i noroi8 +scat-am frumusei !i
preuri noi. 0n studiul intitulat &tructura liricii moderne capitolul Estetica urtului >ugo 8riedric'
semnalea+$ urm$toarele aspecte ale modernitii3 :ai 'iolent decat p&n acum, anormalitatea se anun
ca principiu al poeziei moderne, odat cu una din cauzele ei; iritarea .mpotri'a "analului !i a
tradiionalului...
n opinia mea poe+ia anali+at$ este o art poetic modern #n care scriitorul de%ine un un 'omo !a1er
deoarece poe+ia presupune deopotri%$ me*te*ug *i trud$. Un alt argument #n spri/inul modernit$ii poe+iei
#l repre+int$ estetica urtului ca modalitate de a %alori!ica resursele inepui+a1ile ale lim1ii rom&ne. 0n
conclu+ie arta poetic$ arg'e+ian$ poate !i receptat$ ca o sinte+$ a principalelor direcii estetice inter1elice
tradiionalismul *i modernismul.

"u nu strivesc corola de minuni a lumii de 'ucian :laga
Art$ poetic$ modern$ e"presionist$ inter1elica

2oe+ia u nu sti'esc corola de minuni a lumii desc'ide %olumul de de1ut Poemele luminii(,C,C)
de Lucian 7laga !$c&nd parte din seria artelor poetice moderne din perioada inter1elic$ al$turi de
9estament de Tudor Arg'e+i *i 4oc secund de Ion 7ar1u.
Creaia amintit$ este o art poetic modern deoarece autorul #*i e"prim$ cre+ul artistic con%ingerile
personale despre actul creaiei lirice condiia poetului %i+iunea despre e"isten$ pro1lematica !ilo+o!ic$ a
cunoa*terii relaia poet-lume poet-creaie.
Culti%area e5presionismului ca te'nic$ literar$ modern$ se reali+ea+$ prin urm$toarele elemente3
e"acer1area eului liric sentimentul a1solutului raportarea la cosmos spirituali+area peisa/ului
%alori!icarea mitologiei naionale *i uni%ersale a1stracti+area lim1a/ului meta!orismul tensiunea liric$
a*a cum re+ult$ *i din %ersurile urm$toare3
u nu stri'esc corola de minuni a lumii8 !i nu ucid 8 cu mintea tainele , ce le-nt&lnesc8 .n cale mea 8.n
flori ,.n ochi, pe "uze ori morminte.
= particularitate a poemei anali+ate o repre+int$ e"istena #n structura de ad&ncime a te"tului a conceptelor
gnoseologice speci!ice 3ilozo3iei 4lagieneB este %or1a despre cele dou$ !orme opuse de cunoatere3 prima
prin raiune corespun+&nd *tiinelor e"acte (paradisiac) iar cea de-a doua prin intuiie prin a!ect cu
a/utoul artelor *i al mitologiei. 2entru poet e"istena presupune o sum$ de mistere sau taine, pe care numai
cunoa*terea artistic$ are !ora de a le intui *i de a le o!eri e"presie #n timp ce cunoa*terea po+iti%ist$
pragmatic$ le diminuea+$ !armecul. Tema speci!ic$ artei poetice moderne o repre+int$ atitudinea
poetic$ #n !aa marilor taine ale Uni%ersului3creaia iu1irea timpul moartea. "ul liric apare #n iposta+a
unui homo sapiens (omul #nelept) care meditea+$ asupra misterelor de care se apropie prin iu1ire prin
comuniunea a!ecti%$. Rolul poetului #n imaginarul 1lagian este acela de a su1linia ine!a1ilul misterul de
nep$truns al creaiei !a$ de care eul liric se simte atras uimit *i e"ta+iat3 eu cu lumina mea sporesc a lumii
tain- sau3 a!a .m"ogesc !i eu .ntunecata zare 8 cu largi fiori de sf&nt mister8 !i tot ce-i ne-neles8 se
schim"-n ne-nelesuri !i mai mari.
8iind o creaie aparin&nd lirismului su4iectiv mesa/ul este transmis #n mod direct cu a/utorul unui eu
poetic e%ideniat la ni%el le"ico-gramatical prin pronume ad/ecti%e pronominale %er1e la persoana I
singular3 u, nu stri'esc, nu ucid, .nt&lnesc, mea, iar modul de e"punere este monologul+con!esiune.
Titlul, ca element parate"tual cu !uncie anticipati%$, este o meta!or$ re%elatorie (corola de minuni a
lumii) care sugerea+$ cunoa*terea de tip su1iecti% poetic$ opus$ celei empirice inclu+&nd totodat$
moti%ul misterului tipic g&ndirii 1lagiene.Titlul ete reluat #n incipit 6u nu stri'esc corola de minuni a
lumii) *i de+%oltat #n prima secven prin enumeraia. .n flori,.n ochi, pe "uze ori morminte.
$ doua secven se construie*te pe 1a+a antitezei eu-alii, lumina mea-lumina altora care su1linia+$
opo+iia dintre cele dou$ !orme de cunoa*tere !apt reali+at cu a/utorul con/unciei ad%ersati%e dar.
,eta3ora luminii recurent$ #n creaia 1lagian$ are rolul de a sugera cunoa*terea di!erit$ #n !uncie de
c$ile prin care se reali+ea+$3 Eumina altora diminuea+$ misterele e"istenei #n timp ce lumina mea
e%idenia+$ !armecul acestora.3
u cu lumina mea sporesc a lumii tain. &maginarul poetic cuprinde repere temporale *i spaiale
aparin&nd at&t planului terestru c&t *i celui cosmic3 flori, morminte, zare, ad&ncimi de .ntuneric, luna,
toate aceste elemente ale creaiei !iind #n%$luite #n mister a*a cum sugerea+$ meta!ora3 a lumii tain.
1inalul poe+iei are un rol conclusi% *i se reali+ea+$ cu a/utorul enumeraiei !i"&nd totodat$ ideea c$ doar
cunoa*terea prin empatie (einfuhlung) apropie poetul de ori+ontul tainelor3 cci eu iu"esc8 !i flori !i ochi !i
"uze !i morminte. Discursul poetic e"prim$ sentimentul contopirii cu misterele uni%ersale ca esen$ a
creaiei.
0n ceea ce pri%e*te modernitatea lim4ajului, acesta se a1stracti+ea+$ *i se intelectuali+ea+$ cu a/utorul
meta!orelor inedite numite re'elatorii, prin care este sugerat$ condiia or!ic$ a poetului3 corola de minuni
a lumii, neptrunsului ascuns, ad&ncimi de .ntuneric, lumina mea, a lumii tain, taina nopii. Rolul
cu%&ntului nu este de a desci!ra sensurile de a e"plica misterele e"istenei ci de a le ampli!ica prin
trans!igurare. Prozodia ilustrea+$ de asemenea modernitatea acestei arte poetice alc$tit$ dintr-un corpus
nesegmentat astro!ic a%&nd dou$+eci de %ersuri cu rim$ al1$ dispuse #n ingam1amentB ideea poetic$ este
de+%oltat$ #n %ersul urm$tor care se scrie cu liter$ mic$ iar m$sura este %aria1il$ #ntre dou$spre+ece *i
dou$ sila1e o1in&ndu-se ast!el o alternan$ #ntre %ersurile scurte *i cele lungi.
n opinia mea, creaia liric$ u nu stri'esc corola de minuni a lumii de Lucian 7laga are importana unui
mai!estLprogram literar su1liniind ideea c$ actul poetic trans!igurea+$ misterul ca su1stan$ originar$ *i
esenial$ a literaturii nu #l reduce.

*oc secund de Ion 7ar1u
$rt poetic modern, inter4elic
:olumul 4oc secund (,CGJ) de Ion 7ar1u se desc'ide cu poe+ia intitulat$ %in ceas, dedus al c$rei
titlu iniial este #nlocuit ulterior cu cel al %olumului. Aceast$ creaie este o art$ poetic$ ce ilustrea+$
modernismul 1ar1ian. 0ncerc&nd s$ dea o interpretare titlului Tudor :ianu (!ostul coleg de 1anc$ al
poetului) a!irm$ c$ su1stanti%ul joc repre+int$ o com"inaie a fanteziei, li"er de orice tendin practic.
2oe+ia !ace parte din cea de-a treia etap$ ermetic a%&nd ca principale tr$s$turi3 tendina de #nci!rare a
sensurilor ceea ce presupune iniierea preala1il$ a lectorului oscilaia #ntre contemplaie *i tr$irea plenar$
#ntre #nelepciune *i instinct #ntre cele dou$ tendine numite generic apolinic *i dionisiac.
Titlul, !ormat din su1stanti%ul comun jocul, e%oc$ natura ludic$ a creaiei poetice eli1erarea !ante+iei de
orice constr&ngere a %ieii practice a*a cum su1linia+$ Tudor :ianu #n %olumul intitulat -criitori rom&ni
din secolul MM. Ad/ecti%ul secund are rolul de a proiecta /ocul creator #n +ona superioar$ a ideilor a1solute
a esenelor de natur$ ideal$ amintind ast!el de teoria platonician$ potri%it c$reia aceast$ lume este doar o
copie imper!ect$ a unei lumi utopice doar imaginat$ sau intuit$ prin operele lor de c$tre poei *i !ilo+o!i.
Caracterul de art poetic al te"tului amintit este e%ideniat de G. C$linescu #n %olumul intitulat
>ni'ersul poeziei, unde su1linia+$ ideea c$ cele dou$ stro!e sunt definiia .ns!i a poeziei. ,odernitatea
este dat$ de asociaiile inedite am1igui+area lim1a/ului a1stracti+area discursului liric concentrarea
e"presiei *i intelectuali+area imaginilor artistice p&n$ la ermeti+area total$ a %ersurilor3 %in ceas, dedus
ad&ncul acestei calme creste,8 +ntrat prin oglind .n m&ntuit azur, 9rind pe .necarea cirezilor agreste,8
5n grupurile apei, un joc secund,mai pur. Cu alte cu%inte, tema o repre+int$ actul creaiei lirice *i
e%idenierea condiiei du1le a poetului3 cea de homo ludens *i cea de homo cogitans (!iina care cuget$
g&nde*te). 2oe+ia este asemenea unui c&ntec de 'ar!e ale c$rui ecouri e%oc$ #ns$*i condiia or!ic$ a
poetului.Dac$ zenitul repre+int$ o meta!or$ pentru lumea real$ nadirul este mata!ora uni%ersului artistic.
&nstana poetic tr$ie*te e"periena oscilaiei #ntre lumea real$ *i cea imaginar$ idee ilustrat$ prin
meta!ora-sim1ol a punctelor e"istente pe 'arta astronomic$ nadirul (punctulcel mai de /os pe %ertical$) *i
zenitul ca !iind punctul cel mai #nalt pe o a"$ %ertical$3 cel dint&i sugerea+$ uni%ersul interior limitat cu
a/utorul epitetului latent, iar cel de-al doilea sugerea+$ p$trunderea #ntr-un alt ori+ont ine!a1il cel al
spiritului. 2oe+ia repre+int$ o !orm$ de negaie *i de su1limare a lumii #n idee un /oc des!$*urat pe un plan
a1stract de !actur$ intelectual$.
Modernitatea este e%ideniat$ *i la ni%el !ormal deoarece poe+ia este structurat #n dou$ catrene !apt ce
impune discursului concentrare *i ermetism. In!luenat de g&ndirea matematic$ poetul a1stracti+ea+$
!iecare imagine artistic$ !$r$ a-i reduce #ns$ din semni!icaii reali+&nd #n %i+iunea sa o apropiere un
punct de #nt&lnire #ntre cele dou$ !orme de cunoa*tere a lumii geometria (-paiile "ar"iliene) *i literatura.
0n prima stro3 imaginea artistic$ de tip %i+ual reali+at$ cu a/utorul meta!orei calma creast sugerea+$
capacitatea !ora poe+iei de a se sustrage limitelor impuse de timp *i spaiu realia, proiect&nde-se #n
planul ideilor a1solute utopia. De aceea poe+ia de%ine un joc secund o !orm$ ra!inat$ de cunoa*tere
!iind comparat$ cu o imagine ireal$ o proiecie #n oglind$ sau pe supra!aa insta1il$ a unei ape. ;im1ol
polisemic ceasul e%oc$ e!emeritatea c$reia poe+ia i se sustrage3 %in ceas, dedus...
0n stro3a a doua este %alori!icat mitul or!ic potri%it c$ruia poe+ia este un c&ntec misterios ascuns. ;tro!a
#ncepe #ntr-un mod surprin+$tor prin in%ocaia 3adir latent@ !iind urmat$ de epitetul harfe resfirate *i de
meta!ora z"or in'ers cu rolul de a crea imagini artistice auditi%$ *i %i+ual$.
&n 3inal, poetul apare #n iposta+a unui =r!eu ale c$rui c&ntece au !ora de a r$+1ate ad&ncurile m$rii.
;im1ol ermetic meduzele sugerea+$ dimensiunea tainic$ a poe+iei care nu se las$ cuoscut$ *i interpretat$
dec&t de cei iniiai #n tainele 'ermeneuticii (*tiina desci!r$rii te"telor). Lim1a/ul reune*te !iguri de stil
inedite proprii imaginarului poetic 1ar1ilian3 3adir latent( Poetul ridic .nsumarea8 Pe harfe refirate ce-n
z"or in'ers le pierzi8 Ci c&ntec isto'e!teJ ascuns, cum numai marea,8 :eduzele c&nd plim" su" clopotele
'erzi.
n opinia mea aceast$ art$ poetic$ modern$ ilustrea+$ capacitatea autorului de a trans!igura actul creaiei
ast!el #nc&t poe+ia de%ine un act ludic ermetic su1til *i ra!inat. un joc secund al imaginaiei accesi1il doar
unui lectorat care *i-a reali+at iniierea prin erudiie.
T!$(&=&)#$'&S,%'
n 9rdina 9hetsemani de :asile :oiculescu
;e *tie c$ tradiionalismul este o mi*care literar$ *i cultural$ mani!estat$ #n perioada inter1elic$
de re%ista 9ndirea, su1 conducerea lui #ichi3or Crainic autorul articolului-program Sensul tradiiei,
ABCB, un ade%$rat mani!est literar al esteticii tradiionaliste. &deile directoare propuse de criticul literar
sunt urm$toarele3 promo%area speci!icului naional auto'tonismul prin temati+area istoriei a !olclorului *i
a %ieii rurale c&t *i ortodo"ismul ca tr$s$turi ale sufletului naional. :asile :oiculescu este repre+entantul
acestei mi*c$ri al$turi de Ion 2illat Adrian Maniu de*i creaia sa liric$ are *i elemnte de modernitate.
2oemul n 9rdina 9hetsemani de :asile :oiculescu !ace parte din %olumul Prg (,CF,) *i are ca surs$
de inspiraie moti%ul 1i1lic al Rug$ciunii Domnului Iisus >ristos pe Muntele M$slinilor care a a%ut loc
dup$ Cina cea de tain$ !iind pre+entat$ #n E%ang'eliile aparin&nd lui Matei Marcu *i Luca !iind de
asemenea ilustrat$ #n iconogra!ia ortodo"$. Tema, recurent$ #n lirica tradiionalist, o repre+int$ ruga
impresionant$ a M&ntuitorului Iisus >ristos. Aceasta este reali+at$ cu a/utorul lirismului o4iectiv deoarece
lipsesc m$rcilor gramaticale ale eului liric. +isus lupta cu soarta !i nu primea paharul8 czut pe "r&nci.n
iar", se-mpotri'ea .ntruna.
Titlul, ca element parate"tual *i macrosemn are !uncia de a anticipa coninutul. Alc$tuit din su1stanti%ul
propriu precedat de prepo+iia simpl$ 5n Frdina Fhetsemani repre+int$ spaiul sacru un reper cu
semni!icaii spirituale intrate #n con*tiina umanit$ii.
Structura. compo+iional poe+ia respect$ canoanele prozodiei tradiionaliste a%&nd patru catrene
m$sur$ egal$ de ,. sila1e cu rim$ #ncruci*at$. Prima stro3 red$ su!erina 8iului =mului pentru
i+1$%irea de p$cate a #ntregii umanit$i3 +isus lupta cu soarta !i nu primea paharul...8Czut pe "r&nci .n
iar",se-mpotri'ea .ntruna.8 Curgeau sudori de s&nge pe chipu-i al" ca 'arul8 Ci-amarnica-i strigare
st&rnea .n sl'i furtuna.Imginile %i+uale e%ideniate cromatic prin ro*u *i al1 pot sugera su!erina *i
puritatea dar *i condiia Lui teandric$ cea de 8iu al lui Dumne+eu *i cea de 8iu al =mului. Stro3a a doua
conine descrierea dramatismului #ndurat #n numele cau+ei mesianice3O m&n nendurat, in&nd groza'a
cup8 -e co"ora-m"iindu-l !i i-o ducea la gur...8Ci-o sete uria! sta sufletul s-i rup...8 %ar nu 'oia s-
ating infama "utur. Imaginarul poetic trans!igurea+$ aceast$ realitate cu a/utorul epitetelor3 m&n
nendurat, sete uria! sau a epitetelor #n in%ersiune3 groza'a cup, infama "utur.
Stro3a a treia continu$ descrierea su!erinei cu a/utorul o"imoronului care sugerea+$ puterea de a
respinge compromisul ispitei al ced$rii3 5n apa ei 'erzuie jucau sterlici de miere8 Ci su" 'eninul groaznic
simea c e dulcea8. =riginalitatea discursului poetic este su1liniat$ cu a/utorul imaginii %i+uale3 apa ei
'erzuie, #n timp ce !olosirea termenilor populari (sterlici) e%idenia+$ caracterul tradiionalist al scrierii.
Imaginarul poetic rele%$ tensiunea scenei at&t prin in%ersiunea ultima putere c&t *i prin e%ocarea celor
dou$ planuri e"isteniale 'iaa *i moartea3 %ar flcile-ncle!t&ndu-!i, cu ultima putere8 ,t&ndu-se cu
moartea, uitase de 'ia.
Stro3a a patra proiectea+$ su!erina #n spaiul cosmic trans!er&ndu-o parc$ *i celorlalte planuri ale creaiei
cum ar !i cel %egetal3 Ideea este reali+at$ stilistic prin procedeul personi!ic$rii3 %easupra, fr tihn, se
frm&ntau mslinii,8 Preau c 'or s fug din loc, s nu-l mai 'ad...89receau "ti de aripi prin 'rai!tea
grdinii8Ci ulii de sear dau roate dup prad.
Am1igui+area lim1a/ului poetic #n ultimele dou$ %ersuri poate sugera atmos!era misterioas$ care domin$
tot acest ta1lou di%ino-uman3 Ci ulii de sear dau roat dup prad.
n opinia mea prin aceast$ creaie poetic$ anali+at$ :asile :oiculescu #*i e"prim$ con%ingerile religioase
dar *i cre+ul estetic circumscris tradiionalismului pe care #l teoreti+ea+$ Nic'i!or Crainic #n articolul
-ensul tradiiei. De asemenea ata*amentul !a$ de %alorile curentului literar menionat este e%ideniat prin
temati+area toposului sacru Frdina Fhetsemani din perspecti%$ me+ta!i+ic-ortodo"$.

'&!&C$ P)ST:"'&C-

0n dulcele stil clasic #&C/&T$ ST-#"SC%
$rt poetic
2oe+ia 5n dulcele stil clasic (,CIJ) de Nic'ita ;t$nescu desc'ide %olumul omonim *i este o art
poetic, deoarece are ca tem$ condiia artistului e!ortul s$u creator #n #ncercarea de a surprinde clipa
unic$ de inspiraie.:olumul aparine celei de-a doua etape de creaie a poetului #n care #*i mani!est$
interesul pentru ra!inarea e"presiei *i pentru culti%area urm$toarelor teme3 descoperirea e"istenei prin
cunoa*tere temati+area logosului rede!inirea poeticului relaia dintre cu%&nt *i necu'&nt personi!icarea
%er1ului (Cu'intele, tristele8 4umtate timp, jumtate lucruri.$ relaia dintre con*tiin$ *i e"isten$ re!lecia
!ilo+o!ic$ %alori!icarea miturilor pro1lematica timpului iu1irea ca stare ine!a1il$ sau ca !orm$ superioar$
de cunoa*tere a lumii.
8iind o creaie neomodernist, caracteri+at$ prin am1iguitatea imginilor *i a1stracti+area lim1a/ului
poe+ia 5n dulcele stil clasic de Nic'ita ;t$nescu are o du1l$ semni!icaie3 cea de art poetic *i totodat$
de poezie erotic, a*a cum re+ult$ *i din %ersurile urm$toare3 %intr-un "olo'an co"oar 8pasul tu de
domni!oar.8 %intr-o frunz 'erde, pal8 pasul tu de domni!oar.
De asemenea elementele neomoderniste sunt puse #n %aloare de am1iguitatea celor dou$ planuri al
poeziei *i al instanei !eminine domni!oara, de intelectuali+area lim1a/ului ineditul imaginilor artistice
te'nica interte"tualit$ii. "ul liric apare #ntr-o du4l ipostaz cea de creator dar *i cea a 1$r1atului
#ndr$gostit. e%ideniindu-se ast!el relaia dintre con*tiin$ *i e"isten$ dintre raiune *i pasiune. M$rcile
lirismului su1iecti% sunt puse #n %aloare de !ormele %er1ale *i pronominale de persoana I #n alternan$ cu
cele de persoana a II-a3 %intr-o .nserare-n sear8 pasul tu de domni!oar.8 %intr-o pasre amar8 pasul
tu de domni!oara
Titlul sugerea+$ prin sintagma stil clasic recuperarea tiparelor pro+odice tradiionale iar epitetul #n
in%ersiune dulcele stil su1linia+$ consideraia poetului neomodernist pentru !ormele poetice anterioare
recunoscute pentru %aloarea lor. De asemenea acest titlu programatic este !ormat dintr- un epitet apreciati%
dulcele stil, ceea ce marc'ea+$ re%enirea la modelele literaturii clasice. 0n acest sens compoziia te"tului
#m1in$ elementele clasice prin cele cinci catrene cu monorim$ ritm tro'aic *i %ersuri apro"imati% egale
cu elementul de modernitate repre+entat de %erul !inal i+olat gnomic a%&nd o %aloare conclusi%$3
Pasul trece, eu rm&n. Discursul liric este organi+at #n patru sec%ene poetice a%&nd #n centrul lor
urm$toarele idei3apariia instanei !eminine domni!oara respecti% inspiraia, surprinderea st$rii ine!a1ile
de graie de re%elaie in%ocarea idealului poeticLerotic prin %er1ul la imperati%. :ai rm&i cu pasul tu...
Ultima sec%en$ surprinde re%enirea eului liric a!lat #n iposta+a unui homo cogitans 6omul gnditor; la
starea contemplati%$ deoarece #*i e"prim$ con%ingerea pri%ind relati%itatea acestei e"istene #n care
des$%&r*irea prin cunoa*tere sau iu1ire constituie doar o aspiraie un ideal.
Tema, speci!ic$ unei arte poetice o repre+int$ #nt&lnirea dintre 2oet *i Inspiraie pre+entat$ su1 !orma
alegoric$ a unei po%e*ti de iu1ire #n care ea domni!oara este c'iar poe+ia.Cu alte cu%inte tema este una
du4l. atingerea st$rii de e"ta+ #n puinele momente de re%elaie c&nd imaginarul poetic prime*te 'arul
artistic dar *i e"primarea sentimentului de iu1ire ca !orm$ de cunoa*tere a sinelui *i a lumii. ,odul de
e5punere este monologul adresat unei instane !eminine semni!ic&nd #ntr-un alt plan personi!icarea #ns$*i
a poe+iei3 E!emeritatea clipei su1lime #n care poetul este #n%$luit de !ora inspiraiei este su1liniat$ cu
a/utorul repetiiei *i al meta3orei, ce !ormea+$ o imagine %i+ual$ inedit$3 O secund, o secund8 eu l-am
fost zrit .n und.8 l a'ea ro!cat fund.8 +nima .ncet mi-afund. Cu a/utorul repetiiei menionate este
su1liniat$ e!emeritatea st$rii de graie pe care poetul o tr$ie*te atunci c&nd #*i concepe opera. De asemenea
actul creaiei presupune re!lectarea ideii poetice #n con*tiina autoruluia*a cum se deduce din imaginea
%i+ual$ a oglindirii .n und. In%ocarea patetic$ a mu+ei e%idenia+$ liricitatea acestei artei poetice rele%&nd
totodat$ ideea c$ produsul artistic este re+ultatul !iciunii du1lat$ de un e!ort dus p&n$ la sacri!iciul de sine.
:ai rm&i cu mersul tu8 parc pe timpanul meu. ...Lcci .mi este foarte ru. &maginarul poetic include
ec'i%alena semantic$ domni!oar-poezie de%enit$ laitmoti% la care se adaug$ %er1ul co"oar, pentru a
sugera c$ ideea se desprinde de ni%elul a1stract o1iecti% cap$t&nd o !orm$ concret$ cu a/utorul
elementelor din c&mpul le"ical al creaiei minerale %egetale *i animale3 "olo'an, o frunz 'erde, pasre
amar.
1inalul se constituie #ntr-o meditaie despre timp despre iu1ire *i despre creaia poetic$ #n care
descoperim totodat$ moti%ul literar al %ieii ca de*ert$ciune ('anitas 'anitatum...) cu o larg$ circulaie #n
literatura uni%ersal$. 0n te"ul dat acesta su1linia+$ ideea patri%it c$reia aspiraia spre a1solut a poetului
nu se poate reali+a #n limitele acestei lumi3
-tau .ntins !i lung !i zic8 %omni!oar, mai nimic8 pe su" soarele pitic8 aurit !i mozaic.
Construit pe 1a+a unei antiteze %ersul !inal are %aloare gnomic, deoarece concentrea+$ un ade%$r general
%ala1il #ntr-o !orm$ scurt$ asemenea unei ma"ime3 Pasul trece, eu rm&n.
n opinia mea, creaia literar$ anali+at$ este o art$ poetic$ neomodernist$ deoarece propune o %i+iune
inedit$ asupra temei lim1a/ul este intelectuali+at iar imaginarul poetic se am1igui+ea+$ ceea ce denot$
intenia autorului de a-*i trans!orma discurul liric #ntr-o poetic$ a e"istenei *i a cunoa*terii. 2otri%it
conceptului generic numit opera aperta (oper$ desc'is$) aparin&nd criticului italian Um1erto Eco se
poate a!irma c$ lectorul 1ene!icia+$ de posi1ilitatea unei du1le c'ei sau piste de interpretare a creaiei
st$nesciene. 0n conclu+ie lectura plural$ repre+int$ un alt argument pentru care poe+ia 5n dulcele stil
clasic poate !i considerat$ o ars poetica circumscris$ liricii re!le"i%e.
C%!"#T" C%'T%!$'" 0& '&T"!$!"
!),$#T&S,%'
(e3iniie. romantismul este un curent literar-artistic ap$rut iniial #n Anglia dar care %a cunoa*te o
perioad$ de #n!lorire #n 8rana #n prima parte a secolului al 4I4-lea de unde se %a e"tinde *i #n $rile din
estul Europei inclusi% #n literatura rom&n$ unde %a !i promo%at de re%ista (acia literar (Ia*i ,-.J).
Trsturi3 contestarea esteticii clasice promo%area conceptului de speci!ic naional prin temati+area
istoriei naionale a mitologiei a !olclorului *i a culorii locale culti%area a!ecti%it$ii a imaginaiei dar *i a
%alorilor cre*tinismului. Personajele romantice sunt eroi e"cepionali care e%oluea+$ #n #mpre/ur$ri
e"cepionale ( e"emplu domnitorul Ale"andru L$pu*neanul din nu%ela cu acela*i titlu de Costac'e
Negru++i). Iposta+ele adoptate sunt di!erite3 geniu ne#neles solitar *i pesimist #n antite+$ cu omul comun
erou naional martir poet #ndr$gostit care tr$ie*te decepia ne#mplinirii erotice (Euceafrul de Mi'ai
Eminescu).
Principii estetice3 romantismul este un curent permisi% o!erind scriitorilor li1ertatea de a com1ina
genurile speciile literare *i lim1a/ele %alori!ic&nd mai ales registrul popular regional *i ar'aic. De
asemenea interesul pentru istorie natur$ pentru peisa/ (culoarea local$) pentru !olclor tradiii o1iceiuri
eroi naionali c&t *i pentru lumile imaginare se concreti+ea+$ #n urm$toarele teme recurente3 iu1irea
natura idealul social aspiraia spre a1solut raportarea la di%initate meditaia !ilo+o!ic$ de tip idealist.
Toate acestea se reali+ea+$ #n plan discursi% cu a/utorul urm$toarelor procedee artistice3 antite+a
comparaia de+%oltat$ ironia romantic$ satira lim1a/ul peiorati% sau de de tip pam!letar. ;pre deose1ire
de clasici scriitorii romantici mani!est$ o nou$ sensi1ilitate concreti+at$ prin cultivarea altor valori
cum ar !i3 !antasticul %isul oniricul cadrul nocturn e%adarea #n lumi utopice c$l$toria #n timp *i spaiu
caracterul demo!il (respectul simpatia pentru popor).
Creaii reprezentative pentru romantismul rom&nesc. #n pro+$3 nu%ela istoric$ $le5ndru 'puneanul de
Costac'e Negru++i aparut$ #n primul num$r al re%istei (acia literar. 0n %ersuri3Mi'ai Eminescu
ilustrea+$ romantismul t&r+iu sau cum spune Nicolae Manolescu high+romanticismul. 0n %i+iunea
istoricului literar amintit .naltul romantism cuprinde acele creaii care presupun o %i+iune !ilo+o!ic$
superioar$ din punct de %edere etic *i estetic pri%ind e"istena.
!evista 'acia literar. $rticolul Introducie
Te"t suport3 Ale(andru )pu"neanul de Costac'e Negru++i
Nu%el$ istoric$
!),$#T&S,%' !),>#"SC este promo%at de re%ista (acia literar aparut$ #n anul ,-.J la Ia*i iar
articolul intitulat &ntroducie 6 pu1licat #n primul num$r), de Mi'ail Pog$lniceanu repre+int$ programul
acestui curent literar !iind e"presia ideologiei pa*optiste. Ideile directoare ale articolului-program
ilustrea+$ %i+iunea de ansam1lu a mentorului care dore*te 3ormarea unui spirit critic o1iecti% 1a+at
pe principiul estetic. Critica noastr 'a fi neprtinitoareJ 'om critica cartea, iar nu persoana.
Al doilea doilea principiu promo%at de Mi'ail Pog$lniceanu este reali+area unitii lim4ii *i a literaturii
rom&ne3 ..rom&nii s ai" o lim" !i o literatur comun pentru toi. Al treilea punct al programului const$
#n com4aterea imitaiilor *i a traducerilor mediocrte deoarece...omoar .n noi duhul
naional...9raduciile .ns nu fac o literatur. Un accent deose1it se pune pe culti%area unei literaturi
originale care s$ re!lecte speci!icul naional #n con!ormitate cu estetica romantic$. In acest sens autorul
articolui propune tinerilor scriitori rom&ni urm$toarele orient$ri estetice concreti+ate prin3 %alori!icarea
istoriei medie%ale (ca model de %ite/ie eroism *i patriotism etc) descrierea naturii auto'tone culti%area
unei tematici de inspiraie !olcloric$ *i mitologic$ %alori!icarea lim1a/ului popular *i a culorii locale3
+storia noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, o"iceiurile noastre
sunt destul de pitore!ti !i de poetice pentru ca s putem gsi !i la noi sujeturi de scris, fr s a'em pentru
aceasta tre"uin s ne .mprumutm de la alte naii.
Nu%ela istoric$ A)E*AN'+, )-.,/EAN,) de Costac'e Negru++i apare #n primul num$r al re%istei
(acia literar (,-.J; !iind totodat$ cea dint&i creaie romantic$ de inspiraie istoric$ din literatura
rom&n$. Nu%ela ilustrea+$ interesul pentru redescoperirea trecutului naional respecti% Moldo%a medie%al$
potri%it recomand$rilor lui Mi'ail Pog$lnicenu din articolul-program +ntroducie. Sursa de inspiraie o
repre+int$ cronicile c$rturarilor Grigore Urec'e *i Miron Costin pentru a #n!$i*a cea de-a doua domnie a
lui L$pu*neanu. Autorul respect$ #n general ade%$rul istoric de*i se a1ate de la datele reale re!eritoare la
1oierii Mooc ;pancioc ;troici care nu mai tr$iau #n momentul re%enirii domnitorului la tronul
Moldo%ei.Tema nuvelei #n concordan$ cu estetica romantic$ ilustrea+$ un moment tensionat din istoria
medie%al$ a $rii. 8iind o creaie epic mesa/ul este transmis indirect cu a/utorul unui narator o1iecti%
omniscient u1icuu *i al persona/elor implicate #ntr-o aciune pre+entat$ cronologic iar modul dominant
de e"punere este naraiunea o1iecti%$ care alternea+$ cu pasa/ele descripti%e pentru a surprinde culoarea
local$ sau cu dialogul care con!er$ dramatism e%ideniind clima"ul e%enimentelor. Structura narativ
este simetric$deoarece nu%ela este alc$tuit$ din patru capitole precedate de c&te un motto semni!icati%3
I.%ac 'oi nu m 'rei, eu ' 'reau...Acesta este r$spunsul domnitorului atunci c&nd 1oierii #i spun s$ se
#ntorc$ *i s$ renune la tronul $rii. II.1i s dai sam, %oamn@ repre+int$ replica unei %$du%e al c$rei so a
!ost ucis de L$pu*neanu adres&ndu-se doamnei Ru"anda soia despotului. III. Capul lui :ooc 'rem... R
strig$ mulimea adunat$ la Curtea Domneasc$ pentru a se pl&nge de asuprirea 1oiereasc$ de !oamete de
s$r$cie de %iaa grea. I: %e m 'oi scula, pre muli am s popesc !i eu...Aceste cu%inte aparin lui
L$pu*neanu amenin&ndu-i pe cei care-l c$lug$riser$ deposed&ndu-l ast!el de #nsemnele *i prerogati%ele
puterii politice.
"lementele romantice, prin care nu%ela menionat$ se circumscrie spiritului promo%at de re%ista %acia
literar sunt3 temati+area istoriei medie%ale tipologia despotului antite+a #ntre s&ngerosul tiran *i
angelica sa soiedoamna Ru"anda scena teri!iant$ a uciderii celor patru+eci *i *apte de 1oieri descrierea
cet$ii de scaun #ntr-un cadru nocturn culoarea local$ (peisa/ o1iceiuri pre+entarea interioarelor) moartea
prin otr$%ire a tiranului. De*i este o nu%el$ care ilustrea+$ estetica romantic se pot repera *i elemente
aparin&nd clasicismului (structura ec'ili1rat$ simetric$) dar *i elemente ce aparin realismului cum ar !i
reconstituirea %eridic$ a epocii istorice respecti%e detalii pri%ind interioarele %estimentaia etc. 8iind o
creaie epic$ de !actur$ romantic$ nu%ela are o aciune care se des!$*oar$ potri%it momentelor canonice
ale su1iectului. "5poziiunea pre+int$ sosirea lui Ale"andru L$pu*neanu #nsoit de a/utor turcesc pentru a-
l #nl$tura pe Tom*a-:od$. Este #nt&mpinat de 1oierii Mooc :e%eri$ ;pancioc ;troici care-i spun c$
poporul nu-l %rea. &ntriga o repre+in$ implaca1ila 'ot$r&re de a re%eni la tronul Moldo%ei #n ciuda oric$rei
opo+iii politice. (es3urarea aciunii conine #nsc$unarea %oie%odului pedepsirea unor 1oieri *i
con!iscarea a%erilor iar punctul culminant #l repre+int$ uciderea celor .I de 1oieri *i imginea teri!iant$ a
piramidei de cranii dispuse ierar'ic pentru a-i o!eri soiei un leac de fric a*a cum #i promisese #n mod
cinic atunci c&nd aceasta #l rugase s$ opreasc$ %$rsarea de s&nge.
Tem&ndu-se de poporul r$sculat 1oierul Mooc #i cere lui :od$ reprimarea mulimii spun&nd c$ sunt ni!te
pro!ti la care domnitorul #i d$ o replic$ de%enit$ cele1r$3 Pro!ti, dar muli. 8olosindu-se de pre+ena
oportunistului 1oier despotul se sal%ea+$ pe sined&ndu-l mulimii #n!uriate care se r$+1un$ #n acest !el.
2entru prima data #n literatura rom&n$ este sc'iat portretul colectiv reaciile mulimii !apt ce ilustrea+$
te+a pa*optist$ a demo!ilismului (interesul pentru popor). n deznodmnt, sunt pre+entate urm$toarele
sec%ene epice3 re%enindu-*i din 1oal$ domnitorul se %ede #m1r$cat #n 'aine mona'ale *i amenin$ cu
moartea pe cei din /ur. Tem&ndu-se pentru %iaa !iului s$u doamna Ru"anda accep$ s!atul 1oierului
;pancioc *i #i pune otra%$ #n 1$utur$ lui L$pu*neanu care s!&r*e*te #n c'inuri sec%en$ ce ilustre+$ moti%ul
literar al asasin$rii asasinului. Portretul despotului, al tiranului medie%al este reali+at prin caracteri+are
direct,dar mai ales prin cea indirect reie*ind in !apte lim1a/ relaii cu celelalte persona/e3 este
am1iios %iclean ipocrit cinic s&ngeros a*a cum re+ulta din scenele urm$toare3 apelul la a/utor turcesc
scena din 1iseric$ a #mp$c$rii aparente scena osp$ului unde comand$ uciderea 1oierilor. Dorina de
putere #i alterea+$ con*tiina !$c&ndu-l s$-*i amenine propriul !iu 7ogdan succesorul s$u. Acesta este
persona/ul principal rotund eponim negati% !iind pre+entat #n antite+$ cu doamna Ru"anda. A%&nd
tr$s$turi preponderent romantice Ale"andru L$pu*neanul repre+int$ persona/ul e"cepional a!lat #n
#mpre/ur$ri de e"cepie.
n opinia mea re%ista Dacia literar$ a in!luenat e%oluia ulterioar$ a literaturii *i a culturii rom&ne
impun&nd un program estetic *i ideologic #n con!ormitate cu ideile epocii pa*optiste. Re!eritor la creaia
lui Costac'e Negru++i aceasta r$spunde de+ideratului romantic cel de a contri1ui la !undamentarea unei
literaturi naionale .