Psihologia dezvoltrii la tineri aduli i adolesceni

Pe frontispiciul templului din Delphi statea scris "Cunoaste-te pe tine insuti".

Putem deduce astfel ca preocuparea oamenilor pentru autocunoastere si
optimizare exista de secole. Desi metodele folosite atunci erau muzica, dansul,
cantatul, poezia sau sportul, obiectivul era foarte asemanator cu cel pe care si-l
propun programele de dezvoltare personala de azi si anume imbunatatirea calitatii
vietii. Metodele si contextul au evoluat insa gratie preocuparii continue si, din anul
22, dezvoltarea personala a devenit disciplina de studiu in numeroase institutii de
invatamant.
! fi sociabil, a fi asertiv, a fi increzator in propriile forte, a fi un bun partener
sau a comunica eficient, tine de dorinta ta de a dezvolta aceste abilitati si de a
invata, in cadrul unui program de dezvoltare personala alaturi de un profesionist,
cum sa gandesti si sa actionezi pentru a-ti folosi resursele la maximum.
"nii psihologi vorbesc despre adolescen#$ ca despre o perioad$ de criz$,
cunumeroase probleme pe plan afectiv %i comportamental, cu tensionarea rela#iilor
dintreadolescent %i familie. !ceea%i p$rere o au %i mul#i p$rin#i, profesori, persoane
mai &n v'rst$ care condamn$ (tineretul de azi) %i consider$ c$ tinerii sunt neserio%i,
incapabilide a-%i asuma responsabilit$#i.
*n concep#ia lui +ri,son conflictul central al adolescen#ei este cel dintre
formare a identit$#ii %i confuzia de rol.
-entimentul identit$#ii include concep#ia despre sine %i stima de sine.
Concep#ia despre sine cuprinde p$rerile despre calit$#ile %i defectele pe care le
avem - sau credem c$ le avem .de ex. o adolescent$ se poateconsidera fiic$
ascult$toare, student$ bun$, prieten$ fidel$, talentat$ la desen etc./.
-tima de sine reprezint$ modul &n care ne autoapreciem. Dac$ credem c$
avem mai multe calit$#i dec't defecte, atunci avem &ncredere &n noi %i, implicit, mai
multe %anse dereu%it$. Dac$ punem accentul pe defecte, atunci avem sentimente de
inferioritate, %i vomaborda problemele cu mai mult$ anxietate, ceea ce reduce
%ansele de succes.
0ormarea sentimentului identit$#ii este un proces &ndelungat %i destul de
dificil. Mul#i adolescen#i trec printr-o perioad$ de1criz$ de identitate)&n cursul c$reia
&%i pun foarte multe &ntreb$ri de tipul2 cine sunt eu, cum ar trebui s$ m$ comport &n
diferitesitua#ii. 3 cauz$ important$ a acestei crize este legat$ de faptul c$
adolescentul seintegreaz$ &n grupuri sociale &n care trebuie s$ interpreteze variate
roluri .s$ se supun$ &nrela#iile cu p$rin#ii sau profesorii, s$ colaboreze cu prietenii, s$
organizeze activitateasau s$ se impun$, s$ domine &n unele &mpre4ur$ri/. +l poate s$
devin$ nesigur privind modul &n care trebuie s$ se comporte, poate s$ adopte
comportamente nepotrivite situa#iei. *n aceste situa#ii vorbim despre confuzia de rol.
*n perioada crizei de identitate mul#i adolescen#i au tendin#a de a se autoanaliza. +i
doresc s$ &%i cunoasc$ aptitudinile, motiva#iile, interesele, sentimentele, &ncearc$ s$
&%ielaboreze un sistem de valori.
5a &nceputul adolescen#ei capacitatea de autocunoa%tereeste limitat$.
!dolescentul &ncearc$ s$ se evalueze &n raport cu ceilal#i, dar fa#$ de al#ii .mai ales
fa#$ de p$rin#i/ este foarte critic, &n timp ce fa#$ de propriile sl$biciuni este foarte
&ng$duitor. -pre mi4locul etapei adolescentul dore%te s$ afle cine este el, care sunt
calit$#ile %idefectele sale, care sunt valorile prin care se poate exprima &n mod
autentic .valori ce serefer$ la aspectul fizic, &mbr$c$minte, la preferin#e &n domeniul
muzicii, activit$#idistractive, rezultate %colare, op#iuni privind cariera etc./. +l dore%te
s$ %tie cum se poate autoafirma, cum &%i poate dovedi lui &nsu%i %i celor din 4ur
unicitatea, personalitatea. !cesta este un proces &ndelungat de formare a identit$#ii,
un proces &nc$rcat de tensiuni,de conflicte interne, %i cu cei din 4ur. *n cursul acestui
proces adolescentul &%iconstruie%te identitatea prin care se diferen#iaz$ de cei din
4ur. 0ormarea sentimentuluiidentit$#ii &n adolescen#$ st$ la baza personalit$#ii stabile
din perioada adult$. -pre sf'r%itul adolescen#ei autocunoa%terea devine mai
obiectiv$.
Care este cadrul si ce metode utilizeaza dezvoltarea personala6
3rice tip de dezvoltare are nevoie de un cadru si directii de actiune, de
metode de evaluare a progresului si a rezultatelor. 7ncludem aici stabilirea de
obiective, strategii pentru atingerea acestora, instrumente de evaluare si masurare,
sistem de feedbac, care ofera informatii despre schimbare.
7n functie de nevoile identificate planul de dezvoltare personala poate avea
drept obiective 2
Dezvoltarea competentelor
"n management al emotiilor mai eficient
3btinerea autonomiei
Dezvoltarea unor relatii interpersonale mature si sanatoase
7mbunatatirea stimei de sine si8sau stabilirea identitatii
Cresterea abilitatilor sociale
Dezvoltare spirituala
Conceptele cel mai des folosite in dezvoltarea personala sunt imaginea de
sine, stima de sine, aptitudinile si abilitatile personale, motivatia, emotiile si
mecanismele de aparare si adaptare, autoeficacitatea perceputa.
Ce rezultate concrete pot obtine in urma unui proces de dezvoltare
personala6
Cresterea performantelor profesionale
9elatii armonioase in cadrul familiei, in mediul social si profesional
!cceptare de sine si relaxare
7mbunatatirea calitatii vietii
-trategii eficiente de rezolvare de probleme si de gestionare a conflictelor
si multe altele...
0iecare persoana are un set de calitati si aptitudini, insa nu intotdeauna
acestea sunt folosite la maximum pentru atingerea obiectivelor propuse.
Cunoasterea caracteristicilor individuale reprezinta un prim pas in procesul de
dezvoltare personala. 7ncludem in aceste caracteristici atat punctele noastre tari cat
si pe cele slabe. Cunoscandu-le putem lucra pentru optimizare si folosirea tuturor
resurselor in scopul imbunatatirii stimei de sine, a imaginii pe care o avem despre
noi si pe care o transmitem si celorlalti, a acceptarii de sine si cresterii
performantelor in ceea ce intreprindem.
Personalitatea este organizarea mai mult sau mai pu#in durabil$ a caracterului
.latura responsabil$ de modul &n care oamenii interac#ioneaz$ &n cadrul societ$#ii/,
temperamentului.latura dinamico-energetic$/, aptitudinile .inteligen#a, aptitudinle
cognitive, sociale, artistice, tehnice, fizice/ %i fizicului unei persoane. !ceast$
organizare determin$ adaptarea sa unic$ la mediu.
Exerciiu: Elevii vor fi organizai n patru grupe(A, B, C, D) i vor avea de identificat
punctele forte, respectiv pe cele slae ale celor patru profiluri de personalitate: A !
"angvinicul popular, B! Colericul puternic, C! #elancolicul perfect, D! $leg%aticul
linitit &
Concluzie. !utocunoa%terea sau autoaprecierea reprezint$ cunoa%terea punctelor
tari %i slabe, a capacit$#ilor, aptitudinilor %i atitudinilor, a tr$s$turilor de personalitate
precum %i a gradului lor de dezvoltare. !utocunoa%terea e necesar$ fiindc$ ea
reprezint$ primul pas spre autoeduca#ie.
7maginea de sine este modul &n care o persoana &%i percepe propriile
caracteristici fizice, cognitive, emo#ionale, sociale %i spirituale: este o reprezentare
mental$ a propriei persoane, un 1tablou) &n care sunt incluse cuno%tin#e despre sine
.abilit$#i, comportamente, emo#ii, cuno%tin#e, valori, etc./ %i care ne a4ut$ s$ ne
regl$m comportamentul &n societate.
7magine de sine pozitiv$2
Cre%terea performan#elor %colare .persoana &%i estimeaz$ corect resursele,
&%i asum$ responsabilit$#i &n conformitate cu cerin#ele %i resursele proprii/:
9ela#ii armonioase &n cadrul familiei .respectul de sine determinat de o
imagine de sine pozitiv$ favorizeaz$ manifestarea respectului din partea
celorlal#i: rezolvarea conflictelor este mai simplu de realizat &n condi#iile &n
care cei implica#i &n conflict nu se auto&nvinov$#esc %i nu &i &nvinov$#esc pe
ceilal#i/:
9ela#ii bune cu colegii %i prietenii de aceia%i v'rst$ .elevii &%i pot pune &n
evident$ calit$#ile f$r$ a le devaloriza pe ale celorlal#i/
7magine de sine negativ$2
-c$derea performan#elor %colare sau la locul de munc$, datorit$ subestim$rii
resurselor, neasum$rii responsabilit$#ilor:
9ela#ii nearmonioase &n cadrul familiei .lipsa de respect fa#$ de sine
favorizeaz$ lipsa respectului manifestat fa#$ de ceilal#i membri din familie: &n
timpul conflictelor se &nvinov$#esc excesiv sau &i critic$ pe ceilal#i/:
9ela#ii deficitare cu cei de aceea%i v'rst$ .elevii vor s$ &%i men#in$ stima de
sine crescut$ impun'ndu-se, &ns$ fac acest lucru nerespect'nd drepturile
celorlal#i %i valoarea lor, ceea ce afecteaz$ rela#iile cu ace%tia.
Modalit$#i de manifestare a imaginii de sine negative2
evitare ; atitudine de genul 1dac$ nu &ncerci nu gre%e%ti). 9etragerea %i
comportamentele timide, de evitare a confrunt$rii cu problemele sunt indici ai
imaginii de sine negative:
agresivitate defensiv$ ; un elev cu o imagine de sine negativa compenseaz$
atac'nd sursa frustr$rii .&l ironizeaz$ pe un coleg care a luat o nota mai
mare/:
compensare ; un elev care nu are succes la unele materii, le minimalizeaz$
importan#a %i &ncearc$ s$ aib$ succes la altele, pe care a4unge s$ le
considere mai importante:
motiva#ie sc$zut$ ; un elev cu o imagine de sine negativa va manifesta lips$
de &ncredere &n for#ele proprii. *n consecin#$, el va fi mult mai pu#in motivat s$
ini#ieze sau s$ se implice &n diverse activit$#i, deoarece nu se va sim#i &n stare
s$ le finalizeze cu succes:
rezisten#a ; elevii &ncearc$ s$ &%i 1conserve) imaginea de sine %i manifest$
rezisten#$ la schimb$ri, chiar dac$ aceste schimb$ri pot fi &n beneficiul lor.
+levii cu o imagine de sine negativ$ sunt mai rezisten#i la schimbare,
reduc'nd astfel riscul unui e%ec &n situa#ii dificile.
-tima de sine
- dimensiunea evaluativ$ a imaginii de sine %i se refer$ la modul &n care ne
consider$m ca persoane &n raport cu propriile a%tept$ri %i cu ceilal#i:
- evaluarea imaginii de sine difer$ radical de evaluarea comportamentelor:
- e%ecul adul#ilor &n a diferen#ia &ntre comportament %i persoan$ au frecvent
drept consecin#$ formarea unei stime de sine sc$zute:
- perceperea unui e%ec ca simptom al lipsei de valoare este nu doar in4ust$, ci
%i foarte d$un$toare persoanei. <aloarea unei persoane nu decurge din
performan#ele realizate de aceasta &ntr-un anumit domeniu, ci din ansamblul
tuturor comportamentelor, ac#iunilor %i poten#ialit$#ilor sale trecute, prezente %i
viitoare pe toate palierele vie#ii. "n elev poate avea note mici la %coal$ &ns$
s$ fie &n acela%i timp o persoana altruist$, respectoas$ %i s$ritoare, tr$s$turi
pentru care merit$ respectul nostru.
-tima de sine are 2 componente importante2
- +ficacitatea personala - 7ncrederea in abilitatea de a face fata provocarilor
vietii. +ficacitatea personala conduce catre sentimentul de control al propriei
vieti.
- 9espectul de sine - 7nseamna sa simti ca meriti fericire, implinire si iubire.
9espectul de sine faciliteaza sentimentul comuniunii cu ceilalti. 7ti da putere.
Cand avem incredere in capacitatea noastra de a gandi si de a actiona
efectiv, putem persevera atunci cand ne confruntam cu provocari dificile.
-tima de sine este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru a ne asigura
bunastarea. Prezenta ei nu face ca viata sa fie mai lina, fara probleme. Chiar si
oamenii cu stima de sine crescuta pot experimenta anxietatea, depresia sau teama,
atunci cand sunt coplesiti de probleme pe care nu stiu sa le gestioneze.
Exerciiu de intercunoatere& Blazonul personal&
"e prezint' c(teva lazoane ce au reprezentate prin desene)si%oluri valori
personale, aptitudini, interese& "e discut' si%olurile i se recunoate autorul&
Concluzie. 7maginea personal$ este propria noastr$ p$rere despre ce fel de
persoan$ suntem. =e d$m seama c$ imaginea de sine poate fi du%manul sau
prietenul nostru, depinde dac$ se hr$ne%te din e%ecurile din trecut pentru a ne
submina &n prezent, sau dac$ se hr$ne%te din succesele trecute pentru a ne da cura4
s$ tr$im &n prezent %i s$ progres$m.
! avea succes, putere, sau a fi placut de catre ceilalti nu-ti confera automat si o
stima crescuta de sine. De fapt, oamenii talentati si puternici care insa se indoiesc
de valoarea lor interioara sunt adesea incapabili sa se bucure de realizari, indiferent
cat de marete ar fi acestea.
Mostenirea genetica poate avea un rol important in ceea ce priveste stima de
sine. Modul in care parintii isi cresc copiii 4oaca de asemenea un rol important.
Parintii cu o stima de sine crescuta aseaza fundamentul pentru ca aceasta sa se
dezvolte si la copii lor. 7i cresc cu iubire si acceptare, au incredere in capacitatile lor
si au de la ei asteptari rezonabile.
-tima de sine este o consecinta a urmatoarelor procese interne fundamentale
care necesita un anga4ament pe termen lung2
- ! trai constient
- !cceptarea de sine
- 9esponsabilitatea de sine
- !sertivitatea de sine
- -tabilirea de scopuri, obiective
- 7ntegritatea
Exerciiu: Elevii extrag dintr*un plic caracteristici ale persoanelor cu sti%' de sine
sc'zut' sau ridicat' i le distriuie pe cele dou' panouri de flip c+art&
,ersoane cu sti%' de sine ridicat':
interpreteaz' situaiile noi ca fiind provocatoare, nu a%enin'toare
prefer' independena
i asu%' responsailit'i
se i%plic' n rezolvarea unor sarcini noi i le rezolv' f'r' prole%e
i expri%' adecvat e%oiile pozitive i pe cele negative
i asu%' consecinele aciunilor lor
sunt %(ndre de realiz'rile lor
ofer' ) cer a-utor
,ersoane cu sti%' de sine sc'zut':
sunt ne%ulu%ite de persoana lor n general (fizic, intelectual, aptitudinal etc&)
evit' responsailit'ile sau sarcinile noi
se si%t lipsite de valoare
refuz' s' i asu%e consecinele faptelor lor
%anifest' tolerana sc'zut' la frustrare
%anifest' rezisten' sc'zut' la presiunile negative ale grupului
i expri%' ntr!o %anier' neadecvat' e%oiile sau i le neag'
consider' %anifestarea e%oiilor o dovad' de sl'iciune
i la%eaz' pe ceilali pentru nerealiz'rile lor
%anifest' agresivitate
Dezvoltarea personala implica schimbare. "neori este vorba despre
schimbarea altor persoane sau despre schimbarea mediului exterior pentru a ne
imbunatati sentimentele sau conditiile in care traim. De cele mai multe ori insa este
vorba in primul rand despre schimbari la nivelul propriului comportament, al
sentimentelor, abilitatilor, gandurilor sau proceselor inconstiente proprii.
>eneficiile acestui program2
Dezvoltarea inteligentei emotionale:
Cre%terea toleran#ei adolescentului &n situa#ii frustrante, cre%terea
autocontrolului.
*mbun$t$#irea rela#iei cu ceilal#i adolescenti %i cu adul#ii din 4urul lor
Cunoa%terea propriilor tr$iri emo#ionale %i exprimarea adecvat$ a acestora
3ptimizarea adapt$rii sociale
Pozitivarea imaginii de sine
7mbun$t$#irea stimei de sine
?asirea de solutii creative la realitatea curenta
Planul de dezvoltare personal$. Conceptul de planificare pentru dezvoltare
personal$ se refera la crearea unui plan de ac#iune care are la baz$2
@. con%tientizarea situa#iei,
2. reflectarea asupra situa#iei,
A. stabilirea scopurilor %i
B. stabilirea unui plan de ac#iune pentru dezvoltare personal$ &n contextul fie a
cariere, educa#ie, sau de dezvoltare personal$.
PDP .planul de dezvoltare personal$/, de asemenea, numit 7DP .plan de
dezvoltare individual/, include de obicei o declara#ie de viziune, puncte tari sau
competen#ele individului, precum %i etapele sau pa%ii care indic$ modul &n care
planul urmeaz$ s$ fie realizat.
Cermenul Planificarea pentu dezvoltarea personal$ .PDP/ este folosit pentru
a descrie un proces structurat prin care tinerii pot2 reflecta asupra experien#elor de
viat$, construi un plan de ac#iune cu scopul de a se dezvolta personal %i8sau
profesional %i a monitoriza propria lor dezvoltare.
Cermenul Planificare pentru dezvoltarea personal$ e utilizat %i &n scopul de a
sublinia faptul c$ acesta este un proces de &nv$#are activ$ &ntreprins de c$tre indivizi
pentru ei &n%i%i. -copul principal al unui PDP .Planul de dezvoltare personal$/ este
de a &mbun$t$#ii capacitatea unui individ de a &n#elege ce %i cum &nva#$, s$ ofere
oportunitatea unui proces planificat de &nv$#are %i s$ &%i asume responsabilitatea
procesului de &nv$#are individual.
7nten#ia este de a a4uta tinerii s$2
D &nve#e &ntr-o gama mai larg$ de moduri %i contexte dec't cele clasice:
D s$ devin$ mai independen#i, eficien#i %i &ncrez$tori &n procesul de &nv$#are
autodidact:
D s$ &n#eleag$ ce %i cum &nva#$ %i s$ &l rela#ioneze la un context mai larg:
D s$ recunoasc$ %i s$ fie &n m$sur$ s$ identifice elementele &nv$#ate %i prin urmare,
progresele pe care le face:
D utilizeze cuno%tin#e &nv$#ate pentru atingerea obiectivelor specifice planificate:
D revizuiasc$, planifice %i s$ &%i asume responsabilitatea pentru propriul proces de
&nv$#are:
D s$ articuleze obiective personale %i s$ &%i evalueze propriul progres realizat pentru
atingerea acestora:
D &ncura4eze o atitudine pozitiv$ asupra procesului de &nva#are pe toat$ durata vie#ii:
D recunoasc$ %i s$ defineasc$ nevoile de &nv$#are.
-copul PDP este s$2
D defineasc$ obiectivele personale pe termen scurt %i pe termen lung:
D decid$ ce este de f$cut pentru atingerea acestor obiective:
D s$ identifice, s$ analizeze %i s$ &n#eleag$ propriile punctele tale tari %i punctele
slabe:
D reflecteze asupra %i s$ ia parte activ &n planificarea %i dezvoltarea abilit$#ilor
personale:
D &i fac$ mai eficien#i &n &ndeplinirea sarcinilor.
"nele dintre beneficii pentru tineri sunt2
D integrarea obiectivelor personale cu cele organiza#ionale %i prin aceasta
&mbun$t$#irea capacit$#ii de a se alinia %i a-%i eficientiza experien#a de voluntariat:
D s$ &i a4ute s$ &%i stabileasc$ &ncotro doresc s$ se &ndrepte %i de ce au nevoie pentru
a a4unge acolo:
D s$-%i eficientizeze monitorizarea %i progresul propriului proces de &nv$#are:
D s$ ofere oportunitatea de a discuta oportunit$#ile de dezvoltare &ntr-un cadru
profesional pentru a putea primi suport %i feedbac,:
D s$ redea &ncredrea &n idea c$ 1orice este posibil, %i c$ obiectivele nu sunt de
neatins dac$ sunt abordate pas cu pas):
D s$ determine punctele de &nv$#are %i s$ identifice oprtunit$#ile pentru acestea:
D s$ &i preg$teasc$ la solicit$rile pe care le vor &nt'lni:
D s$ ofere o abordare practic$ pentru intergrarea oportunit$#ilor pe care le ofer$
%coala at't &n dimensiunea vertical$ c't %i &n cea orizontal$.
PDP-ul are dou$ rezultate2
D Primul este &mbun$t$#irea auto-con%tientiz$rii punctelor personale tari %i a
punctelor slabe %i direc#iilor necesare pentru schimbare. Procesul este destinat
pentru a a4uta persoanele s$ &n#eleag$ valoarea ad$ugat$ pe care o aduce procesul
de &nv$#are, pentru c$ rela#ioneaz$ &ntreaga persoan$ &n procesul de &nv$#are.
D Cel de al doilea rezultat este cre%terea responsabiliz$rii individuale vis-a-vis de
propriul proces de &nv$#are prin men#inerea unui 4urnal al experien#elor de &nv$#are %i
realiz$rilor, a reflec#iilor personale %i planurile de auto-dezvoltare, care furnizeaz$ o
resurs$ unic$ pentru fiecare individ.
+xist$ dou$ modele de planificare personal$2 cea pornind de la prezent spre
viitor %i cea pornind de la viitor spre prezent. "nii autori sus#in c$ atunci c'nd
planific$m cele dou$ modele de fapt se &mpletesc %i c$ procesul nostru de g'ndire
foloseste ambele strategii.
Pa%i minimi necesari pentru realizarea unui plan de dezvoltare personal$
@. !naliza personal$ -E3C
2. <iziunea
A. Direc#ii strategice
B. Planul de ac#iune
>ibliografie
@.>$ban !., .coord./, .2@/,Consiliere educa#ional$. ?hid metodologic pentru orele
de dirigen#ie %i consiliere, Clu4-=apoca.
2.>ernat -. +., .2A/,Cehnica &nv$#$rii eficiente, +ditura Presa "niversitar$
Clu4ean$,Clu4-=apoca.
A.>irch, !., .2/, Psihologia dezvolt$rii, +ditura Cehnic$, >ucure%ti.
B.>onta% 7., .@FFG/, Pedagogie, +ditura !55 +duca#ional, >ucure%ti.