CARTEA NUNTII

de Danion Vasile
Povestea vulturilor aurii
Sa stam de vorba
Despre mirajul sexualitatii
De ce sa ma casatoresc?
Despre Goana dupa Aurul nuntii sau western-ul maritisului
De ce nu ne ajuta Dumnezeu?
Despre fotomodele si Don Juani
Geniul si femeia de serviciu
anii vorbesc!
Despre influenta prietenilor
Parintii" prieteni sau dusmani?
inecuvantarea preotului
Despre vrajitoare si dezle#area cununiilor
Despre dra#ostea trupeasca
Scrisoare catre tinerii secolului $$%
&Daca stiam ca o sa ne certam atat'''&
(n examen cu multi restantieri
)uvinte catre cei care vor sa se recasatoreasca
&''''dar barbatul este mai e#al decat femeia'''&
)um sa ma pre#atesc pentru casatorie?
&Dumnezeu e baiat de cartier'''&
Povestea unei casatorii'''
Postfata la editia a doua
*u#aciuni
Prefata
Povestea vulturilor aurii
Se spune c+, departe, exist+ un loc foarte frumos, -n care tr+iesc vulturii aurii' .u toate
penele lor au aceast+ culoare nobil+, ci numai o arip+/ la masculi, cea dreapt+, iar la
femele, cea st0n#+' An de an, pe m+sur+ ce puii cresc, p+rintii pleac+ -n ultima lor
c+l+torie" zboar+ zile -ndelun#ate p0n+ ajun# la 1untele 2inistii' Acolo unde au murit si
p+rintii lor'
Si se mai spune c+ -ntr-un an, oprindu-se s+ se odi3neasc+ peste noapte, ultima c+l+torie
a devenit c0t se poate de trist+" vulturii au fost prinsi, printr-o mestesu#it+ curs+, de c+tre
niste oameni care credeau c+ se vor -mbo#+ti v0nz0nd penele care str+luceau ca soarele'
Au t+iat p+s+rilor preafrumoasele aripi si le-au a#+tat la br0u, ca pe niste scalpuri' &4i,
acum s+ se t0rasc+ pe jos, ca niste serpi, p0n+ mor' De ce au vrut s+ moar+ -n 1untele
2inistii?& - a -ntrebat unul dintre ei, care nu se #0ndea niciodat+ la moarte'
De durere si de am+r+ciune, vulturii mai slabi au murit imediat' 5ns+ cei tari se
-nc+p+t0nau s+ zboare cu o sin#ur+ arip+' 60lf0iau din ea, cu r+bdare, av0nd o voint+
nep+m0ntean+/ dar tot nu puteau zbura' Se #0ndeau cu tristete" &)e vor zice puii nostri,
care vor veni la anul s+ moar+ l0n#+ trupurile noastre, c0nd vor vedea c+ nu am ajuns la
1untele 2inistii?&
Sprijinindu-se unul de altul, si #0ndindu-se la urmasii r+masi acas+, doi vulturi au simtit
cum suferinta -ncepe s+ li se aline' Si st0nd asa, astept0nd parc+ s+ le creasc+ aripi, ei au
simtit c+ durerea se presc3imba -n putere'
Da, da, c3iar asa" st0nd lipiti unul de cel+lalt, durerea li se presc3imba -n putere' Au
-ncercat s+ zboare astfel/ la -nceput f0lf0iau din aripi -ncet, plini de sfial+, si apoi din ce
-n ce mai puternic' Pe m+sur+ ce se ridicau, de jos se vedea un sin#ur trup, cu dou+ aripi'
Se vedea o sin#ur+ cruce'
2u0ndu-se dup+ ei, s-au ridicat si alte cruci/ s-au ridicat spre 1untele 2inistii'''
Am scris povestea de mai sus #0ndindu-m+ la iubita mea sotie, )laudia' Povestea
vulturilor aurii e -ntr-un fel rezumatul conceptiei mele despre nunt+' )red c+ cei care se
c+s+toresc pentru ca prin dra#ostea lor s+ se sprijine unul pe cel+lalt pe calea m0ntuirii
au -nteles rostul familiei' )0nd iubesti pe cineva, -i doresti bucurie f+r+ sf0rsit' )0nd
iubesti pe cineva, vrei s+ -l stropesti cu apa dra#ostei tale' )0nd iubesti, vrei ca pe c3ipul
celuilalt s+ se vad+ c0t mai mult+ bucurie'
.u cred c+ poti iubi pe cineva f+r+ s+ te #0ndesti la vesnicie' .ecredinciosii au o
dra#oste foarte tensionat+, foarte crispat+" ei cred c+ dup+ moarte se termin+ totul'
)redinciosii stiu c+ dra#ostea adev+rat+ nu poate fi nimicit+ de timp' Stiu c+
-ntelepciunea se va sf0rsi, dar dra#ostea nu se va stin#e' De aceea -nvat+ s+ -i iubeasc+
pe ceilalti cu o dra#oste curat+, cu o dra#oste care nu piere'
Dra#ostea dintre sotii care ajun# -n 5mp+r+tia )erurilor nu se stin#e' 4 adev+rat c+ acolo
nu vor mai avea dorinta de a-si manifesta dra#ostea -n acelasi mod -n care au f+cut-o pe
p+m0nt 7m+ refer la dra#ostea trupeasc+ al c+rei rod sunt copiii8' Dar totusi asta nu
-nseamn+ c+ le#+turile sufletesti dispar, c+ sotul nu -si mai recunoaste sotia, c+ fiul nu -si
mai cunoaste mama' .u -ncerc s+ dezvolt aceast+ idee, fiind constient de riscul de a
sustine vreo #reseal+' Deci, f+r+ a -ncerca s+ dau l+muriri -n ceea ce priveste modul -n
care dra#ostea dintre soti poate birui timpul, voi -ncerca s+ pun pe 30rtie c0teva #0nduri
despre care cred c+ i-ar putea ajuta pe tinerii care vor s+ -si -ntemeieze o familie'
Spun doar at0t" c+ din c0t am -ncercat s+ cunosc -nv+t+tura crestin+ despre aceast+
problem+, -n nici un loc nu se pomeneste faptul c+ vreodat+ -n rai sotul nu -si recunoaste
sotia sau c+ fiul nu -si recunoaste mama' )i dra#ostea dintre ei nu numai c+ r+m0ne
aceeasi, ci c3iar sporeste'
Dar poate nu e potrivit s+ -ncep prin a spune c+ atunci c0nd iubesti pe cineva -i doresti
m0ntuirea, si faci tot ce -ti st+ -n putint+ pentru a-l ajuta s+ mear#+ pe acest drum' (nora
li se va p+rea ciudat c+ asa stau lucrurile' De aceea voi fi mai practic, spun0nd c+ tot cel
ce vrea s+ aib+ parte de -mplinire -n familie trebuie s+ caute s+ tr+iasc+ sub
binecuv0ntarea lui Dumnezeu'
Afirm cu toat+ convin#erea c+ cei care cred c+ -si pot f+uri o bucurie lumeasc+ prin
propriile puteri nu stiu ce pierd' Se pot #+si o sumedenie de moduri de -ntele#ere a
nuntii' Dar una sin#ur+ -mplineste" cea -n care cunosti dra#ostea binecuv0ntat+ de
Dumnezeu' *estul sunt artificii multicolore'
Atunci c0nd -ntele#i ce asteapt+ Dumnezeu de la o familie, -ntele#i si c+ nu te poti
c+s+tori cu oricine -ti iese -n cale' 5ntele#i c0t de #reu este s+ #+sesti un suflet care s+ -ti
poat+ sta al+turi pe drumul pe care vrei s+ mer#i'
Asa cum vulturii aurii au r+mas doar cu c0te o arip+, asa am r+mas si noi, -n fata acestei
lumi care -ncearc+ s+ ne murd+reasc+ cu nebunia si apostazia ei' 4xist+ unii care se
c+lu#+resc si prin puterea lui Dumnezeu zboar+ cu o sin#ur+ arip+' Dar cei care ale#
c+s+toria trebuie s+ fie constienti c+ -n viat+ va trebui ca ei s+ zboare unul l0n#+ altul'
Altfel nu se poate' Dac+ nu ne ale#em un om al+turi de care s+ putem zbura, un om de
care s+ ne sprijinim si pe care s+ -l sprijinim, atunci nu vom ajun#e la destinatie'
.ecazuri au toti, si bo#atii, si s+racii' .imeni nu cunoaste pe aceast+ lume numai
fericirea, nimeni nu se poate l+uda c+ nu cunoaste si necazurile' 5n fata acestei lumi cel
mai important lucru este s+ 5l ai pe Dumnezeu cu tine' Si, dac+ ai ales calea c+s+toriei, s+
-l ai al+turi de tine si pe omul pe care -l iubesti' Viata e o sit+ care cerne sentimentele
oamenilor' Sentimentele superficiale nu dureaz+' 9ot ce nu e profund dispare si las+
urme nedorite'
.imeni sau aproape nimeni nu se c+s+toreste pentru a avea parte de un esec, pentru a
divorta' 4xceptiile sunt rare si nu merit+ atentie' .e c+s+torim pentru a ne -mplini
dra#ostea' Si totusi, de ce exista at0tea desp+rtiri, at0tea divorturi?
De ce at0tia copii care cresc cu un sin#ur p+rinte? De ce at0tia copii poart+ -n inimile lor
ne-ntele#erea dintre p+rintii lor? De ce inimile lor s0n#ereaz+?
.u stiu dac+ esti la v0rsta la care s+ -ntele#i c0t de serioas+ e problema copiilor care
cresc departe de unul dintre p+rinti, de aceea voi face referire la ceva mai apropiat de
universul t+u'
Spune-mi, c0te prietene de-ale tale au c+zut prad+ dezn+dejdii c0nd cei pe care -i iubeau
le-au p+r+sit? Sau c0ti prieteni de-ai t+i au r+mas cu inima zdrobit+ afl0nd c+ ,,iubirea
vietii lor:: s-a -ndr+#ostit de altcineva?
)red c+ -ti dai seama c+, dac+ desp+rtirea unor tineri care se iubesc e uneori dramatic+, si
mai dramatic+ este desp+rtirea unor soti care, cu timp -n urm+, s-au unit -n fata lui
Dumnezeu' Poate c+ acele cazuri -n care divortul e f+cut de comun acord, cu exces de
politete si de respect 7am asistat la c0teva divorturi de acest #en8 par mai putin
dureroase' Dar ar trebui s+ fie privite si din alt+ perspectiv+" ce e mai trist, s+ vezi c+ o
sotie -si p+r+seste sotul, l+s0ndu-l cu oc3ii -n lacrimi, sau c+ doi oameni se despart
civilizat, ca si cum -ntre ei nu a fost nimic serios? 4 #roaznic s+ pui al+turi poza de acum
doi-trei ani, c0nd ieseau de la slujba )ununiei cu mare alai, si c0nd se sorbeau din oc3i,
si poza de la divort, c0nd sunt ca doi str+ini' 4 #roaznic c0nd -ntele#i c+ au c+lcat -n
picioare .unta' 4 #roaznic s+ -ti dai seama c+ pentru ei nunta nu a -nsemnat nimic'
Si ce s+ facem? S+ -nc3idem oc3ii si s+ nu vedem c+ asta e lumea -n care tr+im? De fapt,
divorturile sunt at0t de dese, -nc0t a ap+rut o -ntrea#+ filozofie a divortului, oamenii au
ajuns s+ considere c+ divortul e ceva normal' Adic+ -n loc s+ se -ntrebe care este cauza
divortului, s+ se -ntrebe ce e de f+cut pentru a nu se ajun#e la divort, ei caut+ s+ justifice
divortul' 5ntele# atitudinea lor, dar asta nu m+ -mpiedic+ s+ consider c+ e o atitudine las+'
Ascunz0ndu-i doctorului boala de care suferim, nu putem fi vindecati' .e putem l+uda
cu boala, prezent0nd-o drept o form+ superioar+ de s+n+tate' Si poate c+ printre cei care
sufer+ de aceeasi boal+ vom #+si oameni care s+ ne cread+' Si p0n+ murim tot putem tine
cuv0nt+ri despre forma de s+n+tate pe care o cunoastem' Dar nici un om s+n+tos nu ne
va crede'
Divortul este tot un fel de boal+' 4 o boal+ care apare -n urma consumului de substant+ ;
si a lipsei de substant+ $, a consumului de iubire de sine si a lipsei de iubire pentru
cel+lalt' 4 o boal+ previzibil+' 4 o boal+ de care sunt susceptibili cei care se c+s+toresc'
Dar cei care vor s+ fie feriti de o astfel de boal+ trebuie s+ ia m+suri de precautie' Si
m+sura cea mai potrivit+ este tocmai -ntemeierea unei familii care s+ stea sub
binecuv0ntarea lui Dumnezeu'
&Dar ce, nu toate familiile stau sub binecuv0ntarea lui Dumnezeu?&
4 #reu de dat un r+spuns precis la aceast+ -ntrebare' .u stiu dac+ Dumnezeu
binecuv0nteaz+ o familie din care lipseste dra#ostea, o familie din care lipseste credinta,
o familie ai c+rei membri nu vor s+ mear#+ pe calea m0ntuirii' inecuv0ntarea lui
Dumnezeu nu se poate fura' (n t0n+r care a luat de sotie o femeie b+tr0n+, #0ndindu-se
c+ peste c0tiva ani va ajun#e mostenitorul unei averi impresionante, nu -si pune
problema binecuv0nt+rii lui Dumnezeu' Se poate cununa cu ea, dar )ununia -i este spre
os0nd+'
5ndr+znesc s+ afirm c+ asa cum Sf0nta 5mp+rt+sanie le poate fi spre os0nd+ celor care se
-mp+rt+sesc cu nevrednicie, tot asa si 9aina )ununiei le este spre os0nd+ celor care au
tupeul de a-% cere lui Dumnezeu s+ binecuv0nteze o iubire care lipseste' .u -mi dau
seama cu ce ar fi bine s+ compar o astfel de nunt+, care mi se pare absurd+' Poate cu un
castel de nisip, dar ima#inea e prea inocent+, prea copil+reasc+'
Proverbul &nu poti vinde castraveti la #r+dinari& se potriveste foarte bine -n aceast+
situatie' .u 5l putem minti pe Dumnezeu' (nii -si -nc3ipuie c+ dac+ s-au cununat cu
persoana cu care tr+iau -n concubinaj au rezolvat toate problemele' < cunostint+ -mi
spunea c+ i s-ar p+rea mult mai vrednic de apreciat pozitia celor care, fiind constienti c+
relatia lor nu poate primi binecuv0ntare dumnezeiasc+ fiind bazat+ pe minciun+, s-ar
multumi cu cununia civil+'
Sunt multe cupluri care, dac+ ar fi -ntrebate de vreun du3ovnic de ce vor s+ se
c+s+toreasc+, ar putea afla c+ planurile lor sunt #resite' De altfel, nu putini sunt cei care
stiu bine c+ nu ar putea trece de -ntreb+rile urm+toare" &V+ iubiti? Vreti s+ v+ fiti
credinciosi unul altuia p0n+ la moarte? Vreti s+ v+ sprijiniti unul pe altul pe calea
m0ntuirii?&
.u e #reu s+ constatati c+, dac+ aceste -ntreb+ri ar fi puse perec3ilor care vor s+ se
c+s+toreasc+, nu putini ar r+spunde cu un &nu& 3ot+r0t' Asta -n cel mai bun caz, -n cazul
-n care nu ar r+spunde &da& numai de oc3ii lumii'
<amenii cred c+ se pot c+s+tori evit0ndu-2 pe Dumnezeu' )ei mai multi se cunun+ la
biseric+ numai datorit+ frumusetii ceremoniei' Dar nu -si dau seama c+ -si fur+ sin#uri
c+ciula' Si uite asa ajun# crestinii nostri s+ divorteze, uite asa se rec+s+toresc de c0teva
ori f+r+ s+ -si dea seama c+ Dumnezeu vine la fiecare slujb+ de )ununie, c3iar dac+ nu e
invitat de miri'
)red c+ omul modern ar fi -n stare s+ 5i cear+ lui Dumnezeu s+ nu se mai ba#e -n viata
lui, s+ -l lase liber' <mul modern vrea s+ se cunune -n joac+ si mai apoi s+ -si repare
#reseala divort0nd'
.umai c+ nu te poti juca cu juc+riile altuia f+r+ s+ -i ceri voie' 9ot asa nu poti falsifica
slujba )ununiei, transform0nd-o -ntr-o ceremonie lumeasc+' <ric0ti bani i-ar da
preotului, mirii uit+ c+ si Dumnezeu 5si cere taxa la fiecare )ununie' Dumnezeu e
zapciu, ia birul de la oameni' Dumnezeu e politist, cere carnetul de sofer' Adic+''' Adic+
Dumnezeu vrea ca cei care se c+s+toresc s+ stie foarte bine ce fac' )ine se -mp+rt+seste
cu nevrednicie nu poate sc+pa de os0nd+ spun0nd" &nu am stiut ce fac'''& 9ot asa mirii nu
pot spune" &nu am stiut ce e slujba )ununiei, nu ne-am dat seama c+ e ceva serios' .i s-a
p+rut un spectacol interesant'''&
Am afirmat c+ Dumnezeu e politist si zapciu pentru a protesta -ntr-un fel fat+ de
atitudinea celor care cred c+ 5l pot p+c+li' Dumnezeu nu e politist' .u le d+ amenzi celor
care se c+s+toresc din motive care nu sunt temeinice, si nici celor care o fac din motive
murdare' < mare amend+ ar fi s+ -i lase sin#uri, s+ se dea cu capul de pereti'
Pe un om care la sup+rare -si scoate oc3ii nu e nevoie s+ -l pedepseasc+ si Dumnezeu" s-
a pedepsit sin#ur' 2a fel se pedepsesc si cei care se c+s+toresc ca si cum ar intra la un
cinemato#raf si asteapt+ s+ vad+ un film interesant' )a si cum ar juca la loto si asteapt+
s+ vad+ dac+ au c0sti#at' .unta nu e o joac+' )3iar dac+ oamenii cred c+ pot trata nunta
ca pe o aventur+, c3iar dac+ divorteaz+ si se rec+s+toresc de zece ori, un lucru nu pot
obtine" -mplinirea'
4i pot c+uta -mplinirea -n multe alte lucruri, pot vorbi altora despre succesele pe care le
au pe plan profesional, dar -n ad0ncul inimii lor r+m0ne un munte de suferint+'
Ar fi dramatic dac+ -n biseric+ ar exista un beculet care s-ar aprinde ori de c0te ori
oamenii se -mp+rt+sesc cu nevrednicie, sau ori de c0te ori se cunun+ f+r+ s+ fie constienti
de ceea ce fac' Am repetat comparatia cu -mp+rt+sirea tocmai pentru c+ mi se pare c+
ambele &fapte& sunt #enerate de aceeasi atitudine, specific+ omului contemporan, de a
cultiva cu mult+ #rij+ superficialitatea at0t -n relatiile cu semenii, c0t si -n relatia cu
Dumnezeu'
Dumnezeu nu ne terorizeaz+ prin prezenta Sa sau prin minunile Sale' Dumnezeu vrea s+
5l iubim liberi' Si orice beculet ne-ar sufoca' 9otusi, ar trebui ca beculetul pe care ni l-a
l+sat Dumnezeu, adic+ propria constiint+, s+ fie -n stare de functionare'
5mi doresc sincer ca aceast+ carte s+ fie de ajutor tuturor celor care s-au s+turat de oferta
acestei lumi si vor s+ cunoasc+ o alt+ perspectiv+ asupra -ntemeierii unei familii' Asa
cum scriind -mpotriva practicilor =o#3ine nu am c+utat s+ obli# pe nimeni s+ duc+ o
viat+ crestin+, ci doar am -ncercat s+ ofer posibilitatea de a -ntele#e clar
incompatibilitatea practicilor =o#a cu -nv+t+tura lui >ristos, tot asa scriind despre .unt+
nu sustin c+ cititorii trebuie s+ primeasc+ -nv+t+tura crestin+ despre acest subiect'
Sunteti liberi s+ ale#eti s+ tr+iti cum vreti' Dar fiti constienti de urm+rile ale#erii voastre!
S stm de vorb...
Scriu pentru tine' Din moment ce tii -n m0n+ aceast+ carte e putin probabil s+ nu fii
interesat+ de continut' Probabilitatea ca tat+l t+u sau mama ta s+ o citeasc+ nu este totusi
exclus+' 4i nu se vor poticni -ns+ de faptul c+ nu m+ adresez lor'
Si totusi cineva s-ar putea poticni''' 4 vorba despre prietenul t+u'
De ce scriu doar pentru tine, nu si pentru el?
Precum se va putea vedea din continutul acestei c+rti, nu exist+ aproape nici o diferent+
-ntre ceea ce am de spus unei fete si ce as avea de spus unui b+iat' a c3iar -ncerc din
start s+ precizez c+ nu sunt de acord cu opinia, des -nt0lnit+ ast+zi, potrivit c+reia b+ietii
au dreptul de a -ncepe viata sexual+ -nainte de nunt+, iar fetele nu' 5n m+sura -n care
b+ietii ar avea acest drept, l-ar avea si fetele'
Si totusi de ce nu m+ adresez cu prec+dere b+ietilor? Poate si pentru c+ nu i-am v+zut
prea interesati de criteriile -ntemeierii unei familii crestine'
Am fost profesor de reli#ie la o scoal+ sanitar+ post-liceal+' 9ema favorit+ a elevelor,
dintre care unele erau mai -n v0rst+ dec0t mine, era viata crestin+ -n familie'
)red c+ -n afar+ de cuv0ntul Dumnezeu, cel mai des cuv0nt pe care l-am folosit la ore a
fost &familie&' Si pentru ele 7c+ b+ieti erau de zece ori mai putini8, cel mai important era
s+ le vorbesc despre familie' )um majoritatea fetelor erau nem+ritate, f+ceam dese
referiri la -ntemeierea unei familii'
5ntr-un fel prin aceast+ carte le multumesc pentru c+ m-au ajutat s+ -ntele# c0t de
important este pentru o t0n+r+ modul -n care se pre#+teste pentru -ntemeierea unei
familii' )3iar dac+ de obicei aceast+ pre#+tire const+ mai ales -n a te modela dup+
exi#entele lumii acesteia'
Si le multumesc tuturor prietenelor mele care au avut desc3iderea de a-mi -mp+rt+si
fr+m0nt+rile lor le#ate de c+s+torie' Dar eu nu scriu acum pentru aceste prietene, mai
ales c+ majoritatea sunt deja sotii, ci scriu pentru tine' 1i-e #reu s+ nu stiu cui m+
adresez' As vrea s+ stiu cine esti, pentru c+ mi-ar fi mult mai usor s+ m+ adresez unei
persoane pe care o cunosc' Dar nestiind, -ntre r0ndurile mele vei #+si c0teva care cu
si#urant+ nu ti se potrivesc' De exemplu, presupunerea c+ ai deja un prieten' De obicei
fetele citesc o astfel de carte la v0rsta la care se #0ndesc la m+ritis' 4 oarecum firesc ca
la aceast+ v0rst+ s+ ai un prieten' 5ti voi scrie si ce ar putea fi nefiresc -ntr-o astfel de
prietenie'
6iind -ndr+#ostit de )laudia, la un moment dat mi-a venit s+ -i cert pe prietenii mei mai
-n v0rst+ care nu au fost -n stare s+ -mi spun+ c0t de minunat este s+ iubesti' 2e-as fi
reprosat c+ si din cauza faptului c+ nu m-au ajutat s+ -ntele# c0t de mult te
-nfrumuseteaz+ dra#ostea, deci si din cauza lor, nu mi-am petrecut studentia al+turi de
)laudia'
Dar -ntele#0nd c+ e prea t0rziu ca s+ mai fac observatii de acest #en altora, am -nteles si
c+ trebuie s+ scriu o asemenea carte' < carte care s+ -i ajute pe tineri s+ fie mult mai
atenti dec0t am fost eu atunci c0nd vor s+ -si -ntemeieze o familie' 4ram -n stare s+ m+
c+s+toresc cu oricare dintre celelalte prietene pe care le-am avut de c0nd m-am apropiat
de iseric+' Si Dumnezeu m-a ferit de fiecare dat+' < dat+ c3iar -n c3ip minunat/ poate
c+ -ti voi scrie mai t0rziu despre asta'
S+ fiu putin mai practic" ce am eu cu tine?
(na si poate cea mai important+ problem+ este c+ esti sora mea -n >ristos' Si stii doar c+
noi crestinii ne ru#+m -n fiecare zi unii pentru altii, si pentru cei pe care -i cunoastem dar
si pentru cei pe care nu -i cunoastem' Din moment ce -ncerc s+ te ajut prin ru#+ciunile
mele, de ce nu as -ncerca s+ te ajut si prin scrisul meu?
Din clipa -n care am -nceput s+ scriu aceast+ carte am avut n+dejdea c+ -ti va fi de folos'
5mi doresc s+ nu m+ fi -nselat'
5mi doresc at0t de mult s+ fie c0t mai multe familii crestine! 5n aceste vremuri de c+dere
si de apostazie fiecare dintre noi avem o mare responsabilitate fat+ de ceilalti' )u c0t vor
fi mai putini crestini, cu at0t le va fi mai #reu s+ reziste' Vor rezista, prin 3arul lui
Dumnezeu, dar crucea le va fi foarte #rea'
5ntemeierea unei familii este lucrul de care depinde -n mod cov0rsitor viitorul t+u si al
celui cu care te vei c+s+tori si al copiilor pe care -i veti avea' Dar nu numai fat+ de copiii
t+i si fat+ de sot vei fi r+spunz+toare, ci si fat+ de cei care vor fi influentati de exemplul
vostru' Poate c+ p0n+ acum nu te-ai #0ndit la acest lucru' Ar fi bine totusi s+ fii
constient+ de faptul c+ oamenii sunt -ntr-o le#+tur+ foarte vie si se molipsesc unii de la
altii si de obiceiuri bune, si de obiceiuri rele'
Am -ntrebat o elev+ care era foarte preocupat+ s+ fie c0t mai sex= dac+ -si d+ seama ce
fel de viitor o asteapt+' 1i-a spus c+ sper+ c+ un tip cu bani se va -ndr+#osti de ea'
&un, se -ndr+#osteste, te ia de sotie, si apoi?&
&Apoi r+m0n sotia lui, si o s+ am parte de o viat+ f+r+ #riji si f+r+ lipsuri'''&
74xist+ astfel de femei si nu putine' )e bucurii ar putea simti o fat+ care s-a m+ritat
pentru bani? Putine' +rbatul care a luat-o ca pe o marf+ se va s+tura -n cele din urm+ de
ea' Ar fi -ntr-un fel si vina ei' S-a prezentat ca un produs, va fi tratat+ ca atare' )e
m+rturie va da despre c+s+torie o astfel de femeie? .u m+ refer la m+rturii scrise/ putini
oameni scriu c+rti care v+d lumina tiparului' Dar f+r+ s+ fie constienti toti oamenii scriu
cu cerneala faptelor lor c+rti prin care propov+duiesc -n t+cere ce au -nteles din viat+'
6aptele exprim+ conceptia de viat+ a omului' Dac+ vrei, ele sunt filosofia practic+ a
vietii noastre' )um ar putea spune o astfel de fat+ c+, prin c+s+torie, doi tineri se unesc
pentru a mer#e -mpreun+, pe calea -mplinirii, -n timp ce ea se m+rit+ pentru bani? <
astfel de afirmatie nu ar fi luat+ -n serios de nimeni'8
&ine, dar -ti dai seama c+ vei avea si destule necazuri?&
&Da, nu m+ -ndoiesc' 4u am f+cut aceast+ ale#ere cunosc0ndu-mi sl+biciunile' Stiu c+ nu
asta e cea mai bun+ variant+' Dar asta mi se potriveste'&
*efrenul acesta de justificare a #reselilor prin invocarea neputintelor nu dovedeste -ns+
cunoastere de sine' Dovedeste o fals+ cunoastere de sine care se fundamenteaz+ pe
excluderea lucr+rii lui Dumnezeu -n viata personal+' 9oti Sfintii puteau spune" &ne
vedem p+catele, vedem c+ suntem iubitori de patimi, deci suntem condamnati s+
r+m0nem asa'& Dar ei, cu c0t -si vedeau mai bine p+catele, cu at0t se ru#au ca Dumnezeu
s+ -i lumineze' Si cu c0t urcau pe trepte mai -nalte, cu at0t -si vedeau p+catele mai bine'
Si c3iar dac+ p+catele unora dintre ei, cum ar fi furtul unei smoc3ine, nou+ ni se par
ne-nsemnate, totusi ei le-au v+zut ca pe niste ziduri care -i dep+rtau de Dumnezeu'
2a fel ar trebui s+ vedem si noi neputintele pe care le invoc+m atunci c0nd vrem s+ lu+m
3ot+r0ri #resite'
&Dar ai vrea ca fiica pe care o vei avea s+ aib+ parte de o c+snicie ca aceea spre care te
-ndrepti tu?&
&.u, nu cred' 1i-as dori ca ea s+ fie mai puternic+ dec0t mine' S+ aib+ parte de o iubire
adev+rat+, de o familie adev+rat+'''&
)el putin aceast+ afirmatie m-a mai linistit putin' Sufletul fetei nu era zdrobit total de
patima l+comiei' )0t+ vreme -ntele#e c+ ale#erea ei nu e cea mai bun+ cred c+
Dumnezeu are cum s+ o sc3imbe' Atunci -ns+ c0nd oamenii sunt m0ndri de #reselile lor,
ba c3iar ar vrea s+ le repete si altii, p+catul s-a fixat -n inimile lor si iese cu mult mai
#reu'
9u ar trebui s+ ale#i o familie despre care s+ fii si#ur+ c+ e cea mai bun+ ale#ere' Stai si
compar+ toate tipurile de familie, dar #0ndeste-te si la faptul c+ peste o vreme vom da
socoteal+ pentru toate faptele noastre'
Sunt convins c+ si c0teva fete care vor s+ se m+rite pentru bani vor desc3ide aceast+
carte' 4u iau acum o piatr+ si dau -n ele" &.u v+ e rusine, faceti umbr+ p+m0ntului''' <,
de ce nu sunteti voi cu mintea -ntrea#+'''&, si aici lista de mustr+ri ar putea continua'
)e am rezolvat cu asta? .imic' 4le tot pentru bani s-ar m+rita' )red c+ a face ale#eri de
#enul acesta -nseamn+ a fi bolnav sufleteste' .u pe bolnavi i-as acuza eu' 5ncerc s+ -i
-ntele# si spun c+ -ntr-o lume at0t de -ndep+rtat+ de Dumnezeu cum este lumea de ast+zi
nu este de mirare c+ au cedat' 9r+im o lume -n care anormalul este privit ca normal' Am
citit de at0tea ori aceast+ afirmatie, -nc0t m-am cam plictisit de ea' )red c+ ai mai citit-o
si tu'
4u consider c+ mai important dec0t a constata aceasta este a -ncerca s+ propui o
alternativ+' 9r+im -ntr-o lume din care normalul este aproape exclus' .u lipsesc nici
soriceii de bibliotec+ ce r+sfoiesc tomurile de literatur+ reli#ioas+ cu pasiunea unui
filatelist, f+c0ndu-si din acest studiu straniu un 3obb=' Dar ei se informeaz+ asupra
normalului din interes pur c+rtur+resc' .u au de #0nd s+ -l tr+iasc+' 4 destul de incomod'
5mi dau seama c+ -ncercarea mea de a prezenta criteriile de -ntemeiere ale unei familii
pot st0rni ironia unor cititori si cititoare, care ar parcur#e r0ndurile mele numai ca s+ se
delecteze' 2e multumesc si acestora pentru atitudinea lor' Pentru c+ prin ea -mi confirm+
c0t de diferit+ e optiunea lor si c0t de firesc este ca alternativa pe care o prezint eu s+ fie
cunoscut+ si de altii'
Aceast+ alternativ+ nu este o creatie proprie' .u e ori#inal+' 4 ceea ce am primit de la
alti prieteni mai -n v0rst+, oameni cu experient+ -n problemele familiei' .u expun aici -n
detaliu pozitia crestin+ privitoare la aceast+ problem+, desi am -ncercat s+ identific
aceast+ pozitie' Sunt si lucruri care ar putea fi reprosate' (nul dintre ele este c+ poate voi
vorbi prea desc3is despre viata sexual+ a tinerilor de ast+zi' Dar cum tu nu tr+iesti acum
o sut+ de ani, mi se pare necesar s+ fac referire si la mediul care te -nconjoar+'
&Sunt sex=, sex=, stiu c+ m+ vrei'''& e un refren pe care nu cu mult timp -n urm+ l-ai auzit
si tu pe strad+, la metrou, -n autobuz' 4xist+ o mie de refrene de acest #en, fiecare
ar+t0ndu-ne un alt mod de a ne abate de la -ntele#erea traditional+ a c+s+toriei'
2umea aceasta -si c0nt+ cu putere refrenul ei' 2a r0ndul meu, -ncerc s+ -ti c0nt si eu'
Dac+ ai v+zut filmul istoric &%nim+ ne-nfricat+&, poate -ti aduci aminte replica din
secventa -nmorm0nt+rii tat+lui lui ?illiam ?allace, eroul Scotiei' &)0nt+ c0ntece
proscrise din cimpoaiele lor proscrise'''& Asta era una dintre formele de rezistent+ a
scotienilor -n fata invadatorilor en#lezi' 5n fata invadatorilor spirituali, care -ncearc+ s+
ne -ndep+rteze de tot ceea ce e curat si binepl+cut lui Dumnezeu, mi-as dori s+ -ti c0nt si
eu un c0ntec despre frumusetea -ntemeierii unei familii' .umai c+ invadatorii de ast+zi
nu ne dau nici m+car dreptul de a fi proscrisi' Adic+ ne las+ s+ ne spunem c0ntecele f+r+
oprelisti, fiind convinsi c+ muzica noastr+ va fi acoperit+ de a lor' 4u totusi cred c+ nu e
de ajuns s+ protest+m fat+ de faptul c+ ei -ncearc+ s+ ne modeleze dup+ criteriile lor'
)red c+ e cazul s+ c0nt+m c0ntecele noastre' S+ nu ne poticnim c+ suntem putini' Pentru
c+, dac+ vom sti s+ c0nt+m cum trebuie, unii dintre ei se vor l+sa vr+jiti de muzica
noastr+' )3iar dac+ deocamdat+ stau departe, vor veni la noi' Si pentru a-i atra#e nu este
de ajuns s+ le spunem ce nu ne place la muzica lor' Asa nu vom rezolva nimic' )i trebuie
s+ le d+m sansa s+ asculte si muzica noastr+'
9e ro#, citeste cu atentie cele scrise -n aceast+ carte' 5mi dau seama c+ dac+ ai pune pe
un c0ntar tonele de minciuni despre familie pe care vrea s+ ti le inoculeze lumea aceasta
si @ilo#ramele de -nv+t+turi curate pe care le-ai primit despre acest subiect nu e #reu s+
deducem -ncotro s-ar -nclina balanta'
Dar n+dejdea mea este la Dumnezeu' 4l -ti vrea binele' 4l vrea s+ ai o viat+ cu adev+rat
-mplinit+' Si 4l te poate convin#e de faptul c+ numai familia crestin+ te poate bucura cu
adev+rat, oric0t de #rea ar fi crucea pe care o ai de purtat'
(it+-te la marii actori sau la oamenii politici' Vezi ce viat+ de familie au! Vezi c0te
divorturi, c0te subiecte fierbinti pentru articole de scandal! Vezi c0t+ durere e -n inimile
lor! Dar ce -ti scriu despre ei, vezi c0t+ durere e -n inimile celor care nu au familii
crestine!
Si tu -mi poti r+spunde acum" &nu v+d durere -n inimile lor'&
Adultii sunt niste fiinte foarte ciudate' Pentru mine a fost un soc s+ -mi dau seama c0t de
diferit+ fat+ de realitate este ima#inea pe care o aveam despre unii dintre ei' Se lupt+ cu
toate puterile s+ -si ascund+ esecurile si s+ lase o impresie bun+' 4 at0ta teatru!
.u e pl+cut s+ auzi cum o femeie -si laud+ sotul c+ e bun, desi sotul o -nseal+ sau face
alte p+cate' At0tea minciuni sufoc+' < astfel de femeie minte pentru a-si acoperi sotul,
dar mai ales pentru a nu fi nevoit+ s+ recunoasc+ c+ a #resit c0nd s-a m+ritat' <amenii nu
vor s+ recunoasc+ c0t de triste sunt familiile din care lipseste >ristos' %ar c0nd o fac, o
fac numai pentru a face apolo#ia concubinajului, nu pentru a m+rturisi c+ re#ret+ c+ nu
au fost -n stare s+ -si -ntemeieze o familie crestin+'
Poate c+ tu nu crezi ceea ce -ti spun' Poate c+ tu cunosti familii care nu mer# la iseric+,
dar -n ele domneste linistea' Dar -n astfel de familii diavolul -nsusi e cel care ve#3eaz+ la
p+strarea linistii' Dac+ -ntre soti ar ap+rea tensiuni, atunci poate c+ unul dintre ei si-ar
ridica privirea spre Dumnezeu' <r, de acest lucru se teme cel mai tare -n#erul
-ntunericului' Si el face tot ce -i st+ -n putere ca s+ nu se ajun#+ la tensiuni' <ricum,
aceste cazuri sunt destul de rare' Diavolul -i tine pe multi -n brate si f+r+ s+ le ofere o
viat+ linistit+'
Stiu c+ sunt fete care zic" &nu stim ce va fi dup+ moarte, m+car s+ ne fie bine pe lumea
asta'& 6ete care ar fi #ata s+ alea#+ o viat+ de familie ca cea despre care tocmai ti-am
vorbit' 6ete c+rora dac+ le-ar vorbi cineva despre suferintele vesnice ale celor care
tr+iesc departe de Dumnezeu ar r+spunde" &.u ne sperie c3inurile iadului' .u ne
intereseaz+ dec0t s+ ne fie bine -n lumea aceasta'&
Acestor fete cartea mea li s-ar p+rea plicticoas+' Dar nu puteam scrie o carte despre
familia binecuv0ntat+ de Dumnezeu care s+ fie -nteleas+ de c+tre persoane care nu cred
-n 4l' .u ar fi avut nici un sens' 4 ca si cum le-as fi c0ntat la pian surzilor' Surzii ar fi
putut aprecia 3ainele si frizura mea, si poate si aspectul pianului, dar -n privinta muzicii
nu ar fi avut prea multe de spus'
2a baza tuturor explicatiilor mele st+ convin#erea c+ prima instant+ -n fata c+ruia trebuie
s+ r+spundem dac+ suntem de p+rere c+ e bine s+ ne c+s+torim cu cineva e Dumnezeu'
Pe c0tiva cunoscuti de-ai mei i-a mirat c0nd, atunci c0nd mi-au prezentat fata cu care
voiau s+ se c+s+toreasc+, i-am -ntrebat, putin ironic"
&Si Dumnezeu ce p+rere are despre planurile voastre?&
&.u stiu, de unde vrei s+ stiu?&
&)rezi c+ 5i este binepl+cut lui Dumnezeu faptul c+ ai ales-o pe ea?&
&.u mi-am pus problema''''&, au r+spuns cei mai multi'
Ar fi bine ca tu s+ -ti pui aceast+ problem+ -n clipa -n care te 3ot+r+sti s+ -ti le#i viata de
cineva' Pentru c+ dac+ nu tii cont de Dumnezeu sunt convins c+ vei re#reta'
Stiu c+ Dumnezeu nu are un telefon public, la care s+ sun+m imediat si s+ primim repede
r+spunsurile de care avem nevoie' Dar mai stiu si c+ Dumnezeu nu ne las+ sin#uri' Dac+
mer#em pe calea m0ntuirii pe care ne-a ar+tat-o >ristos, la fiecare pas 4l ne va c+l+uzi'
Si ne va vorbi ori prin du3ovnic, ori prin #0ndurile pe care le insufl+ -n inimile noastre,
ori prin p+rinti, ori prin prieteni, ori prin diferite -nt0mpl+ri prin care trecem din
r0nduiala Sa'
Ar fi fost mai simplu ca sin#ura problem+ dintre cei doi tineri s+ fie armonia fizic+'
Atunci cartea aceasta ar fi avut un si#ur capitol' Problemele sunt mai multe, si eu nu m+
voi opri aici dec0t asupra celor mai importante'
4i, dar introducerea e cam lun#+' S+ trecem la &fapte&'''
Despre mirajul sexualittii
S+ l+s+m la o parte prejudec+tile si s+ spunem lucrurilor pe nume" statisticile arat+ c+ -n
ziua de ast+zi foarte putine fete -si p+streaz+ fecioria p0n+ la nunt+' )0t despre b+ieti, nu
stiu dac+ are rost s+ mai vorbim'
.u mai e ca pe vremuri c0nd mireasa avea voie s+ se -mbrace -n alb numai dac+ era
fecioar+' Ast+zi p0n+ si prostituatele, -n rarele cazuri c0nd se m+rit+, poart+ roc3ii de
culoare alb+' Dup+ cum arat+ anumite sondaje de opinie, una dintre cele mai mari
probleme -n cuplu provine de la problemele sexuale' Vrem sau nu vrem s+ recunoastem,
viata sexual+ a unui cuplu reflect+ c0t se poate de bine relatia dintre cei doi parteneri' Si
viata sexual+ este pentru multi centrul povestii de dra#oste' 5n cuplurile -n care acest
capitol nu se scrie asa cum trebuie apar tensiuni care duc -n cele din urm+ la desp+rtire'
Si nepotrivirea sexual+ este prilej de divort pentru multe cupluri'
)e ar trebui s+ te sf+tuiesc eu? S+ stai cuminte p0n+ la nunt+ si apoi s+ observati c+ -ntre
voi exist+ o nepotrivire trupeasc+, sau s+ verificati aceast+ c3estiune -nainte de nunt+?
)u c0teva s+pt+m0ni -nainte de a m+ c+s+tori cu )laudia, o doamn+ de la biseric+, pe
care o apreciam foarte mult pentru frumusetea l+untric+ care i se citea pe c3ip, mi-a
spus"
&Acum, c+ tot ati stat cuminti at0tea luni, ar fi bine s+ faceti dra#oste -nainte de a v+
c+s+tori' )+ dac+ nu v+ potriviti, o s+ aveti parte de multe ne-ntele#eri' 1ai bine un
p+cat mic dec0t unul mare'& Am r+mas foarte mirat de acest sfat' .u -mi trecea prin cap
c+ un crestin poate #0ndi asa ceva' 9e -ntreb, tie cum ti s-ar fi p+rut un astfel de sfat?
5nainte de a r+spunde la aceast+ -ntrebare trebuie s+ recunosc c+ nu aveam de #0nd s+
pun acest capitol -n prima parte a c+rtii' Dar m-am #0ndit c+ atunci c0nd scriu trebuie s+
tin cont de orientarea cititorilor' Si pentru c+ articolele despre viata sexual+ a tinerilor au
mare succes, -ntele# din acest succes c+ ele reflect+ 3obb=-uri-le cititorilor' .u vreau s+
scriu o carte pentru fetele cuminti, care vin -n fiecare duminic+ la biseric+, -si fac
canonul -n fiecare zi si se lupt+ cu mult+ atentie -mpotriva patimilor si poftelor trupesti'
4le au du3ovnici care s+ le dea r+spuns la -ntreb+rile lor' 4u scriu mai ales pentru
celelalte fete, care cred c+ exist+ Dumnezeu, dar nu stiu pe ce drum s+ o apuce'
6ac o parantez+" sotia mea -mi spune c+ a confiscat de la scoal+ o revist+ &ravo&' .u
rareori elevii de la scoala unde pred+ se delecteaz+ -n timpul orelor citind rubrica de
educatie sexual+ din aceast+ revist+' 1-as bucura s+ stiu c+ peste c0tiva ani unele dintre
aceste eleve vor citi cartea pe care o tii -n m0n+'
De aceea -ncerc s+ vorbesc pe limba lor' Si nu numai a lor, ci a tuturor celor care caut+
distractia pentru c+ nu au #+sit nimic mai vrednic de atentie sau pentru c+ nimeni nu a
stiut s+ -i apropie de iseric+' Stiu c+ scriind asa risc s+ fiu -nteles #resit de c+tre tinerii
care -si petrec ziua citind numai Sfinti P+rinti, dar -ncerc s+ scriu -n asa fel -nc0t s+ nu
-mi fie spre os0nd+'
)a s+ fiu si mai direct, c0nd lucram ca director al 4diturii ,,)3ristiana& un prieten mi-a
propus s+ tip+rim traducerea unui dictionar ap+rut -n America, dictionar care trateaz+ din
punct de vedere crestin toate aspectele vietii omului de ast+zi'
&4 foarte bun dictionarul' (ite, are lista celor mai variate p+cate, cum ar fi eutanasia,
sexul oral sau masturbarea''' Am vorbit de cur0nd cu cineva care consider+ c+ aceast+
practic+ e foarte normal+, c+ nu e un p+cat'&
Pe c0t de interesant era dictionarul, pe at0t de delicat mi s-a p+rut s+ -l tip+rim' Pentru c+
dac+ -n America misionarismul ortodox a tinut seama foarte precis de specificul
oamenilor de acolo si anumite tabu-uri au fost c+lcate tocmai pentru c+ se cerea
l+murirea unor probleme, la noi exist+ o anumit+ retinere de a discuta si de a prezenta un
subiect ca acesta din perspectiv+ crestin+'
De fapt nu cred c+ e nevoie de prea multe discutii, cred c+ ar fi suficiente c0teva brosuri
bine f+cute' Dar cine s+ aib+ curajul de a prezenta cuviincios un asemenea subiect? De
altfel cred c+ ai v+zut c+ -n timp ce despre masturbare s-au tip+rit brosuri si articole
&apolo#etice&, s-au tip+rit foarte putine materiale care s+ prezint+ punctul de vedere
crestin'
S+ ne mai mir+m atunci de ce procentul celor care se &relaxeaz+& -n acest fel este at0t de
mare? .u' )3iar dac+ Sfintii P+rinti au scris si despre p+catul onaniei, ast+zi nu prea
vrea nimeni s+ prezinte aceeasi -nv+t+tur+ -ntr-un limbaj accesibil tinerilor'
Acelasi lucru mi se pare c+ se -nt0mpl+ si -n ceea ce priveste relatiile dintre tineri' Dac+
un t0n+r citeste o predic+ a unui Sf0nt -mpotriva desfr0ului, el nu se va simti miscat de
ea' Adic+ nu va considera c+ ceea ce face el este desfr0u' 90n+rul crede c+ &face
dra#oste& si refuz+ -nv+t+tura isericii care i se pare prea aspr+' Adic+ prefer+ s+ fie
crestin numai teoretic, nu si practic' 5i este #reu s+ -ntelea#+ un mesaj care i se pare c+
tine de trecut, neav0nd le#+tur+ cu pasionalele vremuri pe care le tr+im'
Am f+cut paranteza aceasta pentru a te ajuta s+ -ntele#i de ce o prezentare standard a
relatiei sexuale dintre un t0n+r si o t0n+r+ mi se pare neroditoare' Sau prea putin
roditoare'
Si acum r+spunsul la problem+" e bine s+ fac+ dra#oste tinerii -nainte de c+s+torie, sau
nu?
)red c+ ar fi bine s+ d+m r+spunsul f+c0nd o referire la filmul &9itanic&'
Jac@ si *ose, dou+ suflete, dou+ lumi care nu aveau nimic -n comun' Si totusi ceva -i
le#a" dorinta de libertate' 4l tr+ia -ntr-o lume din care deviza &nu e voie s+ faci asta&
lipsea' 4a tr+ia -ntr-o lume -nc3istat+ -n prejudec+ti, -ntr-o lume rece, plin+ de
stereotipuri, plin+ de conformisme' 5ntr-o lume moart+'
Secventa -n care ea vrea s+ se sinucid+ e tulbur+toare" tr+ind -ntr-un univers care te
-nc+tuseaz+, cel mai bun lucru pe care -l poti face este s+ evadezi' Si orizontul pe care -l
vedea *ose era extrem de str0mt" credea c+ sin#ura solutie este sinuciderea' .u as vrea
s+ crezi c+ fac aici apolo#ia sinuciderii 7sinuciderea este cel mai -n#rozitor act pe care -l
poate face omul8' )i doar c+ mi se pare un lucru extraordinar s+ ai puterea de a te rupe
de un mediu at0t de murdar cum era cel -n care tr+ia ea'
Prin ce era murdar? Aveau loc -n el secventele p+timase de care aveau parte s+racii care
c+l+toreau pe 9itanic la clasa a %%%-a, secvente pe care le intuim c3iar dac+ nu le vedem
pe ecran? .u' 1ediul -n care a crescut si a tr+it *ose era murdar datorit+ fariseismului,
datorit+ minciunii atotst+p0nitoare' Sinuciderea pare o fapt+ bun+ -n aceast+ situatie'
Dar Dumnezeu?
Dumnezeu lipsea din universul ei' 1ai bine-zis e un dumnezeu care st+tea departe de
oameni, un dumnezeu ai c+rui -nc3in+tori erau actori de teatru' Si ea nu tinea cont de
acest Dumnezeu, pe care 5l judeca dup+ modul -n care se o#lindea -n -nc3in+torii s+i'
Prin sinucidere, ea nu se #0ndea c+ ar p+c+tui fat+ de Dumnezeu, ci doar ar fi refuzat o
lume fariseic+ si idolul pe care aceasta -l considera dumnezeu'
>ai s+ ne #0ndim la un alt fel de &9itanic&' *ose e pe punte, #ata s+ se arunce -n ocean'
Si la ea vine un p+rinte care o ia de m0n+ si -i spune" &P0n+ aici a fost bine' 4 bine c+ ai
refuzat minciuna' De acum vei cunoaste 2umina'''& P+rintele -i vorbeste despre >ristos,
si ea primeste -n inima ei cuvintele sale' G3etarul loveste vasul' 4a cade si e -n pericol
de moarte' P+rintele o ajut+ s+ se suie pe o plut+ pe care nu e loc pentru am0ndoi' Si
p+rintele moare'
;is pe scurt un astfel de scenariu nu pare palpitant' Dac+ s-ar face un film dup+ un
asemenea scenariu nu ar avea succes prea mare, c3iar dac+ s-ar #+si o intri#+ pe m+sur+'
Pentru c+ oamenii nu sunt interesati de tema iubirii lui Dumnezeu' Dar oamenii care au
v+zut ,,9itanicul& au re#+sit -n el dorinta de a fi tr+it o dra#oste ca -n povesti' <amenii au
simtit c+ dra#ostea care a determinat-o pe *ose s+ renunte la lumea &bun+& si s+ vin+ la
clasa a %%%-a e dra#ostea dup+ care si ei au suspinat -n tinerete' ,,9itanicul& ofer+ cea mai
bun+ si mai frumoas+ definitie a povestii de dra#oste dintre tinerii lumii acesteia'
De ce am f+cut referire la varianta cu p+rintele? Pentru c+ -n istoria isericii au fost zeci
de cazuri -n care sfintii sau p+rintii cu viat+ sf0nt+ au -ntins o m0n+ de ajutor celor aflati
pe mar#inea pr+pastiei' 5ti dau un exemplu, un caz real din istoria bisericii, ru#0ndu-te s+
nu te superi c+ paranteza pe care o fac este lun#+' Dar altfel, mi-ar fi foarte #reu s+ -ti
spun cum v+d lucrurile'
(n sf0nt st+ pe o insulit+ -n lar#ul m+rii' Vede -not0nd spre el o femeie care venea de pe
o nav+ care naufra#iase' A avut de ales" dac+ o primea, risca s+ cad+ cu ea -n p+cat' Dac+
nu o primea, femeia murea' Si atunci a ajutat-o s+ urce pe mal, dup+ care si-a f+cut cruce
si a s+rit -n ap+' A preferat s+ moar+, dec0t s+ p+c+tuiasc+' Dar din r0nduiala lui
Dumnezeu a fost luat de niste delfini si dus p0n+ la t+rm' .u mai tin minte numele
sf0ntului, dar jertfa lui m-a impresionat'
Poate c+ exemplul ales nu e cel mai bun' <ricum, au fost multe cazuri -n care P+rintii i-
au ajutat pe oameni s+ nu se sinucid+ si s+ -si sc3imbe viata' <amenii aceia vroiau s+ se
sinucid+ pentru c+ nu 5l cunosteau pe >ristos' (n crestin, oric0t de mari ar fi necazurile
prin care trece, stie c+ sinuciderea -nseamn+ ale#erea c3inurilor iadului' )ine se sinucide
arat+ c+ nu a avut credint+' Sau c+, desi a avut ceva credint+, nu s-a luptat cum trebuie
-mpotriva du3urilor -ntunericului de care -n cele din urm+ a fost biruit' 4u nu vreau
acum s+ o judec pe *ose pentru c+ a vrut s+ se sinucid+' )i doar observ c+ ea nu vedea o
alt+ iesire din -nc3isoarea superficialit+tii -n care era tinut+ de cei apropiati' Si repet c+
mi se pare eroic+ 3ot+r0rea ei de a refuza o astfel de -nc3isoare'
Voi -ncerca s+ analizez putin filmul tocmai dup+ acest principiu" c+ actiunea central+ se
desf+soar+ dup+ re#ulile unei lumi din care Dumnezeu cam lipseste' De altfel, mi se pare
lucrul cel mai r+u pe care ni-l &,d+ruieste& micul ecran" ne pune -nainte filme -n care
personajele duc o viat+ din care Dumnezeu este absent' 6ilmele ne -nvat+ cum s+ tr+im
f+r+ s+ ne #0ndim la cele sfinte' Prin modelele pe care ni le ofer+ -ncearc+ s+ ne rup+ de
viata crestin+, -ncearc+ s+ ne convin#+ c+ atunci c0nd tr+im altfel dec0t eroii de pe ecran
suntem 3andicapati, suntem prizonieri ai trecutului si refuz+m clipa prezent+' Am
precizat acest lucru pentru a-mi manifesta tristetea c+ exist+ filme foarte interesante,
cum mi se pare si cel despre care vorbim, dar care pentru mare parte a spectatorilor au
un impact ne#ativ'
5n clipa -n care *ose vrea s+ se sinucid+ apare el' <ricine altcineva din lumea ei ar fi
ap+rut nu ar fi putut-o convin#e s+ renunte la 3ot+r0rea de a se sinucide' Pentru c+ ar fi
venit ori cu amenint+ri, ori cu vreo predic+ moralist+ ineficient+ -ntr-o asemenea situatie'
Dar Jac@ vine cu o &predic+& pe care nimeni din lumea ei nu ar fi avut ideea s+ o tin+' .u
vorbesc despre faptul c+ ceilalti nu ar fi avut curaj" cred c+ nici nu le-ar fi trecut prin cap
ideea de a s+ri dup+ ea -n ap+' Jac@ -ns+ tr+ieste dup+ alte re#uli' 4l stie c+ viata merit+
tr+it+, c+ viata nu are numai clipe triste' Si o convin#e c+, dac+ ea sare, el -i va tine
companie' Si apa e rece'''
Pentru *ose -nt0lnirea cu Jac@ e coplesitoare' .u mai vrea s+ moar+' Acum -ncepe
povestea de dra#oste' Poveste -n care clipa esential+ mi se pare cea -n care ea are curajul
de a fu#i -n lumea lui, curajul de a ale#e s+ fie cu el'
&ine, ar putea spune o cititoare evlavioas+, dar ei fac dra#oste'''&
)e puteau face altceva, te-as -ntreba? 6ilmul nu prezint+ viata unei tinere care descoper+
credinta, ci a unei tinere care respin#e o lume fals+ pentru a cunoaste bucuria dra#ostei'
.u zic c+ nu ar fi fost frumos s+ se fi c+s+torit pe ascuns, asa cum a f+cut-o ?illiam
?allace cu 1urron -n &rave >eart& 7dar mentalitatea era alta cu c0teva secole -n urm+,
si -n film, nunta eroului interpretat de 1el Gibson e c0t se poate de fireasc+8'
)e se -nt0mpla dac+ *ose s-ar fi c+s+torit cu Jac@ pe vas? Spectatorii nu s-ar mai fi
re#+sit -n cei doi tineri' Spectatorii ar fi crezut c+ prin nunt+ ei au pl+tit tribut
formalismului si traditionalismului &r+posat&' )eea ce ar fi intrat -n contradictie cu
modul lor de a fi'
Ar fi fost frumos s+ se fi c+s+torit -nainte s+ fac+ dra#oste' Dar filmul nu este o apolo#ie
a familiei, ci una a iubirii privite din perspectiv+ lumeasc+' 2umea de azi nu -ntele#e c+
iubirea adev+rat+ se -mplineste numai -n familie' Dac+ filmul &9itanic& ar fi fost o
apolo#ie a nuntii, cred c+ ar fi avut mult mai putini fani' S-ar fi #+sit critici care s+
ironizeze actiunea si -ncas+rile ar fi fost mult mai mici' <ri -n ziua de azi filmele nu se
fac pentru a-i -mbo#+ti sufleteste pe oameni, ci pentru a-i -mbo#+ti financiar pe
produc+tori' (n film este bun dac+ aduce bani, indiferent cum -i modeleaz+ pe oameni'
De ce -n filmul &rave >eart&, ?allace se culc+ cu nora re#elui An#liei, c0nd de fapt asa
ceva nu s-a -nt0mplat -n realitate? 1ie mi s-a p+rut c+ faptul c+ a l+sat-o -ns+rcinat+
simbolizeaz+ biruinta scotienilor asupra invadatorilor' *e#ele An#liei moare afl0nd c+
nora sa poart+ -n p0ntece pruncul celui mai mare dusman al lui' 1oare -nfr0nt'
Prietenii cu care am vorbit despre acest film 7care este filmul meu istoric preferat mai
ales pentru faptul c+ ?allace moare pentru Scotia aproape -n acelasi mod -n care au
murit martirii pentru >ristos8 mi-au atras atentia c+ si dac+ simbolul ar fi fost cel pe care
l-am descifrat, totusi nu era nevoie s+ -i arate f+c0nd dra#oste' Dar spectatorii au nevoie
de secvente care s+ le aprind+ ima#inatia, au nevoie de secvente care s+ le st0rneasc+
patimile' Si pentru asta scenaristii nu fac economie de cerneal+'
*evin la *ose' Dac+ Dumnezeu nu ar fi existat, atunci ea ar fi avut motive serioase s+ se
sinucid+' Si tot -n acest caz, dac+ ar fi dat de Jac@, avea toate motivele s+ fac+ dra#oste
cu el' Dac+ >ristos n-a -nviat, atunci 3ai s+ tr+im dup+ le#ile noastre' .u are rost s+ ne
supunem nici unei re#uli impuse de societate' Dac+ lumea ar fi un efect al 3azardului,
cum afirm+ materialistii, dac+ Dumnezeu nu ar exista, atunci ar fi firesc s+ tr+im dup+ cu
totul alte norme dec0t cele crestine' 5ntr-o astfel de lume, povestea de dra#oste dintre
Jac@ si *ose e tot ce poate fi mai frumos, mai curat, mai &sf0nt&' De aceea cred c+ nu e
normal s+ zicem" &dac+ Jac@ a murit nespovedit, atunci s-a dus -n fundul iadului'& )red
c+ povestea lor trebuie apreciat+ dup+ alte criterii'
Acum -ncerc s+ -ti explic de ce am f+cut referirea la ,,9itanic&" dac+ Dumnezeu nu
exist+, atunci ar fi firesc ca tinerii s+ fac+ dra#oste -nainte de nunt+' &Scopul& iubirii ar fi
-nfruntarea timpului' 5ndr+#ostitii ar epuiza la maxim toate posibilit+tile de a se bucura
unul de cel+lalt f+r+ nici o opreliste'
.umai c+'''
>ristos a 5nviat!
Asta e credinta crestin+" credem c+ Dumnezeu a f+cut lumea, c+ 6iul lui Dumnezeu S-a
f+cut om pentru m0ntuirea noastr+' )redem c+ viata are un scop precis" dob0ndirea
5mp+r+tiei )erurilor' )redem c+ nimic nu este mai important -n viat+ dec0t lupta pentru
dob0ndirea raiului' Viata noastr+ trebuie s+ se desf+soare nu dup+ le#ile care ni se par
nou+ bune' .u noi am creat omul' .oi nu suntem -n m+sur+ s+ 3ot+r0m ce ne vat+m+ si
ce nu' Ar fi fost foarte comod s+ 3ot+r0m noi ce anume avem voie s+ facem ca s+ ne
m0ntuim' Am fi considerat c+ unele p+cate sunt prea mici pentru a ne -ndep+rta de
m0ntuire'
Dar oamenii r+m0n oameni' Avem ori posibilitatea de a primi cuvintele lui >ristos, )are
ne-a ar+tat calea m0ntuirii, ori posibilitatea de a le respin#e' 5n momentul -n care spunem
c+ avem credint+, dar nu suntem -n stare s+ tr+im asa cum ne -nvat+ iserica, -nseamn+
c+ avem o credint+ bolnav+' <ri cred c+ cele spuse de >ristos sunt adev+rate, si atunci
trebuie s+ m+ lupt cu patimile si cu poftele, stiind c+ Dumnezeu -mi d+ putere s+ nu cad,
ori afirm c+ ceea ce -mi cere Dumnezeu este peste putinta mea' Afirm deci ori c+
Dumnezeu a dat porunci prea #rele, c+ nu a tinut cont de sl+biciunea noastr+, ori c+ am
n+dejdea c+, desi calc aceste porunci, Dumnezeu m+ va m0ntui' 5n primul caz -nseamn+
c+ eu cred -ntr-un Dumnezeu absurd, )are cere de la oameni imposibilul' )um se face
totusi c+ sute de ani s-au #+sit at0tia crestini care s+ 5l considere Dumnezeu iubitor de
oameni? Dumnezeu nu este absurd, nu ne cere imposibilul' )eea ce cere Dumnezeu de
la oameni este imposibil numai pentru cine are putin+ credint+' )0t despre cei care au
credint+''' credinta le d+ putere s+ duc+ lupta cea bun+' )ine i-a ajutat pe desfr0nati s+ se
sfinteasc+? )ine i-a ajutat pe betivi s+ se poc+iasc+? Sau cine -i ajut+ -n zilele noastre pe
dro#ati s+ lepede r+ul lor obicei? Dumnezeu!
5n clipa -n care crezi nu mai poti spune c+ Dumnezeu -ti cere imposibilul, sau c+ nu poti
tr+i dup+ cum te pov+tuieste 1ireasa lui >ristos, iserica' .u exist+ nici un mod de a
-mp+ca cele dou+ orient+ri'
)0t -i priveste pe cei care cred c+ -n marea Sa dra#oste Dumnezeu -i va m0ntui,
indiferent de viata pe care o duc, ei calc+ -n picioare cuvintele lui >ristos, )are ne-a
-nv+tat c+ cine mer#e pe calea cea lar#+ nu va intra -n 5mp+r+tia )erurilor'
<are tu ai putea s+ crezi c+ >ristos a primit c3inurile si moartea pe cruce f+r+ rost? Dac+
am fi putut ajun#e -n *ai f+r+ s+ ne purt+m crucea, oare Dumnezeu nu ne-ar fi l+sat s+
tr+im dup+ poftele noastre? Sper c+ -ntele#i c0t de mult #resesc cei care se asteapt+ s+ fie
m0ntuiti la #r+mad+, prin mila lui Dumnezeu' Da, Dumnezeu e milostiv, dar e milostiv
cu cei care arat+ prin vietuirea lor c+ vor s+ primeasc+ aceast+ mil+'
.e -ndep+rt+m acum de filmul &9itanic&' Dar -nainte de asta nu vreau s+ uit s+ -ti spun c+
mai multi prieteni de-ai mei au r+mas extrem de impresionati de acest film, si au c+utat
s+ vad+ -n el mai mult dec0t o poveste de iubire' 7.u m+ refer la scufundarea vasului'
)3iar am citit o declaratie, parc+ a produc+torului filmului, care spunea c+ &9itanicul&
este simbolul unor vremuri -n care omul a crezut c+ este st+p0nul lumii, c+ prin
cunostintele sale va deveni atotputernic' Am -nteles din pozitia sa c+ esecul &9itanicului&
a fost de fapt esecul -ntre#ului sistem antropocentrist, esecul omului care a refuzat s+ -si
mai ridice oc3ii spre cer' .imeni nu credea c+ &9itanicul& se poate scufunda' Asa cum
nimeni nu credea c+ se vor d+r0ma blocurile din ,,?orld 9rade )enter&' Dar &9itanicul&
s-a scufundat' Si oamenii nu au -nteles nimic din acest esec' )ontinu+ s+ construiasc+ si
ast+zi tot felul de &vapoare&, pentru cele mai diferite -ntrebuint+ri, si -si pun n+dejdea -n
ele'8 1+ refer la faptul c+ -n el e expus+ foarte artistic antinomia dintre lumea fariseilor
si cea a p+c+tosilor care, cu toat+ c+derea lor, stiu s+ fie sinceri, si -nseteaz+ dup+
libertate' Pe mine m-a dus cu #0ndul la diferenta dintre rationalismul searb+d apusean si
senin+tatea r+s+ritean+ 7si nu am fost sin#urul care am avut aceeasi perceptie, total
incompatibil+ cu apolo#ia desfr0ului pe care altii au descifrat-o -n acelasi film8'
&Si ce are m+ritisul meu cu scufundarea 9itanicului?&, m-ai putea -ntreba' 9itanicul este
-ntr-un fel si simbol al iubirii dintre tinerii din ziua de azi' 4i nu vor s+ mai tin+ seama de
nici o le#e' 4i nu vor s+ -ntelea#+ c+ Dumnezeu e viu si c+ e de fat+, c+ vede tot ce
facem' 4i simt fiorul dra#ostei, simt putin din puterea dra#ostei, si atunci renunt+ la
orice re#uli, consider0ndu-le prejudec+ti'
5ns+ dra#ostea pe care o cunosc ei e ca 9itanicul' 4 mare, e puternic+, pare invincibil+'
Dar -n fata vesniciei nu rezist+' 4 doar o patim+ trec+toare' Vreau s+ -ti spun si c+ v+d o
le#+tur+ direct+ -ntre esecul 9itanicului si dra#ostea p+timas+ dintre tineri' Au fost destui
filosofi care au scris despre le#+tura dintre dra#ostea trupeasc+ si moarte' Dup+ p+rerea
lor, viata se aseam+n+ actului sexual" dup+ clipa de pl+cere maxim+ urmeaz+ senzatia de
oboseal+, asa cum dup+ tinerete urmeaz+ b+tr0netea' 4u v+d -n aceast+ comparatie
tocmai aspectul trec+tor al oric+rei relatii p+timase" patima nu biruie timpul, patima
trece' 5n sc3imb, dra#ostea adev+rat+ a sotilor crestini biruie timpul' Dra#ostea lor
trupeasc+ st+ sub binecuv0ntarea lui Dumnezeu'
.imic nu -i -mpiedic+ pe tineri s+ cunoasc+ un alt mod de a se iubi, un alt mod de a se
purta unul cu cel+lalt' Despre aceasta voi -ncerca s+ -ti scriu c0te ceva -n cele ce
urmeaz+'
9rebuie s+ observ+m un lucru" multi zic c+ e bine s+ faci dra#oste cu persoana cu care
vrei s+ te c+s+toresti ca s+ vezi dac+ exist+ &compatibilitate sexual+&' )e vedem -ns+? )+
mare parte dintre cei care au constatat c+ au aceast+ compatibilitate -nainte de nunt+ au
divortat dup+ aceea, -n timp ce altii, care nu si-au &verificat& aceast+ compatibilitate, au
parte de armonie si de -ntele#ere' *efrenul cu compatibilitatea sexual+ tine de o
-ntele#ere a familiei diferit+ de cea pe care o propov+duieste iserica' 9ine de
-ntele#erea unei familii care priveste numai -n jos, care nu -si ridic+ oc3ii spre cer' A unei
familii al c+rei sin#ur scop este bucuria p+m0nteasc+' 7.u insist aici, dar e interesant
faptul c+ tocmai cei care s-au c+s+torit dup+ ce au trecut testul &compatibilit+tii sexuale&
#+sesc mai apoi motive de ne-ntele#ere p0n+ si la acest capitol' 2i se pare c+ brusc au
devenit incompatibili sexual, si atunci caut+ compatibilitate cu alte persoane!8
Voi face acum o referire la un pasaj dintr-un ziar care mi-a s+rit -n oc3i mai ales datorit+
titlului care -nsotea poza unor tineri cam de dou+zeci, dou+zeci si cinci de ani" &2acrimi
si flori pentru doi -n#eri&' %at+ o parte din textul pozitionat l0n#+ rubrica &Decese&" &4rau
numai doi copii, ambii -nzestrati cu 3ar, care mai aveau multe de f+cut si de demonstrat'
.u se poate ca Dumnezeu -nsusi s+ nu-si fi dat seama c+ a #resit atunci c0nd i-a luat la
4l pe cei doi -n#eri' De aceea, familiile''' si prietenii nu se roa#+ pentru iertarea
p+catelor 7copiii nu pot #resi8, ci pentru ca Atotputernicul s+ -i aib+ -n paz+''''& Articolul
este semnat de p+rintii fetei care a murit al+turi de prietenul ei -ntr-un tra#ic accident' .u
stiu de ce au murit tinerii/ nu pot face nici o referire precis+ la cazul lor' .u pot -ntele#e
nici durerea p+rintilor, asa cum nici acei p+rinti nu ar putea -ntele#e durerea pe care am
avut-o c0nd am r+mas orfan de mam+ la aproape AB ani'
9otusi -mi permit s+ fac unele preciz+ri' Am destule rezerve -n a crede c+ p+rintii
respectivi stiau bine c0t de -n#eri sunt copiii lor' .u vreau s+ spun c+ pentru p+catele lor
tinerii au fost pedepsiti prin acest accident, desi nu rare sunt astfel de cazuri -n care se
vede pedeapsa lui Dumnezeu' 7Dumnezeu nu pedepseste, ci -n#+duie s+ se abat+ peste
noi necazuri datorate p+catelor noastre/ ne pedepsim sin#uri!8' )e vreau s+ spun acum
este altceva' )+ dac+ p+rintii asteapt+ ca Dumnezeu s+ 5si recunoasc+ #reseala, prin asta
dovedesc c0t de slab+ este credinta lor' &Am #resit, oameni buni' *e#ret enorm'
Dumnezeu v+ cere iertare'''& (n astfel de mesaj nu are cum s+ vin+ de la Dumnezeu'
Dumnezeu nu poate #resi' Dar p+rintii care cred -ntr-un astfel de Dumnezeu dovedesc
lips+ de discern+m0nt spiritual'
)eea ce -ncerc s+ fac eu acum nu este o judecat+ a tinerilor, repet, ci a pozitiei exprimate
-n articol de c+tre p+rintii fetei' Prin aceasta -ncerc nu s+ calc porunca de a-mi judeca
aproapele, ci s+ pun -n evident+ anumite caracteristici ale p+rintilor care nu sunt aproape
de iseric+' .iciodat+ un crestin nu va spune c+ Dumnezeu #reseste, sau c+ stie pe
cineva f+r+ p+cat' P0n+ si pentru sfinti iserica se roa#+ p0n+ c0nd le recunoaste
sfintenia prin canonizare oficial+' <r tinerii de ast+zi au cu mult mai mult+ nevoie de
ru#+ciune ca s+ li se ierte p+catele'
%art+-m+ dac+ r0ndurile mele par moraliste' .u vreau s+ ti se par+ asa' 5nc3ei aici
referirea la cazul din ziar, recunosc0nd faptul c+ poate articolul a fost doar un #eam+t de
durere' Poate c+ p+rintii aceia i-au crescut pe tineri cum trebuie, si c+ s-au ru#at
Domnului s+ le ierte p+catele'
.u e #reu de -nteles c+, dac+ p+rintii nu au discern+m0nt du3ovnicesc, nu vor putea
-ntele#e ce se petrece cu copiii lor' Azi exist+ c3iar situatia limit+ -n care nu numai c+
p+rintii nu -si -ndeamn+ copiii s+ duc+ o viat+ curat+, ci c3iar -i -ndeamn+ s+ se bucure de
pl+cerile trupului' Stii si tu c+ exist+ astfel de p+rinti' Am f+cut referire la ei nu pentru a-i
acuza, ci pentru a le lua ap+rarea tinerilor care au parte de o astfel de educatie care -i
-mpin#e spre c+dere'
)red c+ din r0ndurile mele ti-ai dat seama care este p+rerea mea privitoare la &testarea
prenuptial+ a compatibilit+tii sexuale&' .u e o p+rere la care am ajuns de capul meu, nu
e un r+spuns pe care l-am #+sit sin#ur' 4 r+spunsul la care am ajuns constat0nd urm+rile
altor tipuri de ale#ere'
Am s+ -ti vorbesc mai pe lar# despre acest subiect -n alt capitol' .u m-as fi asteptat nici
s+ -ncep partea principal+ a c+rtii cu capitolul acesta, si nici nu m+ asteptam s+ -i acord
at0ta important+' Dar scriind introducerea mi-a fost clar c+ structura c+rtii, asa cum o
concepusem eu, nu ti se potrivea' Vroiam s+ -ncep cu capitolul &)+s+torie sau
mona3ism?&
Dar problema aceasta, c3iar dac+ si-au pus-o destui cole#i de-ai mei, si-au pus-o tocmai
pentru c+ erau studenti la 6acultatea de 9eolo#ie' .ici una dintre cole#ele sotiei mele nu
a avut o asemenea dilem+' <r, din moment ce cartea aceasta nu este pentru tinerii
teolo#i, am -ncercat s+ tin seama de cerintele &pietei&' Si pentru c+ -n ceea ce priveste
compatibilitatea sexual+ a cuplului s-au scris o sumedenie de articole 7nu numai -n
reviste de &specialitate&, ci si -n reviste mai cuminti, de la''' p0n+ la''' - nu le dau numele
ca s+ nu fiu acuzat c+ fac anti-reclam+, desi poate c+ ar fi fost bine s+ nu tin cont de
astfel de criterii/ oricum, stii si tu despre ce reviste e vorba'''8'
.u vreau deloc ca aceast+ carte s+ fie o carte savant+ despre -ntemeierea unei familii' .u
-mi plac c+rtile care trateaz+ lucruri extrem de importante cu aerul c+ epuizeaz+
subiectul' A scrie despre dra#oste -n termeni stiintifici mi se pare a sufoca dra#ostea' De
aceea scriu asa cum ai v+zut si tu, direct si simplu' Vreau s+ scriu c0t mai senin' Vreau s+
m+ #0ndesc c+ esti o prieten+ care m-a -ntrebat ce este esential pentru -ntemeierea unei
familii' Si, st0nd pe o banc+, -i r+spund' .u am la mine nici c+rti, nici 30rtie sau creion'
5i vorbesc asa cum cred c+ e bine' De aceea unele idei se vor repeta' Dar asta nu mi se
pare neap+rat ceva r+u' *epet+m uneori tocmai ideile care ne fr+m0nt+, ideile pe care le
consider+m importante'
4i, dar nu stiu dac+ e bine c+ am tinut cont de cerintele pietei si am -nceput cu
sexualitatea' Vom mai reveni asupra acestui subiect' (n lucru vreau s+ -ti spun acum" c+
dac+ m-ar fi biruit pofta trupeasc+ si as fi f+cut dra#oste cu vreuna dintre fetele cu care
am fost prieten -n facultate, atunci m-as fi c+s+torit imediat' As fi preferat s+ -mi sacrific
propria fericire dec0t s+ -mi las prietena cu inima zdrobit+' Sunt convins c+ numai
Dumnezeu m-a p+zit'
Am avut momente, mai ales l0n#+ o fat+ c+ruia -i voi spune )+t+lina 7cu care am fost
prieten vreo trei ani8, -n care eram ispitit puternic de pofta trupeasc+' Dar -mi d+deam
seama c+, dac+ as ceda, as face un p+cat care ar duce nu dup+ mult timp la esecul
prieteniei noastre' 5mi era clar c+ din clipa -n care am face dra#oste, >ristos S-ar
-ndep+rta de noi, si prietenia noastr+ s-ar transforma -n ruin+' De ce s+ nu recunosc, unul
dintre motivele pentru care nu am f+cut dra#oste a fost si acela c+ -mi d+deam seama c+
urmarea fireasc+ ar fi c+s+toria' Dar stau acum si m+ #0ndesc" oare ce ar fi putut rezolva
c+s+toria? 1i-ar fi dat Dumnezeu dra#oste pentru )+t+lina? Sincer, cred c+ nu'
)red c+ Dumnezeu -i binecuv0nteaz+ prin 9aina )ununiei pe cei care se iubesc, nu pe
cei care -ncearc+ s+ intre -n r0ndul lumii le#aliz0ndu-si dra#ostea trupeasc+' Sunt din ce
-n ce mai putini oamenii care fac acest lucru' )oncubinajul e la mod+' Dar oric0t de
mare mi se pare p+catul celor care tr+iesc -n concubinaj, totusi nu -nseamn+ c+ m+
-mpiedic+ s+ -l v+d pe cel 7mai mic, e drept8 al celor care, dintr-un elan reli#ios, au
3ot+r0t s+ se c+s+toreasc+ numai pentru a nu mai tr+i -n p+cat' Situatia ideal+ pentru ei ar
fi urm+toarea" s+ reuseasc+ s+ se ridice din c+dere, s+ biruie patima desfr0ului, si apoi,
dac+ mai vor s+ se c+s+toreasc+, s+ o fac+' 5mi permit s+ nu fiu de acord cu preotii care
atunci c0nd primesc la spovedanie tineri care au tr+it -mpreun+, -i -ndeamn+ s+ se
c+s+toreasc+ cu orice pret' Poate c+, prezent0ndu-le c+s+toria ca pe sin#ura lor sans+ de
ridicare, le dau impresia c+ dac+ se vor c+s+tori vor avea parte de o viat+ -mplinit+' Dar,
dup+ ce se c+s+toresc, unii dintre acesti tineri se lovesc tot mai tare de reala nepotrivire
cu cel+lalt si ajun# nu numai la divort, ci c3iar la p+r+sirea credintei crestine, credint+ pe
care o consider+ vinovat+ de propriul esec'
5ntr-un fel se punea problema acum o sut+ de ani, c0nd p0n+ si -n c+dere era o anumit+
decent+, si altfel se pune ast+zi' 5nainte fata accepta s+ fie f+cut+ femeie -nainte de nunt+
numai dac+ tr+ia o poveste de dra#oste nebun+, numai dac+ se d+ruia unui om care
-nsemna enorm pentru ea' .u e de mirare c+, dac+ ajun#ea la Spovedanie, preotul o
-ndemna s+ se m+rite cu iubitul ei' .ici nu avea ce altceva s+ le spun+' 6aptul c+ au f+cut
dra#oste implica o anumit+ maturitate a relatiei lor 7nu vreau s+ le iau ap+rarea/ mai ales
c+ astfel de cazuri erau rare8' Si era firesc s+ se ajun#+ la c+s+torie' 5n acele vremuri
domnisoara era domnisoar+ si la propriu'
Ast+zi &domnisoara& e doar o femeie nem+ritat+' % se spune &domnisoar+& din curtoazie
sau ironic' Si, atunci c0nd ajun#e la Spovedanie, e la al patrulea sau al nou+lea &prieten&'
6ecioria a intrat la capitolul &amintiri& de mult+ vreme' Prietenul pe care -l are acum e
doar o aventur+ care -i alun#+ sin#ur+tatea' Si totusi, unii du3ovnici recomand+ unor
astfel de fete s+ se m+rite cu iubitii lor' &Dac+ vrei s+ v+ ierte Dumnezeu, intr+ -n r0ndul
lumii si m+rit+-te cu el'''& Astfel de du3ovnici sunt mai interesati de latura le#alist+ a
problemei' Dar eu nu stiu dac+ sunt constienti de responsabilitatea pe care o au atunci
c0nd le spun unor tineri care au tr+it -mpreun+ c+ cel mai bun lucru pe care -l pot face
este s+ se c+s+toreasc+' .u e #reu de observat c+ tinerii care tr+iesc departe de iseric+
nu sunt foarte exi#enti atunci c0nd -si ale# o prieten+' 4i sper+ c+ vor avea parte de o
poveste de iubire c0t mai palpitant+, poveste care se va termina de -ndat+ ce pasiunea se
va stin#e' Dac+ s-ar #0ndi c+ relatia de prietenie va dura nu doar o lun+ sau un an, ci o
viat+ -ntrea#+, poate ar astepta s+ #+seasc+ o alt+ partener+'
Dar aventurile de scurt+ durat+ nu implic+ prea mult+ r+spundere' 9otul e simplu' 9e
distrezi p0n+ apare plictiseala, dup+ care cauti o nou+ aventur+' 4xist+ cazuri -n care
astfel de perec3i -ntele# c+ viata pe care au dus-o e #resit+, -ntele# c+ viata are un rost si
c+ nimic nu e mai important dec0t dob0ndirea m0ntuirii' 5n clipa -n care, ajunsi la
Spovedanie, afl+ c+ primul lucru pe care trebuie s+ -l fac+ este s+ se c+s+toreasc+, ei se
3ot+r+sc s+ asculte -ndemnul preotului' Dar, dup+ nunt+, farmecul se pierde, -ncetul cu
-ncetul' P+rerea mea este c+ e bine s+ se c+s+toreasc+ numai perec3ile care -ntele# ce -i
asteapt+ si care nu fac acest pas f+r+ s+ cu#ete destul'
4 bine ca tinerii care si-au -nteles #reseala s+ nu se #r+beasc+ cu nunta' Stiu c+ e un
lucru foarte #reu s+ se ridice din c+dere' 4 mai usor s+ se c+s+toreasc+, si astfel
dra#ostea lor trupeasc+ s+ nu mai fie p+cat' Dar -n cazul -n care ei -si dau seama c+ nu
sunt potriviti pentru a fi sot si sotie, nu le r+m0ne dec0t s+ se despart+' )ale de mijloc nu
exist+!
De ce s m cstoresc
Aceasta este una dintre cele mai dese -ntreb+ri pe care si le pun tinerii ast+zi' )red c+ si
tu ti-ai pus-o de multe ori' 5nainte de a spune c0teva lucruri despre viitorul t+u sot, -ti voi
spune c0teva lucruri despre familie' 9inerii -si ale# partenerul de viat+ -n functie de ideea
pe care o au despre familie' Acest lucru este foarte normal' S+ zicem c+ ar trebui s+
str+bati un desert si ai avea de ales -ntre doi -nsotitori" unul este frumos, dar nu a mai
mers prin astfel de locuri niciodat+' )el+lalt este ur0t, dar stie bine drumul'
9u cu care dintre cei doi ai prefera s+ mer#i?
Poate c+ un r+spuns pripit ar fi c+ l-ai prefera pe cel frumos' Dar dac+ te #0ndesti c+ prin
aceast+ decizie ti-ai ale#e moartea, cred c+ nu ti-ar fi #reu s+ -ti sc3imbi optiunea' (nde
vreau s+ ajun#? Atunci c0nd -ti ale#i -nsotitorul conteaz+ foarte mult care e drumul pe
care vrei s+ -l parcur#i' Dac+ scopul vietii e s+ c0sti#i c0t mai multi bani, atunci cazi -n
bratele vreunui patron de supermar@et sau -n ale unui politician si problema s-a rezolvat'
Dac+ scopul vietii e -mplinirea sexual+, atunci caut+ un mac3o-man, un t+uras comunal
si problema s-a rezolvat' Dar dac+ scopul vietii e altul, ce te faci? 5nainte de a ale#e
-nsotitorul, trebuie s+ cunosti unde trebuie s+ te duc+' Asa cum nu poti l+sa un t0mplar s+
te opereze de 3ernie, asa cum nu poti l+sa un #unoier s+ -ti predea limba c3inez+, tot asa
nu poti ale#e un sot care s+ nu corespund+ idealului de familie pe care ti-l doresti' 4
firesc ca alesul inimii tale s+ fie c0t mai aproape de modelul ideal' 4xist+ si cazuri -n
care fetele ale# un b+iat care nu corespunde modelului pe care -l aveau -n minte' <ri
modelul era #resit, ori dra#ostea dintre cei doi e foarte mare, si -i ajut+ s+ se sc3imbe
astfel -nc0t fiecare s+ se bucure c0t mai mult de cel+lalt, ori dra#ostea e oarb+'
5n primul caz iese -n evident+ faptul c+ dra#ostea ne copleseste" am+nunte care nou+ ni
se p+reau foarte importante, cum ar fi culoarea p+rului sau -n+ltimea celuilalt, sunt
trecute cu vederea' Dra#ostea ne -nvat+ s+ ne cunoastem mai bine, ne -nvat+ s+ renunt+m
la micile capricii si s+ -l vedem cu oc3ii inimii pe cel din fata noastr+'
5n al doilea caz dra#ostea ne d+ curaj, ne d+ putere' Simtim c+ -l putem ajuta pe cel+lalt
s+ se sc3imbe' < fat+ poate observa cum, desi aparent un b+iat este prost crescut, are o
inim+ bun+ si e #ata s+ -si modifice comportamentul' Si fata simte c+ dac+ -i acord+
-ncredere b+iatului, acesta se va sc3imba'
5n al treilea caz iubirea p+timas+ o -mpiedic+ pe fat+ s+ observe c0t de mult o
influenteaz+ -n r+u o anumit+ prietenie' Dar despre dra#ostea oarb+ -ti voi vorbi alt+dat+'
De cele mai multe ori tinerii -si ale# perec3i care s+ corespund+ c0t mai bine modelului
ideal' 5nainte de a ne opri asupra acestui model vreau s+ -ti spun c0teva cuvinte despre
familia crestin+'
9inerii se -ntreab+ ast+zi" &De ce s+ m+ c+s+toresc?& tocmai pentru c+ nimeni nu le-a
desc3is oc3ii -n aceast+ privint+' .u rareori tinerii v+d c+ p+rintii lor nu se mai iubesc, c+
divorteaz+ sau c+ tr+iesc -mpreun+ numai datorit+ unor conventii sociale' 6iecare -l
-nseal+ pe cel+lalt, sau unul este -nselat iar cel+lalt sufer+ si se las+ biruit de patima
betiei' Astfel de familii nu prezint+ nimic atractiv'
&Asta e familia? .u ne trebuie asa ceva&, spun tinerii, si au dreptate' 4i nea#+ familia a
c+rei ima#ine o cunosc, si au dreptate' )ine ar ale#e s+ -si distru#+ fericirea numai
pentru a fi ca ceilalti, pentru a fi -n r0ndul lumii?
)+s+toria nu este altceva dec0t asumarea unui drum spre 5mp+r+tia )erurilor' Acesta este
motivul pentru care crestinii se c+s+toresc" vor s+ se m0ntuiasc+ si vor s+ mear#+
-mpreun+ cu persoana pe care o iubesc pe calea m0ntuirii'
Dumnezeu a l+sat dou+ c+i de m0ntuire" c+lu#+ria si familia' )elor care nu se simt atrasi
de c+lu#+rie le st+ -nainte viata de familie'
1ai sunt si c0tiva care tr+iesc asa-numita &c+lu#+rie alb+&, o viat+ de nevoint+ foarte
aspr+ -n mijlocul lumii, p+str0nd votul mona3al al cur+tiei/ num+rul lor este foarte
restr0ns' 9rebuie spus c+ mai sunt unii care nu se c+s+toresc pentru c+ le e team+ de
#reut+tile vietii de familie' < parte dintre ei cad -n cele din urm+ -n p+catul desfr0ului,
iar apoi re#ret+ c+ nu s-au c+s+torit' Altii duc o viat+ stearp+, o viat+ -n care m0ndria c+
nu s-au c+s+torit le sufoc+ sufletul si mor f+r+ s+ -si dea seama c+ viata lor nu a avut rost'
4xist+ dou+ c+i b+t+torite" c+s+toria si mona3is-mul' 5n ambele este nevoie de jertf+ si de
lep+dare de sine' 4u scriu aceast+ carte pentru tinerii care vor s+ se c+s+toreasc+' .u are
rost s+ fie citit+ de c+tre cei care simt c3emare pentru c+lu#+rie'
Dup+ cum ai v+zut, eu -ncerc s+ -ti propun s+ -ntele#i c+s+toria ca pe o cale de m0ntuire'
Pe c0t de #reu este s+ justific+m rostul nuntii dup+ alte criterii, pe at0t de usor este s+
-ntele#em c+ Dumnezeu ne-a l+sat nunta ca pe o minunat+ cale de m0ntuire' Din p+cate,
putini oameni mai au -ntele#erea fireasc+ a nuntii' Si totusi, nimeni nu poate aseza
lucrurile altfel dec0t le-a r0nduit Dumnezeu'
Pe c0t de bine -i -ntele# pe unii tineri care consider+ c+ familia este un fel de pusc+rie,
sau doar o acceptare a conventiilor sociale, pe at0t de #reu -mi este s+ -i -ntele# pe
crestinii care nu pot s+ se bucure de nunt+ ca de o adev+rat+ cale spiritual+' 6amilia li
pare ceva banal' Aproape toti adultii au familie' Dar eu nu -ncerc s+ sustin c+ familiile
acestea sunt modele de urmat'
6ii atent+ la ceea ce -ti scriu acum' Asa cum -n lume exist+ mii de c+lu#+ri, dar dintre ei
foarte putini atin# culmile sfinteniei, tot asa exist+ si zeci sau sute de milioane de familii
crestine, -ntre care se afl+ si c0teva familii demne de urmat' (nde sunt aceste familii?
Greu de spus' De obicei lumea le trece cu vederea, le consider+ prea extremiste, prea
fanatice -n modul de a -ntele#e credinta' )um a zis >ristos" &dac+ 1-au pri#onit pe
1ine, si pe voi v+ vor pri#oni'''& Prea putine familii crestine -nt0lnim ast+zi' 1+ refer la
familiile autentic crestine, -ntruc0t majoritatea sunt doar autointitulate astfel, dar nu au
puterea de a-si recunoaste nici lipsurile si nici -mp+timirea de care sufer+'
Dac+ -i spui cuiva c+ e crestin doar cu numele, risti s+ primesti o palm+ &evlavioas+&' .u
e cazul s+ spunem altora c+ sunt pseudo-crestini' .ici pe ei nu i-am ajuta, nici pe noi nu
ne-am folosi' 9ot asa nu e cazul nici s+ spunem unor familii c+ mimeaz+ destul de bine
credinta crestin+, dar c+ totusi actoria nu poate atra#e binecuv0ntarea lui Dumnezeu'
&)unosc destule familii crestine, -ns+ nici acolo nu este dra#oste si armonie' 4le nu pot
fi un model pentru mine'&
.ici eu nu vreau s+ spun c+ o familie din care lipseste dra#ostea sau -ntele#erea -ti poate
fi model'
Atunci despre ce fel de familie -ti scriu eu? Despre familia ideal+ care se re#+seste
numai -n c+rti? .u, -n nici un caz' .u am de #0nd s+ -ti descriu o familie a c+rei
prezentare teoretic+ s+ fie de nota AC, dar care s+ nu poat+ fi considerat+ exemplu' 5ti
scriu despre familia crestin+ asa cum exist+ ea ast+zi' )3iar dac+ sunt putine astfel de
familii, ele exist+' 9e #0ndesti c+ sansele tale de a avea o astfel de familie sunt mici si
poate c+ ar fi mai bine s+ nu -ti doresti un tel pe care nu -l poti atin#e' Dar din punct de
vedere crestin nici o alt+ ale#ere nu este justificat+' Vrei s+ ajun#i -n *ai? .u cred c+
exist+ vreun crestin care s+ dea un r+spuns ne#ativ la aceast+ -ntrebare' Dac+ vrei s+
ajun#i acolo, e foarte important ca viata de familie pe care o vei duce s+ nu te
-ndep+rteze de >ristos, ci dimpotriv+'
5n momentul -n care nu crezi c+ cel mai important lucru -n viat+ e s+ mer#i pe calea
m0ntuirii -nseamn+ c+ -n credinta ta e ceva putred' %ar dac+ stii c+ nu e nimic mai
important, atunci trebuie s+ ai #rij+ al+turi de cine -ti vei le#a viata'
.u vreau s+ evit faptul c+ sunt foarte-foarte putine familii model' %mportant este -ns+ s+
avem noi priceperea de a #+si astfel de familii de la care s+ lu+m exemplu' S+ fim -ns+
cu mare #rij+" avem tendinta de a urma modelele pe care ni le ale#em, iar dac+ acestea
sunt #resite, nu ne va fi bine'
De mare folos ne vor fi putinele c+rti crestine despre viata de familie'
.e vor putea ajuta s+ deosebim modelele adev+rate de cele mincinoase' Dar c+rtile nu ne
sunt suficiente' Avem nevoie de modele vii' Si Dumnezeu stie asta' )3iar dac+ nu vom
#+si dec0t foarte putine modele, totusi s+ fim multumiti c+ le #+sim! 1+ -ntreb acum, -n
timp ce scriu, c0te familii pe care le consider model cunosc' 6oarte putine' Dar -ncerc s+
tr+iesc astfel -nc0t propria mea familie s+ fie o familie de nota AC' .u pentru altii, nu
pentru a fi exemplu celor din jur, ci pentru c+ stiu c+ -ntr-o familie de nota AC 7c3iar dac+
e de AC minus, nu de AC cu felicit+ri8 dra#ostea cur#e mult mai usor dec0t -n alte familii'
Adic+ nu e st0njenit+ nici de or#olii personale, nici de iubire de sine'
)red c+ toti avem vocatia de a fi -ndr+#ostiti' Si nimic nu bucur+ inima mai mult dec0t
dra#ostea de Dumnezeu si de aproapele' Avem marea sans+ de a putea duce o viat+
binepl+cut+ lui Dumnezeu, o viat+ -n care s+ cunoastem bucurii pe care lumea care
tr+ieste departe de >ristos nici m+car nu si le ima#ineaz+' S+ nu fim descurajati de
num+rul mic al celor care vor s+ mear#+ pe acelasi drum cu noi!
<ric0t de putini c+lu#+ri ar duce viat+ de sfintenie, cel care primeste ju#ul mona3al
trebuie s+ -si doreasc+ s+ dob0ndeasc+ sfintenia' )3iar dac+ -n toat+ m+n+stirea nu s-ar
mai #+si nici un p+rinte -mbun+t+tit, cel care depune voturile nu trebuie s+ se lase biruit
de du3ul moliciunii, ci trebuie s+ duc+ o viat+ de erou al lui >ristos'
.ici -n ceea ce priveste c+s+toria lucrurile nu stau altfel' <ric0t de mare ar fi c+derea
unora, scopul c+s+toriei r+m0ne acelasi' )3iar dac+ -n toat+ lumea nu s-ar mai #+si nici o
familie vrednic+ s+ fie numit+ crestin+, totusi tinerii care s-ar c+s+tori ar trebui s+
p+streze -n inimi n+dejdea c+ vor putea duce o viat+ binepl+cut+ lui Dumnezeu' .u
vreau s+ te sperii' .u se va ajun#e la o apostazie at0t de mare' )3iar -n vremurile
apocaliptice vor exista familii sfinte' Si dac+ p0n+ si atunci vor fi astfel de familii,
-nseamn+ c+ acum sunt cu mult mai multe'
S+ trecem acum la un alt subiect" sin#ur+tatea' 1ulti tineri se c+s+toresc pentru a sc+pa
de sin#ur+tate' )0t de r+sp0ndit+ este aceast+ boal+ -n zilele noastre! Dac+ ne #0ndim la
multimea celor care se sinucid, -n inimile lor vom #+si sin#ur+tatea' .imeni nu se
sinucide de prea mult bine'
9r+im -ntr-o lume de oameni interesati numai de propriul bine' Suntem importanti pentru
cel+lalt numai -n m+sura -n care -i putem fi de folos cu ceva' Suntem importanti pentru
el dac+ -l putem ajuta cu ceva' 5n clipa -n care am fost storsi de nevoia celuilalt, -n clipa
-n care prietenia cu noi nu mai este rentabil+, cel+lalt -si d+ brusc seama c+ nu are de ce
s+ ne mai stea -n preajm+' 7Din nefericire, ast+zi se cultiv+ mai mult ,,relatiile& dec0t
prietenia adev+rat+/ de aceea, ,,prieteniile& nu dureaz+" s-a rezolvat problema, interesul,
relatia ia sf0rsit!8
1+ doare at0t de tare r+utatea care domneste -ntre oameni! (ite, sotia mea e #ravid+' 5n
c0teva luni de zile, -n care a mers aproape zilnic cu autobuzul 7scoala la care pred+ e
departe8, nu cred c+ i s-a oferit loc pe scaun mai mult de patru-cinci ori' < dat+ c3iar i se
f+cuse r+u si se l+sase -n jos' 5ntele# c+ unii erau foarte obositi' Dar nu -i -ntele# pe
tinerii care se pref+ceau c+ nu o v+d si se uitau tot timpul pe #eam, sau -si v0rau nasul
-ntr-un ziar, p+r0nd foarte preocupati de lectur+! Poate c+ ti se pare c+ sin#ur+tatea nu are
de-a face cu cedarea locului -n autobuz unei femei #ravide' Dar are' Arat+ c0t de mult ne
intereseaz+ 7adic+ nu ne intereseaz+!8 cel+lalt'
Si viata -n ziua de azi se desf+soar+ ca -ntr-un autobuz mare'
De ce se dro#3eaz+ tinerii? (nii, din teribilism, altii, din tristete si sin#ur+tate' 4 lesne
de observat c+ cei care se dro#3eaz+ din sin#ur+tate au tr+it printre oameni care nu i-au
b+#at -n seam+, care i-au i#norat' Si caut+ s+ evadeze cu ajutorul dro#urilor, asa cum
altii -si -neac+ sin#ur+tatea -n b+utur+'
.u voi vorbi aici despre responsabilitatea noastr+ fat+ de cei care, din sin#ur+tate, ajun#
s+ se dro#3eze sau au tentative de sinucidere, ci voi vorbi despre cei care se c+s+toresc
pentru a sc+pa de sin#ur+tate' 4i #resesc foarte mult' 5si ima#ineaz+ c+ dac+ vor sta zi si
noapte l0n#+ o persoan+, sin#ur+tatea lor va fi spulberat+' Dar nu este deloc asa' Dup+
nunt+ si luna de miere, -ncetul cu -ncetul revine sin#ur+tatea' Voi face o parantez+ si voi
vorbi un minut despre )ununie si despre luna de miere, lun+ care dureaz+ uneori numai
c0teva zile'
Doi tineri se plac si se #r+besc s+ se c+s+toreasc+' 4a de-abia astept+ s+ fie mireas+
-mbr+cat+ -n alb, el de-abia asteapt+ s+ tr+iasc+ bucuria nuntii' Si totul mer#e bine" si
c+s+toria civil+, si )ununia, si osp+tul' 2una de miere e minunat+, c+l+toresc -n locuri
frumoase si se simt bine -mpreun+' )e se -nt0mpl+ c0nd se -ntorc acas+? 5ncep s+ -si dea
seama de micile nepotriviri dintre ei, nepotriviri care de fapt nu sunt deloc mici' Sf0rsitul
lunii de miere -nseamn+ sf0rsitul perioadei de armonie' De fapt cele dou+ perioade, c3iar
dac+ sunt str0ns le#ate una de alta, nu sunt e#ale' (neori sotii care nu s-au c+s+torit din
dra#oste -si scot oc3ii c3iar din timpul lunii de miere' Dar alteori, datorit+ frumusetii
momentelor din acel interval de timp 7frumusete care poate depinde putin de cel+lalt, si
mult de locurile v+zute -mpreun+ sau de starea vremii8, cei doi se -ntele# si dup+ ce se
-ntorc din luna de miere' Dar erodarea vine putin c0te putin, ca o pic+tur+ c3inezeasc+'
2a un moment dat momentele de -ntele#ere dispar si familia devine un spatiu tensionat'
4 firesc s+ se ajun#+ aici" dac+ cei doi nu au fost constienti de faptul c+ nunta nu e o lun+
de miere, s-au convins de aceasta -n clipa -n care sin#ur+tatea le-a revenit -n inimi'
Dumnezeu a f+cut-o pe 4va pentru ca Adam s+ nu fie sin#ur' Si oamenii, iubindu-se,
scap+ de sin#ur+tate' Dar cine se c+s+toreste numai pentru a sc+pa de sin#ur+tate se
-nseal+' Putine spatii sunt mai propice pentru sin#ur+tate dec0t o familie -n care
domneste monotonia' 9rebuie s+ ne c+s+torim abia atunci c0nd iubim' )+s+toria ne va
sc+pa de sin#ur+tate' .e va -nv+ta s+ ne bucur+m de cel+lalt, ne va -nv+ta s+ nu mai fim
sin#uri' 9otusi, -n orice viat+ de familie exist+ momente de sin#ur+tate si plictiseal+' 4
aceeasi stare de a@edie pe care o tr+iesc mona3ii, e aceeasi ispit+ a vr+jmasului care vrea
s+ ne arunce -n dezn+dejde' Dar -n familiile -n care sotii s-au c+s+torit din dra#oste
aceste st+ri sunt de scurt+ durat+' Sotii #+sesc -n credinta -n Dumnezeu si -n dra#ostea
unuia pentru cel+lalt resursele necesare pentru a birui monotonia'
De ce ne mai c+s+torim? < bun+ prieten+ a mea mi-a spus c+ la serviciu a primit
urm+torul sfat" &1+rit+-te, c+ mai bun+ este conditia unei femei divortate dec0t a unei
fete nem+ritate'& 1-a -ntrebat de ce este asa' Si i-am r+spuns c+ nu cred c+ este asa, dar
cred c+ persoana care i-a dat acest sfat e divortat+ si -ncearc+ s+ prezinte starea -n care se
afl+ ca o stare privile#iat+' .e c+s+torim si pentru c+ am fost -mpinsi spre aceasta de
p+rinti, de prieteni sau de cunostinte' Suntem sf+tuiti s+ ne c+s+torim si uneori ascult+m
acest sfat f+r+ s+ fim pre#+titi pentru c+s+torie'
1ai sunt multe motive pentru care tinerii se c+s+toresc, -n afara celor enumerate mai sus'
Acum s+ -ncerc+m s+ r+spundem pe scurt si la -ntrebarea" &De ce nu ne c+s+torim? )are
este motivul pentru care tinerii sov+ie s+ se c+s+toreasc+?&
Principalul motiv este lipsa credintei -n Dumnezeu, sau existenta unei credinte
superficiale' De aceast+ lips+ a credintei depinde refuzul c+s+toriei, care este -nteleas+ ca
un spatiu al #reut+tilor si al responsabilit+tilor' Si alternativa este de o mie de ori mai
pl+cut+" aventurile nu plictisesc dec0t -n foarte putine cazuri' 9inerii fu# de c+s+torie
pentru c+ fu# de #reut+ti si -ncearc+ s+ le am0ne prezenta c0t mai mult timp cu putint+'
Am un prieten, nec+s+torit, care vine deseori pe la noi' 4l nu stie ce s+ fac+" s+ alea#+
-ntre familie si mona3ism' V+z0nd el c+ ne lovim de anumite #reut+ti, c+ uneori pic+m
de pe picioare de oboseal+ sau c+ ne-a sup+rat fiul nostru )odrin, i-am zis odat+ -n
#lum+"
&Vezi, asta e familia, necaz peste necaz, #reut+ti dup+ #reut+ti' 6u#i -n m+n+stire'&
&Dac+ asta e familia, e foarte bine, c+ v+d cum v+ sudeaz+ #reut+tile si cum rezistati unul
l0n#+ cel+lalt'&
Adev+rul e c+ #reut+tile sunt un examen pentru orice familie' De foarte multe ori
#reut+tile ne-au ajutat, pentru c+ au trezit impulsul de a fi si mai aproape unul de cel+lalt'
Pentru mine familia ideal+ nu este familia fericit+, care nu cunoaste necazurile' <
asemenea familie este utopic+' Viata -nseamn+ si necazuri, c3iar si pentru cei care au
#r+mezi de bani' Pentru mine familia ideal+ este familia -mplinit+ -n care domneste
dra#ostea si -ntele#erea si datorit+ c+rora necazurile sunt dep+site cu bine'
9inerii nu se mai c+s+toresc pentru c+ nu -ntele# c+ viata este o cale a m0ntuirii -n care
#reut+tile si necazurile sunt trimise sau -n#+duite de Dumnezeu spre binele oamenilor' 5n
momentul -n care un t0n+r fu#e de ideea -ntemeierii unei familii, fu#e de rostul pentru
care a venit pe lume 7evident, exceptie fac cei care vor s+ intre -n m+n+stire8' Dar oric0t
de tare am fu#i de familie, nu putem fu#i de rostul nostru -n lume' .e putem ascunde -n
diferite pasiuni, -n cresterea animalelor sau -n dorinta de a obtine diferite diplome, ne
putem ocupa timpul cu c+l+torii -n locuri interesante, dar nu putem sc3imba rostul pentru
care ne-a creat Dumnezeu'
&)e, Dumnezeu ne-a creat numai pentru a ne c+s+tori?&
.u, Dumnezeu l-a creat pe om pentru a se bucura de desf+t+rile *aiului' Dar ca s+
ajun#+ acolo trebuie s+ duc+ o viat+ crestin+, -n familie sau -n m+n+stire' )ine respin#e
cele dou+ c+i de vietuire respin#e calea de m0ntuire si c3iar propria m0ntuire'
Se observ+ c+ aceia care, din teribilism, au c+utat s+ se distreze c0t mai mult -n viat+ si s-
au c+s+torit la o v0rst+ -naintat+, nu au parte de -ntele#ere -n familie 7ceea ce spun -n
aceast+ carte nu este b+tut -n cuie, -ntotdeauna exist+ si exceptii/ problema este c+ la
-nceput prea multi se consider+ pe ei -nsisi exceptii, si sf0rsesc prin a-si da seama c+ s-au
-nselat8' )u c0t cei care se c+s+toresc sunt mai tineri, cu at0t sufletele lor sunt mai curate
si mai usor de modelat' )u at0t sunt mai dispusi s+ se sc3imbe' Pentru c+ familia implic+
si sc3imbare permanent+ -n mai bine' <r, cu c0t cresc, oamenii sunt din ce -n ce mai
putin dispusi s+ se sc3imbe'
Viata -ncearc+ s+ -i murd+reasc+ pe oameni' 5nainte de a m+ -mprieteni cu )laudia
simteam o nevoie disperat+ de a #+si o fat+ al+turi de care s+ -nfrunt mizeria si r+utatea
lumii' 5mi doream tare mult s+ m+ c+s+toresc, pentru c+ -mi doream ca viitoarea mea
sotie s+ m+ cunoasc+ c0t mai senin, c0t mai curat' 9erminam facultatea si trebuia s+ -mi
#+sesc un serviciu' %ntram -n lumea adultilor' Si -mi doream tare mult s+ nu intru sin#ur
-n aceast+ lume'
Poate c+ alti tineri de v0rsta mea nu simteau la fel de acut dorinta de a se c+s+tori' Si nu
cred c+ #reseau nefiind #r+biti' Am cunoscut tineri recent convertiti la credinta crestin+
7consider c+ momentul convertirii e acela al primei Spovedanii f+cute cu mult+ #rij+, si
nu acela al otezului din copil+rie, urmat de o tinerete cvasi-atee8' Acesti tineri -si
doreau ca mai -nt0i s+ cunoasc+ bine credinta crestin+, s+ se pun+ pe picioare si abia apoi
s+ se c+s+toreasc+' Sunt de acord cu aceast+ idee' Dac+ m-as fi convertit la credinta
crestin+ abia -n timpul facult+tii sau dup+ terminarea ei cred c+ -nt0i de toate m-as fi
#0ndit s+ m+ pre#+tesc pe mine -nsumi pentru c+s+torie'
4xist+ si o anumit+ extrem+, c0nd cineva se tot pre#+teste de c+s+torie p0n+ ajun#e la
patruzeci de ani si nici atunci nu se consider+ pre#+tit' Asa ne putem pre#+ti pentru
Sf0nta 5mp+rt+sanie zeci de ani si tot nu vom fi vrednici'
4i, dar ce ne facem dac+ vrem s+ ne c+s+torim, si astept+m momentul minunat -n care
vom avea o familie, dar totusi nu se vede nimeni la orizont? )e ne facem dac+ perec3ea
ideal+ nu se arat+? Atunci ne c+s+torim cu cine ne iese -n cale' 9e poti c+s+tori cu
oricine, numai s+ nu mai fii sin#ur+' Si, dup+ doi ani de la nunt+, dai palme tuturor celor
care nu te-au sf+tuit s+ renunti la o astfel de c+s+torie'
Problema #+sirii perec3ii potrivite e foarte serioas+' 5ti voi scrie despre ea un -ntre#
capitol'
Despre !oa"a dup aurul "u"tii
sau #ester"$ul mritisului
)are e perec3ea ideal+ pentru tine? )um trebuie s+ fie t0n+rul care ti-ar lumina viata,
care ti-ar umple inima de bucurie?
Si care e modelul ideal? )are e sablonul? 4xist+ un astfel de sablon?
)0t de #roaznic ar fi s+ existe sabloane! 9oti b+ietii s-ar fi b+tut pentru c0teva fete si
toate fetele s-ar fi b+tut pentru c0tiva b+ieti' 5n cele din urm+ s-ar fi ajuns la c0teva
cupluri ideale, iar restul ar fi fost condamnati la tristete sau la sin#ur+tate' Dumnezeu nu
a vrut s+ fie asa' Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut' 6iecare t0n+r -si poate #+si
perec3ea potrivit+' 5nv+t+tura oriental+ despre cele dou+ jum+t+ti care se re#+sesc dup+
c+ut+ri de sute de ani este #resit+' .oi nu suntem predestinati s+ ne c+ut+m cealalt+
jum+tate, re-ncarn0ndu-ne p0n+ ne -nt0lnim cu ea' Dar, c3iar dac+ nu exist+ jum+t+ti,
c3iar dac+ nu exist+ re-ncarnare, totusi c+utarea perec3ii ideale este o realitate'
4 c0t se poate de normal ca oamenii s+ -si doreasc+ s+ #+seasc+ pe cineva al+turi de care
s+ aib+ o viat+ -mplinit+' <r, pentru -mplinire, este nevoie de armonie pe mai multe
planuri" pe cel al frumusetii fizice, al pre#+tirii intelectuale, al tr+irii du3ovnicesti' Am
spus armonie, un cuv0nt care ar avea nevoie de nuant+ri' Pentru c+ armonie poate fi si
-ntre un #eniu si o fat+ mai sl+but+ din punct de vedere intelectual'
De multe ori oamenii au tendinta s+ aprecieze relatia unei perec3i dup+ niste criterii
exterioare' (n exemplu" un bun cole# de facultate s-a dus -n Grecia' Acolo s-a
-ndr+#ostit de o fat+' A aler#at la un p+rinte ieromona3 #rec si l-a -ntrebat dac+ s+ se
c+s+toreasc+ cu fata, si p+rintele i-a pus doar dou+ -ntreb+ri"
&4sti fecior?&
&Da'&
&4 fecioar+?&
&Da'&
&Atunci, c+s+toriti-v+!&
)0nd am auzit sfatul p+rintelui, m-a bufnit r0sul' )+s+toria nu e doar o unire -ntre
or#anele respective 7c3iar dac+ e foarte bine ca am0ndoi sotii s+ fie feciori p0n+ la
nunt+8' 4 mult mai mult' 4ra firesc s+ -l -ntrebe si de feciorie, din moment ce se pre#+tea
s+ devin+ preot, dar s+ nu -l -ntrebe nimic despre relatia dintre ei, s+ nu -l -ntrebe dac+ se
iubesc, s+ nu -l -ntrebe si altceva despre ea, mi s-a p+rut ciudat
6inalul" fata nu voia s+ se m+rite cu prietenul meu, asa c+ -ndrumarea p+rintelui #rec nu
a folosit la nimic' 4u cred c+ atunci c0nd un t0n+r vine s+ -i cear+ unui p+rinte sfatul -n
privinta c+s+toriei trebuie s+ -i prezinte situatia exact+' .u e de ajuns s+ vezi pe cineva
care -ti cade cu tronc si, #ata, aler#i s+ -i ceri du3ovnicului binecuv0ntarea pentru
c+s+torie'
< atitudine ca cea pe care a avut-o p+rintele #rec dovedeste o insuficient+ cunoastere a
drumului spre nunt+' 4 de -nteles pentru cineva care a ales mona3ismul, dar nu si pentru
cineva care d+ sfaturi tinerilor care vor s+ se c+s+toreasc+' Am impresia c+ ar fi fost mai
bine ca p+rintele s+ spun+ cu smerenie c+ nu se pricepe s+ dea sfaturi precise -n
problema respectiv+'
(nul dintre lucrurile cele mai importante din viata fiec+rui om este s+ -si #+seasc+
perec3ea potrivit+' De aceast+ veritabil+ Goan+ dup+ Aur depinde o viat+ -ntrea#+ 7asta
-n situatia -n care nu intervine divortul8'
Putem c+uta mult+ vreme perec3ea potrivit+ si putem trece pe l0n#+ ea pentru c+ nu am
avut oc3i s+ o vedem la timp' Pentru c+ poate am fi dorit s+ aib+ o anumit+ culoare a
oc3ilor sau o anumit+ m+sur+ la talie'
9u poate c+ ai deja un prieten cu care vrei s+ te c+s+toresti sau poate c+ astepti unul'
Dac+ ai prieten, lucrurile sunt mai simple" -n cazul -n care corespunde astept+rilor tale si
tu corespunzi astept+rilor lui, atunci lumea e a voastr+'
)e s+ faci -n situatia -n care vrei s+ te m+riti, dar totusi nu apare nimeni la orizont?
(na dintre cele mai mari ispite pe care le au fetele care vor s+ se m+rite si nu au cu cine
este c+ nu -si dau seama c+ Dumnezeu va purta #rij+ de acest lucru' Adic+ Dumnezeu nu
le va l+sa sin#ure' 9otul e s+ aib+ -ncredere -n 4l si s+ 5l roa#e st+ruitor s+ fie ajutate' Si,
la momentul potrivit, Dumnezeu le va ajuta' .u se poate ca drumul lor de m0ntuire s+
fie familia si Dumnezeu s+ le lase f+r+ soti' .u te poti m+rita de una sin#ur+, nu?
4vident c+ nu!
)lipele trec''' 2unile trec''' Anii trec''' si totusi o fat+ nu se m+rit+' A ajuns la v0rsta
critic+ de treizeci de ani' 4 &trecut+&, si situatia nu pare s+ se sc3imbe prea cur0nd' <are
de ce? 5n astfel de situatii, rare ce-i drept, poate c+ Dumnezeu a socotit c+ e bine s+
treac+ timpul tocmai pentru ca fata s+ aib+ ocazia s+ se maturizeze' .oi nu suntem
roboti, nu suntem f+cuti pe band+ rulant+' .u suntem f+cuti la fel, ci fiecare are
-nsusirile lui'
Stiu c+ e foarte #reu pentru cineva s+ vad+ c+ toti prietenii s-au c+s+torit, c+ nu are cu
cine s+ -si pl0n#+ tristetea' Am plecat -ntr-o vacant+ cu sotia mea si cu o prieten+ de-a ei,
prieten+ care era foarte trist+ pentru faptul c+ nu #+sise un b+rbat potrivit pentru ea'
Vacanta a fost pentru ea o tentativ+ de mascare a tristetii care o m+cina' Acum e m+ritat+
si are un copil' )0nd -mi aduc aminte c0t de trist+ era c+ nu are o familie -mi vine s+
z0mbesc' Dumnezeu nu las+ pe nimeni de izbeliste' 5n cazurile -n care pare c+ -nt0rzie s+
r+spund+ la ru#+ciunile noastre, o face numai pentru c+ stie mai bine dec0t noi ce ne este
de folos si ce nu'
Da, -n principiu e bine ca la treizeci de ani o fat+ s+ fie m+ritat+ si s+ aib+ si copii 7c0t de
e#oisti sunt sotii care am0n+ facerea de copii p0n+ -si rezolv+ toate problemele materiale,
motiv0nd c+ vor s+ aib+ copii abia atunci c0nd casa va fi -n -ntre#ime aranjat+" diferenta
de v0rst+ dintre ei si copii va fi mare, si mari vor fi si ne-ntele#erile!8' Dar atunci c0nd
fata e nem+ritat+ la treizeci de ani, desi ea a asteptat ca Dumnezeu s+ Se -ndure de ea, e
momentul s+ -ntelea#+ ori faptul c+ Dumnezeu -i -ncearc+ r+bdarea, si nu are de ce s+ se
revolte, ori c+ ceva nu e -n re#ul+ cu modul -n care -si duce viata' < fat+ e#oist+ nu poate
fi o bun+ sotie' Poate c+ timpul trece tocmai pentru ca fata s+ -ntelea#+ c+ trebuie s+ -si
sc3imbe viata' De multe ori -ncerc+rile prin care trecem sunt cele mai bune sfaturi pe
care le primim de la Dumnezeu" -ntele#em din ele unde #resim mai bine dec0t am
-ntele#e citind c0teva c+rti' Si sin#ur+tatea este una dintre cele mai #rele -ncerc+ri'
5mi dau seama c+ -n multe cazuri tinerii care v+d c+ timpul trece si nu se c+s+toresc nu
-ntele# rostul -ncerc+rii prin care trec' Asa cum nici bolnavii nu -ntele# rostul bolii' Dar
orice -ncercare are un rost'
D+-ti seama, c0t de mare e lumea asta, cu milioane de tineri care vor s+ se c+s+toreasc+,
oare nu se #+seste nimeni potrivit pentru tine? .u se poate' <ricum, e foarte important
ca tu s+ nu astepti un model cu tr+s+turi bine definite" s+ consideri c+ dac+ un t0n+r nu e
doctor sau nu e profesor, nu e bun s+ -ti fie sot' )ine asteapt+ b+iatul din povesti va sf0rsi
prin a ajun#e la o mare deceptie" nimeni nu e ca b+iatul din povesti'
Asta nu -nseamn+ c+ perec3ea pe care o trimite Dumnezeu e banal+ sau stears+'
Dra#ostea are o proprietate" te minunezi ne-ncetat de frumusetea celuilalt' .u -i vezi
lipsurile pentru a-i scoate oc3ii, ci numai pentru a-l ajuta
)0nd iubesti nu -ncetezi s+ te bucuri de cel+lalt' .u ti se pare c+ e mai putin frumos
dec0t -ti doreai, nici c+ e mai putin destept' Sau, atunci c0nd -ti dai seama c+ e mai putin
asa sau altfel, -ti dai seama c+ aceast+ lips+ nu -ntunec+ cu nimic dra#ostea ta pentru el'
As fi putut s+ -mi doresc cea mai frumoas+, cea mai desteapt+, cea mai smerit+, cea mai
delicat+, cea mai r+bd+toare sotie din lume' Dar nu am c+utat s+ -mi fac un idol pe care
s+ -l astept la nesf0rsit' 1-as fi bucurat s+ am o sotie frumoas+' Dar nu m+ asteptam s+
fie at0t de frumoas+ c0t e )laudia' 1i-as fi dorit s+ fie mai tandr+' Si nu m+ #0ndeam c+
sotia mea va avea un mod de a-si ar+ta dra#ostea care mie mi se pare rece' De fapt la
-nceput nu l-a avut, #reut+tile au adus-o aici' 5n loc s+ m+ pl0n# de r+ceala ei, eu -ncerc
s+ o ajut s+ revin+ la modul de a fi pe care l-a avut mai -nainte' )red c+ dra#ostea mea si
ajutorul lui Dumnezeu o vor ajuta s+ fie ca -nainte'
4u nu sunt nostal#ic' .u astept ceva imposibil, ci sunt constient de faptul c+ #reut+tile
prin care a trecut au fost mari" de exemplu -n maternitate, imediat dup+ nasterea lui
)odrin, c0nd copilul a luat antibiotice, ea a avut parte de momente foarte #rele' )opilul
pl0n#ea mult noaptea si ea era fr0nt+ de oboseal+ 7cum sunt aproape toate mamele, dar
sotia mea nu are o constitutie fizic+ foarte solid+" -nc+ -i mai zic &fetita mea&, c+ e ca o
student+8'
4u sunt o alt+ fire" cu c0t am trecut prin -ncerc+ri mai #rele, cu at0t am simtit nevoia s+
m+ tin+ -n brate' Dar ea a -ncercat s+ -si creeze o barier+ de protectie si din afar+ pare c+
s-a -nsin#urat'
Ar fi fost normal s+ -mp+rtim #reut+tile pe din dou+' Am -ncercat s+ le -mp+rtim' .umai
c+ ea a f+cut si face tot posibilul pentru a-mi oferi mie toate conditiile pentru a scrie si
pentru a studia'
1+ iubeste foarte mult' De c0tiva ani cump+r+m aproape numai c+rtile de care am
nevoie eu' As putea s+ fac altfel, s+ renunt la c+rtile care -mi trebuie, pentru a-i lua ceva
ce i-ar pl+cea s+ citeasc+' .umai c+ nu ne permitem' Si -mi dau seama c+ oricum sunt
destule c+rti de care am nevoie si la care renunt' Asta nu -nseamn+ c+ nu -i plac c+rtile pe
care le cump+r' De multe ori le-a citit odat+ cu mine, iar alteori -naintea mea' )e vreau
s+ spun cu asta? )+ dac+ judec dup+ criterii exterioare, dac+ m+ #0ndesc la r+ceala pe
care o are uneori -n relatia cu mine, se poate spune c+ nu a fost o perec3e potrivit+
pentru mine'
Dar toti prietenii mei spun c0t de mult m-a sc3imbat -n bine )laudia' 2a un moment dat
c3iar m-am revoltat" &dar ce, -nainte ce aveam?'''& Si totusi recunosc faptul c+ f+r+
)laudia viata mea ar fi fost pustie' Stiu c+ multi dintre cole#ii mei de facultate au
ne-ntele#eri cu sotiile lor' Am avut si eu cu )laudia' Dar ale noastre au fost provocate de
obicei de lucruri banale, de multe ori numai de ideea mea fix+ c+ -ntr-o anumit+ situatie
ar fi trebuit s+ dea dovad+ de mai mult+ r+bdare, sau c+ ar trebui s+ lase mai mult de la
ea'
5n viat+ avem ori posibilitatea de a vedea c0t de minunat+ e persoana pe care o iubim, ori
de a vedea c0t de multe sunt lipsurile sale' 5n clipa -n care tot c0nt+rim aceste lipsuri
omor0m dra#ostea' Prefer+m s+ spunem c+ nu am #+sit perec3ea potrivit+ si s+ ne d+m
cu capul de pereti sau s+ ne -nsin#ur+m' Judec0nd la rece, nimeni nu e perfect'
5ntotdeauna persoana iubit+ va putea spori -n frumusete l+untric+' Dac+ ne multumim s+
-i scoatem oc3ii pentru fiecare mic+ &imperfectiune&, vom sf0rsi -n a transforma iubirea
pe care i-o purt+m -ntr-o relatie stears+, trist+'
)ei care se 3ot+r+sc s+ se c+s+toreasc+ trebuie s+ fie constienti de la -nceput de faptul c+
cel+lalt nu este si nu va fi niciodat+ perfect' Dac+ lipsurile celuilalt au fost cov0rsite de
dra#ostea pe care i-o purt+m, dac+ -l iubim cu toate c+ are aceste lipsuri, nu trebuie
niciodat+ s+ l+s+m la o parte dra#ostea pentru a-i reprosa c+ nu este perfect'
.u am vrut s+ m+ refer aici la situatii dificile, cum e cea -n care sotul sufer+ de patima
betiei' 5nainte de a se c+s+tori, s-a l+sat de b+utur+ pentru c0teva luni 7sau cel putin a
promis c+ se va l+sa8' Si, dup+ nunt+, revine la &iubirea& lui lic3id+' 5n astfel de cazuri nu
se pune problema c+ sotia -ncearc+ s+ -l convin#+ s+ renunte la b+utur+ numai pentru c+
dra#ostea i s-a -mputinat' Dimpotriv+' Sotia -ncearc+ s+ -l ajute tocmai pentru c+ -l
iubeste' Viciul b+uturii -i nimiceste sotul' Si dac+ l-ar r+bda f+r+ s+ -i spun+ nimic, nu ar
sc3imba deloc situatia -n bine 7nici dac+ st+ toat+ ziua cu #ura pe el nu stiu dac+ rezolv+
ceva" e nevoie de mult+ delicatete si de ru#+ciune -ndelun#at+ pentru ca situatia s+ se
sc3imbe' 4u cred c+ dac+ o femeie vrea s+ ia un b+rbat care sufer+ de patima betiei d+
dovad+ de mult+ inconstient+, pe care o va pl+ti cu v0rf si -ndesat' Si mai consider c+ un
b+rbat -si poate pune problema c+s+toriei abia dup+ ce a sc+pat de ispita betiei' Asta nu
-nseamn+ c+ betivii sunt condamnati la sin#ur+tate/ e firesc s+ fie constienti c+ nu au
dreptul s+ -ntunece viata persoanei pe care o iubesc - sau li se pare c+ o iubesc - printr-o
c+snicie plin+ de violent+8'
4 normal s+ -ti doresti un sot c0t mai bun, c0t mai iubitor, c0t mai frumos, cu o inim+ de
aur' )e s+ mai vorbim? .ici nu ar fi trebuit s+ -ti scriu prea mult despre perec3ea ideal+'
4ste o tem+ asupra c+reia reflecteaz+ majoritatea tinerilor'
9i-am scris #0ndindu-m+ mai ales la faptul c+ poate te apas+ sin#ur+tatea' 1i-am dorit
oricum s+ -ti spun c+, indiferent din ce motive perec3ea ta -nt0rzie s+ apar+, Dumnezeu
-ti -ntele#e fr+m0nt+rile si astept+rile si, la vremea potrivit+, astept+rile tale vor lua
sf0rsit' Poate crezi c+ dac+ treci de o anumit+ v0rst+ nu vei mai #+si pe nimeni care s+
vrea s+ -si -mpart+ viata cu tine' Acest ar#ument este -ntr-o anumit+ m+sur+ adev+rat" cu
c0t trec anii, persoanele care sunt pentru tine potentiale perec3i se c+s+toresc' Si atunci
cu tine cum r+m0ne? 5n lume sunt miliarde de b+rbati' 9u nu trebuie s+ #+sesti -n aceast+
multime doi sau trei care s+ fie potriviti pentru tine, ci unul sin#ur' Da, e #reu s+ #+sesti
perec3ea potrivit+' Dar o vei #+si' 5n aceast+ multime de b+rbati cel putin unul e potrivit
pentru tine' Si nu unul care va muri departe de tine, -n Africa de Sud sau la Polul .ord,
ci unul pe care, dac+ stii s+ -l cauti, -l vei #+si' S+ stii c+ multe fete au fost disperate c+ -n
toat+ lumea nu se #+seste nici un b+rbat care s+ le plac+ si pe care s+ -l plac+ 7de parc+ ar
fi umblat prin toat+ lumea, de parc+ i-ar fi v+zut pe toti b+rbatii si ar fi putut zice c+ nu
-si pot #+si perec3ea8' Dar -n cele din urm+ majoritatea s-au m+ritat' Si c3iar dac+ sotul
nu era departe, uneori a durat mult p0n+ l-au #+sit' 2ocuia pe o strad+ vecin+, -n alt
cartier, sau -n orasul vecin' .u era -n cealalt+ parte a lumii' S-au m+ritat cu trei, cu cinci
sau c3iar cu zece ani mai t0rziu dec0t celelalte cole#e de liceu' Vai, ce tra#edie! 9otusi s-
au m+ritat' Dumnezeu a v+zut c+ ele nu am0nau nunta pentru a tr+i -n patimi si -n pofte
trupesti, ci pentru c+ nu voiau s+ fac+ un compromis m+rit0ndu-se cu cine nu era cazul'
Si le-a f+cut parte de o familie fericit+'
2a ce le-a ajutat c+ au fost at0t de nelinistite p0n+ s+ se m+rite? 2a nimic' 2ucrurile sunt
simple' A zis Dumnezeu" &.u este bine s+ fie omul sin#ur'''& Dac+ -ti pui n+dejdea -n
Dumnezeu vei vedea cum se rezolv+ problema sin#ur+t+tii'
De ce "u "e ajut Dum"e%eu
(na dintre cele mai tra#ice -ntreb+ri pe care si le pun oamenii este" &De ce nu ne ajut+
Dumnezeu?&
1i-am pus aceast+ -ntrebare de multe ori, aproape de fiecare dat+ c0nd eram -ncercat de
ispita dezn+dejdii' &<are Dumnezeu nu vede c0t+ nevoie avem de ajutorul S+u? De ce
ru#+ciunile noastre r+m0n f+r+ r+spuns?&
.u o dat+ tinerii care vor s+ se c+s+toreasc+ se -ntreab+ de ce Dumnezeu nu -i ajut+ s+
#+seasc+ persoana potrivit+' Ar fi multe de spus' (nul din motive este c+ nu e -nc+
timpul s+ o #+seasc+' Altul este c+ nu v+d c+ Dumnezeu le-a trimis-o deja' Altul este c+
nu stiu s+ o caute' Despre acest motiv -ti voi scrie -n capitolul de fat+'
%at+ un exemplu de c+utare #resit+" multe mame alear#+ cu fetele pe la m0n+stiri ca s+ li
se citeasc+ acestora dezle#+ri de farmece, doar-doar le va ajuta Dumnezeu s+ se m+rite
7am mai scris despre acest subiect -n cartea mea Despre -nfruntarea necazurilor/ poate c+
ar fi bine s+ citesti si capitolul de acolo8' Dar fata nu primeste ajutor de la Dumnezeu
pentru )ununie' <are de ce? .u zice ea ru#+ciuni lun#i pentru aceasta? .u d+ ea
acatiste cu #r+mada? .u tine ea posturi aspre pentru aceasta? a da' Si totusi, eforturile
r+m0n f+r+ rezultat' De ce? Pentru c+ Dumnezeu nu e un robot' .u e un aparat -n care
introduci o moned+ si primesti cafeaua' Dumnezeu e o Persoan+ atotputernic+ si
atotstiutoare' 4l nu poate fi p+c+lit' )0t+ vreme nu 5i cerem ceva cu inima curat+, nu ne
va asculta'
Si la ce anume m+ refer acum? Sunt multe fete care stau la coad+ s+ li se citeasc+
acatiste pentru nunt+, dar ele nu s-au spovedit' 4le evit+ Spovedania, se rusineaz+ s+ se
spovedeasc+, dar vor s+ fie ajutate de Dumnezeu' Acatistele te ajut+ atunci c0nd sufletul
t+u a fost cur+tat prin Spovedanie 7-mi dau seama c+ acum nu citesti cu acelasi interes cu
care citeai comentariile la &9itanic&, dar s+ stii c+ indiferent c0t de plicticos pare uneori
adev+rul, -ntotdeauna el ne va folosi mai mult dec0t minciuna/ si mie mi-ar fi pl+cut s+
-ti scriu despre mai multe filme, un exemplu ar fi &6orever Doun#&, dar nu stiu dac+ de
asta ai nevoie8' 5ti scriu cum i-as scrie surorii mele, si -ncerc s+ fiu c0t mai la obiect'
90n+rul care vrea s+ fie ajutat de Dumnezeu s+ se c+s+toreasc+ trebuie s+ se spovedeasc+
si s+ se rup+ de p+catele trecute' Dac+ nu se spovedeste, poate s+ dea o #r+mad+ de bani
la m+n+stire, c+ nu -i va fi de mare folos' Dumnezeu nu are nevoie de banii nostri, 4l
vrea s+ vad+ lupta noastr+ pentru cur+tirea sufletului' 2upt+ care este mai important+
dec0t toate comorile din lume' Si, dac+ ducem aceast+ lupt+, cea mai mic+ poman+ pe
care o facem va fi socotit+ mai mare dec0t cea mai mare poman+ pe care am fi f+cut-o
f+r+ s+ ne spovedim'
4u nu sunt un preot cu viat+ sf0nt+, s+ le pot -ndemna pe fete s+ se spovedeasc+ si s+ le
pot ajuta s+ -si -ndrepte viata' 4u sunt un simplu mirean, cu multe neputinte' Dar aceste
neputinte nu m+ -mpiedic+ s+ v+d cum multe fete se zbat s+ se m+rite f+c0nd lucruri care
nu le ajut+ la m+ritis' )red c+ ar fi bine ca preotii care primesc acatiste pentru cununie s+
-ntrebe dac+ cei care vor fi pomeniti -n ru#+ciune sunt spovediti' )e dac+ nu sunt,
acatistele nu le vor fi de mare folos'
5mi exprim deci retinerea fat+ de tinerii si tinerele care cred c+ 5l pot cump+ra pe
Dumnezeu prin posturi, acatiste si alte milostenii' 2or le zic" &6ratilor, nu v+ mai osteniti
at0t! Dumnezeu nu vrea s+ v+ asculte ru#+ciunile! Dumnezeu nu vrea s+ fac+ voia
voastr+!&
Poate par nesuferit scriind toate astea, dar asa stau lucrurile' Dac+ Dumnezeu i-ar trimite
unei fete nespovedite b+iatul pe care -l caut+, ea s-ar bucura foarte mult" &(ite,
Dumnezeu a ascultat ru#+ciunile mele'''& S-ar m+rita, tot nespovedit+, si dup+ nunt+
patimile tinute ascunse ar iesi la iveal+' 4 foarte ciudat felul -n care o patim+ zace -n
suflet vreme -ndelun#at+, f+r+ s+ -si fac+ simtit+ prezenta' Dar -n cele din urm+ iese la
iveal+ cu putere, ca un vulcan'
Poate c+ ti se pare exa#erat+ ideea potrivit c+reia Dumnezeu asteapt+ ca cineva s+ -si mai
cur+teasc+ sufletul -nainte de a se c+s+tori' Afirmatia c+ &cel mai mare dusman al sotilor
sunt patimile& poate p+rea ridicol+' Dac+ as spune c+ patimile sunt dusmanii crestinilor,
sau -n mod special ai c+lu#+rilor, putini ar avea ceva de obiectat' Dar c0nd e vorba de cei
c+s+toriti'''
Voi -ncerca s+ dezvolt putin aceast+ idee' S+ ne referim la cazul -n care ambii soti au
aceeasi patim+, s+ zicem a betiei, si s-au c+s+torit #0ndindu-se c+ se vor simti bine fiind
tovar+si de pa3ar' .u e #reu de prev+zut unde va duce o astfel de c+s+torie'
S+ presupunem c+ sotii sufer+ de patimi diferite" el o -nseal+, iar ea se dro#3eaz+' <
vreme totul mer#e bine' Dar fiecare asteapt+ ca cel+lalt s+ fac+ primul pas pentru a se
-ndrepta' 5ncetul cu -ncetul dra#ostea lor se -mputineaz+' 4l vede cum ea se ruineaz+ si
caut+ m0n#0ierea -n alt+ parte' 4a se simte din ce -n ce mai sin#ur+ si nu are puterea de a
-ncerca s+ se sc3imbe' Desi s-au c+s+torit crez0nd c+ dra#ostea le va da curajul de a-si
sc3imba viata, obisnuinta p+catului a fost mai mare dec0t dra#ostea'
)e s+ mai vorbim despre sotii care ascund de cel+lalt patima de care sufer+? 5n loc s+
aib+ curajul de a-si recunoaste c+derile, si de a -ncerca s+ se ridice din ele, ei nu fac
altceva dec0t s+ cad+ si mai tare' S+ zicem c+ el are o amant+' Din clipa -n care a ap+rut
minciuna, dra#ostea a murit' Dra#ostea nu poate convietui cu minciuna' Se poate ca
prima c+dere s+ nu fi fost premeditat+, s+ fi fost accidental+' Dar -n loc ca sotul s+ -si
vin+ -n fire, el descoper+ pl+cerea p+catului' Si dac+ la -nceputul relatiei extraconju#ale
sotul mai avea dra#oste pentru sotia lui, aceast+ dra#oste se pierde -ntr-un ritm ametitor'
.u poti spune c+ -ti iubesti sotia dar ai nevoie de o alt+ femeie pentru -mplinirea poftelor
trupesti' 4 interesant si faptul c+ -n familiile -n care sotii se -nseal+ reciproc av0nd
fiecare o alt+ consolare, ei nu sunt constienti c+ situatia lor e de pl0ns' Sunt multumiti c+
au parte de momente pl+cute, dar nu -si dau seama de ridicolul acestor momente'
)0nd m-am referit la cazul cu sotia care se dro#3eaz+ si sotul care o -nseal+ am folosit
intentionat un exemplu dur, -n care s+ nu te recunosti' S+ poti spune si#ur+ de tine c+ tu
nu vei avea parte de o astfel de familie" tu nu te dro#3ezi, si nu vei lua un sot c+ruia s+ -i
tolerezi aventurile extraconju#ale'
)3iar dac+ nu vei lua un astfel de sot, nu -nseamn+ c+ cel pe care -l vei lua nu va avea
anumite puncte slabe' 5ti voi da un sin#ur exemplu" marea majoritate a mireselor radiaz+
de bucurie c0nd ies din biseric+ cu sotii lor' )ele care nu sunt fardate strident sunt
frumoase, ca toate miresele' Si totusi, dup+ c0tiva ani bucuria de a fi l0n#+ sotii lor se
spulber+' De ce? Pentru c+ dra#ostea pe care le-o purtau s-a ofilit' (nul dintre motive"
mama soacr+, celebra artizan+ a ruin+rii familiilor' 74xist+ si soacre bune, si nu putine'
Socrii mei ne ajut+ s+ aranj+m casa/ acum, -n timp ce scriu, ei zu#r+vesc sufra#eria din
casa noastr+' Si din astfel de fapte se vede dra#ostea' 5n fiecare an, de Pasti si de
)r+ciun, mama soacr+ #+teste si pentru noi' Venim de acolo cu plasele -nc+rcate' .u e
asta o dovad+ de dra#oste? .u e asta o dovad+ c+ mai sunt si soacre bune? )3iar dac+
p0n+ la nunt+ nu se -mp+ca cu #0ndul c+ fata ei va lua un absolvent de 9eolo#ie, -n timp,
s-a sc3imbat8'
)0nd fata s-a m+ritat, nu s-a #0ndit c+ b+rbatul ei se va l+sa influentat de mam+ si se va
rupe de sotie' 9otusi, exist+ destui b+rbati de acest #en' )red c+ ei s-au c+s+torit
prematur, la sase luni, nu la nou+! Ar fi trebuit s+ mai stea putin acas+, s+ mai m+n0nce
niste #risulet cald p0n+ le mijea barba' Si abia apoi s+ -si pun+ problema c+s+toriei' 6ata
s-a m+ritat nu cu un b+rbat, ci cu o c0rp+' 4a nu si-a dat seama c+ dra#ostea pe care
iubitul ei o are fat+ de mama sa nu este o dra#oste fireasc+, ci este un sentiment
boln+vicios, care -l face usor de p+c+lit si de manipulat'
)0nd am vorbit despre b+rbatii care se c+s+toresc &prematur&, nu am f+cut-o pentru a te
pune -n #ard+, ci pentru a-ti su#era c+ poate c+ exist+ si -n sufletul t+u anumite
excrescente care ti-ar face r+u -n c+snicie' Poate c+ acum nu esti constient+ de ele, dar
timpul te va ajuta s+ le descoperi' Si, dup+ ce vei sc+pa de ele si Dumnezeu te va ajuta s+
-ti #+sesti un sot, vei fi multumit+ c+ l-ai primit cu sufletul curat'
Deci, ai #rij+" c0nd vrei s+ te m+riti, ia-i un intero#atoriu alesului, d+-i un test #ril+, si
vezi dac+ e -n re#ul+' %ar #lumesc' .u stiu dac+ cineva ar putea inventa un test ideal'
Pentru c+ problemele apar de acolo de unde nu te astepti' Vreau s+ simti m0na de prieten
pe care ti-o -ntind prin textul pe care tocmai -l citesti' .u te mint' Sunt convins c+ dac+
tu te pre#+testi cum trebuie, Dumnezeu -ti va trimite un sot de nota AC'
S+ trecem acum la un alt motiv pentru care Dumnezeu nu te-a ajutat s+ -ti #+sesti
perec3ea potrivit+' Poate c+ nu -ti dai seama c0t de multe sunt responsabi-lit+tile vietii de
familie' (nele prietene de-ale mele au -ncercat s+ se m+rite c0t mai repede pentru a
sc+pa de tensiunile de acas+, si pentru a-si #+si linistea -n propriul c+min' Se asteptau ca,
iubind si fiind iubite, s+ aib+ parte de o viat+ lipsit+ de #reut+ti' Dar asa ceva e imposibil"
dra#ostea nu te trimite -ntr-o lume ima#inar+, ci doar te ajut+ s+ -nfrunti #reut+tile
inerente' 1ulti tineri au fost am+#iti de ima#inea ideal+ a vietii de familie, asa cum
apare prezentat+ -n unele filme de dra#oste mai vec3i' (nii s-au c+s+torit din dra#oste,
dar c0nd s-au lovit de anumite #reut+ti au dat -napoi, descurajati' Au -ncercat s+ dea vina
pe cel+lalt, si -n cele din urm+ au ales calea divortului' Dar de vin+ nu era cel+lalt" pur si
simplu viata e plin+ de #reut+ti de care nu te poti ascunde' 6u#i de unele, dai de altele
mai mari' .umai cu ajutorul credintei -n Dumnezeu le poti sta -mpotriv+' 7Sau nu,
afirmatia poate p+rea extremist+' 2e poti sta -mpotriv+ si f+r+ s+ ai credint+, dar sufletul
devine din ce -n ce mai aspru/ te lipsesti de sansa de a cunoaste roadele -ncerc+rii prin
care ai trecut'8
< alt+ posibil+ cauz+ a faptului c+ nu ai #+sit cu cine s+ te m+riti" poate c+ nici nu ai
c+utat cum trebuie' Sunt fete care umbl+ numai cu privirea -n p+m0nt, si asteapt+ s+ le
pice un mire din cer' 5n loc s+ se uite la oamenii din jur, asteapt+ ca Dumnezeu s+ le
trimit+ un sot potrivit' Dar Dumnezeu nu ne impune s+ iubim pe nimeni" libertatea este o
tr+s+tur+ a dra#ostei' Dac+ ne refuz+m dreptul de a ale#e, si 5l l+s+m pe Dumnezeu s+
alea#+ -n locul nostru, risc+m s+ ne c+s+torim -n urma unei idei #en" &Dumnezeu vrea s+
fiu sotia lui cutare, asa c+ m+ supun'''&/ idee care dup+ ani de ne-ntele#eri se transform+
-n &Diavolul m-a pus s+ te iau de b+rbat, nu Dumnezeu'''&
Sunt -ntru totul de acord cu faptul c+ Dumnezeu stie cel mai bine cine este sotul potrivit
pentru tine, si c+ e bine s+ 5l ro#i s+ te ajute s+ -l #+sesti' Dar Dumnezeu nu -ti va
impune" &%a-l pe cutare'& 4l te las+ s+ te -ndr+#ostesti de el, descoperindu-i frumusetea"
-ti rezerv+ tie dreptul de a spune c+ ai #+sit ceea ce c+utai, si mai mult dec0t at0t' .u e
bun+ nici atitudinea contrar+, s+ cauti disperat+ un sot -n toti b+rbatii pe care -i vezi' 4u
am trecut pentru scurt+ vreme prin ispita de a-mi c+uta cu disperare sotie, si nu mi-a fost
deloc bine' < astfel de atitudine nu duce dec0t la dezn+dejde, sau la c+s+torii pripite'
(nele fete, v+z0nd c+ nu -si #+sesc mire, ajun# la concluzia disperat+" &Poate c+
Dumnezeu vrea s+ m+ c+lu#+resc' Dar nu am nici un pic de c3emare pentru mona3ism'
Si totusi, altfel nu v+d de ce nu m-a ajutat s+ am o familie'''& Dumnezeu nu e un tiran
care s+ se bucure v+z0nd cum tinerii f+r+ c3emare se -ndreapt+ spre m+n+stire, sau cum
-n loc s+ duc+ o viat+ du3ovniceasc+ stau si se autocomp+timesc, #0ndindu-se la ce
familii frumoase ar fi putut avea'
&Dar am citit -n c+rti, sunt vreo trei exemple de fete care voiau s+ se m+rite si au avut
descoperire de la Dumnezeu c+ trebuie s+ se c+lu#+reasc+'''&
.u -mi place c0nd, discut0nd cu cineva, persoana respectiv+ -mi aduce ca ar#ument o
idee numai pentru c+ a citit-o -n vreo carte' 5n facultate am purtat mai multe discutii
contradictorii din cauza faptului c+ aveam cole#i care, citind mai putin, tineau cu dintii
de ideile lor si nu erau dispusi s+ mai asculte si alte ar#umente 7acesta e si unul dintre
izvoarele 3abotniciei" oamenii citesc putin, si nu vor s+ aib+ o viziune de ansamblu8'
Si totusi, cum e cu fetele care au avut descoperire de la Dumnezeu s+ se c+lu#+reasc+,
desi ele ar fi vrut s+ se m+rite? 9rebuie precizat c+ au fost doar c0teva cazuri de acest
#en -n toat+ istoria isericii' 4 absurd s+ #eneraliz+m astfel de exceptii 7si c3iar dac+
fetele respective s-au c+lu#+rit, au simtit c+ se -mplinesc pe aceast+ cale care la -nceput li
s-a p+rut str+in+/ deci Dumnezeu nu le-a -ndrumat pe un drum #resit8'
.u te speria deci' Dac+ nu a ap+rut -nc+ persoana pe care o astepti, nu e timpul pierdut'
.u te obli#+ nimeni s+ te c+lu#+resti' Au fost si fete care s-au c+lu#+rit de bun+voie,
numai pentru c+ au r+mas dezam+#ite de faptul c+ nu au avut pretendenti la c+s+torie'
4le -ns+ nici -n m+n+stire nu si-au #+sit linistea 7doar m+n+stirea e c0mp de lupt+, iar nu
pension pentru fete mari8'
De ce Dumnezeu nu te-a ajutat p0n+ acum s+ te m+riti? Poate c+ motivul real nici m+car
nu -ti trece prin cap 7mie nici at0t8' Dar toate au un rost' 9impul te va ajuta s+ -ti dai
seama de acest lucru'
&*+bdare, r+bdare, r+bdare&, spunea un p+rinte celor care erau #r+biti s+ vad+ luminita
de la cap+tul tunelului' *epet si eu" r+bdare' Si vei vedea c+ aceast+ r+bdare -si are rostul
ei'
Despre &otomodele si Do" 'ua"i
4xist+ fete ur0te asa cum exist+ si b+ieti ur0ti' 4i bine, o parte dintre aceste fete o tin una
si bun+ c+ nu vor s+ se m+rite dec0t cu cel mai frumos b+iat de pe strad+ sau din sat' Si,
totusi, cel mai frumos b+iat ia o sotie mai frumoas+ si mai desteapt+ dec0t ele' )e e de
f+cut? Sunt predestinate fetele ur0te s+ ia b+ieti ur0ti? .u neap+rat' Sunt -ntre ele fete a
c+ror frumusete fizic+ e coplesit+ de #in#+sie si de cur+tie' Sunt fete a c+ror dra#oste e
at0t de puternic+ -nc0t cei iubiti, si frumosi si destepti, simt c+ nu mai pot #+si -n alt+
parte asa ceva' Si se ajun#e la c+snicii fericite'
Dar de cele mai multe ori fetele ur0te -si #+sesc b+ieti pe m+sur+' .u vreau s+ crezi c+
scriu despre ei cu aro#ant+' De multe ori r+m0n surprins v+z0nd pe strad+ sau -n parc
perec3i care mi se par foarte ur0te' Dar e at0ta bucurie -n oc3ii lor, -nc0t -mi dau seama
c+ sunt poate mai fericiti dec0t mine'
)0teva r0nduri c+tre o fat+ ur0t+" poate c+ nu esti multumit+ cu -nf+tisarea ta' Poate c+
te-ai s+turat de #lume si de ironii' Poate c+ nu o dat+ ai pl0ns dezn+d+jduit+, si ai
-ntrebat" &De ce, Doamne, de ce?&
< lume -ntrea#+ spune c+ esti ur0t+ 7asa ni se pare c+ stau lucrurile c0nd suntem luati
peste picior" c+ toat+ lumea r0de de noi/ nu ne d+m seama c+ lumea e mult mai mare
dec0t cercul nostru de cunostinte sau de prieteni8'
5ntrebarea principal+ este" ai sau nu dreptul la fericire?
Stiu c+ multe fete ur0te cad foarte usor -n bratele b+ietilor frumosi care au c3ef de
distractii de moment' .u e firesc? 6etele ur0te se bucur+ c+ monotonia vietii lor e
-ntrerupt+ de escapade -n care, pentru scurt+ durat+, se simt b+#ate -n seam+, se simt
interesante' 6etele ur0te sunt considerate un fel de paria fat+ de fetele frumoase, de
fotomodele' &6otomodelele& au parte de clipe frumoase ori de c0te ori si le doresc 7prin
&fotomodele& -ntele# nu numai fetele care pozeaz+ pentru diferite reviste, ci fetele care
se ajusteaz+ dup+ etalonul &EC-FC-EC&8'
Am eu dreptul oare s+ le su#erez fetelor ur0te s+ renunte la micile lor bucurii pasionale
si s+ se multumeasc+ doar cu momente monotone si ap+s+toare? 5nainte de a r+spunde la
aceast+ -ntrebare precizez c+ exist+ mai multe cate#orii de fete ur0te' (nele pe care altii
le consider+ ur0te si unele care se consider+ ele -nsele ur0te' )ele scrise de mine se
refer+ numai la fetele care sunt considerate ur0te de c+tre ceilalti 7-n privinta celorlalte
nu pot spune dec0t c+ se pun -n situatia de a fi tratate ca niste fete ur0te de c+tre b+ietii
care le intuiesc o anumit+ in3ibitie si un anumit complex de inferioritate8'
Apoi trebuie s+ spun cine este cel care se adreseaz+ fetelor ur0te" nu sunt o frumusete
rar+, nu sunt #enul de tip care ia oc3ii fetelor' 6izicul meu nu este deloc de invidiat" sunt
slab, putin adus de spate' Dar nu sunt considerat nici un tip ur0t' Sunt de o frumusete
mediocr+, dac+ poate exista o asemenea al+turare de termeni' Deci, nu sunt considerat un
tip ur0t' 7Spre sansa mea, c+ dac+ eram ur0t poate ai fi crezut c+ -ti scriu numai pentru a
micsora evaluarea 3andicapului de care am fi suferit am0ndoi/ poate ai fi crezut c+
-ncerc s+ m+ autoconsolez, si nu este deloc asa8'
Dar, desi nu sunt un tip ur0t, si nici de o frumusete rar+, totusi c0nd )laudia m-a v+zut
pe strad+, -ntr-o multime de oameni, a fost impresionat+ de mine' 6+r+ s+ -i treac+ prin
cap c+ vom face cunostint+ si f+r+ s+ se #0ndeasc+ c+ va ajun#e sotia mea, le-a spus
prietenelor ei c+ a v+zut un t0n+r a c+rui -nf+tisare a dat-o #ata' Vreau s+ -ti spun c+ asa
ceva ti se poate -nt0mpla si tie' )3iar dac+ altii te v+d ur0t+ va veni vremea -n care
cineva te va vedea cu alti oc3i'
Dumnezeu nu e z#0rcit cu darurile Sale' Dumnezeu nu a l+sat s+ vin+ pe lume fete care
s+ fie un balast pentru ceilalti' (r0tenia ta e real+ numai -n momentul -n care aspectul
fizic se armonizeaz+ cu sufletul' )0nd un suflet este ur0t, nici m+car frumusetea fizic+
nu -l poate acoperi' Dar c0nd si sufletul si trupul se remarc+ prin ur0tenie, e jale'
1area sans+ a fetelor care sunt ur0te trupeste este c+ au ocazia de a -ntele#e c0t de
important+ este frumusetea l+untric+' Si, -n timp ce alte fete -si ocup+ timpul vopsindu-
se si fard0ndu-se, sau desen0ndu-si tatuaje peste tot, ca s+ fie mai atr+#+toare la plaj+, si
desen0ndu-si inimioare pe un#3iiile de la picioare, fetele ur0te -si pot aranja sufletul' )u
sufletul e mult mai #reu dec0t cu p+rul 7mai ales c+ pentru p+r exist+ o #am+ lar#+ de
fixative si de vopsele multicolore8'
4sti ur0t+' Asta poate fi sansa ta' 5ti poti da seama mai bine de faptul c+ frumusetea
sufleteasc+ poate fi independent+ de frumusetea fizic+' Poti sta deoparte de ispita
falsit+tii, a superficialului, ispit+ care transform+ multe fete frumoase -n juc+rii pentru
b+rbati'
7Poate c+ citind aceste r0nduri fetele frumoase se vor sup+ra pe mine/ totusi, nu m+
astept s+ se supere dec0t cele care sunt atinse de microbul falsit+tii, al modei care
ur0teste si deformeaz+ frumusetea -n numele unor standarde -ndoielnice'8
4sti ur0t+' .u-i nimic' 9otul e s+ ai sufletul frumos' Si frumusetea l+untric+ se r+sfr0n#e
asupra trupului' 4 adev+rat c+ din ce -n ce mai putini tineri sunt -n stare s+ sesizeze cum
se -nt0mpl+ acest lucru' %ar dac+ nu sunt -n stare s+ sesizeze aceasta, sensibilitatea lor
sufleteasc+ st+ sub semnul -ntreb+rii'
Poate stii c+ si sufletul t+u e ur0t' Atunci pre#+teste-te s+ -l -nfrumusetezi' .u e nevoie
de liposuctie sau de operatie estetic+, nu e nevoie de nimic artificial' 4 de-ajuns s+ aduci
sufletul la cur+tia pe care o asteapt+ de la tine Dumnezeu' Prin aceasta nu vei avea efecte
nepl+cute -n timp si nici nu exist+ contraindicatii' <rice om poate mer#e pe drumul
cur+tirii sufletesti' 4 murdar sufletul t+u?
Dac+ mi-ai r+spuns afirmativ la aceast+ -ntrebare, e bine' Pentru c+ multe fete din ziua
de azi, cu suflet mai murdar dec0t al t+u, nu vor s+ fie sincere cu ele, nu vor s+ -si vad+
mizeria l+untric+' Dac+ stii deci c+ e ceva de -ndreptat, dac+ stii c+ e ceva care trebuie
sc3imbat, nu sov+i" pune -nceput bun'
)um e lesne de -nteles, nimeni nu te poate ajuta s+ te sc3imbi mai bine dec0t Dumnezeu'
)ere-i aceasta cu st+ruint+ si vei r+m0ne mirat+ c0nd vei vedea cu c0t+ #rij+ te va
modela' Si Dumnezeu a l+sat pentru suflet si o baie special+, baia care se numeste
Spovedanie' )u un p+rinte du3ovnic iscusit, lupta pentru cur+tirea sufletului -si va ar+ta
cu repeziciune roadele'
.u cred c+ -ntrebarea de mai sus a primit de la tine un r+spuns ne#ativ, desi stiu c+ nici
un crestin nu poate spune c+ are sufletul cur+tit -n -ntre#ime, c+ci numai oamenii m0ndri
se consider+ curati sufleteste' 1+ refe-ream -ns+ la cur+tia pe care o aduce viata -n
>ristos" dac+ tu stii c+ duci lupta cea bun+ contra patimilor si a poftelor, c3iar dac+ nu
consideri c+ sufletul t+u e curat 7de altfel cu c0t cineva sporeste du3ovniceste, cu at0t -si
vede mai bine lipsurile8, atunci poti fi o sotie foarte bun+' )ur+tenia ta sufleteasc+,
dra#ostea si #in#+sia ta pot umple inima sotului t+u de o bucurie pe care sotii
&fotomodelelor& nu o cunosc'
De ce? Pentru c+ fotomodelele, si#ure pe ele si pline de m0ndrie, au un mod de a iubi
foarte e#oist" vor -ntotdeauna s+ fie tratate ca niste re#ine, vor s+ fie admirate si l+udate'
4le iubesc -n m+sura -n care li se ofer+ posibilitatea de a duce o viat+ comod+' )red c+ e
foarte plicticos s+ iubesti un fotomodel" nu stiu cum e s+ simti c+ dra#ostea ta e r+spl+tit+
cu niste sentimente reci' Pentru c+ de obicei fotomodelele nu au oc3i pentru ceilalti"
p0n+ si atunci c0nd iubesc vor s+ domine, si le e #reu s+ fie naturale' <r, acesta e
avantajul fetelor ur0te" c+ pot desco-peri frumusetea simplit+tii, a sincerit+tii, a vietii din
care lipseste fandoseala'
Stiu c+ si fotomodelele au uneori momente -n care simt c+ se sufoc+, c+ lanturile iubirii
de sine le su#rum+' Dar de obicei crizele de acest fel trec foarte repede, ca si cum nici nu
ar fi avut loc'
4sti ur0t+? .u dispera' 4 loc si pentru tine -n *ai' (r0tenia trupeasc+ nu e &impediment&
pentru o vesnicie fericit+' *oa#+-te, si Dumnezeu te va ajuta s+ -ntemeiezi o familie
minunat+' .u vreau s+ -ti scriu mai mult, ca s+ nu le nedrept+tesc pe fetele frumoase'
Asa c+ ceea ce scriu de aici -ncolo e valabil si pentru ele'
Atunci c0nd doi tineri vor s+ se c+s+toreasc+ trebuie s+ se #0ndeasc+ bine si dac+
fiec+ruia -i place cum arat+ cel+lalt' Pentru cele mai multe cititoare o astfel de su#estie e
inutil+' Dar exist+ si cititoare care, dintr-o p+rut+ r0vn+ spiritual+, spun" &)0nd o fi s+ m+
m+rit, nu conteaz+ frumusetea trupeasc+' Dac+ #+sesc un b+iat cuminte, -mi e de-ajuns'&
< astfel de pozitie nu tine seama de faptul c+ <rtodoxia nu nea#+ trupul' .umai ereticii
dispretuiesc trupul, consider0ndu-l -nc3isoare pentru suflet' De aceea am anumite
rezerve fat+ de afirmatia c+ frumusetea trupeasc+ nu este important+' Pentru tineri este
foarte important+' Destule povesti de iubire au esuat tocmai pentru c+ brusc b+ietii au
ajuns la concluzia c+ fetele sunt prea ur0te pentru ei' )0nd se ajun#e la aceast+ concluzie
dup+ c+s+torie e mult mai #rav' Din t0ntar problema devine arm+sar'
Voi -ncerca s+ insist aici nu asupra frumusetii celui pe care -l vei lua -n c+s+torie, ci
asupra faptului c+ tu va trebui s+ fii destul de frumoas+ pentru el' Adic+ -n clipa -n care
v+ c+s+toriti -n inima lui nu trebuie s+ existe re#retul c+ nu esti si mai frumoas+' Dac+
exist+ acest re#ret -nc+ de la nunt+, se poate transforma -n motiv de divort" el vede
vecine mai frumoase, una -i pic+ cu tronc, si -ntr-o clip+ are &revelatia& c+ trebuie s+ v+
desp+rtiti'
4 de la sine -nteles c+ nu ai vrea s+ te m+riti cu cineva c+ruia i-ar zbura oc3ii dup+
vecine' Dac+ ai lua -n c+s+torie un t0n+r care are credint+ -n Dumnezeu e putin probabil
s+ se lase dus de val' Dar stiu c+ printre cititoarele mele vor fi si fete care nu vor tine
seama de sfaturile pe care le dau si -si vor lua soti a c+ror credint+ e strict teoretic+, nu se
vede -n fapte' 4 bine ca ele s+ fie constiente de realitatea c+ de la o v0rst+ s0nii o s+ se
mai lase, c+ anii -si vor pune amprenta asupra frumusetii lor 7de asta atunci c0nd femeia
e -ns+rcinat+, si se -n#ras+ foarte mult, sotii necredinciosi -ncep s+ admire alte femei/ si,
-n perioada -n care femeia nu poate face dra#oste, b+rbatul se descurc+ cu cine poate' De
altfel, am v+zut c+ exist+ prea mult+ -n#+duint+ fat+ de b+rbatii care, -n perioada -n care,
din cauza sarcinii, sotiile nu mai au dispozitia s+ fac+ dra#oste, -si satisfac poftele
sexuale cu alte femei' <are de ce? (nde mai e iubirea f+#+duit+?8'
)red c+ -n principiu e bine ca fetele frumoase s+ -si ia soti pe m+sur+, fetele ur0tele s+ -si
ia soti pe m+sur+, si fetele foarte frumoase s+ -si ia soti pe m+sur+' Asta ca s+ se evite
anumite tensiuni #en" &.u vezi c+ dac+ nu te luam eu r+m0neai sin#ur+?& sau" &)e s+-ti
spun, te lauzi c+ esti mare frumusete, dar nu esti bun+ la nimic'''& Discrepantele de acest
#en ies la iveal+ nu peste mult timp'
Asta nu -nseamn+ c+ nu poti fi fericit+ cu un sot foarte ur0t' a poti, numai c+ trebuie s+
fii constient+ c+ prietenii si rudele -ti vor reprosa acest lucru' )0nd doi tineri pornesc -n
viat+ sunt 3ot+r0ti s+ nu dea doi bani pe criticile celorlalti/ dar, cu anii, dac+ necazurile
tocesc dra#ostea 7sau mai bine-zis dac+ dra#ostea se las+ tocit+ de necazuri8, atunci
aceste critici devin cutite -nfipte -n suflet'
.ici mie nu -mi place c+ nu -ti prezint un punct de vedere foarte precis -n ceea ce
priveste importanta frumusetii fizice' 1i-as fi dorit ca lucrurile s+ fie mai clare' Dar -n
ceea ce priveste dra#ostea dintre doi oameni aspectele sunt foarte nuantate'
)0teva lucruri pot s+-ti spun f+r+ s+ -mi fie team+ c+ #resesc' 5n primul r0nd vreau s+ -ti
vorbesc despre Don Juani" ei sunt tipii bine f+cuti, cu musc3i prelucrati -n sala de fort+,
care arat+ ca niste actori' )0te fete nu s-ar bucura s+ se m+rite cu Antonio anderas?
6oarte multe' Problema este c+ tipii #en Antonio anderas au de foarte multe ori un
3andicap atunci c0nd e vorba de -ntemeierea unei familii'
.u m+ refer strict la asem+narea cu actorul" cu si#urant+ sunt si mona3i care -i seam+n+
la -nf+tisare' 1+ refer la asem+narea sufleteasc+, la stilul &anderas&' )e -nseamn+ acest
stil? 5nseamn+ exacerbarea virilit+tii, -nseamn+ culmea tr+irii p+timase' 4 #reu pentru o
fat+ slab+ -n credint+ s+ nu fie topit+ de un asemenea mac3o-man' 4u cred c+ ar trebui
priviti ca niste exponate de muzeu" nimeni nu se c+s+toreste cu un papa#al numai pentru
c+ are aripi frumos colorate'
7.u cred c+ e o coincident+ faptul c+ anderas a pus parfumului creat de el numele
&Diavolo&' Prin aceasta a dovedit c+ la momentul respectiv nu avea nici un pic de
respect fat+ de valorile spirituale' 9rebuie s+ ne d+m seama de faptul c+, atunci c0nd a
ales numele &Diavolo&, dumnezeul lui erau patimile' Am primit un parfum &Diavolo&'
.u stiam ce s+ fac cu el' %nitial, m-am #0ndit s+ -l d+ruiesc mai departe' Dar nu as fi fost
ca fariseii care fu# de -ntinare, prin -ntinarea altora? Solutia a dat-o )laudia" parfumul l-
am aruncat, si sticla am spart-o' Ar fi fost #roaznic s+ -mi dau cu el -n vreo zi de
s+rb+toare" fruntea mi-ar fi mirosit a mir, de la miruirea din biseric+, iar restul a parfum
care face reclam+ &neprietenului&'8
.imeni nu -mpiedic+ un mac3o-man s+ -si sc3imbe orientarea si s+ devin+ un b+rbat
asezat, un sot bun' Dar acesti campioni ai frumusetii fizice nu vor s+ dea cioara din m0n+
pentru porumbelul de pe #ard' 5n spatiul -n care tr+iesc sunt niste stele' <r, dac+ ar intra
-n lupta spiritual+, ar trebui s+ renunte la m0ndrie' Si, cum nu le trece prin cap c+
bucuriile du3ovnicesti sunt mult mai mari dec0t cele lumesti, r+m0n departe de >ristos'
2a fel stau lucrurile cu fetele care vor s+ ia oc3ii b+ietilor' Aveam o prieten+ care purta
niste blu#i pe care -si scrisese &9ouc3 me!& Si se pref+cea c+ e mirat+ c+ o mai atin#eau
c0te unii pe strad+' De asemenea, fetele care poart+ fustite milimetrice sau bustiere, se
mir+ c+ le mai pip+ie c0te unii prin autobuz' Dar ce e anormal? <are nu scrie pe fustitele
lor aceeasi ru#+minte" &9ouc3 me! Atin#e-m+!& 1ie -mi e mil+ de aceste fete' .u -si dau
seama c+, -mbr+c0ndu-se asa, vor avea parte de mult+ nefericire -n viata sentimental+'
De ce? Pentru c+ se aseam+n+ celor care fac trotuarul si se prezint+ ca o sum+ de or#ane'
Dar trupul e mult mai mult dec0t o sum+ de or#ane' 6rumusetea trupeasc+ trebuie s+ fie
o o#lind+ a celei sufletesti' Si c0nd -ncerci s+ str+lucesti numai prin trup, sufletul se
ofileste'''
&Si cu s0nii, cum r+m0ne?&
&)u ce?&
&)um cu ce, dom:ne, esti surd? )u s0nii, cum r+m0ne? Dac+ ne -mbr+c+m toate
cuviincios, cum s+ se mai vad+ c+ suntem bine dezvoltate?&
<f, #rea -ntrebare' 1ai ales -n ziua de azi, c0nd la mare, multe dintre fostele mele cole#e
de liceu -si expun pieptul sub razele soarelui'
5nc+ o parantez+, c+ tot suntem la capitolul frumusete' Am fost mai demult la mare cu
sotia mea 7du3ovnicul ne-a -n#+duit s+ mer#em, cu conditia s+ c+ut+m un loc mai retras,
ca s+ nu vedem personaje despuiate8' Am #+sit un loc oarecum potrivit -n care doar
c0teva fete f+ceau topless' 5ntr-o zi a venit la noi o foarte bun+ prieten+ de-a sotiei, care
st+tea -ntr-o statiune apropiat+' Si, c0nd am auzit c+ face topless, nu mi-a venit s+ cred'
.u de alta, dar era poate cea mai asezat+ fecioar+ din paro3ia ei 7si -n ziua de azi putine
fete mai termin+ facultatea ca ea, &intacte&8'
&Dar ce, Danion, e r+u? ;i-mi, de ce e r+u?&
%-am spus c+, dac+ dup+ c0te a -nteles din credinta crestin+, nu are nici o problem+ -n a
face topless, eu nu am ce s+ mai adau#' 1i-am dat seama c+ morala nu ajuta la nimic'
Dac+ azi mer#e topless-ul la crestini, m0ine o s+ mear#+ si streap-teas-ul' Si, dac+ tot ne
d+m sin#uri dezle#are, de ce s+ nu mear#+ si &Sex on t3e beac3'''&, ca s+ fie
ec3ipamentul complet'
%ar+si nu vreau s+ se cread+ c+ sunt in3ibat' P0n+ s+ m+ apropii de iseric+ am fost si eu
la nudism, si mi se p+rea foarte palpitant' Dar credinta crestin+ te -nvat+ s+ vezi lucrurile
cu alti oc3i' De asta sin#urul mod -n care mi-am explicat extrava#anta prietenei noastre
era c+ -n mintea ei credinta crestin+ era -nma#azinat+ pe feliute" adic+ nu avea o minte
p+truns+ de adev+rul credintei, ci se multumea s+ respecte pietist o sum+ de le#i -nv+tate
de la biseric+' % s-a spus s+ nu curveasc+? .u curveste' % s-a spus s+ nu fumeze? .u
7mai8 fumeaz+' Dar nimeni nu i-a spus s+ nu fac+ topless' Si de aceast+ dat+ nu cred c+ e
vina ei c+ nu a ajuns la o -ntele#ere mai profund+ a credintei 7si m+ -ntreb" dac+ ea nu
pricepea de ce nu e bine s+ -ti ar+ti pieptul pe plaj+, ce or #0ndi oare acelea care se
dezbrac+ f+r+ rusine -n v+zul tuturor? De altfel, o fost+ cole#+ de liceu tocmai m+
invitase s+ mer# cu sotia s+ facem plaj+ la nudisti'''8'
5mi dau seama c+, peste cel mult cincizeci de ani, cei care vor citi aceast+ carte vor
z0mbi" &%a uite ce ri#orist era +sta'''& Poate se vor #0ndi c3iar c+ suf+r de dere#l+ri
3ormonale sau psi3ice' 4u -ncerc -ns+ s+ r+m0n pe o pozitie crestin+' Si ce voi face dac+
voi afla c+ peste dou+zeci de ani copiii mei vor face nudism? .u -mi voi sc3imba nici
atunci punctul de vedere? Sau le voi da o educatie in3ibat+?
Stiu c+ subiectul mod+ si -mbr+c+minte a constituit -n secolul al $$-lea unul dintre
motivele de polemic+ -ntre crestinii traditionalisti si cei modernisti' Si -n secolul nostru
criza se va acutiza, cu si#urant+' Dar asta nu sc3imb+ cu nimic modul -n care 3ainele
prezint+ persoana' &Spune-mi ce prieteni ai ca s+ stiu cine esti!& se poate -ntele#e si ca
&Spune-mi cu ce 3aine esti prieten ca s+ stiu cine esti!& Sau c3iar &Spune-mi cum te
-mbraci ca s+ stiu cine esti!& .umai c+ fraza din urm+ este valabil+ doar -n cazul -n care
-ti poti procura 3ainele care -ti plac 7c+ poti suspina dup+ lenjerie &tan#a& mult+ vreme,
dac+ nu-ti dau p+rintii bani!8'
)red c+ cel mai mare r+u -n problema vestimentatiei -l fac nu tinerii crestini care, din
dorinta de a fi mai ar+tosi, se -mbrac+ -n ceva extrava#ant 7#reseala lor este usor de
sesizat8' Grav mi se pare atunci c0nd unii tineri crestini se -mbrac+ -ntr-un fel care
st0rneste -n oc3ii celorlalti aversiune fat+ de iseric+' 1+ refer aici la fetele -mbr+cate
numai -n culori -nc3ise, de obicei ne#ru, care poart+ fuste p0n+ la #lezne, care mer# ca
niste b+ieti, f+r+ nici o urm+ de feminitate' 4le nu vor s+ se c+lu#+reasc+ 7dac+ s-ar
c+lu#+ri nu as avea ce s+ le reprosez8' 4le vor s+ aib+ familie' Dar au o credint+ strict
exterioar+' )red c+ dac+ s-au -mbr+cat -n ne#ru 2-au prins pe Dumnezeu de picior'
74u am fost considerat unul dintre &rebeli& printre tinerii crestini, tocmai pentru c+ nu
acceptam fariseismul' Datorit+ pozitiei mele unii se uitau la mine cu suspiciune ca si
cum as fi fost &oaie nea#r+&/ dac+ nu as fi avut parte de ocrotirea du3ovnicului, as fi
suferit mult mai mult din cauza unor astfel de &alesi&'8
Am v+zut at0tia tineri -mbr+cati cuviincios venind -n fiecare duminic+ la slujb+, dar
av0nd inimile pline de judecarea aproapelui, -nc0t m-am -ntrebat dac+ nu cumva este mai
de folos s+ te -mbraci -n culori vii si s+ -ti iubesti aproapele' ine-nteles c+ este asa'
6ormalismul e un virus care p+trunde cu succes si printre tineri' 6ormalismul este
transformarea credintei crestine -n ceva mort'
)ei care se -mbrac+ cuviincios, dar prin inimile lor reci dovedesc lipsa dra#ostei, sunt
veritabile contra-exemple pentru cei care vor s+ se apropie de >ristos" &Dec0t s+
ajun#em ca fariseii +stia'''& Astfel de farisei nici nu intr+ -n 5mp+r+tie, nici pe altii nu -i
las+ s+ intre'
&Dumnezeu nu ne va -ntreba -n ce ne-am -mbr+cat, ci ne va -ntreba despre faptele
noastre'''& spun unii' 9otusi, cred c+ o fat+ care poart+ un tricou prin care i se v+d foarte
usor s0nii -si d+ seama c+ -i sminteste pe altii'
&Si cu s0nii, cum r+m0ne?& .u sar peste -ntrebare, voi reveni mai jos la ea'
<rtodoxia nu ofer+ c0teva sute de porunci pe care dac+ le -mplinesti te m0ntuiesti'
<rtodoxia te -nvat+ s+ -ntele#i cum trebuie s+ faci si unele si altele -n asa fel -nc0t s+ fie
bine si nu r+u' %ar c0nd nu stii, poti -ntreba preotul si nel+murirea se risipeste' 7)u
precizarea c+, tr+ind vremuri de s+r+cie du3ovniceasc+, uneori p0n+ si preotii sunt mai
-n#+duitori dec0t trebuie' (n exemplu minor" toti preotii ale c+ror sotii poart+ batic -n
biseric+ vorbesc despre importanta acestui simbol' %ar cei ale c+ror sotii nu poart+ batic
spun c+ -n fond asta nu are nici o important+' )3iar dac+ sunt -mpotriva fariseismului, nu
sunt -mpotriva baticului' ine face femeia care -l poart+ din smerenie si pentru a
recunoaste c+ -mplinirea ei vine prin b+rbat' Asa cum cred c+ r+u face femeia care,
atunci c0nd se -mp+rt+seste, -si scoate batista -n care, -nainte s+ o spele, si-a suflat nasul,
si si-o pune pe cap'8
.u a existat nici un sinod prin care s+ se stabileasc+ cu c0ti centimetri mai jos de
#enunc3i trebuie s+ fie fusta femeilor crestine' Dar sute de ani aceasta nu a fost o
problem+' Si nici ast+zi, c0nd de sub unele fustite se observ+ -nceputul de celulit+, fetele
nu vor primi de la biseric+ un -ndreptar vestimentar am+nuntit de acest #en'
Viata -n lume presupune curajul permanent de a ale#e' 5n m+n+stire e mai simplu"
uniforma e nea#r+' 5n lume trebuie s+ stii s+ te -mbraci astfel -nc0t s+ nu-i smintesti pe
altii nici prin extrava#ant+, nici prin 3abotnicie'
Problema -mbr+c+mintii este foarte important+ pentru tine, dac+ vrei s+ te pre#+testi s+
fii sotie' 4xist+ dou+ riscuri" s+ ar+ti sex=, si atunci un b+iat asezat nu se va uita la tine,
sau s+ ar+ti prea &du3ovniceasc+&, si atunci un t0n+r ec3ilibrat se va feri de tine ca de o
fanatic+'
)um s+ te -mbraci pentru a fi luat+ -n seam+ de altii? .u e #reu s+ dai un r+spuns pripit"
&6ii ca mass-media, care d+ filme cu violent+ numai pentru c+ o cere piata'&
)um s+ te -mbraci ca s+ fii luat+ -n seam+ de viitorul t+u sot? 5n asa fel -nc0t el s+ poat+
citi pe 3ainele tale anumite tr+s+turi sufletesti' 5mbrac+-te -n asa fel -nc0t s+ stie ce vrei
s+ fii pentru el' Pentru desfr0nate e usor s+ se expun+" e foarte simplu s+ -si #+seasc+
3ainele potrivite/ de c0nd cu moda 9an#a nici nu trebuie s+ mai se oboseasc+ #0ndindu-
se la vestimentatie' Dar pentru tine e #reu' Stiu c+ e #reu, si -mi dau seama c+ ar fi fost
mai simplu dac+ ar fi existat niste norme precise prin care frumusetea l+untric+ s+ fie
evidentiat+ la maxim prin vestimentatie'
5ncearc+ s+ #+sesti -n r0ndurile mele nu indicatii precise, ci repere'
(ite -ns+ o indicatie precis+, cu care s-ar putea s+ nu fii de acord' De aceea -ti repet c+ s-
ar putea s+ #resesc f+c0ndu-mi publice p+rerile prin aceast+ carte 7s-ar putea s+ par prea
traditionalist/ m+car de as avea virtutea de a fi traditionalist! Pe c0t de mare este
aversiunea pe care o am fat+ de farisei, care vor s+ fie traditionalisti dar nu sunt, pe at0t
de mare este respectul pe care -l am fat+ de cei a c+ror viat+ este luminat+ de Du3ul
Sf0nt' Acestia, f+r+ a-si tr0mbita traditionalismul, -l practic+'8'
%ndicatie" cred c+ e bine ca fetele s+ nu -si vopseasc+ p+rul' )red c+ o fat+ care se
vopseste poate fi mai frumoas+, mai senzual+ dec0t una care nu o face, dar nu mai poate
fi ea -ns+si' .u pretind c+ pozitia mea fat+ de vopsitul p+rului e cea mai bun+' 1ama
unui p+rinte du3ovnic pe care -l apreciez mult si-a vopsit p+rul' 4 o femeie -n v0rst+, si
-ncearc+ s+ duc+ o viat+ crestin+' Desi vrea s+ -nvete de la fiul ei c0t mai multe despre
tr+irea ortodox+, totusi -n problema vopsitului nu -mp+rt+seste punctul de vedere al
acestuia'
4u nu sunt de acord cu opinia unor crestini 3abotnici care spun c+ cine moare cu p+rul
vopsit se duce -n iad' Dar cred c+ cine -si vopseste p+rul si -ncearc+ s+ -si cultive o nou+
identitate, -n loc de a se re#+si, se -ndep+rteaz+ de sine' .umai pentru vopsitul p+rului nu
cred c+ s-a dus nimeni -n iad' Dac+ printre cei care au ajuns acolo au fost si femei care s-
au vopsit 7si sunt destule8, au ajuns nu din cauza vopselei, ci din cauza -ntre#ului mod de
viat+ -n care au refuzat s+ primeasc+ -nnoirea pe care o aduce >ristos'
)a s+ nu lun#esc acest capitol, voi reveni la -ntrebarea la care am promis un r+spuns" &Si
cu s0nii, cum r+m0ne?&
S-au f+cut sondaje de opinie -n r0ndul b+rbatilor" &)e v+ place la o femeie?& *ezultatele
au fost favorabile pentru p+rul lun# si pentru s0ni' P+rul lun# -mi place si mie' < fat+ cu
p+r lun# mi se pare mult mai dr+#ut+ dec0t una cu p+r scurt' 9otusi, #usturile nu se
discut+ 7desi poate constata oricine c+ o fat+ tuns+ b+ieteste cap+t+, c3iar dac+ nu de la
-nceput, tr+s+turi masculine, at0t fizice c0t si psi3ice8' %ar -n ar#ument+ri teolo#ice nu
intru aici'
)0t despre s0ni''' <bserv+m cu usurint+, mai ales vara, c+ exist+ mai multe cate#orii de
fete" cele care poart+ tricouri care le fac pieptul c0t mai accesibil privitorilor 7si care au
un aer sfid+tor, se cred superstaruri8, cele care poart+ 3aine cuminti, ne-ncerc0nd s+ ias+
-n evident+ prin bust, si cele care se -mbrac+ mai b+tr0neste, fiind complexate c+ nu
au ,,pl+m0nii& destul de dezvoltati' 1ai sunt si alte cate#orii, dar m+ voi opri numai la
primele dou+ de mai sus'
(n prieten, c+s+torit de altfel, -mi spunea c+ marea lui ispit+ ar fi s+ se culce cu o femeie
cu s0ni mari, cum apar -n reclamele din ziare' 6iind crestin, rezist+, dar ispita e ispit+' %-
am spus c+ dac+ mi-ar da cineva o asemenea femeie, nu as sti ce s+ fac cu ea" dra#oste
stiu c+ nu pot face dec0t cu sotia mea'
+rbatii v+d mai ales s0nii care se vor v+zuti' Adic+ numai dac+ -ti p+zesti oc3ii foarte
bine reusesti s+ treci peste o zi de var+ f+r+ s+ vezi m+car un piept bine dezvoltat' )0nd
-mi pic+ oc3ii, f+r+ s+ vreau, -ntr-un asemenea perimetru, m+ uit imediat la fata
posesoarei' Sunt curios s+ v+d cum arat+ st+p0na unei asemenea &avutii&' Si crede-m+ c+
uneori m+ uit cu comp+timire'
4a nu are nici o vin+ c+ are pieptul mai dezvoltat' Dar s+ te -mbraci -n asa fel -nc0t
trec+torii s+ -ti admire pieptul dovedeste c+ vrei s+ fii tratat+ ca un obiect de procurat
pl+cere' (neori -mi vine s+ z0mbesc c0nd -nt0lnesc privirile lor fatale, care asteapt+ si
din partea mea o sclipire de admiratie' Dar nu prea am ce s+ admir'
Poate c+ dac+ nu as fi topit dup+ sotia mea, la prima sarcin+ 7c0nd a luat vreo dou+zeci
de @ilo#rame8, as fi simtit nevoia de a-mi odi3ni oc3ii pe trupuri str+ine' Dar nu am
simtit aceast+ nevoie' Si, c3iar dac+ as fi simtit-o, m-as fi luptat cu ea" la -nceput
majoritatea ispitelor sunt mici, si dac+ le primesti, vin altele mai mari'
)e s+ mai lun#im discutia" ai pieptul bine dezvoltat? 6oarte bine" p+streaz+-l pentru
sotul t+u, nu -l expune la toat+ lumea' Pentru c+ dac+ -l expui -si pierde termenul de
#arantie' Se stric+' Adic+ vreau s+ spun c+ te stric+ pe tine' )3iar dac+ nu -ti dai seama'
6rumusetea trebuie su#erat+, nu ar+tat+ cu de#etul!
.u ai pieptul bine dezvoltat? 4sti o &rusine& pentru societate! 5i lipsesti pe cei care trec
pe l0n#+ tine pe strad+ de ocazia de a -n#3iti -n sec' Stii c+ societatea nu are nimic s+ -ti
reproseze, dar poate c+ prietenii t+i ti-au reprosat acest defect al t+u' )ulmea prostiei" un
absolvent al 6acult+tii de 9eolo#ie nu a vrut s+ se c+s+toreasc+ cu o fat+ pentru c+ avea
&un s0n mai mic si unul mai mare&' Si ar fi r0s lumea de el' < prieten+ de-a mea mi-a
spus c+ i-a fost prezentat+ acestui tip pentru o posibil+ prietenie' Dar tipul i-a #+sit si ei
nod -n papur+' %-am spus fetei" &ine c+ nu te-ai m+ritat cu el, c+ dac+ +sta e criteriul
pentru care a respins o fat+ asezat+, nu m-as mira s+ ia o proast+ numai pentru c+ are
s0nii identici'& S+ nu te -ntristezi dac+ mai multi tineri te vor evita numai pentru c+ ai
pieptul mic' Poate c+ mintea lor e de o mie de ori mai -n#ust+ dec0t pieptul t+u' Asa c+
nu ar trebui s+ te -ntristezi" nu e o pierdere real+ pentru tine faptul c+ unii se poticnesc de
aceast+ #roaznic+ si deceptionant+ &malformatie& de care suferi' Va veni si cel care va sti
s+ te iubeasc+ sincer, care te va lua de sotie f+r+ s+ suspine dup+ niste s0ni mai
proeminenti' Dumnezeu stie de ce te-ai n+scut asa' .u e scris niciunde c+ &toate fetele se
pot bucura de frumusetea nuntii, -n afara celor care au mai putin de BG de centimetri la
pl+m0ni&' Stii care e diferenta dintre tine si o fat+ care se crede tare datorit+ unui implant
cu silicon? 9e las pe tine s+ r+spunzi la aceast+ -ntrebare'
)ine crede c+ prin expunerea pieptului privirilor trec+torilor c0sti#+ ceva, se -nseal+' 4
doar o form+, mai nevinovat+ ce-i drept, de prostitutie' 5n ultima vreme e un lucru de
#lorie s+ o fii &bomb+ sex=&' G0ndeste-te cum ar fi ca peste zece ani femeile de serviciu
s+ fie considerate cele mai #eniale femei' Ar fi ridicol, nu? 2a fel mi se pare si
considerarea unei bombe sex= drept o femeie ideal+' < astfel de femeie observ+ c+ la
vederea picioarelor ei b+rbatii lesin+' Si crede c+ etalonul sunt acesti admiratori ai ei'
.umai c+ admiratorii sunt de o calitate sufleteasc+ -ndoielnic+' .u -i pot aduce nici o
urm+ de bucurie adev+rat+ -n suflet' )0t priveste pl+cerile trupesti, ele nu satur+' 4le nu
fac altceva dec0t s+ trezeasc+ dorinta unei alte pl+ceri' 1ai mari' Si uite asa se intr+ -ntr-
un cerc vicios' ombele sex= nu sunt fericite' 4le mimeaz+ fericirea din nevoia de a
r+m0ne -n topul aplauzelor' Dac+ si-ar face publice fr+m0nt+rile ar fi ironizate de mass-
media' Si le e fric+ de asa ceva" pentru c+ meseria lor e s+ fie bombe' Si se tem de o
viat+ -n care ar trebui s+ fac+ altceva'
)ircul+ destule dezv+luiri le#ate de tristetea unor bombe sex= sau a unor superstaruri
care renunt+ pentru o clip+ la -nf+tisarea publicitar+ pentru a fi sincere si a recunoaste c+
viata le este plin+ de am+r+ciune 7am auzit c+ )eline Dion a vrut s+ se sinucid+ pentru c+
nu se consider+ destul de frumoas+' < fi asta o dovad+ a bucuriei pe care o aduce
celebritatea?8'
*evin la tema principal+ a c+rtii" vrei s+ te m+riti? )aut+ un om cu care s+ poti duce o
viat+ de familie' Dac+ ale#i un mac3o-man, ai toate sansele s+ dai #res' Sotul nu e o
fiint+ pe care o tii ca pe un tablou toat+ ziua' De un mac3o-man te plictisesti repede' Pe
c0t de mare e atractia celor care alear#+ dup+ astfel de &masculi& -nainte de a pune m0na
pe ei, pe at0t de mare e deceptia care urmeaz+" ei nu sunt buni aproape la nimic' Sunt
doar masini de f+cut sex 7uneori, nici m+car at0t8'
)aut+ un om al+turi de care s+ poti tr+i p0n+ la sf0rsitul vietii' )aut+ un om cu care s+
poti sta de vorb+, un om care s+ te -ntelea#+' )aut+ un om care s+ poat+ fi un tat+ bun
pentru copiii pe care -i veti avea' )aut+ un om pe care s+ -l poti iubi, nu doar s+ -l admiri'
Si dac+ cel pe care -l ale#i e de o frumusete r+pitoare, nu e nimic r+u' *+u era s+ fie doar
frumos la trup' %ar dac+ nu e neap+rat cel mai frumos din lume, dar stie s+ te -nconjoare
cu dra#oste, stie s+ te -ntelea#+, nu e nevoie s+ -ti spun c+ nu ai pierdut nimic'
(ite, cazul meu" de c0nd ne-am c+s+torit, fruntea mea a crescut pe laterale cu vreo trei
centimetri' Asta nu m+ -n#rijoreaz+" stiu c+ sotia m+ va iubi la fel de mult' )3iar dac+
atunci c0nd ne-am c+s+torit a contat pentru fiecare dintre noi frumusetea fizic+ a
celuilalt, cu timpul dra#ostea a crescut at0t de mult -nc0t eu voi fi acelasi pentru ea, cu
sau f+r+ c3elie'
.u vreau s+ -ntele#i cumva c+ -ti recomand s+ iei un sot ur0t' Atunci c0nd te m+riti, s+ -ti
iei un om care s+ -ti plac+ foarte mult' )3iar dac+ ceea ce str+luceste pe fata lui e
frumusetea sufleteasc+'
5mi zicea )laudia c+ nu -ntele#e cum nasa fiului nostru e at0t de -nc0ntat+ de c0t de
frumos e sotul ei, care ei nu -i pare foarte frumos' %-am spus" &6iecare om -si caut+
perec3ea pe care s+ o admire si de care s+ fie admirat' 9ie nu -ti place cum arat+ el' Dar
nici tu nu -i placi lui' %mportant este s+ -i plac+ sotiei sale' Asa cum important este s+ -mi
placi si tu mie'&
.imeni nu poate spune c+ a descifrat tainele dra#ostei' .ici eu nu am aceast+ pretentie'
De aceea nu am -ncercat s+ precizez un anumit model al frumusetii ideale' Pentru c+
-ntotdeauna vor exista fete care vor avea un alt model de frumusete'
Dar exist+ si aici, ca si -n celelalte aspecte ale le#+turii dintre doi tineri care vor s+ -si
uneasc+ vietile, c0teva principii care stau -n picioare oric0nd' Sper c+ vei putea s+ le
descifrezi sin#ur+' 4u am -ncercat s+ -ti pun -nainte c0teva' .u cu &liniut+&, ca la scoal+'
)i -n asa fel -nc0t, dac+ trezesc ecou -n sufletul t+u, s+ -ti sar+ -n oc3i' %ar dac+ nu au
trezit acum, poate c+ vor trezi alt+dat+, c0nd altcineva te va ajuta s+ le -ntele#i mai bine
-n alt fel' %ubind!
!e"iul si &emeia de serviciu
(Prostul "u e prost destul dac "u e si &udul...(
(nii oameni prosti nu vor s+ -si dea seama c+ acest proverb se refer+ -n mod direct la ei'
Si, c0nd se #0ndesc s+ se -nsoare, vor s+ #+seasc+" &o femeie frumoas+, desteapt+ si cu
bani&'
)are e problema? Problema e c+ dac+ vor -nt0lni o femeie cu aceste &3arisme&, sansele
lor de a pune m0na pe ea sunt minime' )red c+ e normal ca fiecare om s+ -si cunoasc+
-ntr-un fel limitele' S+ nu -ncerc+m s+ ne -ntindem mai mult dec0t ne e plapuma' 4u nu
sunt #eniu' 1i-am luat o sotie pe m+sura mea, facem o ec3ip+ bun+' )um era s+ m+
c+s+toresc cu o femeie #enial+ si s+ discut cu ea numai cu dictionarul -n m0n+?
2a acest capitol nu voi expune prea multe idei, ci doar c0teva care mi se par importante'
)red c+ sotii care se afl+ pe trepte foarte diferite pe scara intelectual+ pot face un cuplu
fericit numai dac+ depun mari eforturi' .u e imposibil, dar e foarte #reu' Pentru c+ dac+
oamenii nu -mp+rt+sesc aceeasi dorint+ pentru studiu, pentru cercetare, se vor plictisi
unul de cel+lalt' 4xist+ -ns+ si posibilitatea de a se completa cu succes'
(n mare om de stiint+ s+ fie c+s+torit cu o femeie cu studii medii? )3iar dac+ nu -i poate
spune la ce anume lucreaz+, ce anume -ncearc+ s+ descopere, poate #+si la ea dra#oste,
-ntele#ere, sustinere moral+' Dac+ ea -l iubeste -i poate fi de folos mai mult dec0t o
femeie cu studii superioare care nu s-ar pricepe s+ -i fie aproape'
)a s+ fii sotia unui om care exceleaz+ -ntr-un domeniu 7nu neap+rat -n stiint+, poate fi si
cazul sportului8, trebuie s+ fii un antrenor ideal' (n sportiv -si petrece destul timp al+turi
de sotia sa' De aceea conteaz+ enorm care este atmosfera din cas+' Dac+ sotia -l
-ncurajeaz+, el va prinde puteri' Dac+ sotia -l bate la cap cu toate prostiile, el va c+uta s+
petreac+ c0t mai putin timp -n prezenta ei' Acelasi lucru se -nt0mpl+ si -n situatia invers+,
c0nd femeia exceleaz+ -ntr-un anumit domeniu si b+rbatul -i este sprijin'
5ntrebare" &dac+ sotia e mult mai desteapt+ dec0t b+rbatul ei, pot avea parte de o
convietuire fericit+?&
*+spuns" depinde de am0ndoi' Detaliile sunt foarte importante, si un r+spuns transant nu
poate l+muri situatia'
5n principiu r+spunsul este totusi ne#ativ' .umai dac+ exist+ o motivatie care -i lea#+
mai puternic dec0t forta care -i separ+, dec0t forta alc+tuit+ din m0ndrie si din e#oism'
De obicei intelectualii sunt foarte m0ndri' Sunt constienti de superioritatea lor si -i
privesc pe ceilalti de sus' 4i sunt &initiati&, ceilalti sunt profani' 6oarte #reu un
intelectual reuseste s+ reziste ispitei or#oliului' Si ce dra#oste poate fi -ntre o femeie
c+reia -i este rusine de b+rbatul ei si un b+rbat care tr+ieste sub presiunea &#enialit+tii&
sotiei sale? )red c+ le e bine numai dac+ se armonizeaz+ pe alt plan, spiritual sau sexual'
.u e de mirare c+ o femeie cu un nivel intelectual ridicat ia -n c+s+torie un b+rbat numai
pentru c+ i-a testat virilitatea mai -nainte' %ntelectualii nu sunt oameni nep+timasi' 1ulti
dintre ei cad -n anumite p+cate pe care -ncearc+ s+ le prezinte celorlalti ca fiind foarte
firesti' Speculatiile lor par interesante, dar r+m0n departe de adev+r' Dac+ ne referim la
cazurile intelectualilor care s-au c+s+torit cu femei foarte frumoase si senzuale, desi nu
foarte destepte, explicatia acestei situatii e foarte simpl+" ei nu pot studia si scrie HB de
ore din HB' 1ai au nevoie si de repaus' <r acest repaus poate fi foarte pl+cut dac+ e
petrecut -n preajma unei sotii atr+#+toare'
Dac+ e vorba de compatibilitate du3ovniceasc+, atunci nu mai e nici o problem+ -ntre
soti' <ric0t de #enial ar fi el, le#+tura cu sotia sa e foarte trainic+' Desi ea are numai zece
clase, inima ei e de aur'
Petre 9utea, marele filosof rom0n, zicea c+ e de o mie de ori mai valoroas+ o bab+
credincioas+ de la tar+ dec0t un intelectual ateu cu nu stiu c0te diplome' )u at0t mai mult
pentru un intelectual credincios este mai valoroas+ o femeie credincioas+ dec0t una cu
prea multe studii' Pentru c+ -i poate fi sprijin' %ntelectualul poate descoperi c+ de fapt
inteli#enta rupt+ de credint+ e stearp+'
As putea continua cu explicatii le#ate de faptul c+ nu e neap+rat+ nevoie ca sotii s+ aib+
acelasi %' I' Dar cred c+ mai bine as face dac+ te-as sf+tui s+ -ti cauti un sot care s+ fie pe
m+sura ta'
5ntrebare" &)0ti prosti sunt -n lume?&
*+spuns" & Destui'&
5ntrebare" &Sunt ei predestinati la nefericire, sunt ei predestinati s+ aib+ parte de c+snicii
triste?&
*+spuns" &.u' 4xist+ oameni mai #reoi la minte dec0t ceilalti, pe care lumea -i consider+
prosti' Si eu -i consider tot prosti' Dar asta nu -i obli#+ pe acesti oameni prosti, care -si
ale# meserii c+rora le pot face fat+, s+ fie nefericiti' A fi prost nu -nseamn+ a fi nefericit'
9ot asa cum a fi destept nu -nseamn+ a fi fericit'&
Prin cuvintele &fericiti cei s+raci cu du3ul&' >ristos nu i-a fericit pe cei prosti, ci pe cei
smeriti' Asta nu -nseamn+ -ns+ c+ prostii nu pot fi smeriti'
Asta nu -nseamn+ c+ prostii nu pot fi fericiti'
De ce scriu despre prosti, c0nd cei care citesc c+rti nu se simt prosti?
Pentru c+ am avut destule prietene complexate de faptul c+ nu le duce mintea prea tare'
(neori tocmai faptul c+ cineva are impresia c+ nu e prea destept e o dovad+ de
inteli#ent+ 7am c3iar o prieten+, fost+ sef+ de promotie la una dintre sectiile din A'S'4',
care se pl0n#ea c+ nu e destul de desteapt+ pentru b+rbatul ei/ a fi sef+ de promotie la
A'S'4' nu -nseamn+ si a fi destept, dar dac+ -ti dai seama de limitele tale, cel putin nu
ajun#i la fudulie8'
De ce scriu despre prosti? 9ocmai pentru c+ nu -i comp+timesc' 9ocmai pentru c+ nu am
de ce s+ -i comp+timesc' 5i comp+timesc pe farisei, pe z#0rciti, pe altii' Dar nu pe prosti'
Pentru c+, desi prostia e rea, prostii nu sunt r+i' Poti fi prost, dar poti fi de o mie de ori
mai fericit dec0t un #eniu -nc3is -n sine'
%ar dac+ nu -i comp+timesc nici pe prosti, pe cei de o inteli#ent+ mediocr+ cu at0t mai
putin' <amenii &superiori& se simt tare si#uri pe ei, c+ci exist+ f+pturi care #0ndesc mai
rar dec0t ei' Dar oamenii superiori sunt at0t de multumiti de ei -nsisi -nc0t nu mai pot
vedea nimic -n jur' .arcisismul -i sufoc+'
6ac apolo#ia prostiei? 5n nici un caz' De multe ori prostia a f+cut mult r+u oamenilor'
Vreau doar s+ -i -ncurajez pe cei considerati mediocri, pe cei care nu au reusit nici s+
ajun#+ la olimpiade, nici s+ ia premii la scoal+' Pe cei pe care p+rintii i-au ji#nit -n
nenum+rate r0nduri si care sunt in3ibati din cauza &mediocrit+tii& lor' Vreau s+ le spun c+
pot fi foarte fericiti -n viata de familie'
S+ revenim la subiectul compatibilit+tii intelectuale' 4 foarte important ca sotii s+ stie s+
se muleze fiecare dup+ structura celuilalt' (nui sot -i place s+ mear#+ la teatru' )el+lalt,
c3iar dac+ nu se simte -n lar#ul lui privind un spectacol, trebuie s+ lase de la el'
(nuia -i place poezia' )el+lalt ar face bine s+ citeasc+ si el c0teva volume de versuri'
Viata de familie presupune o sc3imbare permanent+ -n care fiecare -ncearc+ s+ fie si mai
aproape de cel+lalt'
)ompatibilitatea intelectual+ nu e #reu de sesizat' 9otusi, pot ap+rea si erori' Din dorinta
prea mare de a ajun#e la c+s+torie, unul poate face eforturi mari pentru a mima aceast+
compatibilitate' S+ zicem c+ el memoreaz+ tone de poezie numai ca s+ o bucure pe ea'
Dup+ nunt+ -ns+, elanul -i scade' S-a s+turat de at0ta efort intelectual' Si nu mai citeste
nici o poezie vreme de c0tiva ani' Am impresia c+ sotii nu trebuie s+ fie dup+ acelasi
calapod" dac+ unuia -i place poezia, iar celuilalt nu, mai bine nu se c+s+toreau' 4xist+ o
#r+mad+ de mici preferinte care, luate -n parte, nu par foarte importante' Dar -n
momentul -n care unul dintre soti e indiferent fat+ de preferintele celuilalt, atunci apare o
rupere'
S+ zicem c+ sotul e mare iubitor de fotbal' Dac+ sotia -n loc s+ -l lase s+ mear#+ pe
stadion -i impune s+ o duc+ la oper+, s-ar putea ca nici unul dintre ei s+ nu ajun#+ unde
-si doreste/ ba s-ar putea c3iar ca ea s+ ajun#+ la spital'
.u -mi place fotbalul' 1i se pare un sport dur' Si dac+ as fi femeie nu m-as simti bine
stiind c+ am luat un b+rbat care duminic+ dup+-amiaz+ mer#e pe stadion' )red -ns+ c+ nu
as fi luat de sot un asemenea om, pur si simplu, pentru c+ cei care mer# la meciuri de
fotbal au o anumit+ structur+ sufleteasc+ pe care nu cred c+ as fi putut s+ o apreciez'
Dac+ totusi m-as fi m+ritat cu un astfel de om, cred c+ as fi dus o lupt+ serioas+ pentru a-
l convin#e s+ renunte la pasiunea sa' Pasiunile o#lindesc inima omului' Si un iubitor de
fotbal va face foarte #reu fat+ unei iubitoare de oper+'
Sotia mea nu se sup+r+ c+ uneori joc basc3et' 4a nu stie s+ joace' 4u joc pentru c+ m+
relaxeaz+' Dup+ ore -ntre#i la masa de scris, creierul meu oboseste' Si, de c0teva ori pe
an, joc basc3et' Puteam juca si mai des' Dac+ sotia mi-ar fi spus c+ vrea s+ ne plimb+m,
sau s+ mer#em la un film bun 7filmele bune sunt ca si vulturii de la noi din tar+" pe cale
de disparitie8, as fi f+cut-o' .umai -notul m+ relaxeaz+ mai bine dec0t basc3etul' 7Dar
unde s+ -not, c0nd majoritatea piscinelor si strandurilor sunt infecte?8
Am f+cut multi ani sport de performant+ 7tenis de c0mp, -not, basc3et8, si or#anismul a
r+mas cu o obisnuint+ de a face miscare' )3iar dac+ la munc+ fizic+ nu excelez, la sport
m+ descurc' Dac+ sotia mea s-ar ar+ta indi#nat+ de faptul c+ mai fac miscare, ar da
dovad+ de dra#oste putin+' 6iecare dintre soti trebuie s+ stie s+ -l lase pe cel+lalt s+
respire' Asta c0t+ vreme pasiunea unuia nu este d+un+toare ec3ilibrului familiei'
1icrobistul este prin definitie un om violent' Dac+ ec3ipa favorit+ c0sti#+, d+ de b+ut la
toti &tovar+sii&' )0nd ec3ipa favorit+ pierde, d+ b+taie la toat+ familia' 9rebuie s+ -si
verse necazul pe cineva'
4xist+ trei feluri de pasiuni" unele care fac r+u ec3ilibrului familiei, altele care -i fac
bine, si altele care nu afecteaz+ acest ec3ilibru' .umai cele din prima cate#orie trebuie
t+iate din r+d+cin+, celelalte pot fi mentinute'
2a acest capitol trebuie vorbit si despre compatibilitatea cu meseria celuilalt' Poate c+ un
b+rbat nu vrea ca viitoarea lui sotie s+ fie secretar+, iar ea sustine c+ nu se pricepe la
altceva' 4 important s+ nu apar+ tensiuni din acest motiv'
5n acelasi timp viata poate oferi surprize mari' S+ spunem c+ un medic r+m0ne f+r+ loc
de munc+' Dac+ sotia -l p+r+seste 7desi nu are un motiv serios pentru aceasta8, arat+ c+
nu s-a m+ritat cu omul, ci cu meseria acestuia' .u c+uta s+ te le#i de o meserie sau de o
functie' Azi e ministru, peste patru ani e putin probabil s+ mai fie'
&Da, dar banul r+m0ne ban'& Asta nu mai tine de potrivirea intelectual+, e c+s+torie din
interes ACCJ'
)red c+ e firesc ca sotii s+ -nvete unul de la cel+lalt si fiecare s+ se lase modelat de c+tre
cel+lalt' 4xist+ o art+ de a modela si o art+ de a te l+sa modelat' 5n principiu, e firesc ca
b+rbatul s+ fie cel care modeleaz+ 7si din acest motiv, de obicei, sotii sunt cu c0tiva ani
mai mari dec0t sotiile/ ar fi normal ca diferenta de v0rst+ s+ fie completat+ si de o
anumit+ maturitate intelectual+8'
Dar nu numai b+rbatul modeleaz+' .u e el profesorul si femeia eleva' 4 adev+rat c+, din
or#oliu, unii b+rbati refuz+ s+ -nvete de la sotiile lor' Dar nu au dec0t de pierdut din asta'
De exemplu, -n viata mea am scris dou+ piese de teatru cu subiect reli#ios' (na, -n
primul an de facultate' Dup+ care am ajuns la concluzia c+ nu e bine s+ mai scriu, c+
teatrul e desert+ciune, etc' 1+ molipsisem de curentul anticultural care are simpatizanti
si prin 6acult+tile de 9eolo#ie'
4ram decis s+ nu citesc dec0t literatur+ reli#ioas+ si s+ nu mai scriu teatru' Dar, fiind
prieten cu )laudia, mi-am sc3imbat punctul de vedere' )ea de-a doua pies+ de teatru pe
care am scris-o a fost pentru mine dovada modului -n care m-a ajutat )laudia s+ -ntele#
cultura' 1ai avem si acum puncte de vedere diferite' Dar mer#em -n aceeasi directie'
)laudia e cel mai bun cenzor al meu' Am vorbit deseori la radio si -n conferinte, si de
fiecare dat+ asteptam verdictul ei' )3iar dac+ realizatorii erau de obicei foarte multumiti
de discursul meu, )laudia era termometrul cel mai bun'
Vreo doi ani de zile am predicat 7cu binecuv0ntarea preotilor slujitori8 la dou+ biserici
din ucuresti/ -n primul an de zile -n centrul capitalei, la iserica Scaune unde este
cunoscuta icoan+ f+c+toare de minuni a 1aicii Domnului, si -n al doilea an -ntr-o zon+
mai periferic+, unde mi-a fost mai usor s+ fiu la -n+ltime" credinciosii, nefiind oameni cu
studii, voiau s+ asculte predici mai simple'
2a iserica Scaune nivelul intelectual al credinciosilor era ridicat' Si de aceast+ dat+
termometrul meu a fost )laudia' 4a -mi spunea dac+ a fost bine sau nu' Desi uneori m+
m03neam, c+ mi se p+rea c+ tine prea fix evidenta #reselilor si c+ trece cu vederea partea
bun+ a predicii, mi-au prins bine observatiile ei' )e s+ mai spun, as dori fiec+rui sot o
antrenoare care s+ -l ajute s+ dea la iveal+ tot ce e mai bun -n el, si fiec+rei sotii un
antrenor pe m+sur+'
Si cu c0t dra#ostea va fi mai mare, cu at0t roadele vor fi mai bo#ate'
)a"ii vorbesc*
&,anul este oc3iul dracului'& )iudat+ afirmatie! .u cred c+ banul este nici oc3iul, nici
urec3ea, nici #ura dracului'
anul este un cutit' 5ti poate fi de folos sau te poate t+ia' Depinde de cum -l folosesti'
)red c+ ideea c+ banul e oc3iul dracului le convine mai ales prietenilor dracului' Pentru
c+ r+sp0ndeste neadev+rul potrivit c+ruia cel ce foloseste banii trebuie s+ se lase
murd+rit de ei'
Vom vorbi acum despre o situatie care pare s+ confirme c+ banul poate fi &oc3iul
dracului&/ vom vorbi despre cea mai murdar+ form+ de prostitutie, de c+s+toria pentru
bani' (n p+rinte observa c+ e mai scump+ o femeie #onflabil+ dec0t o prostituat+!
<bservatie dureroas+' Dar inexact+' )ompara pretul prostituatei de care te folosesti o
sin#ur+ dat+ cu cel al femeii de plastic care poate fi &reutilizat+&'
6emeia de plastic se aseam+n+ cu femeia care se vinde ca sotie unui b+rbat cu bani' )e e
mai rusinos, s+ faci or#ii sexuale numai pentru a-ti c0sti#a p0inea pentru familie 7cum
fac unele mame disperate -n ziua de ast+zi8 sau s+ te vinzi cu totul, definitiv, pe un sac cu
bani?
2umea contemporan+ le arat+ cu de#etul pe prostituate, &pleava societ+tii&, si le laud+ pe
fetele care s-au m+ritat din interes' Dac+ ascult+m b0rfele le#ate de c+s+toriile din ziua
de azi, constat+m c+ pentru unii e mai important+ situatia material+ a sotilor dec0t
iubirea dintre ei' &)e dac+ e ur0t, taic+-s+u are p+m0nt la tar+'''& &)e dac+ nu are studii,
are o mostenire'''& .u cred c+ e nevoie s+ repet prea multe comentarii de acest #en'
)0nd doi tineri se c+s+toresc din dra#oste, comentariile sunt" &< s+ vad+ ea, dra#ostea
trece''' < s+ -i par+ r+u c+ nu a luat pe unul mai cu bani!&
Pentru cei care nu cred -n Dumnezeu e lesne de -nteles de ce la baza nuntii trebuie s+
stea sacul de bani' Dac+ sin#urul lucru important -l reprezint+ pl+cerile lumesti pe care le
cumperi cu bani, a nu tine cont de banii celui cu care te c+s+toresti -nseamn+ a te juca cu
propria fericire'
<bserv+m o #oan+ dup+ bani mai palpitant+ dec0t #oana dup+ aur' Dup+ bani fu#e toat+
lumea' Sau cel putin asa ne place s+ credem' )0nd afl+m c+ sunt unii care nu alear#+
dup+ bani ne #r+bim s+ -i catalo#+m drept bisericosi, poc+iti, extremisti'
&Dumnezeul nostru e banul! anul aduce m0ncare, banul aduce b+utur+, banul aduce
case si masini scumpe'& De acord'
Si ce altceva mai aduce banul? Aduce fericire? .u! Vedem c+ oric0t de mari averi ar
avea oamenii, tot nu sunt multumiti' )aut+ s+ le sporeasc+, indiferent de pretul pl+tit' 4
usor s+ observ+m c+ banul nu aduce dec0t iluzia fericirii, a unei fericiri viitoare de tip
&fata mor#ana&" -ntotdeauna sperat+, niciodat+ atins+' o#atii alear#+ 3ipnotizati s+
str0n#+ orice, oric0t, oricum' Si ce obtin de fapt? .umai desert+ciune' )um mor bo#atii?
1or fericiti? .u, -n nici un caz' 1or tristi, tristi c+ nu au reusit s+ obtin+ si mai mult
profit'
Sunt unii bo#ati care caut+ s+ fac+ v0lv+, s+ spun+ lumii -ntre#i c0t de mult i-a -mplinit
bo#+tia' Dar -n asemenea afirmatii nici m+car ei nu cred' Au -ns+ impresia c+ trebuie s+
salveze cumva aparentele' Si uneori reusesc, m+rturia lor convin#0ndu-i pe naivii care
-ncearc+ s+ le urmeze exemplul c+ se afl+ pe drumul cel bun'
S+ revenim la ale noastre' De ce s-ar c+s+tori cineva pentru bani?
(nii se c+s+toresc pentru bani pentru c+ s-au s+turat de s+r+cie' Au avut o copil+rie plin+
de lipsuri, plin+ de necazuri si le e #roaz+ c+ ar putea tr+i o viat+ -ntrea#+ cu astfel de
&desf+t+ri&'
1ai ales fetele se m+rit+ pentru bani' Au fost impresionate -ntr-un mod nepl+cut de ceea
ce au v+zut la p+rintii lor si atunci au impresia c+ printr-o c+s+torie cu un bo#at nu vor
mai avea lipsuri materiale' %mpresia aceasta e oarecum just+' Vor lipsi 3ainele vec3i si
mesele s+r+c+cioase' Dar #riji tot vor exista' <mul se obisnuieste repede cu binele' .u
dup+ mult+ vreme vor -ncepe s+ -si doreasc+ lucruri din ce -n ce mai scumpe si iar+si se
vor simti ne-mplinite' 4u nu vreau acum s+ despic fiul -n patru' .u vreau s+ le ar+t cu
de#etul pe fetele care se c+s+toresc pentru bani' Vreau doar s+ le atra# atentia c+ nu stiu
ce fac'
Am o vecin+ de vreo saisprezece ani care umbl+ cu un tip cu o masin+ de lux' 4 foarte
m0ndr+ de sine' 1er#e cu nasul pe sus' )0nd m+ #0ndesc la ea -ntele# ce viat+ trist+ au
fetele care tr+iesc cu tipi cu bani' Sunt -n permanent+ stresate de #0ndul c+ vor fi p+r+site
si c+ va trebui s+ -si caute un alt &ocrotitor&' )e rezolv+ o fat+ de #enul +sta c0nd, dup+
multe c+ut+ri, va pune m0na pe un b+rbat si -l va convin#e s+ o ia de nevast+? 2a -nceput
va fi multumit+" perioada de 3+ituial+ s-a terminat, a prins &iepurele&' Dar ce viat+ va
avea l0n#+ el?
Va avea toate #entile si pantofii pe care -i doreste, va m0nca oric0t de mult+ pizza
mexican+ doreste, va avea la fiecare mas+ -n#3etat+' 4i si?
<mul are aspiratii mai -nalte' < vreme va c+uta s+ se mint+, spun0nd" &1-am scos'& Dar
timpul va lovi -n aceast+ minciun+' Si ea va ceda, va recunoaste c+ bo#+tia nu o
multumeste, c+ are nevoie de mai mult' De obicei problema se rezolv+ cu un amant pe
care -l sustine din ce prisoseste de la &masa bo#atului&' S+ fie oare amantul veri#a lips+
-n drumul spre fericire? %at+ c+ aspiratiile cele -nalte s-au rezumat la c0teva nopti de
dra#oste si la momente de &-ntele#ere&' )ompromisul o satisface' De ce? Pentru c+ are
dulceata lucrului interzis, dulceata fructului oprit' Viata nu mai e monoton+" e pasionant+
si pasional+' 6iecare clip+ -n bratele amantului -nseamn+ explozie de bucurie 7nu c3iar
fiecare clip+, dar majoritatea, p0n+ intervine si aici rutina'''8'
Pentru ce s-a c+s+torit atunci fata? )a s+ caute satisfactie -n bratele amantului? Si totusi,
ce e r+u -n acest lucru? Probleme materiale nu are, amantul o iubeste'''
Voi atin#e acum un subiect str0ns le#at de problema c+s+toriei din interes' )ei care spun"
&De ce s+ ne c+s+torim? )a s+ stric+m frumoasa poveste de iubire dintre noi? )a s+
ajun#em la plictiseal+ si apoi la desp+rtire?& dispretuiesc nunta' Sunt marcati de num+rul
mare al divorturilor 7sau al c+sniciilor care au esuat f+r+ s+ se ajun#+ la divort8 si atunci
consider+ c+ familia este un mediu ostil iubirii adev+rate' 4i ajun# la aceast+ concluzie
nu pentru c+ nu si-ar dori s+ se c+s+toreasc+, ci pur si simplu pentru c+ sunt speriati de
cazuistica ne#ativ+'
.umai dac+ cineva le-ar pune -nainte modelele familiilor fericite si-ar mai sc3imba
pozitia' P0n+ atunci, prefer+ s+ se bucure de libertatea &relatiei consensuale& 7la ultimul
recens+m0nt au fost si b+bute care au spus c+ au relatii consensuale cu vecinii,
-ntele#0nd prin aceasta relatii de bun+--ntele#ere' Si eu tot asta am -nteles' (ite-asa, din
cauza unor recenzori care nu au avut r+bdare s+ explice -ntrebarea misterioas+ despre
relatiile consensuale, s-a ajuns la concluzia eronat+ c+ rom0nii sunt un neam de
desfr0nati8'
Aceeasi retinere fat+ de nunt+ o au multe dintre fetele care se c+s+toresc din interes"
&Dac+ nunta tot e un lucru trist, m+car s+ nu c+ut+m o c+s+torie frumoas+, c+ asa ceva
este cu neputint+' 1+car s+ stim de la -nceput ce s+ c+ut+m'''& Si uite-asa se v0nd pentru
c0teva 3aine pentru niste vacante la mare si pentru o mas+ copioas+ -n fiecare zi'
Sunt femei care se c+s+toresc nu pentru c+ ar avea nevoie de bani, ci pentru c+ vor s+
fac+ parte din lumea bun+, s+ fie &doamna $& pe care s+ o invidieze toate cole#ele de
scoal+ profesional+'
5ntrebati un copil care priveste telenovelele cot la cot cu #rijulia si inconstienta sa
m+mic+ despre tr+s+turile oamenilor din &lumea bun+&, asa cum le -ntele#e din ceea ce a
v+zut pe ecran' 4l nu va spune c+ sunt oameni fericiti pentru c+ au jacuzzi, vile luxoase,
servitori si limuzine, ci va spune 7-ntr-un limbaj simplu8 c+ sunt niste oameni foarte
tristi, obositi de minciun+, de r+utate, de intri#i' Asta e fericirea care domneste -n lumea
bun+' Am scris mai demult o poezioar+ -n vers alb 7pe care nu am publicat-o pentru c+
cineva mi-a spus c+ a #+sit aceeasi idee la un alt poet, si c+ poate f+r+ s+ -mi dau seama
reprodusesem niste versuri pe care le-am citit cu ani -n urm+' 9impul a trecut, si nu am
#+sit nici o poezie asem+n+toare, asa c+ o reproduc aici8"
Car"aval
)ineva a or#anizat un carnaval ciudat'
5n amintirea zilelor de demult,
c0nd -nc+ oamenii nu uitaser+ ce -nseamn+ sinceritatea,
a fost or#anizat carnavalul f+r+ m+sti'
%nvitatii si-au l+sat acas+
tot arsenalul de produse de ascundere a fetei,
-ntre care fardurile erau cele mai nevinovate'
2a -nceput, spectacolul a fost ap+s+tor"
f+r+ m+stile de zi cu zi oamenii
nu se mai recunosteau -ntre ei'
.ici m+car prietenii vec3i, nici m+car rudele'
Sotii si sotiile se priveau reciproc, cu surprindere,
de parc+ s-ar fi v+zut pentru prima dat+'
Dup+ c0teva ore -ns+, lucrurile au luat o -ntors+tur+ neasteptat+"
fiecare se simtea 1a# de la *+s+rit
c3emat s+ aduc+ daruri )opilului ce se ascundea -n )el+lalt'
)arnavalul a devenit asemenea unui otez"
oamenii s-au lep+dat de perfidele m+sti
si si-au dorit s+ r+m0n+ ei -nsisi'
2impezimea fetelor -i f+cea s+ par+ niste colind+tori
#l+suind" &<, ce veste minunat+'''&
)red c+ oamenii din &lumea bun+& ar avea nevoie de un astfel de carnaval' De altfel
>ristos -i asteapt+ la un asemenea carnaval' .umai c+ nu au urec3i s+ asculte c3emarea
Sa' 7%at+ o exceptie" am citit de cur0nd m+rturia unei femei care avea o situatie material+
foarte bun+ - cu cas+ -n cartierul lui )eausescu - si care, venind -ntr-o vizit+ turistic+ la o
m+n+stire &ca un fotomodel&, asa scria ea, a simtit c+ trebuie s+ -si sc3imbe viata, si s-a
c+lu#+rit' )ei din #rupul cu care a venit au crezut-o nebun+' .u numai cei care se
c+lu#+resc ajun# -ns+ la lumin+' Am cunoscut un parlamentar care s-a apropiat de
iseric+ abia dup+ ce intrase -n parlament' Abia astepta s+ i se termine mandatul, s+
scape de murd+riile politicii, ca s+ duc+ o viat+ -nc3inat+ semenilor, o viat+ de slujire a
aproapelui'8
.u stiu dac+ merit+ cu adev+rat s+ te lupti ca s+ faci parte din lumea &bun+&' 1i se pare
c+ ai c+uta s+ intri -n mocirla intri#ilor din care nu se iese dec0t la ultima suflare'
Poate c+, -nt0mpl+tor, omul pe care -l iubesti are o conditie material+ foarte bun+' .u
trebuie s+ pui prea mare pret pe asta' Dar exist+ pericolul ca, intr0nd -n viata lui pe
poarta c+s+toriei, el s+ -ti reproseze c+ te-a luat de la s+r+cie si te-a adus la lux' Stiu,
oamenii de calitate nu fac asa ceva, iar tu -ti doresti un sot de aur, dar tine cont si de
treaba asta" oamenii cu bani tr+iesc dup+ le#ea &fac ce vreau, banii -mi desc3id orice
porti, sunt atotputernic&' De obicei banii te conduc spre e#oism 7nu banii de 30rtie sau
din banc+, ci patima banilor8' anii -l fac pe om comod' (n sot comod ar fi o mare
pacoste, pentru c+ ar l+sa toat+ #reutatea familiei pe umerii t+i, multumindu-se s+ aduc+
bani 7dar #reut+tile nu sunt numai financiare8'
Dac+ te -ndr+#ostesti de un om bo#at care vrea s+ te ia de sotie, -ncearc+ s+ te convin#i
c+ dra#ostea pe care ti-o poart+ e puternic+' Altminteri, te va arunca deoparte,
ima#in0ndu-si c+ dac+ te va pl+ti #ras, -i vei p+stra o amintire pl+cut+'
Ar fi mai bine s+ te c+s+toresti cu un s+rac? Depinde din ce cauz+ s+rac'
4u nu -ncerc s+ -ti spun c+ e de preferat s+ fie s+rac sau bo#at, frumos sau ur0t, #eniu sau
fraier' Asta vei decide tu, dar abia atunci c0nd vei avea exemplarul -n fata oc3ilor' 1i se
par naive femeile care construiesc portretul robot al sotului pe care -l asteapt+ 7&-nalt,
solid, blond, cu salariu brut de patru sute de dolari'''&8'
Sotul care te poate face fericit+ e altfel dec0t cel c+ruia ai -ncerca s+ -i descrii culoarea
p+rului sau salariul brut' 5n clipa -n care apare un b+rbat -n fata ta, abia atunci -l poti
&scana& s+ vezi dac+ e corespunz+tor'
Si totusi" e de preferat un s+rac? Sunt s+raci care nu vor s+ munceasc+' 9e-ai simti
#roaznic s+ fii pe post de &mama s+racilor& si s+ -ntretii un sot lenes' Dac+ reusesti s+
convin#i lenesul s+ munceasc+ 7c+ doar nu tr+ieste din aer8, te poti #0ndi s+ -l iei de
b+rbat' Altfel vei avea ocazia s+ observi ramificatiile numeroase ale leneviei' Si nu -ti
doresc'
6iind obosit, si afl0ndu-m+ -ntr-o pan+ de idei, am -ntrebat-o acum pe )laudia" &)e s+
mai scriu? Dac+ e bo#at s-ar putea s+ nu fie bine, dac+ e s+rac iar+si s-ar putea s+ nu fie
bine, ce s+ mai scriu?&
Sunt de acord cu r+spunsul ei" &s+ fie 3arnic!& (nc3iul meu a stat la noi c0teva zile si s-a
mirat v+z0ndu-m+ c+ #+tesc, c+ fac curat, c+ -ncerc s+ o ajut c0t mai mult pe )laudia'
&)e, faci treaba femeii?&
Dac+ am mai tr+i ca acum c0teva sute de ani, dac+ numai eu as avea serviciu si )laudia
s-ar ocupa numai de #ospod+rie, nu as #+ti poate niciodat+' Dar -n ziua de azi viata e at0t
de #rea, -nc0t dac+ ar munci numai b+rbatii, c0sti#0nd salarii medii, -n c0tiva ani
familiile ar intra -n inventar'
.u vreau s+ m+ laud c0t sunt de 3arnic, asa c+ voi prezenta numai teoria 7desi multi soti
cunosc bine teoria, practica -i omoar+!8' )red c+ -n momentul -n care a avut loc
sc3imbarea prin care femeia a p+r+sit temporar #ospod+ria pentru a mer#e la serviciu, a
suferit o traum+' +rbatul nu a vrut s+ preia o parte dintre responsabilit+tile ei, nu si-a
dat seama c+ ar trebui s+ o ajute'
&+rbatul nu trebuie s+ m+ture, nu trebuie s+ #+teasc+, nu trebuie s+ spele copiii la
fund!&
Si ce alternativ+ exist+, c0nd sotiile cad de pe picioare de oboseal+? 5ntele# de ce a
ap+rut feminismul, desi nu sunt de acord nici cu manifest+rile si nici cu ideolo#ia sa
7aberanta idee a 3irotonirii femeilor e una dintre caracteristicile sale principale8'
9e vei m+rita cu un om care trebuie s+ fie al+turi de tine nu numai -n parc, -n pat sau la
biseric+, ci cu un om care stie s+ poarte #reut+tile familiei' Adic+ -ntotdeauna s+ fie #ata
s+ te ajute atunci c0nd nu mai ai putere sau r+bdare' 1+ refer nu la ajutorul celui care st+
si se odi3neste si o dat+ pe s+pt+m0n+ pune m0na pe m+tur+ si f+ras, ci la ajutorul celui
cu care ai -mp+rtit responsabilit+tile, care a f+cut &portia& stabilit+ de comun acord si
care vine din proprie initiativ+ s+ preia o parte dintre sarcinile tale'
S+ te ajute Dumnezeu s+ #+sesti un sot 3arnic! Dar nu unul care s+ te r+sfete si s+ te
transforme -ntr-o fiint+ lenes+, ci unul al+turi de care s+ fii -ntotdeauna bucuroas+ c+
tr+iesti!
Despre i"&lue"ta priete"ilor
5n zilele noastre cel mai mare rol -n viata majorit+tii tinerilor -l au prietenii' Prietenia
este un lucru minunat atunci c0nd te ajut+ s+ fii mai bun, c0nd -i sprijini pe cei care au
nevoie de ajutorul t+u, c0nd esti ajutat de altii atunci c0nd treci prin momente #rele'
Despre prieteni nu -ti scriu prea multe acum, ca s+ nu lun#esc cartea' Dar c0teva lucruri
se lea#+ direct de tema noastr+'
*eferintele din acest capitol vor fi le#ate strict de #rupul de prieteni apropiati si de
modul -n care influenteaz+ ei opiniile cuiva care vrea s+ se c+s+toreasc+' Dac+ -ntreb+m
o sut+ de tineri ce sunt pentru ei prietenii, de cele mai multe ori vom auzi r+spunsul"
&)ei cu care m+ distrez, cei cu care -mi petrec timpul liber'&
Deja de la v0rsta liceului tinerii -si formeaz+ un #rup de prieteni cu care mer# la
petreceri, la discoteci, -n parcuri si -n alte locuri' Prietenii sunt refu#iul pentru toat+
oboseala, pentru toat+ plictiseala, pentru lipsa de -ntele#ere din familie de care are parte
un t0n+r' .u e #reu de observat lipsa de comunicare dintre #eneratii' Si toat+ -ncrederea,
toat+ dra#ostea si toate celelalte sentimente pe care tinerii ar fi trebuit s+ le aib+ fat+ de
p+rinti se r+sfr0n# asupra prietenilor lor, si -n mod special asupra unei persoane de sex
opus'
5ntre prieteni exist+ o relatie foarte str0ns+ motivat+ de anumite caracteristici si pasiuni
specifice #rupului' 4le constituie lipiciul care tine laolalt+ personalit+ti foarte diferite'
5n ceea ce priveste viata de zi cu zi, tinerii crestini au mai multe variante" ori s+ -si
alea#+ prieteni care s+ nu aib+ nici o le#+tur+ cu iserica, si atunci aceast+ prietenie le
va modela personalitatea -ntr-o directie lesne de sub-nteles, ori s+ se -nsin#ureze 7ceea ce
ar provoca mari tensiuni -n sufletul celor care vor s+ tr+iasc+ -n lume8, ori s+ -si alea#+
numai prieteni credinciosi, dar acest lucru ar putea duce la o anumit+ incapacitate de a
comunica cu ceilalti' Sunt tineri crestini care, v+z0ndu-i pe altii c+ tr+iesc -n patimi, -n
loc s+ 5i multumeasc+ lui Dumnezeu c+ pe ei i-a ajutat s+ duc+ o viat+ curat+, -i
consider+ pe ceilalti niste paria, niste s+lbatici' 4i se poart+ ca si cum ceilalti ar fi
leprosi, si nu le acord+ atentie' Se multumesc s+ stea -n ,,castelele& lor si s+ priveasc+
lumea de la -n+ltime, -ncerc0nd s+ creeze un #3etto crestin'
1ai exist+ -nc+ o variant+, care mi se pare mai riscant+ dec0t variantele enumerate mai
sus, dar si mai bun+" tinerii crestini s+ fie desc3isi nu numai fat+ de prietenii care le
-mp+rt+sesc convin#erile reli#ioase, ci si fat+ de ceilalti, -n m+sura -n care aceast+
desc3idere nu este v+t+m+toare' )3iar dac+ un t0n+r care nu este credincios nu va putea
-ntele#e universul l+untric al t0n+rului credincios, totusi, st0nd -n preajma aceluia, -i va
observa calit+tile si -si va da seama c+ pentru a-i p+stra prietenia trebuie s+ se poarte -ntr-
un anumit fel'
(nul din lucrurile care mi se par triste este faptul c+ multi crestini sufer+ de o anumit+
patim+" nu sunt consecventi' Adic+ -n biseric+ se poart+ -ntr-un fel, iar -n viata de zi cu zi
-n alt fel' )a si cum -nv+t+tura crestin+ e bun+ doar -ntr-un spatiu precis delimitat al
vietii cotidiene' Vreau s+ spun aici c+ tinerii crestini nu -si dau seama c+ trebuie s+ se
poarte altfel dec0t prietenii si cole#ii lor care nu au credint+' Dau un exemplu clasic"
mersul la discotec+ 7acum poate vei crede c+ sunt un in3ibat care scriu contra discotecii
numai pentru faptul c+ nu am fost acolo sau c+ nu stiu s+ dansez/ de aceea -ti spun c+ am
dansat destul, si c+ -n discoteci mari erau putini care dansau mai bine ca mine' .u o
spun ca laud+8'
)e e discoteca? 4 locul la care tinerii se duc s+ danseze, s+ -si fac+ noi prieteni, s+ se
simt+ bine' &P+rintii sunt de multe ori ne-ntele#+tori si nu -si dau seama c+ -n nici un alt
loc nu e ca la discotec+&, spun fetele tinere, sup+rate'
Si totusi, ce e discoteca? S+ fim realisti" e un loc -n care patima desfr0ului e re#in+' Sunt
locurile -n care cel mai tare e cel care stie s+ danseze c0t mai bine, care arat+ c0t mai
bine, care e cel mai senzual' Discoteca e locul -n care s-au murd+rit multe povesti de
dra#oste' Pentru c+ acolo -nveti c+ dra#ostea se arat+ prin m0n#0ieri si -mbr+tis+ri care
nu au nimic -n comun cu buna-cuviint+' )e s+ vorbim despre bun+-cuviint+? )ine nu e
de acord cu distractiile pe care le ofer+ discoteca e imediat -nl+turat din cercul de
prieteni' Discoteca e locul -n care tinerii -nvat+ s+ se poarte unii cu altii'
Dac+ fata nu -l las+ pe prietenul ei s+ o str0n#+ tare -n brate si s+ o m0n#0ie -n timpul
blues-uri-lor pe unde poate, -nseamn+ c+ nu -l iubeste destul! 4 &prostut+&' )elelalte
prietene ale ei nu se -mpotrivesc' De ce ar fi ea altfel?
)red c+ exemplul pe care l-am ales, discoteca, e unul dintre punctele de reper dup+ care
un t0n+r crestin trebuie s+ se orienteze atunci c0nd -si ale#e prietenii' Dac+ prietenii s+i -l
obli#+ s+ mear#+ cu ei la discotec+ sau la petreceri destr+b+late, atunci nu e bine s+ stea
al+turi de ei'
5mi dau seama c+ pot p+rea extremist c0nd scriu contra discotecii' Dar am simtit pe
propria piele c0t+ mizerie -ti aduce -n suflet acest loc' 1-am apropiat de iseric+ abia la
sf0rsitul liceului, si am mers p0n+ atunci de multe ori -n discotec+' <ri ca s+ a#+t o fat+,
ori ca s+ m+ simt bine cu prietena mea' Am simtit pe propria piele c0t de mult a st0rnit -n
mine discoteca patima desfr0ului, c0t de tare a murd+rit discoteca relatia cu o fat+' De
aceea afirm c+ discoteca este o poart+ si#ur+ pentru -ntinarea unei prietenii frumoase'
Stiu c+ multi se duc acolo din sin#ur+tate' 9inerii au mare nevoie de -ntele#ere, si de
multe ori -si pun n+dejdea -n capriciile destinului" &dac+ -n discotec+ vom cunoaste
perec3ea potrivit+?'''& 4ste adev+rat c+ cele mai multe prietenii se lea#+ -n discotec+'
9otul e simplu" -ti place o fat+, dansezi cu ea, dac+ si ea te place te las+ s+ o str0n#i din
ce -n ce mai tare -n brate, dup+ care urmeaz+ m+rturisirea dra#ostei spontane, si totul e
#ata' Dac+ tinerii au terminat liceul e &politicos& s+ fac+ si dra#oste, tocmai pentru a
cimenta noua relatie'
)0t dureaz+ o prietenie -nfiripat+ -n discotec+? Putin, foarte putin' Sau, c3iar dac+ tine
c0tiva ani, tot r+u se termin+' Dac+ accidental cei doi se c+s+toresc, divortul va veni
repede
Din c0ti prieteni c+s+toriti am, cred c+ nici unul nu a f+cut cunostint+ cu perec3ea lui
-ntr-o discotec+' 5nainte de a m+ -mprieteni cu )laudia am avut un moment de
dezn+dejde c+ nu #+sesc o fat+ pe sufletul meu si mi-a trecut prin #0nd s+ m+ duc m+car
-nc+ o dat+ la discotec+' Dar mi-am dat seama c+ dac+ o caut la discotec+, voi #+si
tocmai o fat+ al+turi de care nu pot avea dec0t o relatie superficial+' 4 foarte important
locul -n care sper+m s+ ne #+sim perec3ea' Dac+ o c+ut+m -n locuri -ntinate, locul va
murd+ri relatia noastr+' .u spun c+ fetele de calitate nu calc+ -n discotec+' Dar cred c+
nu r+m0n cu o impresie bun+' Si, c3iar dac+ au intrat acolo -ntr-un moment de
sin#ur+tate, totusi au simtit c+ aerul de acolo e ur0t mirositor' .u vreau s+ vorbim aici
mai mult despre discotec+, ci numai despre #rupul de prieteni'
Prietenii vor s+ mear#+ la un film #en &9+cerea mieilor&, film cu multe premii si cu
actori mari 7mie mi-a p+rut r+u c+ am v+zut acest film/ i s-a f+cut mult+ reclam+, si am
crezut c+ e un film bun' Dar e plin de violent+' )red c+ si continuarea lui, &>annibal&, la
fel de &instructiv+&8' 9u ai dou+ variante" poti s+ mer#i, si mintea ta se va -ntina de la
prea mult+ violent+, sau poti s+ refuzi, si atunci prietenii se vor sup+ra' )e e bine s+
ale#i?
4u consider c+ prietenii adev+rati sunt cei care nu impun nimic, ci -ti respect+ libertatea
de ale#ere' Si dac+ tu nu vrei s+ vezi un film, prietenii nu au un motiv real de sup+rare'
Pentru c+ fac referire la filme 7ceea ce -ti spun este valabil -n e#al+ m+sur+ si pentru
piesele de teatru8, voi observa c+ nu -n putine filme este ironizat+ ideea de c+s+torie'
Ast+zi, filmele educ+, filmele modeleaz+, din p+cate! Si -ncetul cu -ncetul filmele impun
un mod de viat+' 4le prezint+ ce e valoros si ce nu merit+ atentie' <r, cei care v+d filme
care prezint+ familia drept o perec3e de c+tuse nu vor putea -ntele#e dec0t cu #reu de ce
un prieten de-al lor vrea s+ se c+s+toreasc+' 4i vor face eforturi mari pentru a-l feri de o
asemenea #reseal+' Si nu din r+utate' Aceste eforturi sunt tocmai o dovad+ de afectiune"
ei vor s+ atra#+ atentia asupra pericolului c+s+toriei, tocmai pentru c+ nu vor ca prietenii
lor s+ sufere'
4xist+ -n #rupurile de prieteni o solidaritate care se manifest+ si -n faptul c+ vor s+ duc+
acelasi mod de viat+' )el care se c+s+toreste tr+deaz+ #rupul' Prefer+ o viat+ plictisit+
unei vieti de distractie' Sunt de acord c+ ei au dreptate dintr-un anumit punct de vedere'
4i nu -ntele# familia si de aceea nu se #0ndesc la c+s+torie' S-au molipsit de
ar3icunoscuta mentalitate potrivit c+reia mai -nt0i trebuie s+ -ti &tr+iesti& tineretea, s+ te
aranjezi profesional, si abia apoi s+ te c+s+toresti' )0t+ vreme educatia lor este puternic
impre#nat+ de mass-media, lucrurile sunt explicabile' 1ass-media se afl+ printre cei mai
puternici dusmani ai credintei crestine si ai familiei'
Pentru multi mass-media ocup+ -ntr-un fel locul Sfintei 9raditii' Asa cum crestinii
primesc Sf0nta 9raditie, tot asa necredinciosii sau cei care sunt crestini doar cu numele
primesc -nv+t+turile mass-mediei'
1ass-media este 4van#3elia zilelor noastre! 4ste lumina dup+ care se c+l+uzesc masele
de oameni care asteapt+ Vestea cea bun+ a fericirii p+m0ntesti'
2i se poate reprosa oare ceva prietenilor care reproduc sfaturile pe care le-au primit prin
diverse telenovele sau articole de ziar?
G+sim articole r+zlete care atra# atentia asupra num+rului mare de divorturi, dar -n
acelasi timp #+sim o multime de filme -n care divortul este prezentat ca ceva obisnuit'
.u e de mirare c+ cine se las+ modelat de ziare sau de televizor nu va putea -ntele#e cum
un t0n+r se c+s+toreste -nainte de a se bucura din plin de aventurile p+timase ale tineretii'
4 lesne de -nteles c+ familia e privit+ ca un spatiu de refu#iu al &pensionarilor& care nu
au mai putut face fat+ freneziei aventurilor'
.u mai continui, sper c+ ideea a fost clar+" -n privinta sfaturilor despre c+s+torie venite
de la prietenii care nu sunt credinciosi, cred c+ rezervele sunt binevenite' .u contest
faptul c+ -n unele situatii p+rerea lor poate fi bun+' Dar nu intru -n am+nunte, pentru c+
aceste situatii sunt foarte rare'
)u ultimele cuvinte se pare c+ am r+sturnat ideile anterioare' Dar nu este asa' .u am nici
o vin+ c+ lucrurile nu sunt -ntotdeauna clare' 4 usor s+ dai verdicte, mai #reu este s+
descrii lucrurile asa cum sunt'
De multe ori prietenii -si dau cu p+rerea numai pentru c+ nu au altceva mai bun de f+cut'
2i se pare interesant s+ comenteze, c3iar dac+ uneori -si dau si ei seama c+ vorbesc
aiurea' &.u vezi ce fat+ deosebit+ e? .u mai #+sesti alta ca ea' .u exist+ fat+ perfect+'
9oate au ceva care s+ nu -ti plac+'& Sau" &.u vezi c+ e prea domoal+, o s+ te plictisesti
repede de ea'&
Si mie mi s-a -nt0mplat s+ comentez, p+r0ndu-mi-se c+ astfel particip la emotia celuilalt
7si -nc+ mai comentez8, dar apoi -mi pare r+u c+ am spus si lucruri nepotrivite'
9rebuie s+ recunosc si faptul c+ am fost influentat la r0ndul meu de p+rerea prietenilor -n
privinta primelor mele povesti de iubire' De multe ori ni se pare c+ nu lu+m -n seam+
comentariile nepotrivite pe care le fac altii' Dar, privind retroactiv, ne d+m seama c+
aceste comentarii si-au #+sit ecou -n sufletele noastre' Si asta nu e bine'
<ricum, c0nd te vei c+s+tori s+ nu uiti c+ sotul va fi al t+u si numai al t+u, nu al p+rintilor
sau al prietenilor' Si dac+ -n inima ta vei simti c+ ai #+sit perec3ea potrivit+, vei avea
puterea de a te lupta cu tot felul de critici si comentarii'
(nei foste cole#e de liceu care se tot contrazicea cu cea mai bun+ prieten+ a ei, pentru c+
aceasta din urm+ -i tot repeta c+ nu se potriveste cu viitorul ei sot, mama i-a dat un sfat
de nota AC" &Dac+ viitorul t+u sot ar fi -n acelasi timp si al celei mai bune prietene a ta,
poate c+ ar avea de ce s+ -si dea cu p+rerea' .umai c+ ea comenteaz+ pentru c+ -si d+
seama c+ nu e compatibil+ cu cel cu care vrei s+ te m+riti' Si -ti -nsir+ tie toate
nepotrivirile care exist+ -ntre ea si el, de parc+ ar pune-o cineva s+ se m+rite cu el'&
)red c+ sfatul se poate extinde si -n cazul -n care altii sesizeaz+ tot felul de nepotriviri'
Acesti &altii& fiind de multe ori c3iar viitoarele soacre' Dar vom mai reveni asupra
acestui subiect'
)red c+ influenta prietenilor se vede cel mai usor c0nd se pune problema fecioriei' De la
o v0rst+, tinerii care nu -si pun problema m0ntuirii -ncep viata sexual+' 5ncet--ncet,
ceilalti din #rup -i urmeaz+' Greu este p0n+ c0nd primele fete fac acest pas' 4le sunt
mai ,,curajoase&, si celelalte le invidiaz+ pentru curajul lor' Si, din curiozitate, din
plictiseal+, din r+zbunare pe fostul prieten sau din alte motive la fel de puternice, fetele
-ncep viata sexual+' )ele mai fericite se simt cele care au -nceput-o din prea mult+
dra#oste' )elelalte compenseaz+ lipsa dra#ostei prin tot felul de artificii sexuale'
&%mportant este s+ te simti bine!&
)0nd un t0n+r vrea s+ -si p+streze cur+tia sufleteasc+ si trupeasc+, ceilalti se reped asupra
lui" &)e ai, esti prost? Viata e f+cut+ ca s+ te distrezi!& De acelasi tratament au parte si
fetele care vor s+ r+m0n+ fecioare" &)u ce te ale#i dac+ r+m0i fecioar+? 9ot o s+ te culci
cu unul p0n+ la urm+' .ici o fat+ nu se mai m+rit+ fecioar+ ast+zi' )e ai, te-ai prostit?&
2a -nceput e mai usor s+ rezisti la un astfel de tratament/ dac+ ai dorinta unei vieti
curate, vei rezista mult+ vreme' Pentru c+ ispita e mare/ dup+ ce ai c+zut o dat+, #reu te
mai poti opri' < vreme te r+zbuni pe tine, si -ncerci s+ acoperi #lasul constiintei' Dup+
aceea p+catul devine un mod de viat+'
.u am -ncercat s+ epuizez tema influentei prietenilor, ci numai s+ o pun -n evident+' Aici
cred c+ e necesar+ mult+ reflectie personal+' 9u stii cel mai bine ce fel de prieteni ai' Si
dac+ sunt pe drumul cel bun, atunci totul este -n ordine'
Pri"tii+
priete"i sau dusma"i
P+rintii t+i sunt persoanele care te pot ajuta cel mai mult s+ -ntele#i ce este familia
crestin+ si cum poti ajun#e s+ ai o astfel de familie' P+rintii pot fi cei mai buni prieteni ai
t+i' At0t as avea de spus la capitolul despre p+rinti'
.umai c+ tu mi-ai putea r+spunde c+ -n acelasi timp p+rintii pot fi si cei mai mari
dusmani ai familiei pe care -ti doresti s+ o -ntemeiezi' 5ntrebarea este" ce sunt de fapt
p+rintii, prieteni sau dusmani? Si r+spunsul este c+ de cele mai multe ori p+rintii sunt -n
acelasi timp si prieteni si dusmani' 5n unele privinte sunt prieteni, -n altele nu'
De aceea -ti voi scrie mai multe despre acest subiect' Si de aceast+ dat+ ti-as dori s+ nu te
recunosti -n acest capitol 7si atunci tu cu ce mai r+m0i, cu titlul si cu introducerea?8' 1-
as bucura s+ stiu c+ toate cititoarele acestei c+rti au parte de p+rinti crestini, de p+rinti
care le sunt modele -n viat+' .umai c+ sunt constient c+ o astfel de dorint+ e utopic+' Asa
c+, d0ndu-mi seama c+ e de prisos s+ -i laud pe p+rintii buni, m+ voi referi la cazurile
mai nepl+cute'
Sunt p+rinti care se sacrific+ o viat+ -ntrea#+ pentru copiii lor' 5mi aduc aminte c+, atunci
c0nd eram mici, tata spunea c+ nu -i place carnea, c+ -i plac numai z#0rciurile sau
m+duva din oase' Sau c+ nu -i plac dulciurile' 4u m+ bucuram -n sinea mea, #0ndindu-
m+ c+ ne revine o portie mai mare' .u -mi trecea prin cap c+ tata renunta sistematic la
dulciuri pentru ca noi s+ avem mai multe' Au trecut anii, au ap+rut problemele 7si unele
c3iar foarte mari8 cu tat+l meu' 1ulte dintre ele provenind de la o -ntele#ere uneori
contradictorie a -nv+t+turilor crestine' Dar oric0t de tare m-am sup+rat pe tat+l meu, nu
am putut uita c0t de multe f+cea pentru noi c0nd eram mici, si c0t de multe a f+cut -n
anul de dup+ moartea mamei'
1are p+cat fac p+rintii care nu -si las+ copiii s+ se c+s+toreasc+ cu cine vor' Si totusi,
oare niciodat+ nu au dreptate?
a da' 4xist+ multe situatii -n care p+rintii -si dau seama c+ fata cu care vrea s+ se
c+s+toreasc+ fiul lor nu e o fat+ de calitate' 4 o fat+ cu moravuri usoare care vrea s+ se
m+rite urm+rind anumite avantaje materiale' )e s+ fac+ p+rintii? S+ -l lase pe t0n+r s+
cad+ -n plasa ei? .u ar fi deloc bine' De obicei p+rintii se arunc+ -ntr-un r+zboi total
-mpotriva potentialei nurori' Dar atitudinea lor nu este convin#+toare' 90n+rul va simti
c+ dra#ostea sa este atacat+ si se va arunca -n bratele seduc+toarei fete cu si mai mult
elan 7la fel face si fata ai c+rei p+rinti -ncearc+ s+ o despart+ de iubitul care i-a sucit
mintile8'
Dac+ p+rintii nu se amestec+, #resesc' Dac+ sunt prea insistenti, iar+si #resesc' < astfel
de situatie este un examen pentru relatia p+rinte-copil' Dac+ p+rintii au stiut s+ c0sti#e
-ncrederea copiilor lor, atunci vor sti s+ -i ajute s+ -ntelea#+ ei sin#uri ce consecinte are
#reseala pe care vor s+ o fac+'
P+rintii sunt dornici ca fiii sau fiicele lor s+ aib+ parte de o viat+ c0t mai fericit+' Si dup+
ce vreme de dou+zeci de ani te sacrifici pentru binele fetei tale, c0nd vezi c+ ea a c+zut
-n cursa unui tip dubios ti se fr0n#e inima' 9e simti umilit, te simti c+lcat -n picioare' 9i
se pare c+ misiunea ta de p+rinte a esuat' 6aptul c+ fiica ta vrea s+ se m+rite cu un tip
dubios exprim+ foarte bine &lumina& din inima ei'
Proverbul &Spune-mi cu cine esti prieten ca s+ stiu cine esti!& poate fi -nteles si ca
&Spune-mi cu cine vrei s+ te c+s+toresti, ca s+ stiu cine esti!&/ de fapt, &Spune-mi cu cine
vrei s+ te c+s+toresti ca s+ stiu cum -ntele#i tu viata, ca s+ stiu ce fel de om esti, ca s+ -mi
dau seama c0t de curat este sufletul t+u!&
5n filmul &Gladiatorul&, -mp+ratul p+#0n 1arc Aureliu a dat o replic+ superb+ fiului s+u,
pe care -l considera nevrednic pentru a-i urma la tron, ceva de #enul" &esecul t+u ca fiu
este esecul meu ca tat+'''& Adic+ &nu numai tu esti de vin+ c+ ai ajuns aici, de vin+ sunt si
eu c+ nu te-am educat cu mai mult+ pricepere'''&
Asta era valabil cu sute de ani -n urm+' Dar ast+zi, c0nd tinerii nu prea dau important+
sfaturilor primite de la p+rinti, c0nd tinerii caut+ plini de teribilism s+ se rup+ de linia pe
care -ncearc+ s+ -i creasc+ p+rintii lor, -nt0lnim situatii -n care oric0t de buni peda#o#i au
fost p+rintii, totusi copiii au ajuns pe drumuri #resite' 6aptul c+ fiica ta se m+rit+ cu un
tip dubios nu -nseamn+ neap+rat c+ nu a fost educat+ cum trebuie'
Am impresia c+ nu -ti place ceea ce scriu 7stii de ce am impresia asta? 5ncerc tot timpul
s+ m+ pun -n pielea cititorilor, si acum textul mi se pare cam plicticos'8'
Poate c+ te-ai fi asteptat s+ scriu numai despre c0t de nesuferiti sunt p+rintii care se
amestec+ -n vietile copiilor lor' Dar #0ndeste-te c+ peste c0tiva ani vei fi si tu mam+' Si
te-ar durea sufletul s+ vezi c+ fiul t+u vrea s+ ia de nevast+ o fat+ pentru care
destr+b+larea e idolul preferat' <are fetele desfr0nate nu au dreptul s+ devin+ sotii? Dac+
toti p+rintii si-ar -mpiedica fiii s+ ia -n c+s+torie astfel de fete nu -nseamn+ c+ ele sunt
predestinate s+ duc+ o viat+ de p+cat? .u, -n nici un caz' < asemenea fat+ se poate l+sa
de prostul ei obicei, -si poate -ndrepta viata' Poate deveni un alt om' Si dac+ un t0n+r
-ntele#e -ncercarea prin care a trecut, si vrea s+ o ia de sotie, nu are dec0t s+ se lupte cu
toate contraar#umentele p+rintilor si s+ -si -mplineasc+ visul'
S+ vorbim putin despre un astfel de caz 7extrem de rar, pentru c+ prostituatele de ast+zi
nu mai vor s+ se poc+iasc+/ -si practic+ meseria cu dezinvoltur+8'
)um ar fi ca peste dou+zeci de ani fiul meu s+ se -ndr+#osteasc+ de o fat+ care -nainte de
a se apropia de iseric+ a tr+it mult+ vreme -n acest p+cat? *+spund sincer" dac+ nu
cumva -si va dori s+ fie preot 7asa cum spune acum, la trei ani, dar are tot timpul s+ se
r+z#0ndeasc+8, nu m-ar deranja s+ am o nor+ de acest fel' )e spun c+ nu m-ar deranja,
m-ar bucura s+ am o asemenea nor+' Pentru simplul fapt c+ un convertit e o dovad+ vie a
existentei lui >ristos' )onvertitii nu pot duce o viat+ superficial+, o viat+ &c+ldicic+&' 4i
au tr+it p+catul cu toat+ fiinta lor, si dup+ ce se apropie de iseric+ tr+iesc credinta ca un
foc care -i mistuie'
.u sustin c+ nora ideal+ ar fi o convertit+' Dar spun c+ dec0t o nor+ cumintic+, care vine
la iseric+ numai din obisnuint+, care nu cunoaste -n inima ei dra#ostea de Dumnezeu,
as prefera o nor+ care, dup+ ce si-a sp+lat p+catele prin poc+int+, duce o viat+
binepl+cut+ lui Dumnezeu, o viat+ de sfintenie' Dac+ fiul meu ar vrea s+ ia o sotie f+r+
credint+ -n Dumnezeu, dar care pozeaz+ -n fat+ cuminte 7si care poate are si ceva bani de
la t+ticu:8, toti s-ar #r+bi s+ o aprecieze" &)e dac+ nu mer#e la biseric+, las+ c+ o s+
mear#+ ea'''& Am mai precizat c+ oamenii consider+ c+ numai prostituatele curvesc, ceea
ce fac fetele cu iubitii lor -nainte de nunt+ e ceva obisnuit, lesne de trecut cu vederea de
c+tre societatea noastr+ modern+'
)e s+ faci, s+ tii sau s+ nu tii cont de p+rerea p+rintilor t+i atunci c0nd te vei m+ria?
Dac+ ei au avut o familie fericit+, dac+ stii c+ -ti dau sfaturi din propria experient+ si nu
din c+rti, ascult+-i' Dac+ p+rintii t+i tr+iesc credinta crestin+, adic+ nu sunt crestini numai
cu numele, atunci ai #resi mult dac+ nu i-ai asculta'
Pe copiii care nu ascult+ sfaturile bune date de p+rinti, Dumnezeu -i las+ s+ sufere din
aceast+ cauz+, ca s+-si dea seama c+ au #resit'
Dar -n e#al+ m+sur+ -i si r+spl+teste pe copiii care refuz+ sfaturile proaste date de p+rinti'
Da, p+rintii dau si sfaturi proaste, si tu stii asta' 1+ refer la p+rintii necredinciosi, care
vor pentru copiii lor o fericire strict p+m0nteasc+'
.u vreau s+ fiu vul#ar, dar nu putini tati si-au mustrat b+ietii pentru c+ nu si-au luat o
nor+ mai voluptoas+" &.u stii ce pierzi'''& De parc+ fericirea ar sta -n num+rul pe care -l
poart+ fata la sutien'
Ar trebui s+ spun c0teva cuvinte si despre educatie, despre &cei sapte ani de acas+&' .u
voi scrie un capitol separat, pentru a nu lun#i cartea'
4xist+ o problem+ real+ -n ceea ce priveste educatia primit+ acas+' 9inerii sunt educati
mai mult de televizor' P+rintii au din ce -n ce mai putin timp pentru ei' *olul p+rintilor
este de a avea #rij+ de un copil ca de un copac" cren#ile uscate s+ fie smulse' Atunci
c0nd p+rintii nu vor s+ fac+ asta, tinerii cresc av0nd -n suflet cren#i uscate' Dup+
c+s+torie, lipsa educatiei -si spune cuv0ntul' (n t0n+r care nu a fost educat cum trebuie
are mici sanse s+ fie un sot bun' Pentru c+ se crede &buricul p+m0ntului&, si nu vrea s+ -si
respecte sotia'
1+ #0ndesc ce va fi c0nd copiii mei vor fi la liceu' Stiu c+ lucrurile mer# din ce -n ce
mai r+u, c+ lumea nu mer#e deloc spre mai bine' Din punct de vedere moral dec+derea e
clar+'
5ncearc+ s+ -ti dai seama c0t de important+ e pentru oameni educatia primit+ acas+' Si c0t
de trist e c0nd unii sunt lipsiti de aceast+ educatie' 5n familiile pe care le vor -ntemeia nu
va fi prea mult+ liniste'
.u vreau s+ termin capitolul despre p+rinti -nainte de a-ti mai spune un lucru" nu vreau
s+ r+m0i cu impresia c+ toti p+rintii crestini dau numai sfaturi bune copiilor lor -n
privinta c+s+toriei' (nii b+rbati re#ret+ c+ nu au luat o sotie mai t+cut+, altii mai 3arnic+,
altii mai cine stie cum' P+rintii cred c+ dac+ nu au fost -n stare s+ -si alea#+ pentru ei
perec3ea potrivit+, vor fi -n stare s+ alea#+ perec3i potrivite pentru copiii lor'
Poate c+ fiul meu va vrea s+ ia de sotie o fat+ ur0t+' .u stiu dac+ m-as putea abtine totusi
s+ nu -i su#erez s+ caute una si credincioas+ si frumoas+' Ar fi bine s+ -ncerc s+ nu -i caut
nod -n papur+' Si nu -mi doresc s+ -i caut' Dar -mi dau seama c+ exist+ -n mine tendinta
de a-i ar+ta cu de#etul fata care mi s-ar p+rea potrivit+ pentru el' )3iar dac+ m-as limita
numai s+ -mi spun preferintele, as ar+ta prin aceasta c+ nu -ntele# cum e dra#ostea'
Dra#ostea are ceva inexplicabil, ceva neconventional' Si o fat+ ur0t+ -i poate aduce -n
viat+ mai mult+ bucurie dec0t cea care mie mi s-ar p+rea frumoas+'
Si acesta ar fi alt subiect" ce drept am eu s+ -l convin# pe fiul meu c+ o fat+ e mai
frumoas+ dec0t alta? 6rumusetea are niste criterii fixe numai asupra unor criterii
#enerale, dar rar nuantele sunt foarte importante' )eea ce pot face este s+ -i atra# atentia
-n cazul -n care fata respectiv+ e vul#ar+, sau -n cazul -n care mi se pare fals+/ sau -n alte
cazuri, nu cred c+ e timpul s+ m+ #0ndesc la ele acum'
Sper ca tu s+ ai iscusinta s+ stii ce -ti este de folos -n ceea ce priveste sfaturile p+rintilor
le#ate de acest subiect' Poti s+ vorbesti cu p+rintele t+u du3ovnic despre eventualele
obiectii ale p+rintilor lui'
&Si dac+ nu am du3ovnic''' ?&
Dac+ nu ai, sunt convins c+ nu stii ce -nseamn+ du3ovnicul pentru un t0n+r' Asa c+ voi
scrie un capitol si despre acest subiect'
)i"ecuv,"tarea preotului
)0nd apare o nou+ marc+ de sampon, fetele se #r+besc s+ o cumpere' Poate c+ de aceast+
dat+ vor rezolva problema c+derii p+rului' )0nd apare o nou+ marc+ de after-s3ave,
tinerii se #r+besc s+ o cumpere" poate cu asta vor da #ata toate vecinele cu care se suie -n
lift'
4u -ti voi prezenta acum o nou+ marc+ de prieten" du3ovnicul' S+-i fac si putin+ reclam+"
&Du3ovnicul, prietenul care nu te las+ la #reu'''& 9oat+ lumea stie ce e acela un
du3ovnic" un preot c+ruia -i spui p+catele si, dac+ p+catele m+rturisite nu sunt prea mari,
-ti d+ dezle#are s+ te -mp+rt+sesti'
4u nu sunt de acord cu aceast+ viziune asupra du3ovnicului' )red c+ du3ovnicul e cel
care te ia de m0n+ si te d+ruieste lui >ristos, e cel care te -nvat+ s+ te lupti cu patimile
tale, e cel care te -nvat+ s+ cunosti bucuria cea adev+rat+' 4 cel care la fiecare r+sp0ntie
te ajut+ s+ -ntele#i care e drumul bun 7si unui t0n+r care vrea s+ se c+s+toreasc+ -i este de
mare folos un astfel de pov+tuitor, pentru c+ r+sp0ntiile sunt multe8'
5nainte de a-ti vorbi despre du3ovnic voi enumera mai -nt0i c0teva cazuri -n care rolul
lui e foarte important"
A' la &prima dra#oste&, tinerii cred c+ e bine s+ se d+ruiasc+ -n -ntre#ime unul altuia'
.imic nu te ajut+ mai mult -n astfel de situatii dec0t le#+tura str0ns+ cu du3ovnicul' 1ai
ales c+ aceste ispite nu au loc numai la prima dra#oste, ele revin mereu p0n+ la nunt+ si,
apoi, -n alt+ form+, p0n+ la sf0rsitul vietii 7cei c+s+toriti pot fi ispititi ori s+ -si -nsele
partenerii, ori s+ ajun#+ la anumite practici nefiresti8/
H' uneori tinerii sunt dezam+#iti pentru c+ povestea lor de iubire trece printr-un impas, si
sunt #ata s+ se despart+ dintr-o prostie' Du3ovnicul poate atra#e atentia asupra faptului
c+ astfel de mici impasuri sunt firesti pentru orice cuplu 7&deci ce, du3ovnicul e consilier
matrimonial?& .u e doar at0t, dar e si asta8/
K' dup+ anumite esecuri -n dra#oste, unii tineri au tentatia de a se sinucide/ si p+rintele,
cu 3arul lui >ristos, -i poate convin#e s+ nu fac+ aceast+ #reseal+ 7p+rintele du3ovnic nu
face nimic prin propriile puteri, -n ceea ce face este luminat de Dumnezeu8/
B' alti tineri vor s+ se c+s+toreasc+ cu orice pret, f+r+ s+ aib+ timp s+ se cunoasc+ mai
bine" p+rintele -i poate -nv+ta s+ astepte, pentru c+ o c+s+torie f+cut+ -n #rab+ poate fi de
durat+ scurt+/
L' p+rintele -i poate convin#e pe tineri s+ #r+beasc+ nunta 7sunt unii care tot asteapt+ ba
s+ fac+ rost de masin+, ba s+ str0n#+ nu stiu c0ti bani pentru a face o nunt+ de pomin+/ ei
tot asteapt+ p0n+ c0nd se despart, plictisindu-se unul de cel+lalt' 4 normal ca plictiseala
s+ vin+" dac+ nu au cerut Domnului binecuv0ntarea dra#ostei lor, vr+jmasul #+seste cum
s+ -i despart+8'
.u vreau s+ dau prea multe detalii' Scriindu-ti, m+ #0ndeam" dar oare care ar fi diferenta
dintre un du3ovnic si un prieten bun, care s+ -ti fie al+turi la bine si la #reu? Diferenta e
c+ prietenului -i lipseste 3arul de a face slujbe si de a-ti ierta p+catele'
9oti oamenii #resesc, unii mai mult, altii mai putin' Dar diferenta dintre #reselile celor
dint0i si ale celor din urm+ este enorm+' (n sf0nt a pl0ns vreme -ndelun#at+ pentru c+ a
furat o smoc3in+' )um ti se pare asta?
)u c0t sufletul t+u e mai curat, cu at0t sansele de a avea o familie -mplinit+ cresc' Si
du3ovnicul e cel care te -nvat+ s+ te lupti cu patimile si cu poftele' .imeni nu poate
suplini rolul lui'
Poate c+ te-ai spovedit totusi vreodat+, dar nu ai fost multumit+ de modul -n care a
decurs spovedania' Poate c+ p+rintele nu a fost la -n+ltimea astept+rilor tale, poate c+ nu
a avut r+bdare s+ te asculte'
2a -ntrebarea" &)um s+ -i ferim pe crestini de riscul de a se spovedi la du3ovnici
neiscusiti?&, un p+rinte cu viat+ sf0nt+ a r+spuns" &*ecomand0ndu-le s+ mear#+ la cei
iscusiti!&' Adic+ nu ar+t0ndu-i cu de#etul pe cei care nu se pricep s+ c+l+uzeasc+
sufletele, ci ar+t0ndu-i cu de#etul tocmai pe cei care stiu s+ fac+ acest lucru'
5n popor exist+ o diferentiere -ntre &preoti cu 3ar& si &preoti f+r+ 3ar&' De obicei se crede
c+ aceast+ clasificare, #resit+ de altfel, se datoreaz+ unei conceptii p+#0ne asupra lucr+rii
3arului -n slujitorii lui Dumnezeu' 9oti preotii au 3ar, toti au puterea de a s+v0rsi Sfintele
9aine ale isericii' Dar, c3iar dac+ toti au puterea de a da dezle#are de p+cate, nu toti au
iscusinta de a-l ajuta pe cel c+zut s+ se ridice'
Subiectul despre care -ti scriu acum e subiectul care m-a fr+m0ntat mult+ vreme' De
altfel, teza mea de licent+ -n 9eolo#ie a fost tocmai despre relatia dintre du3ovnic si
ucenic'
Sunt oameni care o viat+ -ntrea#+ se spovedesc si cad din nou -n acelasi p+cat' Sunt
oameni care, mai p+timasi dec0t cei dint0i, dup+ prima spovedanie duc o lupt+ #rea cu
patima, dar nu mai cad' Sau cad -n p+cate mult mai mici'
4xist+ dou+ feluri de du3ovnici" unii care se multumesc s+ dea dezle#are de p+cate, si
altii care -i -nvat+ pe credinciosi s+ se ridice din c+dere' Sunt un fel de antrenori care
suprave#3eaz+ cu mult+ #rij+ vietile celor care au aler#at la ei'
Dac+ ai avut de-a face cu du3ovnici din prima cate#orie, care -ntele# preotia ca pe o
meserie obisnuit+, nu m+ mir c+ nu ai fost impresionat+ de ei' Dar dac+ ai fi cunoscut un
du3ovnic iscusit, care -ntele#e preotia ca pe purtarea crucii lui >ristos, nu cred c+ ai fi
avut cum s+ nu fii coplesit+ de dra#ostea pe care o eman+' Asa cum pe unii -i
3ipnotizeaz+ un #en de muzic+, tot asa pe crestini -i fascineaz+ du3ovnicii buni' 4ra s+
scriu &adev+rati&, dar as fi #resit' )eilalti nu sunt &falsi&'
(n du3ovnic iscusit nu se poate compara cu nimic' Doi dintre du3ovnicii pe care i-am
avut au murit' (nul dintre ei, cu trei zile -nainte de a muri s-a dus la un alt preot si i-a
spus" &4u peste trei zile voi muri!&
&)um s+ mori, de ce s+ mori?&
Peste trei zile p+rintele a murit' .u vreau s+ spun mai multe despre el, ca s+ nu par+
povesti' 4ra plin de dra#oste fat+ de oameni'
Am cunoscut -ns+ si altfel de du3ovnici' < vreme m-am spovedit la un p+rinte ciudat'
&De ce citesti Pelerinul rus? Aia e carte pentru oamenii simpli' )iteste filosofie
serioas+'''& %at+ un exemplu de sfat &spre m0ntuire&' Am avut deci si experiente
nepl+cute' Asa c+ -ti spun" fii cu mare luare-aminte atunci c0nd -ti ale#i un du3ovnic'
)aut+ un om fat+ de care s+ ai toat+ -ncrederea'
(nii se pl0n# c+ nu #+sesc du3ovnici' P+rintele )leopa spunea" &.u tu trebuie s+ #+sesti
du3ovnicul, el te va #+si pe tine'''& 5n clipa -n care Dumnezeu vede c+ -ti doresti din
toat+ inima s+ #+sesti un du3ovnic iscusit, -ti va trimite'
P+rintele pe care -l avem acum ca du3ovnic eu si sotia mea e cel mai bun prieten al
nostru' Prieten nu -n sensul unei relatii prea desc3ise, ci -n sensul c+ aproape -n toate
-ncerc+rile prin care am trecut ne-a fost aproape' )0nd l-am cunoscut, am simtit aceeasi
emotie pe care am avut-o c0nd m-am -ndr+#ostit de )laudia' .oaptea nu puteam s+
dorm de bucurie' 1+ ru#asem mult ca Dumnezeu s+ -mi trimit+ un du3ovnic iscusit, la
care s+ pot aler#a ori de c0te ori am nevoie' Du3ovnicul pe care -l aveam -nainte era la o
m+n+stire din 1oldova, si ajun#eam foarte #reu acolo' De aceea ne-a su#erat s+ ne
#+sim si un preot la care s+ ne spovedim c0nd nu putem ajun#e la el' .u credeam c+ m+
voi desp+rti vreodat+ de fostul du3ovnic'
Dar Dumnezeu a r0nduit s+ avem un du3ovnic -n ucuresti' 4 cu totul altceva s+ te poti
spovedi c0t mai des, c3iar -n fiecare s+pt+m0n+' 9r+iesc patru povesti de dra#oste" fat+
de sotie, fat+ de copil si fat+ de du3ovnic' )ea de-a patra e cea mai profund+, e dra#ostea
fat+ de Dumnezeu' .u vreau s+ crezi c+ -n afar+ de Dumnezeu nu -mi iubesc dec0t
familia si du3ovnicul' .u, iubesc si alti oameni' Dar nu pot spune c+ le#+tura mea cu ei
e o poveste' 1+ bucur enorm de prietenii mei, dar nu mi se -nt0mpl+ foarte des s+ am
momente pe care s+ le simt de poveste' Desi uneori mi se -nt0mpl+'
)rede-m+ c+ asa cum -ti dai seama c+ vrei s+ #+sesti un sot bun, tot asa ar trebui s+
constientizezi si lipsa unui du3ovnic' Poate c+ prietenele tale nu au du3ovnic si poate c+
nu ti se pare c+ problema e at0t de important+' Poate ti se pare c+ dac+ ele se descurc+, te
vei descurca si tu'
5mi pare r+u c+ nu am mai mult+ pricepere s+ -ti explic c0t de minunat este s+ ai
du3ovnic' 4 -ntr-adev+r minunat, crede-m+' Viata cap+t+ o cu totul alt+ str+lucire, o cu
totul alt+ culoare'
)are viat+? Viata ta! De unde stiu eu asta? Si de ce nu te las s+ descoperi tu sin#ur+ dac+
ai sau nu nevoie de du3ovnic?
9ocmai asta fac, -ti prezint ce -ti poate aduce un du3ovnic' 5n acelasi fel -n care ti-as
prezenta si o carte frumoas+' 5nainte -ns+ de a-ti fi vorbit despre du3ovnic cred c+ ar fi
fost mai bine s+ -ti spun ceva si despre compatibilitatea spiritual+ a sotilor'
Dac+ am0ndoi sotii sunt necredinciosi, -n acest plan nu apar contradictii dec0t -n clipa -n
care unul din ei ar vrea s+ se apropie de iseric+' S+ zicem c+ sotia face acest pas' Sotul
se va simti tr+dat" a luat o femeie orientat+ numai spre cele lumesti, si brusc aceast+
femeie vrea s+ tin+ cont de poruncile unui Dumnezeu ri#orist, care a spus c+ numai cei
care mer# pe calea cea str0mt+ se vor m0ntui' Pentru femeie clipa -n care primeste -n
sufletul ei credinta crestin+ e clipa -n care -si asum+ crucea r+bd+rii" va trece mult+
vreme p0n+ c0nd sotul ei va -ntele#e c+ ale#erea ei a fost -ndelun# c3ibzuit+, p0n+ c0nd
va -ntele#e c+ nu o poate rupe de >ristos'
Aceeasi r+bdare trebuie s+ o aib+ sotia unui om cu credint+ c+ldicic+" putini rom0ni spun
c+ sunt necredinciosi, dar c0ti dintre ei mer# duminica la iseric+? Putini' (n sot
c+ldicel poate fi la fel de m0nios pe sotia sa crestin+ ca si un sot necredincios' Pe
oamenii c+ldicei -i enerveaz+ s+ vad+ c+ altii duc o viat+ curat+, o viat+ de sfintenie' 5i
enerveaz+ s+ vad+ c+ mai sunt oameni care -n vremuri at0t de tulburi vor s+ 5l slujeasc+
pe >ristos' Si, -n cazul -n care propriile lor sotii pornesc pe acest drum, ei vor -ncerca s+
le pun+ c0t mai multe piedici'
5n cazul -n care atunci c0nd te vei m+rita vei face parte din primele dou+ cate#orii, adic+
dac+ vei fi necredincioas+ sau dac+ vei avea putin+ credint+, problema du3ovniceasc+ nu
va fi prea important+ pentru tine' 9otusi, c3iar dac+ nu te pot convin#e c0t de important
este s+ ai un sot credincios, cel putin -ti pot su#era s+ cauti un om care s+ te respecte
foarte mult" at0t de mult -nc0t, c3iar dac+ tu vei vrea vreodat+ s+ te apropii de Adev+r, de
2umin+, de >ristos, el s+ nu -ti stea -mpotriv+' 4l s+ nu -ti pun+ piedici, s+ nu vrea s+ -ti
devin+ dusman'
)e e de f+cut dac+ ai credint+ si dac+ te -ndr+#ostesti de un om care nu crede -n
Dumnezeu?
9oti du3ovnicii mari cu care am stat de vorb+ au aceeasi p+rere -n aceast+ problem+"
&1ajoritatea fetelor credincioase care s-au c+s+torit cu b+rbati necredinciosi, sau cu
putin+ credint+, au avut parte de esecuri -n familie' Desi ele erau convinse c+ prin
dra#ostea lor vor reusi s+ -i -ntoarc+ spre Dumnezeu, nu au reusit' Atunci c0nd nu au fost
p+r+site, au fost -nselate' Dac+ nu au fost -nselate, au fost b+tute de ei' Diavolul s-a
r+zbunat pentru faptul c+ ele au vrut s+ -si aduc+ b+rbatii pe drumul cel drept' 4le stiau
c+ le va fi #reu/ dar mai stiau c+ se poate' Si fiecare a sperat p0n+ -n ultima clip+ c+ -si va
-ntoarce b+rbatul'&
&Si totusi, ce e de f+cut dac+ o fat+ credincioas+ se -ndr+#osteste de un t0n+r cu putin+
credint+?&
&5n nici un caz s+ nu se #r+beasc+ cu nunta' S+ aib+ r+bdare, poate c+ t0n+rul se va
apropia de Dumnezeu' Dar s+ nu se multumeasc+ dac+ reuseste s+ -l aduc+ duminica la
biseric+' 1ulti au venit la slujbe numai pentru a c0sti#a -ncrederea fetelor la care tineau'
Si, la dou+-trei luni dup+ nunt+, au -nceput s+ le cear+ s+ stea acas+ -mpreun+ cu ei, s+ nu
-si mai piard+ timpul la biseric+'&
*+spunsul acesta e cel pe care l-am auzit de la p+rintii du3ovnici' .u sunt -n m+sur+ s+
dau o alt+ solutie' 4xperienta lor vast+ e de o mie de ori mai pretioas+ dec0t orice
supozitie rational+'
5mi dau seama ce dureros poate fi pentru o fat+ crestin+ s+ se -ndr+#osteasc+ de un t0n+r
cu putin+ credint+' Dar, oric0t de bine s-ar potrivi pe celelalte planuri, dac+ -n planul
du3ovnicesc nu exist+ armonie, temelia familiei se va ruina la cel mai mic cutremur'
)3iar dac+ datorit+ calculelor astrolo#ice tinerii ar ajun#e la concluzia c+ sunt perfect
compatibili, totusi aceast+ compatibilitate este iluzorie' S+ spunem ceva si despre
aceast+ compatibilitate'
<dat+ cu renasterea p+#0nismului asist+m si la renasterea astrolo#iei' 2a televizor putem
vedea emisiuni despre zodiac, -n pres+ putem #+si articole despre 3oroscop' Si astrolo#ii
pretind c+ arta lor este c0t se poate de stiintific+' .u este asa' Sute de ani, Sfintii P+rinti
au scris contra acestei &arte&, dovedind c+ este vr+jitorie' Am scris pe aceast+ tem+ o
carte, S' <' S' - Despre 3oroscop, cutremure si #3icirea viitorului' Si c3iar astronomi de
renume au ar+tat c+ astrolo#ia nu are nici o baz+ stiintific+' 4 adev+rat c+ au fost si
astronomi care au -mbr+tisat astrolo#ia' Dar dac+ unii medici folosesc vindecarea cu
bioener#ie nu -nseamn+ c+ o astfel de vindecare trebuie primit+ cu bratele desc3ise' De
fapt, diavolul pe unii -i am+#este prin vindec+ri -nsel+toare, pe altii -i am+#este prin
astrolo#ie' Pe fiecare cum poate'
9u nu te l+sa am+#it+ de nici un fel de te3nici oculte' .u tine seama de ce spun astrele"
c3iar dac+ ti-ar zice c+ ai #+sit perec3ea potrivit+, nu le da crezare' Si dac+ ai #+sit un
om pe care -l iubesti, un om cu care simti c+ te potrivesti, m+rit+-te cu el c3iar dac+
astrele &zic& c+ sunteti incompatibili' .u pierde o sans+, care poate fi sansa vietii tale,
numai pentru ai descoperit ,,incompatibilitatea voastr+ astrolo#ic+&' Si, pentru c+ tot am
ajuns la un subiect le#at de vr+jitorie, ar fi bine s+ l+murim c0teva probleme'''
Despre vrjitoare si de%le-area cu"u"iilor
Vrei s+ te m+riti' S+ apelezi sau nu la vr+jitoare? %at+ o -ntrebare la care sper s+ dai
r+spunsul bun dup+ ce vei citi acest capitol'
9r+im o vreme -n care prezenta vr+jitoarelor se face tot mai des observat+" la televizor, la
radio, -n articole din ziarele de mare tiraj sau -n c+rti de succes, oamenii se -nt0lnesc cu
vr+jitoarele' 4pidemia aceasta de practici ma#ice -si are explicatia -n faptul c+ oamenii
simt nevoia de a se -ndep+rta putin de ceea ce este oarecum obisnuit pentru a c+uta
neobisnuitul, pentru a c+uta paranormalul, pentru a c+uta r+spunsurile pe care nu le
#+sesc -n alt+ parte'
5ti voi vorbi numai despre le#+tura dintre vr+jitorie si povestile de iubire, ca nu cumva s+
te plictisesc prea mult' Dar pentru a -ntele#e aceast+ le#+tur+ e bine s+ -ti explic putin de
ce se #r+beste lumea s+ aler#e la vr+jitoare' <amenii simt c+ -n afara lumii v+zute mai
exist+ o alt+ lume' Si simt nevoia de a intra -n le#+tur+ cu aceast+ lume' )ei care au
credint+ curat+, cei care vor s+ mear#+ pe calea m0ntuirii, stiu c+ adev+rul se -nt0lneste
numai -n iseric+ si prin iseric+' Adev+rul este >ristos' )restinii adev+rati nu cunosc
un alt adev+r'
%ar+si ar trebui s+ fac o separare -ntre crestinii adev+rati si crestinii -nc3ipuiti' G+sim
-ntre canoanele Sfintelor Sinoade o referire la cei care sunt &p+rut ortodocsi&'
< astfel de formulare ar z#0ria multe urec3i ast+zi' 5nt0lnim -n *om0nia milioane de
oameni care nu mer# la biseric+ dec0t de Pasti si de )r+ciun, oameni care dac+ se
spovedesc -n trei minute nu spun dec0t ceea ce li se pare lor c+ e p+cat' <ameni care,
dac+ s-ar spovedi cu sinceritate, ar fi opriti de preoti de la Sf0nta 5mp+rt+sanie' .u are
rost s+ -i judec+m acum' Dar trebuie s+ observ+m c+ acesti oameni se sup+r+ foarte tare
dac+ li se spune c+ nu sunt ortodocsi' Da, de la otez sunt ortodocsi, dar prin faptele lor
arat+ c+ sunt ortodocsi -nc3ipuiti' )um altfel ar putea fi numiti crestinii care alear#+ la
vr+jitoare? )ei mai multi clienti ai vr+jitoarelor din *om0nia sunt ortodocsi, nu?
Am citit mai demult un articol despre razilia, tara cu cele mai multe #3icitoare la mia
de locuitori, tara -n care spiritismul e la loc de cinste' P0n+ s+ citesc articolul nu -mi era
clar cum, -ntr-o tar+ cu un num+r at0t de mare de credinciosi catolici, ma#ia e totusi la
loc de cinste'
Declaratia unui &crestin& catolic m-a l+murit" &noi suntem crestini, noi o cinstim pe
6ecioara 1aria, vrem ca dup+ moarte s+ mer#em -n rai, l0n#+ %isus' Dar -n viata de zi cu
zi avem multe probleme, si pentru a le rezolva apel+m la spiritele str+mosilor, apel+m la
spiritele care au capacitatea de a ne ajuta s+ dep+sim orice necaz'& )itind articolul am
r+mas socat v+z0nd c0t de ciudat se poate amesteca credinta catolic+ cu vr+jitoria'
Dar am stat si m-am #0ndit" &dar la noi -n tar+ nu se -nt0mpl+ lucruri asem+n+toare?&
)3iar dac+ la noi densitatea de vr+jitoare pe @ilometru p+trat este mai mic+ dec0t -n
razilia, totusi mentalitatea este asem+n+toare'
)um altfel se explic+ faptul c+ vr+jitoarele au clienti, si -nc+ foarte multi?
Vr+jitoarele sunt &atotputernice&" vindec+ bolnavi, dezlea#+ farmece, aduc acas+ b+rbatii
pe care nu i-au -ntors nici ru#+ciunile isericii, fac o sumedenie de lucruri bune' )e li s-
ar putea reprosa? )+ doar fac ma#ie alb+, nu nea#r+ 7nu este #reu de observat c+
vr+jitoarele &ne#re& au mult mai putin succes8, doar lucreaz+ cu Dumnezeu, nu cu
diavolul' 1er#e fata la vr+jitoarea cea bun+, i se zic desc0ntece sau dezle#+ri pentru
cununie, si peste c0teva zile un t0n+r se -ndr+#osteste de ea si o ia de nevast+'
Sau" fata a r+mas -ns+rcinat+, iubitul a p+r+sit-o' 6ata mer#e la vr+jitoare, si peste c0teva
zile iubitul vine cu un brat de flori si cu inelele de lo#odn+'
Sau" sotul a plecat de acas+ de o lun+, l+s0ndu-si femeia sin#ur+ cu trei copii' Acatistele
date la iseric+ au r+mas f+r+ r+spuns 7asa cum s-a -nt0mplat poate si -n cele dou+ cazuri
anterioare8' )+lc0ndu-si pe suflet, femeia mer#e la vr+jitoare' Vr+jitoarea &observ+& c+
sotul fusese fermecat de o vr+jitoare rea, si imediat dezlea#+ le#+turile r+ului' &Sotul se
va -ntoarce p0n+ la apusul soarelui'''&
&Dac+ e asa, v+ r+m0n datoare p0n+ la sf0rsitul vietii' )0t tr+iesc nu o s+ v+ uit&, zice
femeia cu inima plin+ de -ncredere' <rele trec si b+rbatul nu apare' Dar c3iar cu c0teva
minute -nainte s+ apun+ soarele, b+rbatul bate la us+'
&Slav+ lui Dumnezeu, bine c+ te-ai -ntors'''&, zice femeia s+rindu-i -n brate'
)e e r+u -n cele prezentate mai sus? )ine are dreptul s+ judece modul -n care cele trei
femei au dob0ndit ceea ce -si doreau?
Vr+jitoarele nu s-au -nc3inat diavolului' .u au blestemat' Aveau -n cas+ icoane, cruci,
ardeau t+m0ie si stropeau cu a#3easm+, invoc0nd puterea lui Dumnezeu' Se poate
contesta faptul c+ aceast+ putere a dat roade?
9u vrei s+ te m+riti' 4 putin probabil s+ nu fi fost -ndemnat+ de vreuna dintre prietenele
tale s+ mer#i la o vr+jitoare, ca s+ te ajute s+ -ti -mplinesti dorinta' Ast+zi a te duce la
vr+jitoare nu mai este ceva iesit din comun' 9u ori nu crezi c+ vr+jitoarele nu au putere,
si crezi c+ toate farmecele lor sunt simpl+ sarlatanie, ori crezi c+ te pot ajuta, dar nu ai
avut curajul s+ apelezi la ele p0n+ acum' <ri ai apelat deja, o dat+ sau de mai multe ori'
<ri crezi c+ au putere, dar c+ este de la diavol'
5n cazul -n care te -ndoiesti de puterea vr+jitoarelor, -nseamn+ c+ te -ndoiesti de puterea
celui pe care -l slujesc' Diavolul nu vrea ca toti oamenii s+ -ntelea#+ c+ el exist+' )ine
crede c+ exist+ diavol crede si c+ exist+ Dumnezeu' <ri asa ceva nu -i place diavolului'
Dac+ toate vr+jitoarele ar face ceea ce promit, atunci puterile lor ar fi evidente' Dar
diavolul vrea s+ st0rneasc+ mult+ confuzie' Si are #rij+ ca -n afara vr+jitoarelor de
calitate s+ existe si vr+jitoare care s+ nu poat+ face nimic" unii le v+d si spun c+ toate
vr+jitoarele nu fac altceva dec0t s+ am+#easc+ oamenii'
4xist+ o #r+mad+ de #3icitoare care nu sunt -n stare s+ spun+ nimic despre viitorul sau
trecutul clientilor lor, si totusi lumea vine cu disperare si la ele' Dar cei mai multi alear#+
la #3icitoarele care au rata de exactitate a ,,proorocitului& foarte mare'
5ti voi prezenta pe scurt un caz citit -ntr-o cule#ere despre manifest+rile dr+cesti, asa-
zisele &fenomene paranormale&' (n ziarist era convins c+ arta vr+jitoarelor e simpl+
sarlatanie' A scris pe o 30rtie o fals+ autobio#rafie si i-a dus-o unei #3icitoare ca s+ se
convin#+ c+ aceasta va c+dea -n cursa care -i fusese pre#+tit+' 5n falsa autobio#rafie
scria" &1+ numesc''' si sunt c+s+torit cu 4lvira -nc+ de c0nd eram studenti' Am avut
noroc -n viat+' Sotia mea este o femeie minunat+, -ntre noi a fost -ntotdeauna o
-ntele#ere demn+ de un model de familie' P+rintii nostri au fost fericiti c+ nu ne-am creat
unul altuia probleme de nici un fel' At0t mama mea c0t si mama sotiei mele au si acum
#rij+ de noi si de cei trei copii ai nostri' Din punct de vedere material o ducem decent, nu
ne lipseste nimic, dar nu suntem bo#ati' Am BG de ani si este normal s+ stiu ce m+
asteapt+ -n viitor' 1+ -ndoiesc c+ o vr+jitoare poate s+ -mi prevesteasc+ viitorul, mie si
familiei mele'&
;iaristul a avut un soc la auzul cuvintelor vr+jitoarei" &.umele dumitale este''', si nu
cum scrie aici' Ai fost c+s+torit de dou+ ori, prima oar+ numai opt luni' Sotia actual+ nu
se numeste 4lvira, ea poart+ numele 1aria, asa mi se arat+' De student ai luat-o pe
prima, aia cu opt luni' )u asta te-ai -nsurat dup+ divort' Dumneata duci o viat+ rea cu
sotia, iart+-m+, este o femeie ce si-a b+tut joc de dumneata de at0tea ori c+ nu pot s+ -nsir
ca s+ nu te superi' Aveti -mpreun+ un copil, v+d aici, este o fetit+' 1ult r+u v-a f+cut
mama soacr+, a umblat si cu vr+ji, acum sunteti pe desp+rtire' 7'''8 De viitor -ti zic s+ faci
r0nduial+, esti om cu cap' Dup+ ce faci r0nduial+ o s+ fie ca lumea' 4u pot s+ te ajut!&
;iaristul a r+mas blocat' 4l era convins c+ vr+jitoarea va c+dea -n cursa care -i fusese
-ntins+' (niversul l+untric al ziaristului se cl+tina, convin#erile sale erau puternic
zdruncinate' .u avea cum s+ ne#e o realitate" fiinta din fata lui -i spusese lucruri pe care
nu avea cum s+ le stie'
Da, era evident c+ vr+jitoarea avea niste puteri care dep+seau -ntele#erea omeneasc+'
Am prezentat aceast+ -nt0mplare pentru c+ o consider reprezentativ+ pentru cei care
mer#, c3iar cu -ndoial+ -n suflet, la vr+jitoare' .u era #reu de b+nuit c+ autobio#rafia
prezentat+ initial era fals+' <amenii care vin la vr+jitoare vin pentru c+ au necazuri
7numai -n foarte rare situatii unii vin din pur+ curiozitate8'
5ns+, c3iar dac+ si un psi3olo# bun putea b+nui c+ autobio#rafia e fals+, totusi el nu
putea spune datele personale ale ziaristului' 4 imposibil de contestat c+ vr+jitoarea avea
acces la o surs+ de informatii care dep+sea realitatea pe care o cunostea ziaristul' Sursa
ei de informatii era diavolul' Dar asta nu a -nteles ziaristul, impresionat de faptul c+
puterea de care se folosea vr+jitoarea nu venea de la vreun #lob de cristal, nici de la
vreun craniu de om, ca -n desenele animate, ci de la o cruce de fier'
.u le doresc celor care cred c+ toate vr+jitoarele au virtutea sarlataniei s+ se convin#+ c+
s-au -nselat' ;iaristul s-a convins, desi initial excludea o asemenea variant+'
Ar fi fost bine ca -nainte de a citi r0ndurile mele s+ fi stiut c+ nu exist+ nici o vr+jitoare
bun+, c+ toate vr+jitoarele sunt slu#ile Satanei' 5ti voi da c0teva detalii le#ate de acest
subiect' .u stiu exact c0nd au -nceput vr+jitoarele s+ se foloseasc+ de icoane si cruci'
Dar nu este #reu s+ -mi dau seama c+ asa le este cel mai usor s+ fac+ prozeliti'
Dac+ toate vr+jitoarele ar avea -n cas+ numai ima#ini ale st+p0nului lor, Satana, oamenii
s-ar teme s+ le cear+ ajutorul' Vedem -n Vietile Sfintilor c+ unii au aler#at la vr+jitori
tocmai pentru a primi ajutor -n aceast+ lume 7de la a dob0ndirea fetei pe care o iubeau
p0n+ la c+p+tarea unei slujbe mult-r0vnite8'
4ra specific contactului cu vr+jitorii ca ei s+ cear+ un pret de #enul" &.u te mai -nc3ina
icoanei 10ntuitorului''' !&, sau &.u te duce la biseric+!&, sau altele asemenea' )ei care
aler#au la vr+jitori sau vr+jitoare stiau precis c+ fac lucruri ur0te de Dumnezeu'
Ast+zi nu mai este deloc asa' Ast+zi vr+jitorii -ncearc+ s+ par+ c0t mai apropiati de
credinta -n Dumnezeu' 5n %storia filozofiei oculte, Alexandrian relateaz+ faptul c+ una
dintre cele mai celebre vr+jitoare din 6ranta, care omora copii si f+cea si alte nenorociri,
duminica mer#ea la iseric+'
)um s+ cread+ oamenii c+ era unealt+ a diavolului,c0nd o vedeau la slujb+?
)um s+ cread+ oamenii c+ vr+jitoarele de ast+zi sunt unelte ale diavolului, c0nd au casa
plin+ de icoane?
9rebuie s+ ne d+m seama c+ diavolul si-a perfectionat stilul de lucru, a c+utat metoda cea
mai eficient+' 4l e ca un cameleon care de fiecare dat+ #+seste noi culori pentru a nu fi
recunoscut de c+tre cei care caut+ s+ -l identifice'
)ea mai reusit+ de#3izare a lui o ofer+ preotii care folosesc te3nici ma#ice, cea mai
cunoscut+ dintre ele fiind poate asa-numita &desc3idere a c+rtii&' )0nd oamenii aud c+
un preot le zice viitorul, dup+ ce desc3ide Psaltirea sau Sf0nta 4van#3elie, cum s+ nu
aler#e cu -ncredere la el? &)+ doar e slujitor al altarului, nu vr+jitor'''& Dar despre astfel
de slujitori voi mai aduce vorba spre sf0rsitul acestui capitol'
Acum voi vorbi despre vr+jitorii si vr+jitoarele cu -nf+tisare standard'
Dac+ desc3idem un ziar de mare tiraj, nu ne va fi #reu ca la rubrica &Diverse& s+
observ+m anunturi de multumire fat+ de lucr+rile &binecuv0ntate& ale vr+jitoarelor'
&)osti din ac+u -i aduce si pe aceast+ cale multumiri Samirei, adev+rata urmas+ a
celebrei #3icitoare 9+ntica din 6erentari, care i-a scos ar#intul viu si l-a vindecat de
impotent+'&
&1a#da din ucuresti -i va r+m0ne vesnic datoare *e#inei 1a#iei Albe, Ariadna, care
anul trecut a primit Scoica de Aur la 6estivalul Vr+jitoarelor din %ndia, si care m-a ajutat
s+ m+ c+s+toresc cu S+ndel'
Dumnezeu s+ v+ ajute, 1am+ Ariadna'''&
Si c0te si mai c0te multumiri' 4le dovedesc faptul c+ oamenii au fost multumiti de
prestatia vr+jitoarelor' .u s-au considerat nici trasi pe sfoar+, nici mintiti' .u li s-a zis c+
-i va ajuta Dumnezeu si de fapt i-a ajutat diavolul' )3iar dac+ uneori vr+jitoarea cerea si
lucruri cum ar fi fire de p+r sau le#+turi de la mort, ele fac parte din arsenalul obisnuit
pentru asemenea practici' .imic nou, nimic care s+ st0rneasc+ ne-ncrederea'
72a fiecare capitol m+ -ntreb" &<are te intereseaz+ ceea ce scriu?& V+d c+ am scris deja
c0teva pa#ini despre vr+jitoare si parc+ m-am -ndep+rtat de subiectul c+rtii' Dar crede-
m+ c+ scriu din cauza num+rului mare de fete care alear#+ la vr+jitoare" cred c+ -ti dai
seama c+ nici acest subiect nu e prea pl+cut/ as face o #reseal+ mare dac+ nu as
ar#umenta cele afirmate despre vr+jitoare' Ai putea -ntele#e c+ eu spun prostii si ai putea
deveni c3iar interesat+ de acest subiect' )red c+ ar fi bine s+ citesti despre aceast+
problem+ -n cartea mea S'<'S' - Despre 3oroscop, cutremure si #3icirea viitorului' Acolo
pozitia crestin+ e prezentat+ sistematic, cu citate din iblie si din scrierile Sfintilor'
4xplic -n acea lucrare faptul c+ vr+jitoarele nu pot spune lucruri dec0t oamenilor care
tr+iesc departe de iseric+' Si ar+t c+, oric0t de incredibil ar p+rea, #3icitoarele nu
#3icesc viitorul" ele spun doar ceea ce diavolii au de #0nd s+ fac+ unui om/ dar, -n timp
ce trecutul -l v+d foarte bine, c+ci nu este un secret pentru draci, asupra viitorului #resesc
de multe ori' .u au dreptate dec0t -n cazurile -n care omul se supune f+r+ s+ -si dea
seama voii diavolului' Sunt prea multe de spus -n aceast+ privint+, si e mai bine s+ cauti
l+muriri -n cartea amintit+ mai sus8'
Si cu toate astea iserica vine si spune" &9oate vr+jitoarele sunt slu#ile diavolului' .u
exist+ ma#ie alb+ si ma#ie nea#r+' .u exist+ dec0t un sin#ur fel de ma#ie!&
Am v+zut la televizor o secvent+" -n casa unei vr+jitoare &albe& s-a #+sit -ntr-un depozit o
mare cantitate de materiale furate' (n reporter a venit si a filmat'
)u mult+ &bl0ndete&, vr+jitoarea a -nceput cu amenint+rile" &Dac+ m+ dai pe post, te
nenorocesc, o s+ ti se -nt0mple si asta si asta'''& &A, faceti ma#ie nea#r+, acum v-ati dat
de #ol'''&/ reporterul era bucuros c+ a prins o secvent+ rar+" s+ imortalizezi o vr+jitoare
care face ma#ie alb+ amenint0ndu-te cu &binefaceri& de care au parte cei asupra c+rora
lucreaz+ ma#ia nea#r+ nu este un lucru obisnuit'
6ilmarea respectiv+ a dat la iveal+ c0t de &curate& erau metodele de lucru ale vr+jitoarei'
)am asa fac toate suratele ei" spun c+ fac lucrarea lui Dumnezeu p0n+ ce le sup+r+
cineva' Atunci -si arat+ adev+rata fat+'
Vr+jitori au existat dintotdeauna' Sfintii le-au stat -mpotriv+, si au ar+tat oamenilor c+ -n
spatele acestor vr+jitori st+ diavolul' .u de putine ori acesti diavoli au putut fi v+zuti de
oamenii care nu cu mult timp -nainte erau convinsi c+ nu #reseau cu nimic aler#0nd la
vr+jitori' )a s+ nu mai lun#esc referirea la vr+jitoare, spun c+ orice lucru bun pe care l-ar
face ele, -l fac numai pentru a -nsela lumea' De ce pe un sot pe care ru#+ciunile isericii
nu -l aduc acas+, nici dup+ luni de zile, o vr+jitoare -l poate aduce -n c0teva zile? Pentru
c+ Dumnezeu respect+ libertatea pe care i-a d+ruit-o omului' Dumnezeu nu forteaz+ nici
poc+inta, nici convertirea' Pe c0nd diavolul nu respect+ aceast+ libertate" el obli#+'
4ste #reu de -nteles cum sotul respectiv se -ntoarce brusc acas+' Dar totusi putem
-ntele#e c+ el si-a p+r+sit familia pentru a duce o viat+ de p+cat, pentru a tr+i dup+
poftele sale' Adic+ sotul 2-a p+r+sit pe Dumnezeu pentru a tr+i dup+ voia sa, ned0ndu-si
seama c+ astfel intr+ pe teritoriul p+catului, pe teritoriul diavolului' Diavolul -i d+ -n
#0nd s+ se -ntoarc+ acas+' 4l nu are cum s+ -si dea seama c+ #0ndul -i vine de la -n#erul
-ntunericului' Dup+ ce, p+c+tuind din ce -n ce mai mult, urec3ea sa du3ovniceasc+ a
devenit din ce -n ce mai sensibil+ la soaptele diavolesti, a ajuns s+ confunde propria
libertate cu lanturile satanice' 4l se -ntoarce acas+ numai pentru c+ diavolul a avut putere
asupra lui' Si, desi la -nceput se bucur+ de -nt0lnirea cu familia sa, -ncet--ncet bucuria
dispare' Acelasi lucru se -nt0mpl+ atunci c0nd lucrarea diavolului st+ c3iar la temelia
unei familii'
)rede-m+ c+ fetele care s-au m+ritat dup+ ce s-au dus la vr+jitoare nu au parte de c+snicii
fericite' )um ar putea fi o c+snicie fericit+ c0nd pretul pl+tit pentru ea este propriul
suflet? Diavolul nu face nimic #ratuit' Pentru cel mai mic cadou el cere un pret foarte
mare' Si c3iar dac+ ast+zi nu prea mai solicit+ ca pentru serviciile sale s+ i se ofere un
act de v0nzare-cump+rare a sufletului, c3iar dac+ v0nzarea nu mai este la fel de evident+
ca atunci c0nd se finaliza cu un document pecetluit cu o pic+tur+ din s0n#ele clientului,
totusi diavolul -si cere partea'
D+-ti seama" te duci la vr+jitoare, ea -l determin+ pe cel pe care tu -l placi s+ se
-ndr+#osteasc+ de tine, si v+ c+s+toriti' )e fericire ar fi aceea c0nd stii c+ te asteapt+
os0nda vesnic+ dac+ nu te poc+iesti pentru crima pe care ai f+cut-o? Sau, ce bucurie
poate avea femeia care vede c+ vr+jitoarea i-a -ntors b+rbatul acas+, -n timp ce iserica
nu l-a putut -ntoarce?
4 nevoie s+ precizez c+ diavolul care l-a -ntors nu -l poate forta si s+ -si iubeasc+ sotia'
Adic+ -i poate trezi o anumit+ dra#oste p+timas+ fat+ de ea, o dra#oste animalic+, dar nu
-l poate determina s+ o iubeasc+'
%ubirea adev+rat+ e d+ruit+ de Dumnezeu' Diavolul poate da numai un sentiment care
seam+n+ cu dra#ostea, dar nu e dra#oste' (nele femei alear#+ la vr+jitoare cu o disperare
pe care ne e #reu s+ o -ntele#em' 6+r+ b+rbatul iubit viata nu mai are nimic frumos' Dar
acestor femei le spun c+ vr+jitoarea nu poate dec0t s+ le fac+ un r+u foarte mare, at0t lor,
c0t si b+rbatilor pe care -i iubesc' As -ntreba o astfel de femeie" dac+ ar avea de ales -ntre
a sta toat+ viata paralizat+ -ntr-un c+rucior si a mer#e la vr+jitoare, ce i se pare mai
dureros? Sunt si#ur c+ va spune c+ varianta cu vr+jitoarea e mult mai usor de preferat'
Dar ar vorbi asa pentru c+ nu e constient+ c+ pierderea sufletului e mai dureroas+ dec0t
pierderea s+n+t+tii trupesti'
Acest lucru l-au simtit cel mai bine femeile care, pentru c+ au mers la vr+jitoare, au
c+zut -n #3earele diavolului si au ajuns posedate' .imic nu e mai -nfricos+tor dec0t un
om st+p0nit de diavol' Si c3iar dac+ nu toti cei care mer# la vr+jitori ajun# s+ fie posedati
de diavol, toti intr+ sub influenta lui' Si, dac+ nu se poc+iesc, ajun# -n iad' .u c+ i-ar
pedepsi milostivul Dumnezeu, ci ei -nsisi au ales iadul c0nd s-au dus la slujitorii
-ntunericului'
S+ stii c+ nu poti mer#e la vr+jitoare #0ndindu-te c+ te vei spovedi si p+catul ti se va
ierta' 1er#0nd cu un #rup de studenti de la 6acultatea de 9eolo#ie la Spitalul 1unicipal
la sectia unde se fac avorturi, pentru a -ncerca s+ le convin#em pe femei s+ nu ucid+
pruncii pe care -i poart+ -n p0ntece, mare ne-a fost mirarea s+ auzim replici de #enul"
&Stim c+ e o crim+, c+ e un mare p+cat' < s+ -l spovedim' Dar nu avem ce face, e #reu s+
mai crestem -nc+ un copil'&
< asemenea atitudine, pe care o au si cei care mer# la vr+jitori #0ndindu-se c+ dup+ ce
vor afla ceea ce -i intereseaz+ se vor putea spovedi, e blasfemiatoare' Vai de cei care
batjocoresc astfel Sf0nta 9ain+ a Spovedaniei! S+ ne fereasc+ Dumnezeu s+ avem parte
de os0nda lor!
Ast+zi exist+ un nou termen pentru vr+jitorie" ocultismul' 9e poti ocupa de studierea a tot
felul de ener#ii superioare, poti folosi puterea cristalelor sau a piramidelor" nu mai poti
fi acuzat c+ esti vr+jitor, din moment ce esti ocultist' Adic+ totul e -n re#ul+' 5ti scriu
-n#rijorat de multele curse care -ti stau -nainte' 5ti scriu -n#rijorat de faptul c+ -n at0tea
reviste #+sesti te3nici de concentrare prin care -ti poti afla viitorul' Dar -mi dau seama c+
sunt foarte multe de scris despre astfel de practici' 5nainte de a te v+t+ma sufleteste prin
aceste &nevinovate& experiente -ncearc+ s+ cunosti ce spune iserica despre ele' Poate c+
vei renunta s+ fii propriul cobai'
S+ revenim putin la preotii care &desc3id cartea&"
&)um scrie p+rinte, m+ m+rit sau nu?&
&<, fiic+, trebuie s+ mai aduci ofrand+ -nc+ trei sute de mii de lei, ca, v+z0nd jertfa ta,
Domnul s+ -mi descopere'& )ulmea, fata aduce ofranda, p+rintele -i spune c+ se va
m+rita, dar de#eaba' <franda nu a functionat' Dar -n unele cazuri functioneaz+'
Preotii care practic+ formele de #3icit cad sub os0nda pravilelor si a canoanelor' 2umea
stie asta, dar totusi alear#+ la ei pentru c+ de multe ori sunt &eficienti&' <amenii prefer+
astfel de preoti, pe care -i consider+ cu 3ar, pentru faptul c+ fac tot felul de slujbe care nu
exist+ -n 1olitfelnic' )ea mai cunoscut+ este slujba de &dezle#are a cununiilor& 7aceast+
slujb+ e diferit+ de ru#+ciunile de dezle#are de farmece pe care p+rintele le citeste din
1olitfelnic8' 6ata vine, i se citeste slujba de dezle#are, iar i se citeste, si tot nu se m+rit+'
Sau dac+ se m+rit+ are parte de mari necazuri -n familie' Si atunci unde a fost
binecuv0ntarea lui Dumnezeu?
Dac+ fata ar fi avut r+bdare, dac+ nu ar fi aler#at la astfel de preoti vr+jitori, Dumnezeu
ar fi ajutat-o s+ se m+rite' Dar dac+ fata a ales o alt+ cale pentru a-si #+si fericirea, dac+
nu a vrut s+ treac+ examenul r+bd+rii, acum cule#e roadele'
)e s+ mai lun#esc vorba? Dac+ ai fost la vr+jitoare sau la preoti #3icitori, nu vei avea
parte de liniste p0n+ nu te vei poc+i de #reseala ta si p0n+ ce nu vei lua dezle#are de la
du3ovnic prin 9aina Spovedaniei'
Poate c+ citind ce am scris despre puterea vr+jilor ti s-a f+cut putin team+' 5ti povestesc
ceva" -mprietenindu-m+ cu o fat+ foarte asezat+, s+ -i spunem *ozalia, ea -mi spunea c+
se mir+ c+ s-a -ndr+#ostit de mine, c+ p0n+ s+ m+ cunoasc+ voia s+ plece -n m+n+stire'
<dat+, ca s+ o nec+jesc, am p+c+lit-o' Am f+cut un truc, un num+r de iluzionism, prin
care am convins-o c+, fiind -n cealalt+ camer+, am sc3imbat un obiect pe care ea -l tinea
str0ns -n m0na lipit+ de mas+' De fapt, -i d+dusem de la bun -nceput altceva fat+ de ceea
ce credea ea c+ tine -n m0n+, dar nu si-a dat seama, pentru c+ o pusesem s+ apese masa
cu putere, c3ipurile ca eu s+ nu pot sc3imba obiectul' Dup+ ce m-am pref+cut c+ nu
reusesc, i-am spus" &Gata, ridic+-ti palma!&
)0nd m-am -ntors din camera cealalt+, am v+zut c+ era putin palid+' Se uita cu
-n#rijorare la prietena ei'
&)um ai reusit?&
&.u stii c+ atunci c0nd am f+cut =o#a am c+p+tat puteri paranormale? 4 simplu, c3iar
dac+ acum sunt crestin, puterile mi-au r+mas'& Si, v+z0nd c+ s-a speriat putin, am
continuat" &9u cum crezi c+ te-ai -ndr+#ostit de mine? 1-am concentrat putin, si puterile
mele te-au determinat s+ m+ iubesti'&
)0nd povestesc, -nt0mplarea nu are acelasi farmec' Dar pentru c+ *ozalia era convins+
c+ -n mod miraculos i-a fost sc3imbat un obiect pe care -l tinea -n m0n+, nu -i era #reu s+
cread+ si c+ am vr+jit-o'
&Deci eu de asta tin la tine, de asta te iubesc, pentru c+ te-ai folosit de puterile tale?&
.u am mai continuat #luma pentru c+ fata se speriase' 4ra s+ m+ bufneasc+ r0sul v+z0nd
c0t de credul+ putea fi'
9i-am povestit aceast+ -nt0mplare, #0ndindu-m+ c+ poate si tu te-ai -ntrebat cum s+ te
aperi de puterea vr+jitoarelor, si care este cea mai bun+ protectie -mpotriva &le#+rii
cununiilor::' *+spunsul este simplu" dusmanul -ntunericului este lumina' Problema este
c+ oamenii nu stiu unde s+ caute lumina si de multe ori se folosesc de diavol pentru a fi
protejati de diavol'
(n exemplu -l ofer+ fetele care alear#+ la vr+jitoarele &,bune& pentru a li se dezle#a
vr+jile f+cute de vr+jitoarele rele' (n alt exemplu -l ofer+ cei care se folosesc de tot felul
de te3nici de protectie ener#etic+ pe care le #+sesc prin reviste, te3nici care ofer+ o
initiere subtil+ -n vr+jitorie'
Dac+ mer#i pe drumul isericii, nici un fel de vr+ji nu te pot atin#e' Dac+ esti spovedit+
si -mp+rt+sit+, nu ai de ce s+ te temi c+ cineva -ti va le#a cununiile' 9ot r+ul se va
-ntoarce -mpotriva celor care se ridic+ -mpotriva ta'
Dac+ nu mer#i pe drumul isericii, nici un fel de protectie nu te poate ap+ra de diavol'
<rice zid -n afara celui ridicat de Dumnezeul isericii se sf+r0m+ -n fata diavolului' 4
mai bine s+ nu ai de suferit de pe urma unei curiozit+ti nefolositoare' 4 mai bine s+
mer#i numai pe c+r+ri si#ure, pe care -ndoiala nu se poate apropia de inima ta'
Ai r+bdare, Dumnezeu nu te-a uitat' )u c0t -ti va fi r+bdarea mai mare, cu c0t Dumnezeu
va vedea cum credinta ta nu se clatin+ din cauz+ ner+bd+rii, cu at0t r+splata astept+rii va
fi mai mare'
Despre dra-ostea trupeasc
9i-am spus c+ vom reveni asupra sexualit+tii' < vom face acum'
De ce fac tinerii dra#oste? &Pentru c+ sunt iubitori de patimi, pentru c+ nu tin cont de
nici o re#ul+, pentru c+ nu au Dumnezeu&, spun oamenii mari'
&Pentru c+ ne iubim!&, spun tinerii' )ine are dreptate? 6iecare este convins c+ dreptatea
este de partea lui' 4u cred c+ dreptate au si unii, si altii'
S+ ne uit+m pe strad+ la cuplurile care trec prin fata noastr+' S+ -ncerc+m s+ descriem
putin dou+ dintre ele' 1-am uitat pe #eam, dar strada e cam pustie' Asa c+ -mi ima#inez
dou+ cupluri' 4 var+ acum, si e foarte cald' 71er#0nd cu b+ietelul meu cu metroul, am
v+zut o doamn+ de vreo KC de ani cu un maiou foarte &economicos&' 2-a bufnit r0sul, a
ar+tat-o cu de#etul si a zis" &9ati, femeia asta umbl+ cu maiou pe strad+'''& Am -ncercat
s+ salvez situatia, pentru a nu primi o poset+ -n cap' Dar nu am reusit s+ -l convin# pe
)odrin c+ maioul acela era tricou' Asa cum fiului meu i s-a p+rut anormal de scurt
maioul doamnei, tot asa bustierele li se par anormal de scurte celor mai -n v0rst+8'
Dac+ vedem pe strad+ un sot si o sotie, observ+m c+ aproape mereu mer# unul l0n#+
cel+lalt' Vorbesc despre pretul deter#entului sau despre c0nd trebuie s+ pl+teasc+
-ntretinerea' Dac+ au copii, poate vorbesc si despre faptul c+ micutilor le-ar trebui
-nc+lt+ri noi' Asta dac+ nu sunt bo#ati' Dac+ sunt bo#ati vorbesc despre scumpirea
vilelor de la munte sau despre o c+l+torie -n str+in+tate'
)0nd vedem pe strad+ doi tineri de HC de ani, ei se tin de m0n+, se str0n# -n brate' Se
sorb din oc3i' Se scald+ unul -n oc3ii altuia' .u se mai pot abtine si uneori se s+rut+ cu
foc sub privirile nu rareori indi#nate ale trec+torilor'
Si totusi, ce e r+u -n faptul c+ tinerii se iubesc?
&Vai, dar pe vremea mea nimeni nu se purta asa -n public''' Vai, dar pe vremea
str+bunicii fustele erau p0n+ la #lezne''' Vai, #eneratia asta''' Vai'''&
Si lista &vai-urilor& nu se opreste aici' Dar toate aceste vai-uri sunt #ratuite -n oc3ii
tinerilor' 4i simt c+ dra#ostea p+rintilor lor s-a ofilit, si atunci refuz+ s+ le accepte
sfaturile' )um s+ accept+m modelul unor p+rinti a c+ror dra#oste s-a uscat, a esuat?
9inerii simt foarte bine care este relatia dintre p+rintii lor' Si sunt detectoare de minciuni'
5n clipa -n care p+rintii spun" &9rebuie s+ mer#eti pe urmele noastre, dac+ vreti s+ aveti
parte de -mplinirea noastr+&, atunci -si convin# copiii s+ fu#+ de o -mplinire superficial+'
P+rintii tot caut+ noi si noi metode de convin#ere, -n loc s+ -si dea seama c+ se afl+ -ntr-o
postur+ ridicol+' Sunt ca niste turisti care nu au reusit s+ ajun#+ pe v0rful unui munte,
dar nu obosesc s+ le explice altora c0t de usor este drumul'
*epet -ntrebarea pe care o vei #+si des -n aceast+ carte, ori de c0te ori mi se pare c+ nu
sunt destul de clar" &Si ce are asta cu c+s+toria ta?& Are multe' Pentru c+ ima#inea ta
despre c+s+torie e foarte marcat+ de ceea ce ai v+zut la p+rintii t+i 7-mi cer scuze dac+
p+rintii t+i nu sunt ca ceilalti, ci stiu s+ -ti fie model/ -n acest caz, cred c+ esti constient+
c+ multi p+rinti sunt altfel dec0t ai t+i8'
)+s+toria pierde teren pe zi ce trece' (nul dintre principalele motive este c+ tinerii nu
mai vor s+ aib+ parte de esecurile p+rintilor'
&)e folos c+ mama s-a m+ritat fecioar+, dac+ dra#ostea dintre ea si tata s-a stins?& Sau"
&)e folos c+ mama a purtat numai fuste lun#i si nu s-a vopsit dac+ nu a stiut cu cine s+
se m+rite?& Sau" &)e folos c+ tata a dus o viat+ aproape de Dumnezeu, dac+ nu a v+zut
ce fel de om e mama?'''&
5mi e putin #reu s+ scriu aceste r0nduri' 4le par un protest anti-p+rinti' Dar vei vedea c+
nu urm+resc deloc s+ protestez fat+ de acestia' De pe acum m+ #0ndesc la ce va fi peste
dou+zeci de ani, c0nd fiul meu )odrin va putea spune dac+ i-am fost sau nu model'
.+dejduiesc c+ Dumnezeu m+ va ajuta s+ -i fiu' 5nc+ nu stiu dac+ cel de-al doilea copil al
nostru e b+iat sau fat+' Dac+ e fat+, mi se pare c+ responsabilitatea mai mare ar c+dea
asupra m+micii'
)e am eu totusi cu p+rintii?
Afirm cu toat+ convin#erea c+ oric0t de iscusite ar fi predicile p+rintilor despre feciorie,
despre c+s+torie si despre dra#oste, ele nu at0rn+ pe c0ntar mai mult dec0t exemplul
personal' Dac+ p+rintii se iubesc, adic+ dac+ &3arta& familiei pe care au avut-o s-a
dovedit bun+, atunci sfaturile lor merit+ atentie' Dar dac+ dra#ostea p+rintilor a ajuns
-ntr-o fund+tur+, atunci nimeni nu -i ia -n seam+'
Si cum cei mai multi p+rinti nu sunt modele pentru copii, e normal ca tinerii s+ nu tin+
cont de sfaturile pe care le primesc'
6ii sincer+, dac+ ai fi fost tu pe &9itanic& -n locul lui *ose, te-ar fi -mpiedicat ceva s+ te
d+ruiesti iubitului t+u? 1+ -ndoiesc'
)a o concluzie, recunosc c+ am toat+ -ntele#erea fat+ de tinerii care nu #+sesc nici un
motiv pentru a -mp+rt+si opiniile p+rintilor lor -n privinta -ntemeierii unei familii'
P0n+ aici nu mi-am precizat pozitia' Sunt eu un &eretic&, un antitraditionalist, un
impostor sau o victim+ a prezentului si ideolo#iei moderniste? .u, -n nici un caz'
Dup+ ce am criticat putin lectiile de moral+ uneori #ratuite pe care le tin p+rintii, voi
-ncerca s+ l+muresc de ce pozitia mea e c3iar mai traditionalist+ dec0t a lor' 4u nu cred
c+ un t0n+r trebuie s+ fac+ ceva numai pentru c+ p+rintii s+i consider+ c+ e bine' Dar cred
c+ e normal ca t0n+rul s+ se -ntrebe ce e cu adev+rat bine' )red c+ nu e normal ca t0n+rul
s+ -si formeze un sistem propriu de valori 7atunci ar fi ca cel care face desenul unui v0rf
de munte f+r+ s+ fi urcat pe el8, ci mi se pare normal ca t0n+rul s+ urce pe acel v0rf si
abia apoi s+ -l deseneze'
4 evident+ le#+tura dintre #0ndirea si faptele noastre' Adic+ faptele noastre pun -n
evident+ #0ndirea noastr+, filosofia vietii noastre' Parc+ ti-am mai scris" dac+ te-ai m+rita
pentru a avea o viat+ comod+, dac+ ai lua un tip pentru banii lui, prin aceasta ai ar+ta c+
-n conceptia ta cel mai important lucru -n viat+ sunt banii' < femeie care -si ia de sot un
b+rbat numai pentru c+ are o potent+ sexual+ iesit+ din comun arat+ c+ dumnezeul ei e
sexul'
)are e cel mai important lucru -n viat+?
Pentru crestini, m0ntuirea' <r, m0ntuirea se dob0ndeste dac+ mer#em pe calea pe care
ne-a ar+tat-o >ristos' >ristos ne-a spus simplu" &6aceti asta, Dumnezeu v+ va milui'
6aceti altceva, ale#eti iadul'&
4 #reu s+ fii crestin' Dar -n clipa -n care te 3ot+r+sti s+ fii crestin nu mai -ncerci s+
modelezi -nv+t+tura crestin+ pentru a o face mai potrivit+ pentru tine, ci -ncerci s+ te
modelezi pe tine dup+ aceast+ -nv+t+tur+'
Si ce spune iserica despre viata sexual+ a celor nec+s+toriti stii'
De ce e p+cat ca tinerii s+ fac+ dra#oste? De ce e p+cat s+ se bucure de clipe at0t de
frumoase unul l0n#+ altul? .u stiu' Dar nici nu am cum s+ stiu' .u eu i-am creat pe
oameni' 4u nu stiu ce e bine si ce e r+u dec0t -n m+sura -n care primesc ceea ce
Dumnezeu a binevoit s+ ne descopere'
Pe c0t de usor este s+ -ntele#em c+ uciderea e un p+cat, pe at0t de #reu ne este s+
-ntele#em de ce dra#ostea trupeasc+ dintre cei necununati este p+cat' )ei mai multi tineri
consider+ ideea aceasta 3abotnic+, numai pentru faptul c+, dac+ ar fi adev+rat+, ei ar fi
pusi -ntr-o situatie delicat+' Dintr-un instinct de conservare oamenii -ncearc+ s+ se apere
modific0nd reperele' S+ nu -ncerc+m s+ ne consider+m m+sur+ a tuturor lucrurilor, c+ nu
suntem'
Am v+zut ieri -ntr-o vitrin+ o reclam+ la produsele *evlon" &?e are still, in t3e end,
animals'& Adic+" &Vrem sau nu s+ recunoastem, tot animale suntem'& S+ tr+im deci dup+
le#ea trupului, dup+ le#ea poftelor, s+ l+s+m la o parte prejudec+tile ca s+ ne simtim noi
-nsine'
5n loc ca omul s+ considere patima drept patim+, -n loc s+ fie constient de c3emarea sa
spiritual+, el vrea s+ se considere animal' 1i se pare c+ am ajuns la un moment trist al
istoriei" cu timp -n urm+ oamenii -nsetau dup+ Dumnezeu, voiau s+ urce c0t mai sus pe
scara du3ovniceasc+, si dac+ le-ar fi spus cineva c+ sunt animale s-ar fi simtit ji#niti'
Ast+zi oamenii nu numai c+ au renuntat s+ mai urce pe scar+, ci au renuntat si s+ vrea s+
fie oameni' Se simt bine dac+ li se spune c+ sunt animale'
7%-am reprodus finei mele reclama de la *evlon' &Asta nu-i nimic''' 4 o reclam+ si mai
si, pe Animal Planet" &Animals are better t3an 3umans'& )ulmea" Animalele sunt mai
bune dec0t oamenii! )ine s-ar fi #0ndit c+ o s+ ajun#em c3iar aici?8
>ai s+ ne #0ndim la altceva' 1ulti -si pun -ntrebarea" &<are ce -i place mai mult lui
Dumnezeu, o familie -n care sotii nu se iubesc, sau un cuplu care tr+ieste f+r+
binecuv0ntarea cununiei, dar -n care se simte dra#ostea pe care unii soti nu o mai simt?&
Astfel de -ntreb+ri -si pun oamenii care fu# de -ntreb+rile pe care ar trebui s+ si le pun+
cu adev+rat' .e punem -ntreb+rile ale c+ror r+spunsuri ne convin, ne justific+ sc+derile,
si evit+m -ntreb+rile ale c+ror r+spunsuri ne lovesc' Poate ai impresia c+ prin aceste
r0nduri eu -mi manifest in3ibitia sexual+, si -ncerc s+ -i opresc pe altii s+ se bucure de
pl+cerile dra#ostei' Departe de mine #0ndul acesta' 4u nu te pot obli#a s+ tr+iesti dup+
cum te -nvat+ iserica, dar vreau s+ te ajut s+ fii sincer+ cu tine' Ai credint+ -n
Dumnezeu? Ar trebui s+ se vad+ -n fapte' .u ai credint+? Atunci poart+-te ca atare'
.u v+d -ns+ nimic nepotrivit -n a-ti atra#e atentia asupra riscului de a te l+sa dus+ de val,
de a nu avea un mod de viat+ care s+ fie -n deplin acord cu modul -n care -ntele#i viata'
*evin la -ntrebarea" de ce e p+cat s+ fac+ dra#oste cei care tr+iesc necununati?
.u noi 3ot+r0m ce e p+cat si ce nu' .oi nu putem, prin propriile noastre puteri omenesti,
dec0t s+ primim sau s+ respin#em poruncile lui Dumnezeu'
<r, din Sf0nta Scriptur+ vedem clar c+ desfr0ul este un p+cat' .oi putem respin#e
-nv+t+tura crestin+, dar nu putem primi -nv+t+tura crestin+ odat+ cu propriile noastre idei'
Deformarea credintei crestine este o cale de acoperire a p+catului de care se folosesc
multi, f+r+ a fi constienti de faptul c+ -si fur+ sin#uri c+ciula'
1-a -ntrebat ieri o prieten+" &Privitor la viata sexual+, ce p+rere ai de expresia ,,)e-i
curat e ca nou?& 9ot ea m-a l+murit ce -nseamn+" c+ fecioria nu e important+'&
%-am r+spuns c+ expresia, pe care nu am mai auzit-o p0n+ acum, tr+deaz+ o anumit+
nesi#urant+" c+ dac+ femeia de la care a auzit-o ar fi fost convins+ c+ pierderea fecioriei
e neimportant+, nu ar mai fi preocupat-o acest subiect'
&)e-i curat e ca nou&''' < nou+ variant+ a proverbului" &Vulpea care nu ajun#e la stru#uri
zice c+ sunt acri'&
Vreau s+ fac referire acum la cei care se #0ndesc c+, dup+ o tinerete zbuciumat+ si
p+timas+, se vor aseza la casele lor si vor duce o viat+ crestin+' 4i nu tin cont de faptul
c+ sufletul nostru e o cear+ -n care se imprim+ toate faptele noastre, bune sau rele, c+
dup+ ani de zile tr+iti -n desfr0u, sufletul va fi bolnav si c+ vindecarea se va obtine cu
mult+ #reutate' Poate ai auzit deviza &1a@e love, not sex!& Am v+zut c+ -n ultima vreme
aceast+ deviz+ e slo#an al unor tineri din <ccident care, constienti de faptul c+ sexul a
devenit miezul oric+rei povesti de iubire, protesteaz+ fat+ de -ntele#erea #resit+ a
sexualit+tii' 4i observ+ c0t+ publicitate se face pentru amorul -n lift, pe plaj+ sau -n alte
locuri publice si -si dau seama c+ s-a ajuns la o pervertire total+ a dra#ostei' De altfel,
nici nu se mai zice &% want to ma@e love wit3 =ou'''&, ci se zice pe sleau" &% want to ma@e
sex'''&
)e e interesant la acesti tineri protestatari? )+ sunt constienti c+ exacerbarea sexualit+tii
la care s-a ajuns -n ziua de ast+zi nu a adus si un plus de dra#oste'
Si eu sunt pentru deviza &1a@e love, not sex!& .umai c+ o -ntele# altfel' 4i nu pricep c+
viata sexual+ a tinerilor nec+s+toriti poart+ pecetea p+catului, ci numai c+ pl+cerea
sexual+ nu poate fi centrul unei relatii' 4i sunt sustin+torii unei sexualit+ti coplesite de
iubire, cum a fost cazul cu Jac@ si *ose' .umai c+ o astfel de pozitie este utopic+' Spun
-nc+ o dat+ c+ nu noi stabilim ce e bine si ce e r+u' )+, dac+ Dumnezeu nu ar exista,
atunci as fi de acord cu modul -n care -ntele# ei deviza de mai sus'
Dar, pentru c+ Dumnezeu exist+, eu -ntele# deviza tocmai ca pe un imbold pentru
c+s+torie" cei care se iubesc s+ caute s+ primeasc+ binecuv0ntarea dumnezeiasc+ pentru
dra#ostea lor' Da, doi tineri care se iubesc simt dorinta de a se s+ruta, de a se -mbr+tisa,
de a face dra#oste' )e e dra#ostea trupeasc+? (n mod de manifestare a dra#ostei
sufletesti' %ubirea dintre doi oameni nu e doar sufleteasc+, e si trupeasc+' Si dac+ doi
oameni se iubesc, de ce s+ nu fac+ dra#oste? Adic+ de ce s+ nu se c+s+toreasc+ pentru ca
unirea lor trupeasc+ s+ fie dra#oste si nu patim+?
Se poate pune -ntrebarea" ce patim+ e -n sufletul unei fete care face dra#oste cu iubitul ei
numai ca s+ nu -l piard+? Din moment ce o face numai pentru a-l bucura pe el, si f+r+
nici o urm+ de e#oism, atunci unde mai e patima?
S+ ne uit+m tot la *ose" ce p+rea murdar -n d+ruirea ei? D+ruirea -ndr+#ostitilor de pe
&9itanic& pare mai frumoas+ dec0t dra#ostea trupeasc+ a sotilor, c0nd sotul e beat iar
sotia se #0ndeste la altul 7nu -mi dau seama c0t de multe sunt cazurile -n care sotul vine
acas+ beat si se culc+ cu sotia sa' )+ dra#oste, la betie, nimeni nu poate face8'
5ntrebarea de baraj" &al cui p+cat e mai mare, al tinerilor care au parte de o dra#oste ca -n
9itanic 7o, dar c0t de rare sunt astfel de cazuri, majoritatea au parte de o dra#oste mult
mai superficial+'''8, sau al sotilor pentru care iubirea trupeasc+ nu e semn de dra#oste, ci
numai de pl+cere animalic+?&
.u e #reu s+ par ri#orist atunci c0nd afirm c+, cel putin, cei din urm+ sunt c+s+toriti si,
cel putin, nu cad -n p+catul curviei' Pe c0nd primii, oric0t de bine s-ar -ntele#e, mer# pe
calea desfr0ului os0ndit de Dumnezeu'
.u stiu dac+ se poate face o comparatie precis+ -ntre cele dou+ cupluri' .u stiu dac+
ajut+ la ceva s+ ne compar+m cu astfel de cupluri 7mai ales c+, -n familia cu sotul betiv,
sansele de -ndreptare sunt foarte mici, -n timp ce -n cel+lalt caz dra#ostea -i poate aduce
pe tineri -n fata altarului8'
Sunt convins c+ un t0n+r sau o t0n+r+ care vrea s+ -si -ntemeieze o familie trebuie s+ se
compare cu cazurile ideale, si nu cu cazurile aflate -n situatii delicate'
&1a@e love, not sex!&
Dar ca s+ poti face dra#oste ai nevoie de binecuv0ntarea isericii prin 9aina .untii'
Altfel, oric0t ai -ncerca s+ te p+c+lesti, nu poti face dec0t sex'
S+ zicem c+ as vrea s+ m+ duc la un anticariat cu un birou si s+ primesc banii pentru a-
mi cump+ra o masin+' Dar nimeni nu -mi va da at0t de multi bani' Pentru c+ nu eu sunt
cel care stabileste pretul biroului'
Asa e -n viat+' 6aptele noastre sunt judecate de Dumnezeu, nu de noi' Dac+ ar fi dup+
noi, ar fi simplu' Dar faptele noastre sunt pasaportul nostru spre *ai sau spre %ad' Dac+
nu vrem s+ tinem cont de voia lui Dumnezeu, vom pierde *aiul'
Pentru c+ -mi dau seama c+ nu de amenint+ri cu c3inurile vesnice ai nevoie, -ti repet c+
cei care au -ncercat s+ -si -ntemeieze o familie f+r+ s+ tin+ cont de voia lui Dumnezeu au
esuat' %at+ c+ nu te sperii cu focul iadului, ci cu esecul -n viata de familie' 2+s0nd la o
parte faptul c+ ti-ai fi dorit o cu totul alt+ soart+, prin suferintele si sin#ur+tatea pe care le
ofer+ acest esec e o pre#ustare p+m0nteasc+ a iadului'
Scrisoare ctre ti"erii secolului ..I
Vorbind cu tinerii secolului $$% -ncerc s+ m+ adresez celor care s-au l+sat modelati de
mentalitatea modernist+, celor care sunt crestini numai cu numele' 1ai exist+ -nc+, si vor
exista p0n+ la sf0rsitul lumii, si tineri care duc cu r+bdare crucea ironiilor si a batjocurii
din partea celor care -i acuz+ c+ sunt prea bisericosi, prea traditionalisti' .u pentru ei
scriu aceste r0nduri, ci pentru ceilalti' Pentru cei care, multumindu-se s+ fie -n pas cu
modele si cu curentele inovatoare, nu au timp s+ analizeze la rece felul -n care le este
modelat sufletul' )3iar dac+ m+ voi adresa -n special fetelor, cele scrise sunt valabile -n
e#al+ m+sur+ si pentru prietenii lor'
5ncep direct" (nele fete #+sesc o sumedenie de justific+ri faptului c+ au -nceput viata
sexual+ -nainte de nunt+ 7&c+ p+strarea fecioriei tine de le#end+, c+'''&8' 4le sunt
revoltate c+ Dumnezeu nu le ajut+ s+ se m+rite odat+, si sunt #roaznic de speriate de
ideea c+ ar putea r+m0ne &fete& mari' Alte fete, foarte putine de altfel, si dintr-un aluat
diferit fat+ de primele, sunt #roaznic de speriate c+, pentru c+ au c+zut -n p+catul
desfr0ului, vor avea parte de o viat+ c3inuit+, c+ pedeapsa dumnezeiasc+ va c+dea ca un
ful#er asupra lor' 2e este fric+ de viitor, le este spaim+ de c3inurile de care vor avea
parte -n aceast+ viat+ 7&am #resit -naintea lui Dumnezeu, nu mai sunt vrednic+ de o viat+
frumoas+, nu mai merit o familie fericit+'''&8'
1area majoritate a fetelor de ast+zi au o pozitie aflat+ -ntre cele dou+ amintite mai sus,
si se simt mai aproape de prima, pe a doua consider0nd-o boln+vicioas+'
4u vreau s+ scriu c0teva r0nduri c+tre fetele care vor s+ se m+rite, dar nu au #+sit -nc+
b+rbatul ideal, si care, fie c+ re#ret+ pierderea fecioriei, fie c+ o consider+ o fapt+ de
isprav+, au anumite semne de -ntrebare cu privire la propriul viitor' Si aceste semne de
-ntrebare sunt le#ate ori de pedeapsa lui Dumnezeu, ori de tensiunile care ar putea
ap+rea -n cazul -n care b+rbatul ideal ar avea &ciud+tenia& de a vrea s+ aib+ o fat+ &la
prima m0n+&, si nu la &second 3and&'
%a auzi #lasul care zice"
&Vai tie, p+c+toaso! Vai tie! )+ -n loc s+ -ti p+zesti cur+tia sufletului, te-ai t+v+lit -n
noroiul p+catului' )um de te mai suport+ cerul, c0nd esti at0t de necurat+? )um de te
mai tine Dumnezeu, c0nd prin patimile tale te-ai asem+nat animalelor, c0nd prin
-mpreun+ri si dezmierd+ri te-ai asem+nat desfr0natelor?&
&Vai tie, p+c+toaso'''&
)am asa se asteapt+ unii s+ se exprime iserica, prin slujitorii ei, fat+ de fata care cade
-n p+catul curviei' )u sute de ani -n urm+ Sfintii P+rinti scriau scrisori care nou+ ni se
par foarte dure adresate celor care c+deau -n p+cate mari, de la desfr0u p0n+ la apostazie'
1ustr+rile Sfintilor sunt privite cu ironie si se spune"
&%a uit+-te, c0t+ 3abotnicie! %a uite, c0t de -napoiati erau! 6+ceau din t0ntar arm+sar! )e e
asa mare p+cat s+ te distrezi putin, s+ simti pl+cerile tineretii, -n loc s+ stai ca prostul de
unul sin#ur si s+ te dai cu capul de pereti de plictiseal+?&
Vei citi o scrisoare scris+ pentru tine, o scrisoare -n care sper s+ te re#+sesti' Poate c+ te-a
durut foarte mult morala pe care ti-au tinut-o unele rude, consider0ndu-te destr+b+lat+'
4u -ncerc s+ -ti vorbesc -ntr-un alt mod despre c+derea ta si despre modul -n care -n viata
ta poate r+s+ri soarele'
&Vai tie, p+c+toaso'''&
)u mai mult de o mie de ani -n urm+, c0nd paro3iile crestine erau mult mai -nt+rite, c0nd
c+derea era foarte rar+, era normal ca pierderea fecioriei s+ fie privit+ cu o atitudine care
nou+ ni se pare foarte aspr+' 6oarte rar tinerii crestini c+deau -n p+catul desfr0ului'
)+derea lor era -nteleas+ -n toat+ #ravitatea ei' 4i se -ndep+rtau de modul de viat+ al
comunit+tii unite -n >ristos' Dac+ ar fi fost tratati cu prea mult+ -ntele#ere, atunci si altii
s-ar fi simtit atrasi de p+cat" &Dac+ p+catul nu e c3iar at0t de r+u, de ce s+ nu -l -ncerc+m
si noi'''&
.umai c+ atitudinea tinerilor era alta' 4i -ntele#eau p+catul ca pe o rupere de >ristos, ca
pe o rupere de viat+' Si p+catul asta este, un pas spre moarte' Atunci nim+nui nu i se
p+rea c+ un du3ovnic e prea aspru c0nd oprea de la -mp+rt+sanie o fecioar+ care c+zuse
-n p+cat vreme de zece ani' 5n momentul -n care fata c+dea era pe deplin constient+ de
#ravitatea faptei sale si a urm+rilor ei'
&Vai tie, p+c+toaso'''&
Predicile Sfintilor os0ndeau pe cei care, c+z0nd prad+ desfr0ului, idolatrizau pl+cerile
trupesti' Sfintii nu puteau fi -n#+duitori cu p+catul' A fi -n#+duitor cu p+catul -nseamn+ a
fi -n#+duitor cu moartea du3ovniceasc+ a credinciosilor'
)u vreme -n urm+ crestinii se temeau de iad, le era #roaz+ c+ ar putea ajun#e acolo dup+
moarte' )uvintele sau c+rtile Sfintilor P+rinti care ar+tau c+ plata p+catului este moartea
nu erau deloc dispretuite pentru c+ erau dure' .ici p+c+tosii -nsisi nu aveau nesimtirea
de a batjocori -nv+t+turile Sfintilor si ale isericii' )+derea lor avea anumite limite'
Dac+ ai fi tr+it cu timp -n urm+, atunci c0nd iserica era -nteleas+ ca 9rup al lui >ristos
si -nv+t+turile ei erau respectate de crestini, ai fi auzit poate cuvintele acestea"
&Vai tie, p+c+toaso'''&
Ar fi fost cuvinte care te-ar fi putut trezi din adormire, cuvinte care te-ar fi ajutat s+ -ti
-ntele#i #reseala' )3iar dac+ ast+zi aceste cuvinte nu mai sunt pe placul oamenilor
obisnuiti cu zeificarea politetii si a p+cii acestei lumi, pace care e str+in+ de pacea pe
care a venit s+ o aduc+ >ristos, totusi cu vreme -n urm+ le-ai fi -nteles cu totul altfel'
Ast+zi, astfel de cuvinte sunt spuse de obicei ori de sectantii care -n#rozesc lumea cu
Apocalipsa pe care o v+d venind asupra noastr+, ori de c0tiva preoti f+r+ experient+ care
-ncearc+ s+ imite f+r+ succes forma exterioar+ prin care Sfintii P+rinti os0ndeau p+catul'
&Vai tie, p+c+toaso'''&
Dac+ as fi -n locul t+u si as auzi aceste cuvinte din #ura vreunui preot, nu stiu dac+ as
avea puterea de a mai intra vreodat+ -n biseric+'
.umai c+ dac+ ai sta de vorb+ cu un preot nu vei auzi astfel de cuvinte' Preotii sunt
slujitorii lui Dumnezeu' )3iar dac+ uneori prin viata personal+ nu sunt exemple pentru
oamenii din paro3ia lor, totusi ei r+m0n preoti' *ostul lor este de a -ntinde o m0n+ celor
care vor s+ se apropie de Dumnezeu' Preotii nu vor s+ os0ndeasc+ p+catul numai pentru
a-si face datoria de proclamatori ai adev+rului' Dac+ ar face asa ar fi ca fariseii despre
care ne spune 4van#3elia c+ nici nu mer#eau pe drumul spre 5mp+r+tia )erurilor, si nici
pe altii nu -i l+sau s+ mear#+' Se puneau stavil+ -ntre Dumnezeu si oamenii simpli,
smintindu-i pe acestia'
Preotii trebuie s+ tin+ seama -ntotdeauna de faptul c+ >ristos nu a venit -n lume ca s+ -i
os0ndeasc+ pe p+c+tosi, ci a venit tocmai pentru m0ntuirea p+c+tosilor' Pentru m0ntuirea,
adic+ -ntoarcerea lor de la p+cat, pentru poc+inta si sfintirea lor' .imeni nu are dreptul
de a ne#a vreunui p+c+tos faptul c+ dac+ se poc+ieste *aiul -i este desc3is si va putea
intra -n 5mp+r+tia )erurilor'
)ate3ezele si predicile de ast+zi sunt tinute unor oameni foarte diferiti fat+ de cei din
secolul de aur al isericii, secolul -n care au tr+it Sfintii 9rei %erar3i'
(ite, dac+ un p+rinte ar citi tinerilor o predic+ a Sf0ntului Vasile cel 1are -mpotriva
desfr0ului, -ncetul cu -ncetul acestia ar p+r+si iserica' Dar -ndr+znesc s+ cred c+ dac+
Sf0ntul Vasile ar tr+i ast+zi, ar tine predica altfel" ar os0ndi cu aceeasi ve3ement+
p+catul, dar ar tine cont de mentalitatea celor care l-ar asculta vorbind'
(n cutremur du3ovnicesc prin care s+ se arate cu de#etul numai sc+derile credinciosilor
nu ar da roade bune'
7Stiu c+ ti se pare c+ m-am -ndep+rtat de subiect' Dar si de aceast+ dat+ e nevoie de
paranteze ca s+ te ajut s+ -ntele#i mai bine ce trebuie s+ faci pentru a avea parte de o
familie -mplinit+8'
9r+im niste vremuri pe care crestinii primelor veacuri si le-ar fi putut -nc3ipui lesne'
Suntem o tar+ asa-zis crestin+, dar desfr0ul e la el acas+' Sondajele f+cute printre
studente sau printre elevele de liceu arat+ c+ fecioria va deveni nu peste mult+ vreme
aproape o le#end+' 6oarte putine fete se vor mai m+rita fecioare' 7.u dau aici un sondaj
cu situatia actual+ pentru c+ rezultatele sunt c0t se poate de triste8'
9r+im o vreme -n care anormalul e privit ca normal' )opiii cresc sub 3ipnoza vietii
sexuale, v+d -n jurul lor oameni mari obsedati de sexualitate si intr+ sub influenta lor'
Ai crescut -ntr-un asemenea mediu' Ai avut putine sanse s+ nu fii -n#3itit+ de el' Se
poate observa c+ au rezistat numai trei cate#orii de fete" din prima cate#orie fac parte
cele care sunt crescute de mici l0n#+ iseric+ 7si dintre ele destul de putine, nu cele
c+rora educatia reli#ioas+ le-a fost impus+ cu forta, ci numai cele care au -nteles sensul
vietii crestine, care -si doresc m0ntuirea si cele care, cu ajutorul du3ovnicului, duc lupta
cea bun+ -mpotriva poftelor trupesti8'
Din a doua cate#orie fac parte cele care, neav0nd parte de o educatie crestin+, au avut
parte de o educatie moral+ foarte sever+' Aceste fete au fost crescute -ntr-o lume rece 7ca
lumea din care f+cea parte *ose - personajul feminin din &9itanic&8' .u stiu dac+ aceste
fete vor cunoaste bucuria familiei' Au fost crescute -ntr-un spirit e#oist, au fost crescute
cu niste re#uli foarte aspre, pe care respect0ndu-le le-au absorbit -n fiinta lor' )red c+ o
viat+ moral+ rupt+ de >ristos se aseam+n+ unui instrument care nu c0nt+" arat+ bine, e
admirat de oameni ca fiind de mare pret, dar nu foloseste la nimic' 7Si acum ce s+ fac+ o
cititoare care se re#+seste -n aceast+ cate#orie? S+ aler#e la vecin, ca s+ scape de
,,r+ceala& care i-a fost insuflat+ de le#e? .u, -n nici un caz' S+ se bucure c+ totusi,
folosindu-se de mijloace mai aparte, Dumnezeu a p+zit-o curat+' S+ caute s+ -ntelea#+
c0t de subred e castelul de nisip pe care st+ morala ei si s+ caute o temelie puternic+' Si
va -ntele#e c+ temelia aceasta nu poate fi dec0t >ristos'8
Din a treia cate#orie fac parte prietenele c0nt+retei ritne= Spears, pentru care p+strarea
fecioriei a fost doar un act de teribilism' Poate c+ acum, c0nd citesti cele scrise, ritne=
a ajuns la concluzia c+ fecioria e un balast si poate c+ si-a sc3imbat mentalitatea 7-n
cazul -n care acum mai e fecioar+, dac+ nu cumva tot circul cu fecioria nu a fost dec0t o
simpl+ reclam+ comercial+/ doar si roo@e S3ields poza -n &t3e last american vir#in
#irl&, si abia la nunt+ Andre A#assi a aflat c+ fecioara cu care s-a c+s+torit nu era
fecioar+!8'
>ai s+ vorbim despre ritne=' .u sunt un b+tr0n -ntelept care s+ -ti poat+ da sfaturi' 4u
sunt un t0n+r de dou+zeci si opt de ani care vrea s+ te ajute s+ -ntele#i ceea ce i se pare
mai important -n pre#+tirea pentru nunt+' .u pot s+ -ti dau o list+ cu sfaturi" Sfatul A,
Sfatul H, ''' Pot doar s+ stau de vorb+ cu tine'
.u stiu exact ce muzic+ c0nt+ ritne= 7-n afara unui sla#+r pe care l-am tot auzit prin
autobuze8, dar am aflat c+ de c0teva luni ea e cea mai celebr+ c0nt+reat+' 7Poate c+ -ntre
timp nici nu mai e, si -ti vorbesc despre un personaj pus la naftalin+8' Dar nu e asa, din
moment ce -nc+ mai apare pe copertile revistelor si pe prima pa#in+ a ziarelor' )e are -n
comun ritne= cu cartea mea? Sau mai bine zis ce am eu cu ritne=? (n sin#ur lucru"
circul pe care -l face cu p+strarea fecioriei' 2a un moment dat, ea a fost aleas+ de
conducerea isericii An#licane drept simbol al fecioriei 7 nu mai tin minte exact ce titlu
i-au dat8' )0nd am citit asta, m-am #0ndit cum o s+ se simt+ cei care au premiat-o c0nd
ritne= va ajun#e simbol al vul#arit+tii' Pentru c+ pe drumul acesta mi s-a p+rut c+
mer#e" dup+ ce -ti tr0mbitezi cu voce tare virtutea, la un moment dat te saturi de ea si
cazi -n extrema cealalt+'
Vorbeau dou+ fete -n metrou" &%a uit+-te pe coperta aia, ritne= s-a culcat cu cineva'&
&.u, uit+-te cu atentie, scrie c+ si-a pierdut fecioria -n film'&
&4, dup+ secventele alea fierbinti cu sarpele, a trecut la ima#ini mai interesante'''&
.u stiu care sunt secventele cu sarpele, dar observ c+ domnisoara ritne= si-a pierdut
fecioria -n film, isteriz0ndu-si si satisf+c0ndu-si -n acest fel admiratorii' Se pare c+
mer#e pe drumul pe care -l prev+zusem'
)e am eu cu ritne=? .u -mi place c+ ofer+ un model foarte murdar fetelor de liceu
care, imit0nd-o, ajun# pe drumuri #resite' Adic+ r+m0n fecioare din teribilism, stri#+ cu
#ura mare c+ nu si-au pierdut fecioria, si apoi, cu foarte mare vitez+, se satur+ de ea si se
#r+besc s+ o piard+'
)are este modelul de feciorie propus de ritne=? < feciorie strict fiziolo#ic+, o feciorie
numai a trupului' 5n rest, mintea se poate bucura de tot felul de #0nduri murdare' ritne=
nu si-a pierdut fecioria abia acum, -n filmul -n care a jucat' Si-a pierdut-o din clipa -n
care a -nceput s+ -si spurce mintea cu #0nduri murdare' .umai din m0ndrie se putea
l+uda c+ e fecioar+' <ri m0ndria e un pas spre desfr0u' 6iziolo#ic, poate c+ ritne= mai e
fecioar+' Dar sufleteste nu mai e' Acesta e modelul de feciorie pe care -l mai p+streaz+
lumea contemporan+" o feciorie lipsit+ de cur+tia mintii, o feciorie care musteste de
patim+' < feciorie care -naintea lui Dumnezeu e socotit+ desfr0u'
Gata si cu ritne=, revenim la subiectul nostru'
1ediul -n care tr+im e unul care musteste de sexualitate' )red c+ nici pe vremurile -n
care oamenii se -nc3inau la idoli nu era at0ta preocupare pentru sexualitate' De aceea
faptul c+ ai c+zut nu e ceva nou' Stii bine c+ printre prietenele tale putine mai sunt
fecioare, asa c+ nu ti se pare c+ ai f+cut o #reseal+ prin care ai c+lcat re#ulile societ+tii'
.u, -n societatea de ast+zi tinerii sunt -ndemnati s+ nu tin+ cont de nici o barier+ moral+,
s+ -si tr+iasc+ libertatea f+r+ nici o remuscare" &9otul este permis' Sin#urul lucru interzis
este aprecierea ne#ativ+ a modului -n care altii -si tr+iesc libertatea'&
P0n+ aici cred c+ ne-am -nteles' Vezi c+ r0ndurile mele nu sunt dure' S+ nu crezi -ns+ c+
sunt prea -n#+duitor, c+ pentru a face pe placul cititoarelor deformez adev+rul' )red c+
pentru un asemenea succes trec+tor as putea fi pedepsit de Dumnezeu cu c3inurile
iadului' Si nu am nevoie de un asemenea succes'
4u -ncerc s+ te convin# c+ oric0t de -n#+duitoare ar fi societatea contemporan+ fat+ de
p+cat, totusi urm+rile p+catului r+m0n aceleasi' Adic+ le#ile societ+tii nu au puterea de a
sc3imba asezarea sufleteasc+ a omului' Societatea contemporan+ -l poate convin#e pe
omul p+c+tos c+ p+catul s+u nu e p+cat, c+ viciile nu sunt vicii' 5n situatia extrem+ -i
poate da cu sampon pentru creier si -i poate amorti constiinta' Dar nu are puterea de a-i
cur+ta sufletul, nu -i poate reda frumusetea l+untric+'
2umea de azi r+st+lm+ceste ideea de frumusete" frumoas+ este fata care foloseste
balsamul de p+r cutare, rujul cutare, care are la sutien num+rul cutare' 4a poart+ c3iar
lenjerie tan#a, si este c0t se poate de comunicativ+' &6ata 9an#a& are o minte nu mai
mare dec0t lenjeria cu acelasi nume' .umai c+ ea nu e altceva dec0t o juc+rie pentru
b+rbati, un obiect de satisfacere a pl+cerii' )red c+ tu nu esti una dintre ,,fetele 9an#a&,
pentru simplul motiv c+ acelea sunt prea destepte pentru a citi altceva dec0t reclame sau
reviste de mod+'
Dar stiu -n acelasi timp c+ &6ata 9an#a& e un termen de comparatie pentru tine si pentru
prietenele tale' V+ comparati cu ea, si comparatia e -n avantajul vostru' Sunteti fete de
calitate, nu ca ea'
Sunt de acord cu acest lucru' Asa cum sunt de acord si cu faptul c+ eu, c3iar dac+ sunt
foarte slab, sunt mai puternic dec0t un elev de clasa a %%-a' .umai c+ o astfel de
comparatie nu -mi face cinste' .ormal ar fi s+ m+ compar cu cei de v0rsta mea' Si atunci
s-ar vedea c+ nu sunt prea voinic'
.u te compara cu &fetele 9an#a&, te ro#' )i compar+-te cu altcineva' .u -ti cer s+ te
compari cu fetele care mer# toat+ ziua la biseric+, care stau plecate cu capul -n jos si care
zic ru#+ciuni tot timpul 7nu ai cum s+ -ntele#i universul lor l+untric, asa cum nici ele nu
-l pot -ntele#e pe al t+u/ nu ne# c+ si printre ele sunt destule ,,usc+turi::, care tr+iesc
numai forma exterioar+ a credintei, care -si petrec vremea contempl0ndu-si ,,cur+tia
sufletului:: si os0ndin-du-si aproapele, dar analizarea comportamentului lor nu -si are
locul aici8'
4u -ti cer s+ faci o alt+ comparatie" compar+-te cu ceea ce ai putea fi dac+ ai tr+i sub
binecuv0ntarea lui Dumnezeu' P+catul te-a rupt de aceast+ binecuv0ntare, si tu stii asta'
Dar totusi nu simti lipsa acestei binecuv0nt+ri' Asa c+ tr+iesti foarte bine f+r+ ea' Si
totusi, te #0ndesti s+ -ntemeiezi o familie' 2ucru extraordinar' Dar nu -ntele#i de ce
Dumnezeu nu ti-a trimis -nc+ omul potrivit'
Poate c+ te iubeste prea mult' Dac+ ti-ar fi trimis un om care ti s-ar p+rea acum potrivit,
poate c+, peste vreo zece ani, ti-ai fi dat seama c+ nu e omul care -ti trebuia' 9u acum stai
departe de iseric+' Viata reli#ioas+ nu e un subiect care s+ te preocupe' 9e preocup+
bucuriile specifice v0rstei' Acum Dumnezeu nu prea are loc -n inima ta, care e ocupat+
cu altceva' .imic nu e mai str+in unui t0n+r s+n+tos dec0t #0ndul la moarte' 9ineretea nu
are aproape nimic -n comun cu moartea' 9ineretea e cel mai bun prieten -mpotriva
mortii'
)0ti tineri se #0ndesc la moarte? .umai cei preocupati de filosofie sau cei care cred -n
Dumnezeu si -si doresc s+ mear#+ pe calea m0ntuirii'
9ineretea e v0rsta bucuriei' Dar, dup+ ce te c+s+toresti, cunosti o alt+ fat+ a vietii' Apar
#reut+tile, apar necazurile, apare lupta pentru p0inea zilnic+' <dat+ cu trecerea anilor
apar bolile, -ncepi s+ -ntele#i c+ tineretea nu e vesnic+' 5ncepi s+ -ntele#i c+ nici un om
nu e nemuritor pe p+m0nt' Atunci ai dou+ alternative" ori s+ te a#+ti cu disperare de
pl+cerile vietii, -ncerc0nd s+ te minti sin#ur+, fu#ind de #0ndul mortii, ori s+ -ncerci s+
-ntele#i c+ dup+ moarte vei da oc3ii cu Dumnezeu' Si atunci -ncepi s+ te pre#+testi de
aceast+ -nt0lnire' Dac+ vei astepta p0n+ la patruzeci de ani ca s+ -ntele#i c+ nimic nu e
mai important -n viat+ dec0t s+ mer#i pe calea m0ntuirii, vei avea un soc" vei -ntele#e c+
multe dintre lucrurile pe care le-ai crezut si#ure se n+ruie' Vei -ntele#e c+, -ntemeindu-ti
familia pe niste criterii din care credinta -n Dumnezeu nu f+cea parte, ai #resit' Dar ce
spun c+ abia la patruzeci de ani, poate atunci vei fi la a treia c+s+torie' .u -ti poti da
seama c0t de variate sunt mijloacele prin care Dumnezeu -ti poate ar+ta atunci c0t ai
#resit'
Vreau s+ -ti propun altceva" dec0t s+ mer#i pe un drum pe care e aproape cu neputint+ s+
nu -l re#reti mai t0rziu 7exceptie fac numai cei care sunt orbiti de vreo patim+ sau de
diavol at0t de tare -nc0t nu mai v+d nimic -n jurul lor8, mai bine s+ mer#i pe un drum -n
care la fiecare pas simti m0na lui Dumnezeu' 1ai bine s+ mer#i pe un drum si#ur" pe
drumul credintei'
.u spun c+ pe acest drum vei fi scutit+ de -ncerc+ri, sau de necazuri' Dar pe acest drum
-ntele#i c+ necazurile prin care treci au un rost, si c+ nu le duci sin#ur+" ori de c0te ori
esti la limita puterilor, Dumnezeu -ti vine -n ajutor'
)omparatia pe care ti-o propun este urm+toarea" compar+-te cu tine -ns+ti' 5ncearc+ s+ -ti
dai seama c+ esti ca un t0n+r care vrea s+ se dro#3eze pentru prima dat+ -n viata lui'
Prietenii -l -ndeamn+ s+ fac+ asta' 4l are un moment de luciditate si -si d+ seama c+ dac+
ia dro#urile peste zece ani va ajun#e o ruin+' Dac+ ar mai tr+i peste zece ani' Si t0n+rul
renunt+' St+ -mpotriva curentului' Acelasi lucru ar fi bine s+ -l faci si tu' S+ ai curajul de
a respin#e p+catul, s+ ai curajul de a respin#e moartea care -l -nsoteste'
G0ndeste-te cum ai ar+ta peste vreo zece ani dac+ viata ta ar mer#e -nainte f+r+ nici o
sc3imbare, si #0ndeste-te ce ar fi dac+ ai -ncepe s+ duci o viat+ crestin+' 4 #reu s+ -ti dai
seama c0t de mare e diferenta' 1ai ales c+ sunt o mie de implicatii care nici m+car nu -ti
trec acum prin cap' 5ti dau un sin#ur exemplu" o prieten+ -mi spunea" &4u sunt o fire
comod+, -mi e #reu s+ postesc, -mi e #reu s+ -mi fac canonul' Dar c0nd m+ #0ndesc -n ce
mediu va creste copilul meu, c0nd m+ #0ndesc -n ce 3al au evoluat lucrurile prin scoli,
m+ ia #roaza' 5mi dau seama c+ numai dac+ duc o viat+ crestin+ copiii mei vor fi ocrotiti
de Dumnezeu, ca nu cumva s+ -i -n#3it+ nebunia -n care vor creste' Dac+ doar as mima
viata crestin+, copiii ar simti acest lucru' Si s-ar -ndep+rta de Dumnezeu'&
5nc+ nu esti mam+, nu -ti -nc3ipui acum c0t de mult te va fr+m0nta cum vor creste copiii
t+i' De aceea nu stiu dac+ -ntele#i vorbele prietenei mele' Dar peste c0tiva ani le vei
-ntele#e 7nu e cea mai bun+ variant+, s+ duci o viat+ crestin+ numai pentru binele
copiilor t+i, dar oricum, e preferabil+ celei -n care te intereseaz+ numai binele t+u
lumesc8'
)red c+, dac+ tot ceea ce ar trebui s+ faci pentru a redob0ndi binecuv0ntarea lui
Dumnezeu ar fi s+ dai o can+ cu ap+ unui s+rac nu ai pierde aceast+ ocazie'
.u cred c+ e nimeni care, dac+ i-ar fi foarte usor s+ primeasc+ un dar de mare pret, ar sta
lenevindu-se' 6ii sincer+, dac+ ai sti c+ e de-ajuns s+ faci un lucru usor ca s+ primesti
binecuv0ntarea lui Dumnezeu, nu e asa c+ l-ai face? %ndiferent c0t de putin ai -ntele#e -n
ce const+ aceast+ binecuv0ntare, totusi ai prefera s+ o ai, dec0t s+ fii lipsit+ de ea'
)red c+ cele dou+ motive pentru care tu stai departe de aceast+ binecuv0ntare sunt c+ ti
se pare #reu s+ o dob0ndesti, si c+ nu stii ce ar -nsemna pentru tine aceast+
binecuv0ntare' Acest al doilea motiv mi se pare mai important, pentru c+ dac+ ai sti ce
poti pierde nu ai precupeti nici un efort pentru a salva situatia'
Poate c+ -ti este rusine s+ te spovedesti' Poate c+ p+catele te-au dus la dezn+dejde'
5ti copiez c0teva r0nduri frumoase, scrise de t0n+rul p+rinte Savatie astovoi -n cartea <
po#or0re la iad - Despre perversiuni si p+cate -n #eneral" &Dezn+dejdea -ns+ este l+sarea
m0inilor -n jos, este recunoasterea -nfr0n#erii' .oi nu trebuie s+ facem asta' .u vezi c+
p0n+ si -n filmele de duzin+, s+ zicem &*oc@=&, eroul ne trezeste simpatia nu at0t pentru
faptul c+ a -nvins -n rin#, c+ multi sunt -nvin#+tori, c0t pentru c+ a -nvins -n conditii
vitre#e, c0nd nimeni nu -i mai d+dea nici o sans+' 9oti -l credeau -nvins, adversarul -si
ridicase de acum m0inile si se f+lea -naintea publicului exaltat' Dar *oc@=, desi era de
acum jos si plin de s0n#e, c0nd o vede pe fata aceea care -l iubea, si care -l -ndemna la
lupt+ cu at0ta n+dejde, #+seste puteri si se scoal+ ca un biruitor si -si bate adversarul'
Pentru noi, crestinii, fata aceasta de la sf0rsitul filmului, care ne d+ curaj, este >ristos' 4l
apare -ntotdeauna -n ultima clip+, descoperindu-ne dra#ostea Sa pentru noi, t+inuit+ p0n+
atunci' S+ nu abandonezi niciodat+ lupta p0n+ c0nd nu 5l vei vedea pe >ristos venind,
altminteri te vei declara -nvins7+8 -nainte de sf0rsitul luptei' Dar ce -nseamn+ s+ te
declari -nvins7+8? <are faptul c+ nu poti m+rturisi un anumit p+cat preotului? .u' 5nc+
nu' Aceasta este doar o lovitur+, o lovitur+ pe care e firesc ca orice lupt+ s+ o presupun+'
Dar -nc+ nu este -nfr0n#ere, -nc+ este -nc+ierare' 5nfr0n#erea este atunci c0nd noi
-ncepem s+ fu#im nu doar de preot, ci c3iar si de >ristos, c0nd ajun#i s+ crezi c+ nu doar
preotul nu te mai poate -ntele#e, ci p0n+ si >ristos, p0n+ si 4l nu te mai poate ierta'&
Sper c+ ti-au pl+cut r0ndurile p+rintelui Savatie' .u este de-ajuns s+ -ti plac+, trebuie s+
te ajute s+ dep+sesti rusinea de dinaintea spovedaniei' D+-ti seama, vreme de o jum+tate
de or+ -i spui p+rintelui du3ovnic p+catele tale, dup+ care sufletul t+u va fi curat' 4 un
t0r# care merit+ f+cut' 2as+ rusinea deoparte' Va veni vremea c0nd vom muri' Si dup+
moarte ne asteapt+ viata vesnic+, ori spre bucurie, ori spre os0nd+' Poate c+ nu te
intereseaz+ -nc+ viata de dup+ moarte, poate c+ te intereseaz+ numai viata aceasta
trec+toare' 5ti spun iar+si c+ nici -n viata aceasta trec+toare nu vei avea parte de -mplinire
dac+ nu vei tr+i acoperit+ de 3arul dumnezeiesc'
.ici nu -ti dai seama c0t de falsi sunt adultii care tr+iesc departe de Dumnezeu' Se mint
pe ei -nsisi si -i mint si pe ceilalti, pentru c+ altfel ar fi luati -n r0s' Pe mine m+ mir+ s+
v+d c+ lumea adultilor, pe care am cunoscut-o mai bine de c0nd m-am c+s+torit, este at0t
de plin+ de ne-mplinire' Si -n loc ca ei s+ caute ceea ce i-ar -mplini, adic+ -n loc s+ 5l
caute pe Dumnezeu, se multumesc s+ -si ocupe timpul prin -ndeletnicirea cu minciuna"
se mint c+ sunt fericiti, se mint c+ drumul pe care au mers -n viat+ e bun, se mint desi -si
dau seama c+ se mint' Vedem cu usurint+ cum cei de l0n#+ noi au -n+ltat minciuna pe
soclu de aur' 4u -ncerc s+ -ti atra# atentia s+ nu repeti #reselile lor' Vreau s+ te ajut s+ -ti
dai seama c+ Dumnezeu te asteapt+' %ndiferent ce p+cate ai f+cut, Dumnezeu te asteapt+'
Am auzit o vorb+ care mi-a pl+cut mult" &Dumnezeu -l iubeste mai mult pe cel mai mare
p+c+tos dec0t e iubit 4l -nsusi de c+tre cel mai mare sf0nt'&
<are crezi c+ Dumnezeu se sc0rbeste de p+catele tale? <are crezi c+ Dumnezeu se
sc0rbeste de p+catele vreunui om care vrea s+ se -ntoarc+ la 4l? %storia isericii ne arat+
c+ au fost oameni mai p+c+tosi dec0t tine, de la desfr0nate p0n+ la criminali, de la
vr+jitori p0n+ la betivi notorii' Putine fete au desfr0nat mai mult dec0t 1aria 4#ipteanca,
una dintre p+c+toasele care prin poc+int+ au dob0ndit cununa sfinteniei' 4 putin probabil
s+ nu fi auzit viata ei'
Deci nu Dumnezeu e piedica' Atunci care e? 5ncerc s+ m+ pun -n locul t+u si s+-mi dau
r+spuns la aceast+ -ntrebare' )red c+ te sperie necunoscutul' )red c+ nu stii ce te asteapt+
dac+ te apropii de Dumnezeu' Se poate s+ te sperie faptul c+ va trebui s+ te porti
3abotnic, c+ va trebui s+ duci o viat+ foarte aspr+' Si poate te sperie si alternativa de a fi
ca femeile care mer# la biseric+, ale c+ror suflete sunt pline r+utate 7din p+cate!8' )unosc
astfel de femei' Si de b+rbati' 9oat+ lumea cunoaste' Din cauza lor multi stau departe de
iseric+' Dar astfel de oameni nu sunt buni crestini' 4i sunt crestini numai cu numele'
9ot asa cum cunosti oameni ca ei, cred c+ ai avut ocazia s+ cunosti si crestini adev+rati'
1+car unul' G0ndeste-te c+ si tu esti c3emat+ s+ fii o crestin+ -n a c+rei viat+ s+ se vad+
cine -ti e St+p0n" nu diavolul, ci Dumnezeu' Acum, c0nd stai departe de iseric+, ti se
pare c+ viata de nevoint+ pe care o duc crestinii este aspr+' )+ dac+ nu ar trebui s+ tii
posturi te-ai #r+bi s+ vii si tu -n iseric+' Dar crestinii sunt c+l+tori spre *ai' Posturile le
dau putere pe acest drum' Pe crestini nu -i sperie posturile, pentru c+ simt atunci c0nd
postesc ocrotirea lui Dumnezeu'
<f, as putea s+ -ti scriu o carte -ntrea#+ numai despre falsitatea obiectiilor celor care
-ncearc+ s+ justifice faptul c+ nu se apropie de iseric+' Asa cum as putea s+ -ti scriu o
carte -ntrea#+ despre cei care sunt crestini numai cu numele' 1+ #0ndeam zilele trecute
c+ poate ar fi bine s+ scriu o carte cu tema &Despre 3abotnicie si fariseism&, aceste boli
de care se molipsesc unii crestini' Suntem crestini numai la suprafat+, dar -n inimile
noastre e pustiu' Si din cauza noastr+ lumea st+ departe de iseric+' As vrea s+ dau -n
vilea# modul -n care unii -si construiesc case pe temelia fariseismului, si oamenii care se
smintesc de aceast+ temelie nu pot -ntele#e c+ >ristos le d+ putere crestinilor s+ duc+ o
viat+ luminoas+, o viat+ curat+, o viat+ de sfintenie'
5ncearc+ s+ judeci tu motivele care te tin departe de iseric+' 5ncearc+ s+ lasi la o parte
toat+ nesinceritatea, toate prejudec+tile' De o parte stau motivele tale, de cealalt+ st+
>ristos' )e ale#i? Spune-mi, ce ale#i?
P0n+ acum ai preferat propriile prejudec+ti' Dar as vrea s+ -ntele#i c+ ele nu -ti pot aduce
lumin+ -n viat+' 5ti pot aduce doar fr+m0nt+ri, tensiuni, lacrimi' Si nimeni, -n afara
masoc3istilor, nu -si doreste propriul r+u' Si nici c3iar masoc3istii nu -si doresc r+ul, -si
doresc ceea ce noi stim c+ e r+u, dar lor li se pare bun'
)0t mi-as dori s+ asculti #lasul constiintei care spune c+ pentru toate c+derile tale exist+
-ndreptare! )0t mi-as dori s+ asculti #lasul care spune c+, dac+ nu te -ntorci la
Dumnezeu, viata ta va fi lipsit+ de bucuria cea adev+rat+'''
1+ #0ndesc cu tristete la ce s-ar -nt0mpla dac+ noi am tr+i peste vreo sut+ de ani, c0nd
diavolul -si va perfectiona somniferul pentru constiinte' (na din marile lui realiz+ri -n
secolul $$ a fost c+ a reusit s+ atace aceast+ redut+ de pret care este constiinta' )0t+
vreme constiinta era treaz+, oamenii aveau constiinta p+catului si se -ntorceau la
Dumnezeu' Dar diavolul nu era multumit cu c+derile de scurt+ durat+' P+c+tosii se
poc+iau si duceau lupta cea bun+, sfintindu-se si rusin0ndu-l pe diavolul care mai -nainte
-i biruise'
Ast+zi oamenii nu mai au aceeasi constiint+ a p+catului' Dar, totusi, oric0t de mare ar fi
apostazia si desfr0ul contemporan, oamenii simt, ca o adiere foarte fin+, c+ #reselile sunt
#reseli, c+ p+catul este p+cat' De aceea -nc+ -ti mai pot spune" &*idic+-te!&, si
n+d+jduiesc c+ vei asculta ceea ce -ti spun' .umai pentru faptul c+ -ti propun s+ ale#i o
viat+ frumoas+, o viat+ binecuv0ntat+ de Dumnezeu'
)e e de f+cut? 9oat+ lumea stie primul pas" Spovedania' 9aina prin care preotii dau
credinciosilor care se poc+iesc dezle#are de p+cate' .umai c+ ceea ce nu stiu toti
credinciosii este c+, atunci c0nd vin la Spovedanie, trebuie s+ fie 3ot+r0ti s+ nu mai
p+c+tuiasc+' Adic+, dac+ un betiv vine la spovedanie -ntr-o doar+, sansele de a se
-ndrepta sunt foarte mici'
9otusi, pentru c+ tr+im vremuri foarte #rele, c3iar si cei care nu au 3ot+r0rea de a se
-ndrepta pot veni s+ se spovedeasc+, si p+rintele -i va ajuta' (n betiv va da dovad+ de
mare credint+ dac+ atunci c0nd vine la spovedanie e 3ot+r0t s+ nu mai bea' Alti confrati
de-ai s+i, stiindu-si dependenta de b+utur+, nu vor s+ -nceap+ lupta cu aceast+ patim+'
&De ce s+ ne ducem s+ ne spovedim, c0nd stim c+ iar ne vom -mb+ta?& Diavolul -i
sf+tuieste s+ #0ndeasc+ asa' Au fost destule cazuri de betivi sau de fum+tori care dup+
prima Spovedanie s-au l+sau de patima lor' Ar trebui s+ venim la spovedanie crez0nd c+
Dumnezeu ne va da putere s+ biruim patima care ne apas+' Poate c+ nu o vom birui de la
prima spovedanie' Dar important este s+ pornim o lupt+ cr0ncen+ -mpotriva ei' Au fost
unii care s-au luptat cu patima de care sufereau ani de zile" iar c+deau, iar se ridicau' Au
murit biruitori, si au dob0ndit *aiul'
%at+ de ce -ti spun c+ spovedania te-ar ajuta foarte mult' Si eu am patimi/ dar de fiecare
dat+ c0nd m+ duc s+ m+ spovedesc mer# cu credinta c+ >ristos -mi va da putere s+ m+
sc3imb' De aceea nu m+ #0ndesc niciodat+ ce va fi dup+ spovedanie' Stiu doar c+
spovedania -mi cur+t+ sufletul, si face din mine un alt om' P0n+ la sf0rsitul vietii voi
avea c+deri' Dar n+d+jduiesc c+, primind ajutor de la Dumnezeu, aceste c+deri vor fi din
ce -n ce mai mici' 5n cartea Jurnalul convertirii sunt prezentate marile mele c+deri de
dinainte de a m+ apropia de iseric+' 1-am -nc3inat diavolului, am desfr0nat mult, am
f+cut o #r+mad+ de p+cate' .u cred c+ e nevoie de multe detalii' )a s+ m+ ridic, cel mai
mare ajutor l-am primit prin 9aina Spovedaniei" am -nteles c+ Spovedania poate vindeca
sufletul, oric0t de mari ar fi r+nile sale'
5ti vorbesc despre puterea t+m+duitoare a spovedaniei tocmai pentru c+ am cunoscut
aceast+ putere' )red c+ nu mai este nevoie s+ fac referiri la trecutul meu' Acum, c0nd le
mai povestesc unor prieteni prin ce am trecut, parc+ as povesti un film, parc+ nu am
trecut cu adev+rate prin cele povestite 7o su#estie" sunt de p+rere c+ ti-ar prinde bine s+
citesti Jurnalul convertirii, tocmai pentru c+ vei -nt0lni un mod de prezentare a credintei
crestine care spar#e tiparele conventionale8'
Dac+ -ncerc+m s+ judec+m din afar+ ce se -nt0mpl+ cu sufletul unui om care se
spovedeste, vom observa c+, desi e 3ot+r0t s+ lupte -mpotriva p+catului, totusi el va tr+i
-n continuare -n aceast+ lume care musteste de p+cat, o lume care vrea s+ -l -n#3it+' Dar
nu putem s+ vedem c+ -n inima lui a venit >ristos' 5n momentul -n care cineva vrea s+ -si
-ndrepte viata, nu mai e sin#ur' Dumnezeu e l0n#+ el clip+ de clip+'
7&Si ce, c0nd p+c+tuim, Dumnezeu fu#e de noi?& .u, noi fu#im de 4l'8
V+d c+ m-am lun#it cam mult la acest cuv0nt' Asa c+ nu mai continui apolo#ia
spovedaniei'
Poate c+ tu ai -ncercat deja s+ -ti sc3imbi viata' Poate c+ te-ai spovedit deja, dar ai
revenit la viata de dinainte' Dac+ ai auzit despre preot cine stie ce lucruri care te-au
smintit 7sau dac+ ai fost nemultumit+ de modul -n care a decurs spovedania8, ti se pare
c+ purtarea ta a fost justificat+' Dar orice viat+ ar duce preotii la care ne spovedim, nu
noi vom da socoteal+' .oi vom da socoteal+ numai pentru c+derile noastre' Dar poate c+
nu pe preot dai vina''' Poate c+ pur si simplu nu ai avut puterea s+ duci viata curat+ pe
care o asteapt+ de la tine >ristos' .u dai vina pe altcineva, ci esti constient+ c+ #reseala
-ti apartine'
Sau poate c+ dai vina pe prieteni, pe faptul c+ ti-a fost #reu s+ te rupi de influenta lor'
Sau pe faptul c+ ai avut mari sup+r+ri si nu ai #+sit refu#iu dec0t -n p+cat' 1i-am dat
seama c+ p+catul pare cel mai la -ndem0n+ refu#iu' <ric0t de mari ar fi necazurile prin
care trecem, p+catul este aproape" credem c+ este sansa noastr+ de a avea o clip+ de
libertate, de a sc+pa din c3in#ile realit+tii' Dar nu ne d+m seama ce alternativ+ 3idoas+ e
p+catul" ni se pare c+ e sansa noastr+ 7&9r+ieste clipa'''&8, dar apoi ne las+ un #ust amar'
.u mai caut explicatii pentru faptul c+ ai revenit din nou la p+cat' Dar mi se pare foarte
trist+ situatia -n care te afli' 7Pentru c+ am lucrat -n domeniul edit+rii de carte, am r+mas
cu o deformatie profesional+" privitor la orice subiect le#at de viata reli#ioas+ m+
#0ndesc dac+ exist+ sau nu materiale tip+rite' 4 usor s+ constati c+, dac+ despre ridicarea
din p+cat sunt o #r+mad+ de c+rti, despre ridicarea celor care au c+zut si dup+ prima sau
primele spovedanii nu exist+ nimic special' 9otusi, mi s-ar p+rea firesc ca aceast+
problem+ s+ fie tratat+ separat, pentru c+ aceia care au revenit la p+cat au dob0ndit
anumite idei fixe" &nu e cu putint+ s+ -ti sc3imbi viata,'''&, &eu am -ncercat, dar
Dumnezeu nu mi-a ajutat'''&, &e o nebunie s+ fii crestin -n ziua de azi'''&' 9oate aceste
afirmatii sunt partial adev+rate, dar prezint+ r+zboiul du3ovnicesc numai din punctul de
vedere al celui care nu si-a luat scut si a fost r+nit imediat8' )red c+ e nevoie de mult mai
mult eroism s+ te ridici a doua oar+" prima ridicare e palpitant+, are ceva din aerul unei
expeditii, e plin+ de mister/ pe c0nd a doua -ncercare se aseam+n+ urcusului unui
alpinist, e mult mai #rea' Pentru c+ patima a revenit cu o putere sporit+ -n sufletul celui
care a c+zut dup+ ce s-a spovedit' 7Pilda cu casa m+turat+!8
Acum s+ revenim la subiectul c+rtii noastre" dac+ ai -ntele#e c0t de important+ este
-ntoarcerea ta la Dumnezeu, atunci viata ta s-ar aranja foarte frumos' Dumnezeu nu ar
l+sa ner+spl+tit efortul t+u, si te va ajuta s+ -ti -ntemeiezi o familie'
&ine, dar dup+ c0t am c+zut, mai sunt vrednic+ de asa ceva?& .u, noi, oamenii p+c+tosi,
nu suntem vrednici de binefacerile lui Dumnezeu' Dar Dumnezeu vede dorinta si lupta
noastr+ pentru a ne -ndrepta si ne iese -n -nt0mpinare'
Dac+ sufletul se cur+t+ de p+cat, dac+ r+nile p+catului se vindec+, atunci omul nou nu
prea mai seam+n+ cu cel vec3i' 9r+ieste o viat+ frumoas+, o viat+ pe care nu si-ar fi
ima#inat-o mai -nainte'
Dumnezeu nu e mincinos, nu -i p+r+seste pe cei care tr+iesc o viat+ curat+' Si cum s+ nu
te ajute s+ te m+riti, c0nd familia este un sprijin at0t de important -n viata
du3ovniceasc+? )u si#urant+ Dumnezeu te va ajuta s+ te m+riti' Si c3iar dac+ mirele
-nt0rzie c0teva luni, aceasta se -nt0mpl+ numai pentru a avea tu timp s+ -ti cureti sufletul
si trupul, ca s+ fii ca o floare' .u merit+ omul pe care tu -l vei lua de sot o sotie c0t mai
aleas+? Acesta e cel mai mare dar de nunt+ pe care i-l poti face acum' 7Poate c+ o s+
re#reti putin c+ nu a fost el primul b+rbat din viata ta' Dar, dup+ spovedanie, ster#e-ti din
minte toate amintirile p+c+toase' 5n#roap+-le' Vei -ncepe o viat+ nou+' P+streaz+ doar
poc+inta pentru p+cate, nu si amintirea lor8'
.u c+uta fericirea f+r+ Dumnezeu' Vei duce o lupt+ cu Adev+rul care este mai puternic
dec0t tine' Stii c+ .ietzsc3e a declarat c+ Dumnezeu a murit' Si dup+ moartea filosofului
cineva s-a #+sit s+ scrie" &.ietzsc3e a murit'& Semnat" &Dumnezeu'&
4 de prisos s+ ne juc+m cu propria viat+' De Dumnezeu nu ne putem ascunde' 9u
c0nt+reste alternativele care -ti stau -n fat+" s+ fu#i de Dumnezeu, s+ ai o familie -n care
s+ domneasc+ e#oismul, minciuna si ne-ntele#erile, o familie din care s+ lipseasc+
binecuv0nt+rile lui Dumnezeu, sau s+ cauti o familie peste care s+ se reverse aceste
binecuv0nt+ri'
A treia variant+ nu exist+' Asa c+ ai #rij+ ce ale#i!
(Dac stiam c o s "e certm at,t...(
De multe ori, din cauza unei iubiri prea aprinse, tinerii trec prea usor cu vederea
ne-ntele#erile pe care le au cu persoana iubit+' Se -nc+p+t0neaz+ s+ lupte pentru a se
c+s+tori cu ea, si cu c0t piedicile sunt mai mari, cu at0t r0vna lor pentru a dep+si aceste
piedici creste'
&Dra#ostea e oarb+&, spune un binecunoscut proverb' Dar exist+ dou+ feluri de a fi
-ndr+#ostit, si numai -ntr-unul dintre aceste dou+ feluri te lasi orbit de dra#oste' Atunci
c0nd dra#ostea pe care i-o porti prietenului t+u este curat+, -n inima ta arde un foc' Acest
foc este uneori mai puternic, alteori mai slab, dar nu se stin#e' 6ocul acesta te -ndeamn+
s+ -i treci cu vederea micile #reseli, micile defecte' Dar nu transform+ viciul celuilalt
-ntr-o virtute' Adic+ nu devine fantomatic+'
%ubirea -i -nfrumuseteaz+ pe cei care se iubesc' %ubirea d+ aripi' 5ntotdeauna cel care
iubeste vede -n cel+lalt frumuseti pe care ceilalti nu au dec0t rareori priceperea s+ le
descopere' 5ntotdeauna defectele iubitului sunt mai mici dec0t le v+d ceilalti' )e putem
spune? )+ aceast+ dra#oste e ima#inar+? .u' 9ocmai acesta e rostul iubirii dintre b+rbat
si femeie" cei doi se cresc unul pe cel+lalt -n dra#oste, si fiecare -l ajut+ pe cel+lalt s+ fie
mai frumos, mai senin, mai bun'
Dac+ se trec cu vederea anumite defecte, aceasta se -nt0mpl+ din dou+ motive" pentru c+
defectele respective sunt minore, si nu afecteaz+ prea serios relatia dintre cei doi, sau
pentru c+ aceste defecte pot fi ani3ilate -n timp' Adic+, f+r+ a fi scoase -n evident+, f+r+ a
fi ar+tate cu de#etul, aceste defecte sunt -ndreptate' Dra#ostea te -nfrumuseteaz+,
dra#ostea te sc3imb+' Si atunci sufletul t+u simte nevoia s+ renunte la ceea ce st0njeneste
dra#ostea'
S+ vorbim putin despre cel+lalt fel de dra#oste, despre dra#ostea care orbeste' De cele
mai multe ori tocmai -ndr+#ostitii sunt de vin+ c+ au acceptat s+ -si desc3id+ inima -ntr-o
asemenea m+sur+' )el+lalt are anumite virtuti, are anumite -nsusiri care ni-l fac pl+cut,
ni-l fac dra#' Dar oric0t de frumos sau de destept ar fi, el nu poate fi de vin+ pentru
modul -n care -l iubim' Adic+ nu e firesc s+ i se reproseze persoanei iubite c+ din cauza
unor anumite -nsusiri te-ai l+sat fermecat+, c+ nu ai mai fost -n stare s+ -i vezi defectele'
5ntr-o astfel de situatie vina ar fi -n mare m+sur+ a ta' Sufletul t+u ar prefera ima#inarul
realului, sufletul t+u ar ale#e falsitatea -n locul adev+rului' .u este #reu de #+sit cauza
acestei ale#eri' Aproape toti tinerii -si doresc un partener de viat+ -ncununat cu o
sumedenie de calit+ti' (nii, obositi c+ nu au #+sit ceea ce c+utau, prefer+ s+ se mint+
sin#uri si s+ proiecteze asupra persoanelor la care tin calit+tile care acesteia -i lipsesc'
Greu este p0n+ se face primul pas -n aceast+ directie' <dat+ porniti pe drumul am+#irii,
ei nu vor mai fi -n stare s+ discearn+ cum este cu adev+rat cel+lalt' 4i iubesc un vis, nu
pe omul de care au impresia c+ sunt -ndr+#ostiti'
5n unele cazuri anumite situatii-limit+ pot spar#e iluzia -nainte de nunt+' Acestea sunt
cazurile mai putin #rave' Dup+ replici de #enul" &.u -mi ima#inam c+ esti asa''' .u pot
tr+i nici o zi l0n#+ tine'''&, visul se spulber+' Si odat+ cu el si prietenia dintre cei doi' Dar
atunci c0nd constientizarea ima#inii reale a celuilalt are loc abia dup+ nunt+, situatia este
trist+' Persoana care s-a l+sat orbit+ de propria ima#inatie nu are t+ria s+ recunoasc+ c+ a
#resit, ci sustine c+ vina e a celuilalt, care a -ncercat s+ par+ altfel dec0t este' < astfel de
constientizare poate #enera divortul' &Dac+ stiam ce fel de om esti, nu m+ mai
c+s+toream cu tine'''&/ si cel mai simplu mod de rezolvare a acestui conflict este
divortul'
6ac o mic+ parantez+ si -ti vorbesc despre situatia trist+ -n care -ntr-adev+r unul dintre
cei doi -ncearc+ s+ par+ altfel dec0t este, numai pentru a se c+s+tori cu cel+lalt' )red c+ o
astfel de situatie poate avea loc numai -ntre doi tineri care stau departe de >ristos' Pe de
o parte, un t0n+r crestin nu va -ncerca s+ se prezinte altfel dec0t este, nu va -ncerca s+
am+#easc+ o fat+ numai pentru a se c+s+tori cu ea' Pe de alt+ parte, c3iar dac+ prietena
lui -ncearc+ s+ fac+ asa ceva, neav0nd constiint+ crestin+, Dumnezeu -l va lumina pe
t0n+r ca s+ -si dea seama cu cine are de-a face' Poate nu c3iar din primele zile ale
prieteniei lor dar -n orice caz, nu peste mult+ vreme, el va -ntele#e c+ aparentele l-au
-nselat'
Dumnezeu poart+ de #rij+ tuturor tinerilor crestini care vor s+ -si -ntemeieze o familie'
De aceea -i ajut+ s+ nu cad+ -n cursele pe care diavolul le -ntinde prin fete/ nu -i
-mpiedic+, ci doar le desc3ide oc3ii' Si la fel le desc3ide oc3ii si fetelor crestine ai c+ror
prieteni poart+ o masc+ care le ascunde defectele' (nicele dou+ situatii -n care o fat+ nu
vede masca prietenului s+u sunt atunci c0nd este biruit+ de o dra#oste p+timas+ sau c0nd
le#+tura ei cu iserica este superficial+' Dra#ostea oarb+ se 3r+neste de obicei cu patima
desfr0ului' Desfr0ul nu este -ntotdeauna usor de observat' Anumite #esturi sau
-mbr+tis+ri par nevinovate, dar -n ele se ascunde patima' Sufletul nu -si d+ seama de
patima care -l roade' )rede c+ e p+truns de o dra#oste f+r+ mar#ini' De o dra#oste c+reia
i se abando-neaz+ f+r+ discern+m0nt'
.u vorbesc aici despre relatia trupeasc+ dintre cei doi' Spun doar c+ oric+rui t0n+r biruit
de patima desfr0ului -i sl+beste discern+m0ntul si nu mai este constient de -nsusirile
reale ale persoanei pe care o iubeste' )0nd le#+tura unui t0n+r sau a unei tinere cu
iserica este superficial+ nu va putea aprecia exact cu cine are de-a face' Av0nd mult+
-ncredere -n propria ale#ere, nu -si d+ seama de falsitatea persoanei la care tine' Adic+,
neav0nd sufletul curat, nu este -n stare s+ observe tr+s+turile ne#ative ale celuilalt'
6oarte des, re#+sim aceast+ situatie -n cazul celor obsedati de ideea -ntemeierii unei
familii' Stii si tu c+ mai ales pe fete le apuc+ obsesia c+ vor r+m0ne nem+ritate' Si atunci,
c0nd le iese -n cale un 6+t-6rumos, ele nu mai au r+bdare s+ -l cunoasc+ mai bine' Sunt
convinse c+ sansa le-a iesit -n cale si fac tot ce le st+ -n putint+ ca s+ se m+rite c0t mai
repede'
(nde duce aceast+ ale#ere pripit+? De cele mai multe ori, la o c+snicie ne-mplinit+'
Poate c+ devin a#asant tot vorbind despre c+snicii ne-mplinite' Dar nu este vina mea'
Dac+ ti-as scrie despre comportamentul rec3inilor, cred c+ mi-ar fi imposibil s+ nu m+
refer la cruditatea acestora' 5n aceeasi m+sur+ -mi este imposibil s+ -ti scriu despre
c+s+torie f+r+ a avea -n fata oc3ilor situatia familiilor din ziua de ast+zi' Ai fi preferat s+
-ti scriu numai povesti, cum e cea despre vulturii aurii? )red c+ nu' )rede-m+ c+ nici
mie nu -mi face pl+cere s+ -ti scriu at0t de des despre cazuri nepl+cute' Dar tin cont de
situatia real+ si -ncerc s+ nu -ti vorbesc numai pentru a m+ afla -n treab+'
Atr+#0ndu-ti atentia asupra faptului c+ dra#ostea oarb+ nu poart+ asupra ei
binecuv0ntarea lui Dumnezeu, nu voi -ncerca s+ -ti fac apolo#ia unei povesti de dra#oste
-n care sentimentul este ucis de ratiune' (neori, -n c+rti sau filme, ni se prezint+ -n
antitez+ dra#ostea intens+ si dra#ostea binecuv0ntat+ de Dumnezeu/ de cele mai multe
ori -ns+ ni se prezint+ dra#ostea p+timas+ ca fiind sin#ura form+ de iubire deplin+'
Dra#ostea adev+rat+ arde mai puternic si este mai profund+ dec0t dra#ostea oarb+' De
unde putem sti acest lucru? .u e #reu de -nteles' Pentru crestini nimic nu e mai
important dec0t s+ tr+iasc+ dup+ voia lui Dumnezeu, dec0t s+ tr+iasc+ acoperiti de
binecuv0ntarea Sa sf0nt+' .oi stim c+ Dumnezeu este iubire si c+ iubirea adev+rat+ este
un dar pe care 4l -l aseaz+ -n inimile noastre' <are ar putea o inim+ plin+ de patimi s+
d+ruiasc+ sau s+ primeasc+ mai mult+ dra#oste dec0t una cur+tit+ de 3arul dumnezeiesc?
.oi stim c+ nu' )3iar dac+ lumea aceasta tr0mbiteaz+ pe toate drumurile c+ dra#ostea pe
care ne-o poate d+rui este mult mai pretioas+ dec0t dra#ostea pe care ne-o d+ruieste
Dumnezeu, noi trebuie s+ st+m tari si s+ nu ascult+m #lasul ei de siren+' .u evit s+ afirm
faptul c+ si -n ceea ce priveste dra#ostea trupeasc+ sotii crestinii stau mai bine dec0t
ceilalti' 5n sensul c+ niciodat+ bucuria lor nu va putea fi e#alat+ de pl+cerea pe care o
simt cei care refuz+ s+ primeasc+ binecuv0ntarea nuntii'
Stiu c+ e destul de #reu s+ -ntele#i c0t de frumos modeleaz+ Dumnezeu dra#ostea dintre
doi tineri' *ecunosc c+ -n sufletul meu exista o mic+ -ndoial+ fat+ de aceast+ idee, si m+
temeam putin c+ dra#ostea dintre mine si fata care -mi va deveni sotie va fi sufocat+
putin de faptul c+ -n inimile noastre primul loc va fi ocupat de Dumnezeu' 1i se p+rea
c+ as avea de ales -ntre o relatie -n care credinta ar st0njeni dra#ostea si alta -n care
dra#ostea ar st0njeni credinta' 5n cele din urm+ m-am -mp+cat cu ideea c+ va trebui s+
amestec cele dou+ tipuri de relatie' Asta p0n+ ce m-am -ndr+#ostit de )laudia' .u vreau
s+ te plictisesc repet0ndu-ti c0t de mult a -nsemnat pentru mine -nt0lnirea cu ea' Desi -mi
era team+ c+ iubind-o pe ea 5l voi iubi mai putin pe Dumnezeu, am descoperit c+ de fapt
cu c0t o iubeam mai mult pe ea, cu at0t 5l iubeam mai mult pe Dumnezeu' Si cu c0t m+
bucuram mai mult privind-o pe )laudia, cu at0t 5i multumeam mai mult lui Dumnezeu
c+ mi-a trimis-o'
Dup+ ce ne-am c+s+torit am -nteles si c+ dra#ostea pentru Dumnezeu -mi -ntetea
dra#ostea pentru sotie' Pe calea m0ntuirii sotii sunt uniti de 3arul dumnezeiesc si
sporirea du3ovniceasc+ a unuia este le#at+ de sporirea celuilalt'
Am cunoscut si dra#ostea oarb+ de care ti-am scris' Am iubit o fat+ care acum se afl+ -n
m+n+stire, *ozalia' 4ra foarte frumoas+' )red c+ acum e si mai frumoas+' De c0nd am
v+zut-o am fost convins c+ dac+ asa -i e c3ipul, asa -i este si sufletul' Si nu m-am -nselat
-n aceast+ privint+' Dar m-am -nselat atunci c0nd am crezut c+ fiind at0t de frumoas+ si
la suflet si la trup este potrivit+ s+ -mi fie sotie' )3iar dac+ -mi d+deam seama c+ suntem
foarte diferiti, c+ nu ne putem completa, c+ ne-ar fi #reu unul l0n#+ altul, totusi insistam
s+ dep+sesc toate dificult+tile pentru a fi l0n#+ ea' Si am fost foarte aproape de c+s+torie'
Dar la un moment dat, ea mi-a comunicat c+ -ntre noi totul s-a terminat, c+ s-a 3ot+r0t c+
nu vrea s+ r+m0n+ -n lume, c+ vrea s+ se c+lu#+reasc+' Socul a fost destul de mare' Dar
am simtit c+ -mi cade un v+l de pe fat+' Din afar+ se poate spune c+ am -ncercat s+ m+
consolez spun0ndu-mi c+ dac+ nu ajun# la stru#uri -nseamn+ c+ sunt acri, cum #0ndea
vulpea din proverbul acela' .umai c+ uneori primim #0nduri care ne vin -n inim+ dup+
ce ne ru#+m la Dumnezeu' Si, ru#0ndu-m+ la Dumnezeu s+ m+ lumineze de ce a
-n#+duit s+ fiu prieten cu fata aceea, de parc+ Dumnezeu ar fi fost de vin+, am simtit
cum mintea mi se limpezeste'
4u am ales s+ tin la ea, nu m+ obli#ase nimeni' Am avut nu putine momente -n care -mi
era foarte clar c+ nu ne potrivim, si uneori -i spuneam si ei acest lucru' Dar nu aveam
puterea s+ m+ despart de ea' Sin#ur+tatea m+ speria' Si atunci #+seam motive ca s+ m+
mint si s+ -mi spun c+ locul meu e l0n#+ ea'
<dat+ ne-am dus -n pelerinaj la m+n+stirile din <ltenia, si am ajuns la 9ismana' Dup+ ce
m-am ru#at fierbinte -n fata moastelor Sf0ntului .icodim cel sfintit, am simtit -n minte
un #0nd clar pe care i l-am -mp+rt+sit fetei"
&4u o s+ m+ c+s+toresc, dar nu cu tine'''&
&Dar cu cine?&
&.u stiu, dar am simtit asta c0nd m-am ru#at sf0ntului'&
1+ simteam tare ciudat' 5mi era clar c+ m+ voi c+s+tori, dar nici nu -mi trecea prin cap
cu cine' 5n perioada aceea m+ #0ndeam c+ poate ar fi bine s+ m+ c+lu#+resc, si sin#ura
fat+ cu care -mi ima#inam c+ m-as fi c+s+torit era ea' De aceea nu puteam -ntele#e de ce
#0ndul c+ m+ voi c+s+tori cu alt+ fat+ ap+ruse cu at0ta putere -n inima mea' 1i-am zis c+
poate pur si simplu a fost un #0nd scornit de mintea mea si m-am obisnuit cu aceast+
idee' Dar nu peste mult timp, c0nd m-am -mprietenit cu )laudia, mi-am adus aminte de
clipele de la 9ismana' )um mi se par acum sentimentele pe care le-am avut fat+ de
*ozalia? 6oc de paie''' Atunci nu stiam ce este dra#ostea''' .ici nu aveam de unde s+
stiu' *espin#eam modul -n care -ncerca s+ m+ modeleze lumea aceasta si criteriile dup+
care eram -ndemnat s+ -mi #+sesc sotie' Dar nestiind exact ce trebuie s+ caut, am pierdut
timpul l0n#+ *ozalia'
9ot acum -ti voi scrie despre una dintre cele mai mari #reseli pe care le-am f+cut -n viata
mea' Dup+ ce m-am apropiat de iseric+, m-am -mprietenit cu o fat+ c+reia -i voi spune
)+t+lina' .u -mi pl+cea cum arat+, dar apreciam mintea ei sclipitoare' .e-am -mprietenit
-ntr-un moment -n care eu m+ aflam -ntr-o perioad+ destul de tensionat+, -n care aveam
mare nevoie de -ntele#ere' )+t+lina mi-a scris c0teva scrisori de dra#oste' Scria foarte
frumos si, pentru c+ nu m+ #0ndeam c+ va fi prietena mea, le citeam si altora' 1i se
p+rea c+ e o fat+ deosebit+, si nu vedeam nimic r+u -n a fi prieten cu ea' .u -ti dau prea
multe detalii, -ti spun doar c+ la un moment dat m-am 3ot+r0t s+ m+ c+s+toresc cu ea' 1+
#0ndeam c+ asa -mi voi pl+ti p+catele trecute' 1+ #0ndeam c+, dec0t s+ m+ c+s+toresc cu
o fat+ frumoas+, dar care s+ nu fie aproape de Dumnezeu, mai bine o iau pe ea si -nv+t s+
nu tin cont de frumusetea fizic+' 9oat+ lumea stia c+ ne vom c+s+tori' 6aptul c+ p+rintii
ei se opuneau, pe mine m+ f+cea s+ m+ -nc+p+t0nez si s+ fac tot posibilul s+ m+
c+s+toresc cu ea' .e-au apropiat mult si momentele frumoase de care am avut parte
-mpreun+, -n pelerinaje la m0n+stiri sau -n excursii'
S+ stii c+ sunt unele momente -n viata unui t0n+r -n care nu conteaz+ prea mult al+turi de
cine e' Adic+ sufletul simte nevoia s+ se bucure' Si c0nd vezi un munte frumos, sau un
apus de soare, clipele acestea te fac s+ o vezi cu alti oc3i pe fata de l0n#+ tine' Parc+ nu
mai e asa #ras+, sau parc+ nu mai e asa scund+, sau parc+ oc3ii ei nu mai sunt asa reci,
sau''' parc+ e altfel dec0t ti se p+rea -nainte' )red c+ dac+ -n momentele frumoase pe care
le-am avut cu ea as pune -n locul )+t+linei alte zece dintre fetele pe care le cunosc, nu ar
fi nici o diferent+' 2a fel de frumos ar fi fost' Sin#ura diferent+ este c+ dac+ as pune-o pe
)laudia, ar fi cu totul altceva'
De ce ar fi fost altceva cu )laudia? .u numai pentru c+ momentele respective ar fi fost
tr+ite mai intens al+turi de o fiint+ de care sunt -ndr+#ostit p0n+ -n m+duva oaselor, ci
pentru c+ din momentele respective ar fi lipsit constiinta vremelniciei'
1omentele frumoase petrecute l0n#+ fostele prietene erau frumoase prin ele -nsele, si
prietenele doar completau ima#inea' Pe c0nd l0n#+ )laudia totul ar fi fost altfel'
De fapt e #reu de precizat exact care e diferenta' )uvintele risc+ s+ nu prezinte situatia
real+'
(ite, de exemplu, la un moment dat eram at0t de convins c+ m+ voi c+s+tori cu *ozalia,
-nc0t m+ #0ndeam numai la asta toat+ ziua' 4ram obsedat de ima#inea ei' Si totusi, mai
t0rziu am -nteles c+ nu aceea era dra#ostea' Stii, p0n+ nu m+n0nci o portocal+ nu poti sti
ce #ust are, sau ce diferent+ este -ntre ea si o mandarin+' 9ot asa nu puteam -ntele#e de
ce sentimentele mele pentru *ozalia erau oarecum bolnave'
Stii, -mi dau seama totusi c+ prietenia cu ea a avut un anumit rol pozitiv pentru mine' Ar
fi ideal ca toti s+ -si -nt0lneasc+ perec3ea potrivit+ -nc+ de c0nd sunt elevi de scoal+' S+
creasc+ -mpreun+, s+ se bucure si s+ sufere -mpreun+' Si prietenia s+ fie -ncununat+ prin
nunt+' 4xist+ -ns+ foarte putine perec3i care s-au cunoscut de pe b+ncile liceului' Poate
c+ -ntr-un anumit fel fiecare dintre cele trei prietene pe care le-am avut de c0nd m-am
apropiat de iseric+ m-a ajutat s+ m+ cunosc mai bine' Poate c+ fiecare dintre ele m-a
pre#+tit s+ m+ c+s+toresc cu )laudia'
.u vreau s+ crezi c+ tin partea celor care spun c+ e bine s+ ai c0t mai multe prietene p0n+
te c+s+toresti' Dar nici nu sunt de acord cu cei care spun c+ e bine ca tinerii care nu sunt
la v0rsta la care -si pot -ntemeia o familie s+ nu -si fac+ prietene' )0t+ vreme o prietenie
r+m0ne curat+, c0t+ vreme nici unul dintre cei doi nu e biruit de ispita desfr0ului, nu v+d
ce ar putea fi r+u' 1ai exact, acum v+d si p+rtile bune si p+rtile rele ale prieteniei mele
cu cele trei fete' Despre prima p0n+ acum nu ti-am spus nimic, mai ales deoarece relatia
noastr+ era marcat+ de faptul c+ -nainte de a ne apropia de iseric+ am0ndoi fuseser+m
vreme de c0teva luni -ntr-o #rupare sectant+'
)3iar dac+ -n urma prieteniei cu mine, ea, s+ -i zicem 1ara, s-a 3ot+r0t s+ fac+
6acultatea de 9eolo#ie-2itere, si a f+cut-o, c3iar dac+ acum e preoteas+, ea nu mi-a iertat
anumite #reseli' 4 bine c+ am fost prieten cu ea sau nu?
Prietenia noastr+ s-a datorat -n mare parte faptului c+ -mp+rt+seam aceleasi convin#eri
spirituale' 5n clipa -n care am p+r+sit r+t+cirea si ne-am apropiat de iseric+ ne-a fost
mult mai usor s+ -ntele#em c+ nu suntem potriviti unul pentru cel+lalt'
1ara mi-a reprosat c+, dup+ ce am 3ot+r0t s+ ne desp+rtim, m-am -mprietenit cam prea
repede cu )+t+lina' 4u nu consider c+ am #resit prin aceasta cu ceva' Din moment ce
oricum eram sin#ur, puteam decide ce s+ fac si ce s+ nu fac'
De ce ti-am vorbit despre cele trei foste prietene ale mele?
Si ca s+ vezi cum priveste un t0n+r fostele lui &iubiri&' Se poate ca peste ceva vreme si tu
s+ intri la capitolul &amintiri& din memoria prietenului t+u' Asa c+ ai #rij+ cum te porti, ai
#rij+ ca din prietenia voastr+ s+ nu r+m0n+ ceva trist sau dureros'
4ra s+ pierd din vedere un lucru important" exist+ -n unele relatii de prietenie anumite
momente de tensiune care vin pur si simplu din ispita dracilor' <amenii i#nor+ de multe
ori faptul c+ de multe ori sunt ispititi de draci, si nu -si dau seama de cursele -n care sunt
atrasi 7si mie mi se -nt0mpl+ de multe ori s+ nu tin seama de faptul c+, fiind crestin, m+
aflu -n lupt+ cu puterile -ntunericului" abia la spovedanie, c0nd p+rintele -mi atra#e
atentia c+ unele #0nduri rele pe care le consideram ale mele erau insuflate de diavol, -mi
dau seama c+ m-am l+sat p+c+lit8'
Doi dintre cei mai buni prieteni ai mei au #+sit motiv s+ se certe exact -n perioada de
dinaintea c+s+toriei' 4rau 3ot+r0ti s+ se despart+' 1ai exact ea' S-a mutat -ntr-o alt+
#azd+, ca s+ nu mai fie #+sit+ de cole#ul meu' )0nd m-am -nt0lnit cu ea, am ascultat o
lun#+ si convin#+toare predic+ despre faptul c+ nu sunt potriviti, c+ sub nici o form+ nu
va mai r+m0ne cu el' Dar totusi, dup+ c0teva zile, i-am v+zut din nou -mpreun+' 5n cele
din urm+ s-au c+s+torit, si au fost foarte fericiti' 1-am #0ndit c+, dac+ ea nu ar fi fost
crestin+, s-ar fi aruncat imediat -n bratele altui b+iat, ca s+ scape de amintirea cole#ului
meu' Dar asa, av0nd n+dejdea c+ Dumnezeu o va ajuta s+ dep+seasc+ -ncerc+rile prin
care trece, a ajuns la liman' Si c3iar dac+ nu se #0ndea c+ se va -mp+ca cu cole#ul meu, a
f+cut-o'
.u vreau s+ r+m0i cu impresia c+ dac+ apar mari ne-ntele#eri cu cel cu care vrei s+ te
m+riti, -nseamn+ c+ sunt ispite de la diavol si c+ Dumnezeu v+ va ajuta s+ le dep+siti' De
cele mai multe ori dup+ nunt+ tensiunile se -mputineaz+ doar -n luna de miere, dup+ care
revin cu si mai mult+ putere' 2inistea e o comoar+ pe care multi o caut+ dup+ ce se
c+s+toresc' Dar pentru c+ nu au avut ideea de a o c+uta mai -nainte, consider0nd c+ va
veni de la sine, nu o #+sesc niciodat+'
<c3ii mari si mintea limpede' Ale#erea e -n m0inile tale!
U" exame" cu multi resta"tieri
Vreau s+ -ti spun c+ s-ar putea ca aceast+ carte s+ fie pentru tine un examen' 75n cazul -n
care nu ai prieten, esti scutit+ deocamdat+ de acest examen, dar va veni si vremea s+ -l
dai si atunci cred c+ ti-ar prinde bine s-o r+sfoiesti din nou8' De aceea, dac+ acum nu esti
-ndr+#it+, c3iar te ro# s+ treci acum la capitolul urm+tor, pentru c+ momentan acesta nu
-ti e de folos'
Asa cum te-ai obisnuit, eu voi face referire la cazuri #enerale, pentru c+ nu am de unde
sti precis ce fel de viat+ duci tu' 9e-ai mira dac+ as suna acum la telefon s+ te -ntreb cum
ti se pare cartea mea?
Si totusi, spre surprinderea ta, am s+ fac asa ceva' Am s+ te sun' .edumerirea ta va fi
mare, evident' &<are ce face, sun+ la toate numerele din cartea de telefon?&
.u, nu am c3iar at0tia bani' Dar telefonul la care -ti vorbesc este c3iar acest capitol'
&Alo, bun+ ziua, Danion Vasile la telefon, sunt autorul c+rtii despre -ntemeierea
familiei'''& Si dup+ formula de introducere urmeaz+ examenul" &1i-au spus #urile rele
c+ prietenul t+u nu e omul de care ai nevoie' 1i-au spus c3iar c+'''&
Pauz+' 4u nu am de ce s+ m+ ba# -n viata pe care o duci' .u te cunosc, si de aceea
cuvintele mele pot r+m0ne f+r+ ecou -n inima ta' Dar ceea ce as vrea totusi s+ fac -n acest
capitol este s+ te ajut s+ fii sincer+ cu tine'
)um mi-a venit ideea s+ scriu acest capitol? < prieten+ care a parcurs deja textul
redactat p0n+ acum 7cum termin un capitol, -l dau spre lecturare8 s-a declarat
impresionat+ p0n+ la lacrimi de cele citite' 1i-a spus c+, citind, i-a ap+rut -n inim+
#0ndul c+ si ea poate avea parte de o familie -mplinit+' )+ r0ndurile mele i-au dat
n+dejde'
P0n+ aici totul e bine' Problema e c+ aceast+ cititoare tr+ieste cu un tip cu care stie si#ur
c+ nu se va m+rita' Stie c+ are o relatie care nu duce la nimic' A -nteles c+ omul de l0n#+
ea nu -i va fi niciodat+ mai mult dec0t amant' Si totusi''' Si totusi r+m0n -mpreun+' De
ce? Pentru c+, dac+ s-ar desp+rti, viata i-ar fi mai pustie, mai searb+d+, mai trist+' Si-ar
dori s+ -si #+seasc+ un b+rbat care s+ o ia de nevast+' Dar, deocamdat+'''
4a a citit cartea 7p0n+ la capitolul acesta8 si a r+mas impresionat+' Dar eu nu am scris ca
s+ impresionez pe cineva' )red c+ e clar c+ nici m+car nu m-am str+duit s+ prezint vreo
cu#etare ori#inal+ cu privire la familie' Am -ncercat numai s+ adun laolalt+ c0teva idei
de folos pentru cei care vor s+ se c+s+toreasc+' )ele scrise nu au -ns+ nici o valoare dac+
r+m0n exclusiv pe 30rtie' 4u am scris ca s+ te ajut s+ te m+riti' Stiu c+ r0ndurile mele
sunt lipsite de o anumit+ m+iestrie stilistic+' Dar cred c+ de iscusint+ literar+ nu e nevoie
c0nd vrei s+ constati lucruri at0t de simple ca cele prezentate de mine' <r, ti-am mai
spus, eu nu am pretentia c+ scriu o carte' Vreau doar s+ stau de vorb+ cu tine'
.u ca s+ te delectez sau ca s+ -ti ocup timpul liber' )i pentru a te ru#a s+ fii sincer+ cu
tine' <are ai citit p0n+ acum vreo idee la care s+ nu te fi #0ndit tu -ns+ti mai -nainte? .u
m+ refer la p+rerile despre &9itanic&, ci la criteriile expuse pe lar#' 9i-am spus ceva nou
c0nd m-am oprit asupra fetelor care se m+rit+ pentru bani? Sau c0nd ti-am vorbit despre
&potrivirea intelectual+&? Putin probabil' Sau, c3iar dac+ ai citit si despre lucruri la care
nu te-ai #0ndit, totusi nu ar fi fost putin probabil s+ te #0ndesti sin#ur+ la ele, peste o zi
sau peste un an'
)ititoarei de care tocmai am amintit, si tuturor celor aflate -ntr-o situatie asem+n+toare,
le sunt adresate r0ndurile de mai jos" 4u nu te -ntele#, desi mi-as dori s+ am puterea de a
te -ntele#e' Vrei ceva, si totusi nu faci nimic pentru a primi ceea ce -ti doresti' Stiu c+ -ti
doresti s+ te m+riti' (neori aceast+ dorint+ e foarte puternic+ -n inima ta, alteori e
acoperit+ de rutina zilei' Dar c3iar dac+ -ti doresti s+ te m+riti, prin faptele tale dovedesti
contrariul'
Astepti ca Dumnezeu s+ -ti trimit+ b+rbatul visurilor tale, si acesta s+ fie fermecat pe
dat+ de frumusetea ta? Stii bine c+ asta nu s-a -nt0mplat p0n+ acum' Dumnezeu -ti va
trimite b+rbatul abia atunci c0nd i-o vei cere cu adev+rat' 9e-ai ru#at de multe ori s+ te
ajute s+ te m+riti' Dar ru#+ciunile au r+mas f+r+ r+spuns' Si nu Dumnezeu e de vin+' )i
tu' S+ stii c+ faptele noastre sunt ru#+ciuni foarte puternice' Dac+ cu #ura 5i cerem una,
dar prin fapte 5i cerem alta, 4l va tine cont de ambele &ru#+ciuni&' )um s+ te ajute s+ te
m+riti c0nd tu tr+iesti -n p+cat? Vrei s+ te m+riti? Atunci sc3imb+-ti viata! %a 3ot+r0rea s+
te sc3imbi! Spovedeste-te si -ncepe o viat+ nou+, o viat+ curat+'
4sti slab+ si ti-e team+ de viitor' Dar nu ai alt+ variant+' Vrei o familie -mplinit+, trebuie
s+ te lupti pentru a o avea! Doar stii c+ putini sunt 3+r+ziti cu o asemenea binecuv0ntare'
.u -ncerca s+ fu#i de adev+r si s+ spui c+, din moment ce oricum sunt at0tea fete -n
situatia ta, -ti e prea #reu s+ te rupi de un mod de viat+ care ti-a devenit a doua natur+!
.u te poti compara cu alt+ fat+'
.u eu -ti cer s+ te sc3imbi' 9u -ti ceri s+ te sc3imbi atunci c0nd vrei s+ ai o familie' Poate
c+ te #0ndesti c+ -n fond nici -n familiile din care lipseste >ristos nu e c3iar asa r+u' )e
ai de #0nd s+ faci, s+ te arunci -n foc pentru a vedea dac+ te doare?
Sup+r+-te pe mine c+ -ti scriu astfel de r0nduri, arunc+ aceast+ carte la #unoi, dar nu te
minti! P0n+ acum, scriindu-ti, simteam c+ -ntre mine si tine se stabileste o anumit+
le#+tur+ sufleteasc+' 7Asa cum s-a stabilit si cu cititorii celorlalte c+rti ale mele'
Scrisorile lor m-au -ncurajat s+ scriu -n continuare'8
Dar acum, la capitolul acesta, am impresia c+ firul se rupe' Am impresia c+ intru pe un
teritoriu tabu si c+ m+ dai afar+' )rede-m+ c+ nu pot scrie altfel' Stiu c+ ceea ce faci nu e
bine si nu pot s+ tac'
&)e ai cu mine, ti-am cump+rat cartea, am citit-o, ti-ai -ncasat drepturile de autor, vezi-ti
de viata ta!&
.u pot' Asta e problema' Pe mine nu m+ -nc0nt+ doar faptul c+ aceast+ carte se va vinde'
Pe mine m-ar -nc0nta s+ stiu c+ m+car o fat+ -n situatia ta ar avea puterea s+ -i spun+
iubitului ei" &ori ne c+s+torim, ori ne desp+rtim!& Si asta numai dac+ e de p+rere c+ ar
putea avea o c+snicie -mplinit+ al+turi de el' 75ns+ de cele mai multe ori amantii nu sunt
potriviti pentru a fi soti'8 Adic+ -n momentul -n care te #0ndesti c+ vei tr+i o viat+
-ntrea#+ l0n#+ el, s-ar putea s+ descoperi c+ nu v+ potriviti' Patima -i uneste pe unii
oameni cu o putere foarte mare' Dar -n clipa -n care patima dispare, ei descoper+ c+ nu
au aproape nimic de -mp+rtit'
)0nd -ntele#i c+ nu ar fi bine s+ ajun#i sotia iubitului t+u, c3iar dac+ el ar accepta -n cele
din urm+ s+ te ia de nevast+, trebuie s+ te lupti din toate puterile pentru a rupe aceast+
le#+tur+' 4 adev+rat" poate fi foarte dureros c+ omul pe care l-ai iubit, c+ omul l0n#+ care
ai avut parte de at0tea momente frumoase, nu e cel care s+ te -mplineasc+'
De obicei, fetele aflate -n aceast+ situatie nu au curajul de a privi lucrurile -n fat+'
Prefer+ s+ spun+ c+ iubitul lor e omul cel mai bun de pe lume, c+ desi nu crede -n
Dumnezeu ar fi un sot ideal, c+ desi are anumite patimi, ele nu -i -ntunec+ frumusetea
l+untric+'''
5ti relatez o -nt0mplare" o prieten+ de-a mea a tr+it cu un tip, apoi s-a desp+rtit de el si s-a
-mprietenit cu un altul' A tr+it si cu el si era convins+ c+ se vor c+s+tori' Acesta i-a zis
deodat+ c+ nu mai vrea s+ r+m0n+ -n lume, c+ si-a dat seama c+ are c3emare pentru
m+n+stire' )u #reu, de voie de nevoie, fata a trebuit s+ se consoleze' 1are i-a fost
mirarea c0nd a aflat c+ la numai dou+ s+pt+m0ni iubitul ei s-a c+s+torit cu alt+ fat+ si c+
justificarea cu m+n+stirea era doar o poveste' 6iind biruit+ de dezn+dejde, a acceptat s+
se m+rite cu fostul ei prieten' P+rintii lui au aranjat nunta, la biseric+, la restaurant, totul
era bine pre#+tit' Dar, venindu-si -n fire, ea nu mai voia s+ se m+rite' Am -ncercat s+ o
convin# s+ plece din ucuresti -n ziua de dinaintea nuntii 7dac+ va citi aceast+ carte, o
ro# s+ m+ scuze c+ -i aduc aminte de unele clipe pe care ar fi vrut s+ le uite8'
9rebuie s+ precizez c+ era foarte frumoas+, si la prima vedere ne-am pl+cut reciproc' Dar
eu eram prieten cu )+t+lina atunci, si nu ne-am cunoscut mai bine dec0t -n clipa -n care
eu fusesem p+r+sit de )+t+lina, iar ea de prietenul ei' )3iar dac+ ea era mai mare, m-am
#0ndit c+ sin#ura sans+ de a o convin#e s+ renunte la c+s+toria pe care nu si-o dorea era
s+ -i ofer eu sprijinul sufletesc de care avea nevoie' 1i-am dat seama c+ nu era #enul de
fat+ pe care mi-as fi dorit-o l0n#+ mine ca sotie, dar puteam fi buni prieteni' 1-am dus la
p+rintele meu du3ovnic s+ -i cer binecuv0ntare pentru ca eu s+ plec cu fata la munte'
&.u -ti dai seama ce -mi ceri? Dac+ pleci cu ea o s+ c+deti -n p+cat'''&
&.u, p+rinte, cum s+ c+dem?&
&)rezi c+ -n starea -n care se afl+ -i va fi #reu s+ se -ndr+#osteasc+ de tine? Si atunci ar
-ncerca s+ te fac+ al ei'&
P+rintele a avut dreptate' 1+ simteam putin atras de ea si poate c+, sin#uri pe munte, am
fi fost biruiti de patim+' 1ai ales c+ ei i se p+rea firesc ca tinerii care se iubesc s+ fac+
dra#oste' 4ra convins+ c+ f+cusem la r0ndul meu dra#oste cu )+t+lina, si a fost foarte
mirat+ s+ afle c+ lucrurile st+teau altfel' .u am mai plecat cu ea la munte' Si s-a m+ritat'
Apoi nu stiu ce s-a -nt0mplat cu ea 7m-am mai v+zut doar cu cel care o p+r+sise, si m-am
abtinut cu #reu s+ -l -ntreb cum a putut fi at0t de neserios' Poate c+ Dumnezeu l-a ajutat
-ntre timp s+ se sc3imbe8'
1+ -ntreb uneori dac+ ea a avut parte de o c+snicie fericit+' 4ste posibil s+ fi avut, pentru
c+ sotul ei a iubit-o foarte mult" s+ iei o fat+ care dup+ ce te-a p+r+sit, dup+ ce a fost a
altuia, si apoi a acceptat s+ fie a ta numai din sl+biciune si din frica de a -nfrunta
sin#ur+tatea, e mare lucru' )0nd am vorbit cu )laudia despre ea m-a -ntrebat" &De unde
stii c+ ea nu avea nici o vin+? )e, crezi c+ cel+lalt a p+r+sit-o f+r+ motiv?& .u stiu dac+
si ea avea o parte din vin+' Dar cred c+ i-a fost mai bine f+r+ el, dec0t cu el" era mai r+u
dac+ o p+r+sea dup+ nunt+'
4 foarte bine ca astfel de prietenii s+ dureze c0t mai putin' .u rareori, c0nd tinerii s-au
ru#at ca Dumnezeu s+ -i ajute -n viat+, relatia cu persoana iubit+ s-a destr+mat" au iesit la
iveal+ tot felul de motive care ar fi putut duce la ruinarea viitoarei c+s+torii 7sunt fete
care se roa#+ cu disperare" &Doamne, ajut+-m+ s+ m+ m+rit cu cutare'''& De ce nu le ajut+
Dumnezeu? Pentru c+ stie c+ respectiva c+s+torie ar fi surs+ de suferint+, si nu de
-mplinire8'
6ac o parantez+ si -ti povestesc un lucru ciudat' 2a un moment dat, -n perioada -n care
eram foarte fr+m0ntat dac+ s+ m+ c+s+toresc sau nu cu )+t+lina, am cump+rat dou+
veri#3ete frumoase' Prinsesem inelele de sfoara de care -n camera mea era a#+tat+ o
copie mare a cunoscutei icoane &Prodromita&, icoana -n care c3ipul 1aicii Domnului a
fost pictat prin minune dumnezeiasc+' Seara, c0nd m-am culcat, icoana era la locul ei, pe
perete 7si cu inelele pe sfoar+8' )0nd m-am sculat dimineata, icoana era pe birou' 2-am
trezit pe tata, s+ -l -ntreb dac+ a intrat noaptea la mine -n camer+ si dac+ a mutat el
icoana' .u a vrut s+ cread+ c+ icoana s-a miscat sin#ur+' A zis s+ o las balt+ cu
&misticismele&' Dar eu nu aveam de ce s+ -mi mut icoana' Si, dac+ as fi mutat-o, ar fi
trebuit s+ iau mai -nt0i inelele de pe sfoar+' )0nd am #+sit inelele pe jos, -n spatele
canapelei, mi-am dat seama c+ au c+zut -n clipa -n care icoana a zburat sin#ur+ p0n+ pe
birou'
7Stiu c+ poate ti se pare incredibil ceea ce -ti scriu' 5nt0mplarea nu poate avea nici o
explicatie rational+" -n camera mea nu intra nimeni noaptea, si dac+ ar fi intrat nu ar fi
avut de ce s+ mute icoana/ iar s+ o mute f+r+ s+ fac+ z#omot era c3iar imposibil" -n
vremea aceea m+ sculam dimineata imediat ce auzeam c+ punea cineva m0na pe clant+'8
Sin#ura explicatie pe care am dat-o acestui fapt este c+ 1aica Domnului mi-a atras
atentia asupra faptului c+ nu vrea ca acele inele s+ fie puse pe icoana ei, c+ nu era bine s+
m+ c+s+toresc cu )+t+lina' Si, desi mi-a fost #reu s+ recunosc, nu avea rost s+ mai
r+m0nem -mpreun+ 7nu din cauz+ c+ s-a mutat icoana, cum fac unii 3abotnici care caut+
semne de la Dumnezeu si -n faptul c+ li s-a oprit ceasul/ ci pur si simplu pentru c+ nu ne
potriveam' 1utarea icoanei nu mi-a su#erat c+ nu e bine s+ m+ c+s+toresc cu acea fat+,
ci mi-a confirmat c+ nu avea rost s+ accept o c+s+torie numai pentru c+ nu aveam
-ncredere c+ voi #+si o fat+ mai bun+8'
Am -ncercat s+ nu fac referire la lucrurile mai deosebite pe care le-am auzit -n viata mea'
1ai ales c+ minunile sunt #reu de acceptat c3iar de c+tre unii care le v+d' 75ti mai dau
totusi un exemplu" am v+zut cu oc3ii mei cum un p+rinte a vindecat un paralizat' Am
povestit lucrul acesta multor oameni, p0n+ c0nd - lovindu-m+ de ne-ncredere, am ajuns
s+ m+ -ndoiesc eu -nsumi de el' Dar la un moment dat, un prieten de-al meu, care are
vreo cincizeci de ani, mi-a spus cu dra#" &<, de c0ti ani suntem prieteni''' 1ai stii c0nd
ne-am cunoscut? )0nd l-a vindecat p+rintele $ pe paralizatul +la'''& 2-am str0ns -n brate
plin de bucurie" &)um, ai fost si tu acolo? 5n sf0rsit, mai e un martor'''& 5ntre timp
p+rintele murise si nu mai stiam exact cine a fost de fat+, pentru a-mi confirma c+ am
v+zut un semn minunat8'
9otusi, -ti voi mai spune un lucru deosebit" mama unui prieten care a intrat -n m+n+stire
mi se pl0n#ea ce viat+ c3inuit+ a avut al+turi de sotul ei, un om c0t se poate de r+u'
&)0nd m-am -mprietenit cu el, mi s-a ar+tat -ntr-un vis Sf0ntul %erar3 .icolae si mi-a
spus s+ m+ despart de el, c+ nu e un om bun' Dar nu am vrut' Am preferat s+ arunc
Acatistierul, protest0nd fat+ de faptul c+ Sf0ntul se amesteca -n viata mea' Dar am avut
foarte mult de re#retat de pe urma acestui #est'&
Sunt situatii -n care oamenii -si dau seama clar c+ Dumnezeu nu e multumit de
compromisul lor de a lua -n c+s+torie persoane care duc o viat+ murdar+' )u toate
acestea, le#+tura p+timas+ -i face s+ prefere s+ se ascund+ de Dumnezeu' Dar de
Dumnezeu nu te poti ascunde' Dac+ -ti dai seama c+ 4l asteapt+ de la tine mai mult, c+
mai devreme sau mai t0rziu, orice compromis -si va ar+ta efectele ne#ative, nu sov+i s+
dai -napoi'
7Ajuns aici, trebuie obli#atoriu s+ -ti spun c+ marea majoritate a viselor le#ate de
c+s+torie provin de la oboseal+" fetele viseaz+ tineri care le petesc, si invers' Au ap+rut o
sumedenie de c+rti despre interpretarea viselor" fetele care s-au c+s+torit numai pentru c+
-n noaptea de dinainte de a-si cunoaste sotul au visat #r0u au avut de suferit de pe urma
#estului lor necu#etat' 2a fel si cele care, bucuroase c+ si-au #+sit perec3ea ideal+ din
punct de vedere astrolo#ic, au trecut cu vederea defectele &neesentiale&' Dar tocmai
aceste defecte le-au f+cut mai apoi viata mizerabil+' Articolele si c+rtile despre
interpretarea viselor nu fac altceva dec0t s+ -i z+p+ceasc+ pe oameni, s+ -i introduc+ pe
nesimtite -n lumea ocult+, -n lumea vr+jitoriei/ c3iar dac+ par nevinovate, dac+ le
judec+m dup+ roade ne d+m seama c0t sunt de periculoase pentru suflet'8
)0t de usor -mi e mie s+ -ti spun s+ te desparti de omul pe care ti s-a p+rut c+ -l iubesti,
dac+ -ti dai seama c+ nu e potrivit pentru tine''' 9ie ti-ar fi foarte #reu s+ faci asta' 1ai
ales dac+ ati apucat s+ aveti si le#+turi trupesti' De multe ori fetele nu au curajul s+ se
despart+ de prietenii lor pentru c+ le e fric+ de scandal' Si tot asteapt+ ca finalul s+ vin+
de la sine' Dar nu vine'
< fost+ elev+ a mamei mele a pierit ucis+ de prietenul ei, dup+ ce acesta a intuit c+ fata
voia s+ -l p+r+seasc+' S+rmana -ntelesese c+ nu i-ar fi bine s+ devin+ sotia lui, dar prea
t0rziu' 4ra o t0n+r+ absolut deosebit+, nu -mi dau seama cum s-a putut le#a sufleteste de
un asemenea tic+los' Dar iubirea e uneori oarb+, mai ales atunci c0nd -ndr+#ostitii 5l pun
pe Dumnezeu -ntre paranteze'''
.u ti-am scris asta ca s+ te sperii' Sunt de acord c+ o desp+rtire poate fi foarte violent+'
Dar cred c+ poti avea -ntelepciunea s+ #+sesti o cale pasnic+ de a l+muri lucrurile'
Am avut o prieten+ bun+ care tr+ia cu patronul unui ma#azin' .u -l iubea' &.u stiu cum
s+ scap de el' 2a fiecare sf0rsit de s+pt+m0n+ m+ scoate din ucuresti, dar mie nu -mi
place deloc de el'& 7Acum fata e m+ritat+ cu un b+rbat pe care -l iubeste8' )a s+ o sperii
putin i-am zis -n #lum+" &6ii atent+, dac+ nu te rupi de el o s+ m+ ro# la Dumnezeu s+ te
calce o masin+, ca s+ -ti ba#i mintile -n cap'& 6ata a crezut c+ vorbesc serios, si a fu#it s+
se spovedeasc+ la un p+rinte la care o dusesem mai demult'
&P+rinte, m-a amenintat un prieten c+ dac+ nu o termin cu patronul o s+ m+ calce o
masin+'''&
P+rintele, r0z0nd" &)e prieten, +sta nu poate fi dec0t Danion'''&
6ata mi-a povestit faza bucuroas+ c+ si-a dat seama c+ #lumisem' 4u i-am spus de
accident ca s+ -si dea seama c+, neav0nd curajul de a se rupe de patronul pe care nu -l
iubea, -si f+cea mult r+u' 6oarte bine i-a fost c0nd a avut curajul s+ o termine cu el'
7)ineva care tocmai a citit capitolul cu ritne= mi-a spus c+ am avut dreptate c0nd
b+nuiam c+ nu mai e fecioar+ atunci c0nd spuneam c+ totul ar putea fi doar circ si
reclam+' )+ au ap+rut -n pres+ dezv+luiri pe aceast+ tem+' Poate c+ si alte referinte din
carte sunt &expirate&' )e s+ fac, nu am timp s+ m+ ocup si de astfel de probleme
&importante&'8
Asa -ti spun si tie" e imposibil s+ nu -ti fie mai bine dup+ ce vei avea curajul de a face
acest pas, de a renunta la un om al+turi de care stii c+ nu poti fi fericit+ -n c+snicie'
Sunt b+rbati care, atunci c0nd aud c+ femeile vor s+ -i p+r+seasc+ pentru c+ nu vor s+ se
m+rite cu ei, d0ndu-si seama c+ nu ar putea fi un cuplu fericit, insist+, vin cu promisiuni
c+ se vor sc3imba -n c0teva zile, c+ vor face c0te -n lun+ si -n stele' *+bd+toare, femeile
asteapt+ si aceast+ sc3imbare' Dar v+z0nd c+ nu apare, vor s+ plece' %nimile lor sunt
pline de nesi#urant+, -n fat+ e un mare vid, nu stiu ce le asteapt+ -n viitor' Vor s+ plece'
Dar ei insist+'
4l" &>ai s+ -ncerc+m s+ repar+m lucrurile c+s+torindu-ne' Poate c+ dac+ ne c+s+torim
Dumnezeu ne va ajuta s+ ne fie bine' 7.umele Domnului e invocat cu viclenie, numai
pentru a nu r+m0ne cu buza umflat+'8 Dac+ nu -ti va fi bine l0n#+ mine esti liber+ s+
pleci oric0nd' D+-mi o ultim+ sans+'& 2a acest punct unele femei ne3ot+r0te cedeaz+'
.eav0nd curajul de a -nfrunta sin#ur+tatea, consider0ndu-se prea slabe pentru a renunta
la ceva precis, ele accept+ propunerea' Se #0ndesc c+ vor pleca la primele motive de
nemultumire' Dar abia dup+ ce s-au c+s+torit -si dau seama de #reseala pe care au f+cut-
o' 5ti dau numai dou+ motive 7care par stupide8 pentru care aceste femei nu divorteaz+
imediat"
(n motiv ar fi m0ndria" &)um, dup+ ce toat+ lumea m-a v+zut mireas+, dup+ ce toti au
crezut c+ sunt fericit+, cum s+ am puterea de a recunoaste c+ totul a fost o mare
minciun+? )um s+ am puterea de a recunoaste -n fata prietenelor c+ am fost p+c+lit+?
2as+, s+ mai treac+ timpul si divortez mai -ncolo'&
Din afar+ acest motiv pare stupid' Dar nu este' )0t de c3inuit+ este o femeie care
#0ndeste asa''' )0t de mult sufer+ de pe urma unui #est necu#etat'''
9ocmai pentru a evita un divort ulterior -ti spun c+ e bine s+ v+ desp+rtiti acum'
Poate c+ tu duci o viat+ crestin+ si te #0ndesti c+, oric0t ti-ar fi de r+u, nu vei divorta' Dar
-n loc s+ te #0ndesti c+ Dumnezeu -ti va da puterea s+ rabzi orice, nu ar trebui oare s+
-ntele#i c+ e mai bine s+ eviti o asemenea c+s+torie? Dac+ ai at0ta credint+ -nc0t s+ rabzi
un sot care -ti va face viata din ce -n ce mai trist+, de ce nu te ro#i la Dumnezeu s+ -ti dea
puterea de a astepta s+ #+sesti un om mai potrivit?
)rezi c+ e bine s+ 5l ispitesti pe Dumnezeu, accept0nd o c+s+torie numai din comoditate
sau din cine stie ce motive subiective?
(nele fete -si fac urm+toarea socoteal+" &Dup+ ce lumea ne-a v+zut -mpreun+ at0tea luni,
dac+ voi renunta acum la el se va zice c+ sunt o femeie usoar+'''& Stii cine va #0ndi
despre tine -n acest fel? 9ocmai femeile care, afl0ndu-se -n situatia ta, nu au avut curajul
de a -nfrunta pentru scurt+ durat+ sin#ur+tatea' Si acum -ncearc+ s+ se mint+, spun0ndu-
si c+ duc o viat+ fericit+' Dar c0nd v+d pe cineva care a avut mai mult curaj dec0t ele se
simt ji#nite' %es la atac'
)eilalti oameni vor aprecia -ns+ #estul t+u' 4 un #est care dovedeste st+p0nire de sine,
maturitate si -ntelepciune' 4 firesc s+ fie apreciat'
S+ vorbim acum putin despre ispita sin#ur+t+tii' <amenii care nu se tem de sin#ur+tate
ori au mare credint+ -n Dumnezeu si 5i simt tot timpul prezenta, ori au inimile de piatr+'
.imic nu se poate asem+na cu sin#ur+tatea' 7(neori m+ #0ndesc c+ pentru p+catele mele
cea mai mare os0nd+ vesnic+ ar fi sin#ur+tatea' )3inurile iadului s+ fie -nlocuite de
sin#ur+tate' S+ nu am parte nici de dra#ostea lui Dumnezeu, nici de a oamenilor' Asta mi
se pare cea mai #roaznic+ pedeaps+' .u stiu cum e de fapt -n iad' Dar m+ ro# ca
Dumnezeu s+ Se -ndure de mine si s+ m+ -nvredniceasc+ de m0ntuire'8 .esi#uranta
clipei viitoare e foarte #reu de -ndurat' De bine, de r+u, acum ai pe cineva l0n#+ tine' Dar
dac+ te desparti de el, ce va fi?
Dac+ ai avea al+turi de tine niste prieteni apropiati, sau m+car o prieten+ bun+, ti-ar fi
mai usor' Sau m+car dac+ p+rintii ti-ar fi aproape, tot ai avea un sprijin' Dar dac+ nu vei
avea pe nimeni care s+ te sustin+, sin#ur+tatea va fi foarte #reu de -nfruntat'
)0nd am fost p+r+sit de )+t+lina am suferit enorm' Desi stiam c+ nu ne potrivim, nu -mi
trecea prin cap c+ ea m+ va p+r+si' < dovad+ de dra#oste" m-a p+r+sit tocmai pentru c+
mi-a vrut binele, pentru c+ si-a dat seama c+ nu m+ poate -mplini' Dar sin#urul mod -n
care -mi putea reda libertatea era s+ -mi spun+ c+ s-a s+turat de mine' .u mi-a trecut prin
cap c+ s-a sacrificat pentru a-mi fi bine/ asta am aflat-o mult mai t0rziu' 5n clipa -n care
mi-a spus c+ vietile noastre se despart, parc+ mi-ar fi dat cu o piatr+ -n cap' 9ocmai
iesisem din spital, unde fusesem tratat de o form+ #rav+ de pneumonie' Am simtit c+
-nnebunesc' .u mai puteam m0nca, nu mai puteam dormi' 4ram disperat' )3iar dac+ ea
nu era o fat+ de nota AC, alti prieteni apropiati nu mai aveam' Si vreo dou+ s+pt+m0ni nu
am fost bun de nimic'
Pe c0t de mult bine mi-a f+cut p+r+sindu-m+, pe at0t de r+u mi-a f+cut ale#0nd tocmai
acel moment' )u o lun+ mai devreme, c0nd eu -i propuneam s+ ne desp+rtim, se
-ntristase tare' Pe mine m-a socat nu at0t desp+rtirea propriu-zis+, c0t modul si motivul'
1i se p+rea c+ tr+iesc ceva imposibil" s+ fiu p+r+sit de fata care mi s-ar fi d+ruit -n orice
moment, numai ca s+ m+ convin#+ de dra#ostea ei''' Dac+ as fi primit &ofranda& ei, nu
ne mai desp+rtea nimeni' ine c+ m-a ferit Dumnezeu de o asa c+dere'
Dac+ iei 3ot+r0rea s+ te desparti de el, ai #rij+ cum o faci' 6+-o -n asa fel -nc0t s+ suferiti
c0t mai putin' .u se poate s+ nu fii le#at+ de el, si s+ te desparti cu usurint+' 5n prietenia
voastr+ ai pus o parte din sufletul t+u/ si ce ai dat nu mai vine -napoi'
G0ndeste-te si la tine, si la el' 6+-l s+ -ntelea#+ c+ desp+rtirea e nu numai spre binele t+u,
ci si al lui' 5ncearc+ s+ #+sesti momentul potrivit pentru a-l p+r+si 7-n nici un caz c3iar
-nainte de a-si da examenul de licent+, sau de a da un concurs pentru an#ajare/ la esecul
sentimental s-ar ad+u#a si altele mai mari, si ar putea fi biruit de dezn+dejde' Doar stii c+
unii, trec0nd prin momente de dezec3ilibru psi3ic, au -ncercat c3iar s+ se sinucid+'8
5n acelasi timp vezi ca nu cumva s+ r+m0i l0n#+ el numai pentru c+ te santajeaz+,
amenint0ndu-te c+ se sinucide dac+ nu te c+s+toresti cu el' Dar b+nuiesc c+ te-ai ferit de
prietenia cu un tip at0t de dezec3ilibrat'
Dac+ sufletul t+u nu -si #+seste bucuria l0n#+ el, oare cum ati mai putea r+m0ne
-mpreun+? 7Sunt cazuri -n care un b+rbat nu vrea s+ se despart+ de o femeie numai
pentru c+ vede -n ea o p+pus+ #onflabil+ de proportii excelente' )3iar dac+ simte c+ ea
nu e fericit+, nu -l intereseaz+' Dac+ p+pusa functioneaz+, e bine' Dar -n momentul -n
care o femeie e tratat+ de un b+rbat ca o p+pus+ de plastic nu trebuie s+ aib+ nici un fel
de remusc+ri atunci c0nd -l p+r+seste'8
Ai curajul de a lua -n viata -n piept' 5ti va fi #reu o s+pt+m0n+, o lun+, sau c3iar c0teva
luni' Dar ai mult+ vreme -nainte, nu?
D+-ti seama, peste c0teva luni poti fi petit+ de un t0n+r care s+ fie exact cum -ti doresti'
Dar ce spun peste c0teva luni, poate si mai repede de o lun+' Poate si peste c0teva zile'
Ai #rij+ totusi s+ nu te arunci -n bratele primului b+rbat care -ti iese -n cale, si s+ te m+riti
la repezeal+, numai pentru c+ te-ai convins c+ el nu are defectele celuilalt' Poate c+ are
alte defecte, mult mai mari'
.u te #r+bi' Persoanele care au trecut prin dezam+#iri sentimentale sunt ispitite s+ -si
refac+ viata c0t mai repede' Si pot c+dea din lac -n put'
.u te #r+bi' Dup+ ce te rupi de omul de l0n#+ tine, prioritatea nu este s+ -i #+sesti un
-nlocuitor' Prioritatea este s+ te refaci, s+ te pui pe picioare' Abia dup+ ce ai ajuns la un
anumit ec3ilibru l+untric te poti #0ndi la m+ritis' Pentru c+ nu e corect s+ fii luat+ -n
c+s+torie p0n+ ce nu ai sc+pat de efectele naufra#iului'
Poate c+ vei trece prin momente #rele, -n care o s+ -ti vin+ ideea s+ pui m0na pe telefon
si s+ te -nt0lnesti iar cu vec3iul prieten' Poate c+, trec0nd prin locurile voastre preferate,
sau ascult0nd melodiile voastre de suflet te va birui dorinta de a fi l0n#+ el -nc+ pentru
c0teva zile' .u sufla -n focul -nc+ nestins' <ric0nd ti-ar putea s+ri -n oc3i sc0ntei' %ar
nesocotinta de a-ti bate joc de sufletul t+u sau de sufletul lui se iart+ #reu'
7Se poate totusi ca tu s+ fii deja desp+rtit+ de fostul prieten' .u e exclus nici ca, st0nd
departe de el, s+ -ti dai seama c+ 3ot+r0rea de a-l p+r+si a fost copil+reasc+ si c+ ar bine
s+ v+ c+s+toriti' Dac+ esti si#ur+ c+ ai ajuns la concluzia cea mai bun+, un telefon poate
fi salvator'8
<ricum, fii pre#+tit+ s+ treci prin ur#ia sin#ur+t+tii' )3iar dac+ pentru scurt+ vreme nu -ti
va fi usor' G0ndeste-te c0t de #reu le este fetelor care sunt p+r+site de prietenii lor'
Prieteni c+rora le-au d+ruit uneori nu numai inimile, ci si fecioria' )0t de disperate se
simt''' Au dat totul, si au fost date la o parte, ca niste juc+rii' 4le ar face orice pentru a fi
primite -napoi' Si, dac+ v+d c+ toate eforturile r+m0n zadarnice, fac #esturi necu#etate'
1i-as dori ca si o asemenea fat+ s+ citeasc+ aceast+ carte' S+ -ntelea#+ c+ nu are de ce s+
-i par+ r+u c+ a fost p+r+sit+' )+ dac+ &el& a fost at0t de lipsit de inim+ -nc0t s+ se poarte
cu ea ca si cu o juc+rie pe care o arunci dup+ ce te saturi de ea, nici dac+ ar fi luat-o de
sotie nu i-ar fi fost bine'
4 foarte probabil s+ ai prietene care au trecut sau trec prin aceast+ situatie' 5ncearc+ s+ le
fii c0t mai aproape' 1ai ales dac+ le b0ntuie #0ndul sinuciderii' Sinuciderea e cel mai
mare p+cat' Sunt o mie de motive care te pot aduce -n pra#ul sinuciderii, dar nici unul nu
st+ -n picioare' <ric0t de tare sufer+ cineva, sinuciderea nu rezolv+ durerea' )3iar si cei
care nu cred c+ sinuci#asii mer# -n iad, c3iar si cei care nu cred c+ exist+ viat+ dup+
moarte, -si dau seama c+ sinuciderea e #roaznic+' 9e lipseste de posibilitatea de a tr+i si
clipe mai bune' < dovad+ sunt cazurile celor ale c+ror tentative de sinucidere au esuat, si
care mai apoi au reusit s+ se pun+ pe picioare' 4i si-au dat seama c0t de mult ar fi pierdut
dac+ s-ar fi sinucis'
5ncearc+ s+ le ajuti pe prietenele tale care sufer+ c+ au fost p+r+site de prietenii lor -n
acelasi fel -n care ai vrea tu -ns+ti s+ fii ajutat+ dac+ ai fi -n aceeasi situatie' Spune-le ce
mare prostie ar fi s+ cad+ -n bratele primului venit' Ar trece de la o poveste trist+ la alta'
Dumnezeu nu Si-a -ntors fata de la ele' S+ aib+ -ncredere, s+ aib+ n+dejde' Dac+ nici
unul dintre oameni nu reuseste s+ le aline suferinta, dac+ nimeni nu -ntele#e furtuna din
sufletul lor, Dumnezeu e la datorie' 4 la locul 2ui' Si asteapt+ s+ vin+ -n ajutorul celor
care 5l c3eam+'
)e sans+ urias+ ne ofer+ credinta! <ric0t de mari ar fi impasurile prin care trec oamenii,
pot primi o m0n#0iere, pot primi putere, pot afla o sc+pare'''
Cuvi"te ctre cei care vor s se recstoreasc
)artea de fat+ se adreseaz+ -n primul r0nd tinerilor care vor s+ -si -ntemeieze o familie'
Dar -n zilele noastre sunt multi tineri care nu numai c+ au apucat deja s+ se c+s+toreasc+,
ci au si divortat' .u cred c+ #resesc adres0ndu-m+ -n c0teva pa#ini si femeilor care au
trecut printr-un divort si vor s+ se m+rite din nou' 7)a -n toate capitolele acestei c+rti,
lucrurile sunt -n e#al+ m+sur+ valabile si pentru b+rbati'8 *evin la stilul epistolar"
.u am trecut prin experienta divortului, asa c+ nu pot -ntele#e -n -ntre#ime ce e -n
sufletul t+u' .u stiu nici de ce ai divortat, si nici dac+ vina a fost a ta sau a lui' Voi
-ncerca s+ -mi spun totusi punctul de vedere si sper s+ nu #resesc prea mult' Din c0te
divorturi am apucat s+ v+d p0n+ acum, -n nici o situatie nu am descoperit pe cineva
pl0n#0nd' )u ani -n urm+ divortul era o dram+' Aproape -ntotdeauna cineva suferea
pentru c+ a fost -nselat de cel+lalt, aproape -ntotdeauna o inim+ r+m0nea sf+r0mat+' Azi
nu mai e asa' .u cred c+ e doar o coincident+ c+ cei pe care i-am v+zut divort0nd nu
p+reau s+ sufere' 1ajoritatea se desp+rteau de comun acord' )ulmea, unii foloseau
acelasi avocat' .u voiau dec0t s+ se despart+' Pentru mine a fost un soc s+ v+d cu c0t+
usurint+ divorteaz+ unii' )a si cum ar face piata' )a si cum divortul ar fi cel mai normal
lucru din lume'
9ocmai femeilor care au trecut prin astfel de divorturi vreau s+ le spun c0te ceva' Pentru
c+ m-am #0ndit de mai multe ori la ce le va rezerva viata' )elorlalte, care au fost
p+r+site de sotii lor, si care, cu inima -nl+crimat+, -i mai asteapt+ -nc+ s+ se -ntoarc+, nu
prea as sti ce s+ le spun'
Divortul e un esec' <ric0t de firesc pare divortul pentru omul contemporan, oric0te
justific+ri i se #+sesc, ideea c+ desp+rtirea unor oameni care s-au unit -n fata lui
Dumnezeu e un lucru bun -si are partea ei de ridicol' Sunt unii care nici m+car nu fac
cununie reli#ioas+' .u e de mirare c+ se despart' Dac+ nu au crezut -n Dumnezeu, au
avut parte de o experient+ pe care numai -n mod formal o numesc familie' Ar trebui s+ se
#+seasc+ un alt termen pentru ca cei care s-au c+s+torit doar civil s+ nu fie considerati
soti' 4i tr+iesc un concubinaj le#alizat, si nu e de mirare c+ se despart'
De ce divorteaz+ oamenii? 1ai ales pentru c+ nu i-a unit dra#ostea binecuv0ntat+ de
Dumnezeu' .u vreau s+ r+scolesc trecutul t+u scriindu-ti despre divort, dar dac+ vrei s+
te m+riti iar+si e bine s+ -ntele#i foarte clar unde ai #resit mai -nainte' )a s+ nu repeti
aceeasi #reseal+' Dac+ nu vrei s+ -ntele#i unde a fost eroarea, nu vei avea dec0t de
suferit" vei trece de la un sot la altul, tot astept0nd s+ #+sesti relatia perfect+' Dar
c+snicia nu e o loterie 7&< fi lozul c0sti#+tor, nu o fi?!'''&8' )+snicia e ceva extrem de
serios'
Stiu c+ directia -n care se mer#e ast+zi e aceea de a minimaliza esecul divortului" &e
normal s+ divort+m, poate c+ vom da de cineva mai potrivit'& <amenii care ies cu bine
dintr-un divort 7f+r+ s+ sufere8 sunt niste fiinte pe care mentalitatea modernist+ i-a
modelat cu succes' .umai c+ sufletele lor au fost foarte afectate de aceast+ tentativ+ de a
refuza socul divortului' 4i se simt victoriosi, dar nu -si dau seama c0t de fals+ e
presupusa lor victorie'
S+ fie oare un c0sti# faptul c+ un popor a reusit s+ uite c+ a pierdut ultimul r+zboi?
)0sti#ul ar fi fost s+ ias+ biruitor din respectiva -nfruntare'
5mi poti pune urm+toarea -ntrebare" &De ce s+ fie divortul un r+zboi pierdut, c0t+ vreme
nu am vrut s+ intr+m -n r+zboi?& Adic+" &Dac+ as fi considerat c+ nunta e un lucru
extrem de important, dac+ as fi considerat c+ trebuie s+ -mi ale# un b+rbat c+ruia s+ -i fiu
fidel+ p0n+ la sf0rsitul vietii, cu si#urant+ nu m-as fi m+ritat cu fostul meu sot' Dar am
considerat c+s+toria un fel de joac+, asa c+ nu re#ret deloc c+ am divortat'&
Altfel spus" e stupid s+ -i acuzi pe unii dintre cei care au divortat c+ si-au b+tut joc de
faptul c+ s-au unit -n fata lui Dumnezeu, c0t+ vreme ei nu consider+ c+ au f+cut aceasta'
Adic+ au perceput cununia reli#ioas+ doar ca pe un spectacol interesant, f+r+ s+ -si pun+
problema primirii binecuv0nt+rii lui Dumnezeu'
Dou+ #0nduri le#ate de aceast+ pozitie' (nii au -nteles foarte bine m+retia cununiei
reli#ioase' Dar, ajunsi la divort, au c+utat s+ stear#+ din inimile si din mintile lor tot ce
-nsemna amintire a celuilalt' Au c+utat s+ se mint+ sin#uri, si au reusit' Putini se afl+ -ns+
-n aceast+ situatie - pentru c+ dup+ ce ai -nteles m+retia nuntii nu mai poti divorta cu
usurint+'
)ei mai multi dintre cei care ajun# la divort au trecut prin 9aina )ununiei numai
accidental 7&dac+ toti fac )ununie si la biseric+, noi de ce s+ nu facem?&8'
Acestora nu li se poate reprosa numai faptul c+ au divortat' Problema lor principal+ a
fost lipsa credintei, sau mai de#rab+ prezenta unei credinte superficiale' 7<, c0t de trist+
este situatia celor care nu sunt nici reci, nici fierbinti, ci c+ldicei' Se simt ofensati dac+
cineva le spune c+ nu au credint+/ dar totusi credinta lor nu se exprim+ deloc prin fapte8'
Dac+ ar fi avut credint+ atunci c0nd s-au c+s+torit, ar fi avut #rij+ s+ -si alea#+ o perec3e
de care s+ r+m0n+ le#ati toat+ viata'
*epet" mi se pare o #reseal+ ca unor astfel de oameni s+ li se prezinte divortul ca fiind
un esec 7asta -n cazul -n care nu au f+cut copii/ dac+ -n urma unui divort r+m0n copii
care sufer+ - indiferent c0t de des li se permite s+ -si vad+ cel+lalt p+rinte - nu e nevoie
de ar#umente reli#ioase ca s+ dovedesti c+ esecul nu poate fi considerat o victorie8'
Divortul e esec atunci c0nd e privit din perspectiv+ spiritual+' )0nd oamenii refuz+ s+
priveasc+ viata prin prism+ crestin+ atunci divortul pare c0t se poate de normal'
Ai divortat si vrei s+ te m+riti din nou'
Dac+ nu ai credint+ -n Dumnezeu, atunci nu prea am ce s+ -ti spun' .u cred c+ exist+
familii fericite atunci c0nd sotii nu cred -n Dumnezeu 7exceptiile sunt rare" uneori
diavolul contribuie la linistea casei, astfel -nc0t sotii s+ fie -ntr-o stare de permanent+
automultumire, si s+ nu-si fac+ timp pentru a se #0ndi la Dumnezeu si la viata vesnic+8'
4u m+ -ndoiesc sincer c+ vei putea #+si un b+rbat care s+ te fac+ fericit+' 7Si oare ce
fericire ar fi aceea c0nd veti tr+i cu disperarea c+ dup+ moarte nu mai urmeaz+ nimic?8
.u -ti spun asta ca s+ te amenint' Pur si simplu asa v+d lucrurile' Si nu cred c+ solutia ar
fi s+ te minti sin#ur+ c+ ai credint+, numai ca s+ ai parte de un c+min fericit' )redinta
mimat+ nu numai c+ nu aduce fericire, ci, dimpotriv+, e un izvor nesecat de tristete
coplesitoare'
<, dar mai exist+ oare oameni care s+ nu cread+ -n Dumnezeu? Putini, foarte putini'
Statisticile arat+ c+ un num+r incredibil de mic de rom0ni s-au declarat atei' 1ajoritatea
cov0rsitoare s-au declarat crestin-ortodocsi' Deci sunt destule sanse ca si tu s+ te afli
printre ei'
Am mai spus c+ din aceast+ majoritate numai foarte putini duc o viat+ crestin+ real+, cu
slujbe, spovedanie, -mp+rt+sanie, sub -ndrumarea unui du3ovnic iscusit' Dar c3iar dac+
nu te afli -n aceast+ &minoritate&, totusi e extrem de important faptul c+ ai credint+' )+ tu
crezi c+ exist+ Dumnezeu, c+ exist+ viat+ dup+ moarte, si c+ va veni vremea -n care vom
da socoteal+ pentru toate faptele noastre'
Dac+ plec+m de la acest punct putem ajun#e departe, foarte departe' Adic+ dac+ ai
credint+, sansele tale de a avea parte de o familie -mplinit+ sunt foarte mari' De ce?
)3iar si numai pentru c+ stii c+ exist+ cineva care te poate ajuta, indiferent ce probleme
ai avea'
Dac+ ai credint+ si totusi ai divortat, s-ar putea ca peste c0tiva ani s+ -ti dai seama c+ ai
#resit desp+rtindu-te de b+rbatul t+u' Si e c0t se poate de firesc s+ -ncerci s+ te -mpaci cu
el' Pentru c+, desi din punct de vedere juridic sunteti divortati, din punct de vedere
reli#ios -nc+ sunteti c+s+toriti 7majoritatea oamenilor care divorteaz+ nici nu se #0ndesc
c+ -n fata lui Dumnezeu r+m0n sot si sotie/ pentru -ncuviintarea divortului, -n cazuri
foarte rare se aplic+ un anumit po#or+m0nt bisericesc' Dar cei care se despart civil f+r+
s+ li se aplice acest po#or+m0nt, neav0nd motive serioase pentru desp+rtire, r+m0n le#ati
prin le#+tur+ spiritual+'8'
Dac+ totusi e exclus s+ v+ -mp+cati 7el s-a rec+s+torit, nu mai vrea s+ fiti -mpreun+
etc'''8, atunci tu ai dou+ variante" ori s+ r+m0i sin#ur+, ori s+ te m+riti din nou' %deea de a
r+m0ne sin#ur+ e aproape exclus+ de majoritatea femeilor care divorteaz+ ast+zi' %ar cele
care r+m0n sin#ure o fac nu pentru a se ocupa c0t mai mult de viata spiritual+, ci pentru
c+ sunt firi lase, sau pentru c+ au ajuns s+ dispretuiasc+ familia'
Vrei s+ te m+riti''' Ai #rij+ ca de aceast+ dat+ s+ fie bine' Dac+ prima oar+ puteai spune
c+ nu erai destul de matur+, de aceast+ dat+ nu trebuie s+ mai #resesti'
)el mai mult te poate ajuta Spovedania' Poate c+ ti se pare ciudat c+ -n aceast+ carte a
ap+rut at0t de des cuv0ntul spovedanie' Dar av0nd -n vedere subiectul abordat, e c0t se
poate de normal s+ ne raport+m la el' 4xist+ unele lucruri pe care voiam neap+rat s+ le
pun pe 30rtie, si altele pe care le-am trecut -nt0mpl+tor 7de exemplu" f+cusem niste
comentarii le#ate de faptul c+ -ntr-un ziar a ap+rut un articol cu tema" ,,Adrian )opilu:
1inune s-a culcat cu sase sute de femei -n cincisprezece ani'& 5ti scriam c+ un astfel de
b+rbat nu stie aproape nimic despre femei, c+ dac+ nu cumva e c+s+torit deja va fi vai de
femeia care -i va fi sotie''' Dar dintr-o neatentie am pierdut fra#mentele respective''' .u
le-am rescris, nefiind foarte importante'8 Despre spovedanie -ns+ mi-ar fi fost foarte #reu
s+ scriu mai putin' Spovedania este str0ns le#at+ de .unt+' Si asta mai cu seam+ -n cazul
t+u' Ai trecut prin esecul divortului' Sufletul t+u e atins nu numai de divortul propriu-zis,
ci si de etapele pre#+titoare' )ine spune c+ a ajuns la divort p+str0ndu-si sufletul curat
aproape si#ur minte'
Stii cum sunt sufletele celor care au divortat? )a niste min#i vec3i' )opiii se pot juca cu
ele, dar nu sunt prea bune' Spovedania transform+ sufletul -ntr-o min#e nou+' .u -ntr-o
clipit+, ci -ncetul cu -ncetul' %mportant este s+ ai curajul de a face primul pas' Dumnezeu
te poate face nu numai la fel de t0n+r+ sufleteste cum erai la prima c+s+torie, ci c3iar si
mai t0n+r+' Vei -ntele#e de ce Du3ul Sf0nt este numit &D+t+tor de Viat+&, vei simti cum
sufletul t+u prinde puteri'
<ric0t de multe ti-as spune despre Spovedanie, p0n+ nu vei ajun#e tu -ns+ti s+ te
spovedesti nu ai cum s+ -ntele#i c0t de mare dar ne-a f+cut Dumnezeu r0nduind pentru
noi 9aina Spovedaniei'
Stiu c+ sunt unii care se spovedesc ca niste roboti, -n fiecare post, si cu toate astea nu se
vede -n ei nici o sc3imbare -n bine' Sunt la fel de iubitori de sine' (nde a fost atunci
roada Spovedaniei?
Spovedania nu are roade dec0t atunci c0nd este f+cut+ cu sinceritate, cu zdrobire de
inim+, cu dorinta de a te -ndrepta' Dac+ oamenii se spovedesc -ntr-un mod mecanicist,
dac+ doar -si -nsir+ p+catele si nu au luat 3ot+r0rea de a-si sc3imba viata, roadele nu
apar' Sau si mai r+u, dac+ oamenii ascund ceva la spovedanie, sufletul lor nu se poate
cur+ta' Au fost femei care s-au spovedit ani de zile, dar le-a fost rusine s+ spovedeasc+
p+catul avortului' Preotul zice -n ru#+ciunea de dezle#are" &P+catele pe care le veti
ascunde de mine, -ndoite le veti avea'''& Spovedania e ca o sabie cu dou+ t+isuri' &Si cum
s+ spun eu c+ am f+cut cutare sau cutare lucru, nu se va sminti preotul? 1ai bine -l
crut'''&
Dar el si pentru asta s-a f+cut preot, ca s+ primeasc+ spovedaniile credinciosilor' Asa c+
nu te -n#rijora" spovedeste-te sincer si Dumnezeu -ti va d+rui linistea'
)e ne facem? *+m0nem departe de >ristos numai din comoditate? Avem si aceast+
posibilitate'
9u, dac+ vrei s+ ai parte de o c+snicie -mplinit+, si s+ nu mai treci prin c0teva experiente
nepl+cute, ai face bine dac+ ai refuza comoditatea aduc+toare de durere'
Ai curaj! Viata te-a lovit' 1er#i -nainte! Dar ai #rij+ s+ ajun#i la liman'
Am vrut s+ -ti scriu acest capitol mai ales pentru un sin#ur sfat pe care -mi permit s+ ti-l
dau" nu te multumi cu jum+t+ti de m+sur+' Adic+'''
(nele femei divortate, ca si unele v+duve care vor s+ se m+rite a doua oar+, se simt ca
niste produse de second 3and" &acum ne vom m+rita cu cine-om #+si, numai s+ sc+p+m
de sin#ur+tate'&
)onsider c+ aceast+ mentalitate este foarte p+#uboas+ si fundamental #resit+' 5n
momentul -n care accepti un fel de compromis, -ti faci r+u sin#ur+' Stiu c+, si de aceast+
dat+, exceptiile exist+" au fost v+duve care s-au m+ritat a doua oar+ f+r+ s+ fie convinse
c+ oamenii pe care i-au ales sunt de calitate, si au descoperit c+ au pus m0na pe o
comoar+' Sufleteasc+, evident'
.u te juca cu viata ta! Da, experienta prin care ai trecut ti-a obosit sufletul' Parc+ nu mai
ai elanul si aripile de dinainte de prima c+s+torie' Dar nu trebuie s+ te multumesti cu
aceast+ stare' 2upt+-te s+ -ti recapeti vi#oarea pe care o aveai mai -nainte! Stii doar c+
alte femei -n situatia ta se tem s+ se mai m+rite' Si prefer+ sin#ur+tatea nu pentru a i-o
-nc3ina lui Dumnezeu 7ceea este un lucru extraordinar atunci c0nd e f+cut cu
-ntelepciune8, ci pentru a-si pl0n#e de mil+' 9u nu fi ca ele! Ai curaj! Dumnezeu te poate
ajuta s+ -nfloresti at0t de frumos -nc0t al doilea sot s+ nu simt+ niciodat+ c+ -n trecutul
t+u a existat un esec' S+ stie, dar s+ nu simt+'
Am vorbit nu demult cu o prieten+ de-a mea care a avut mari necazuri cu sotul ei' 1i-a
spus c+, dup+ ce a fost p+r+sit+ de el, nu mai are puterea s+ se m+rite din nou' Se simte
ca un rebut' A pierdut -ncrederea -n viat+' Desi e foarte t0n+r+, sufletul -i este b+tr0n'
Prietena mea a avut mare r+bdare cu sotul ei, r+bdare motivat+ mai ales de faptul c+ -l
iubea mult si c+ spera s+ -l aduc+ pe drumul isericii' iseric+ de care ea s-a apropiat
abia c0nd a simtit nevoia de ocrotire, nevoia de -ntele#ere' Abia dup+ ce sotul ei a
-nceput s+ devin+ violent' P0n+ la urm+ tot el s-a declarat nemultumit si a cerut divortul'
4a nu vrea s+ -ntelea#+ c+ poate lua viata de la -nceput' Dac+ -n prima c+s+torie a stat
departe de Dumnezeu, acum are ocazia s+ sc3imbe lucrurile' 7&ine c+ nu am copii'''&,
mi-a spus ea' Dar si dac+ ar fi avut copii ar fi putut #+si un sot si un tat+ potrivit' .u
usor, astfel de oameni nu se #+sesc pe toate drumurile' Dar l-ar fi putut #+si, asta e
important'8
4 trist s+ vezi o fat+ t0n+r+ simtindu-se rebut' 9ineretea e prin definitie perioada -n care
inimile sunt pline de elan, -n care simti c+ poti birui orice obstacol' 4 perioada -n care
aripile ti-au crescut si -ncepi s+ zbori' Dar prietena mea crede c+ aripile i s-au fr0nt' .u
mai are curajul s+ zboare' 9ocmai -n astfel de cazuri poate interveni >ristos" s+ sc3imbe
sufletele care se simt b+tr0ne' &)onstiinta de a fi rebut& e una dintre cele mai triste roade
ale c+sniciilor nefericite'
Pentru >ristos nimeni nu e rebut' Pentru >ristos nu e nimeni de m0na a doua' <ric0t ai fi
de obosit+, oric0t ai fi de s+tul+ de viat+, oric0t de paralizat ti-ar fi sufletul, exist+ )ineva
care poate repara lucrurile' .u fac propa#and+ reli#ioas+' Sau dac+ propa#anda e s+ le
ar+ti unor oameni aflati -n mijlocul m+rii un colac de salvare, atunci da, fac &propa#anda
colacului&' .u v+d de ce mi-ar fi rusine'
Dac+ vei avea curajul de a mer#e pe calea spovedaniei, tinut+ de m0n+ de un du3ovnic
iscusit, vei simti sin#ur+ m0n#0ierea si puterea dumnezeiasc+ ce te va acoperi'
5ndr+znesc s+ le spun femeilor divortate care -n prima c+s+torie au stat departe de
Dumnezeu c+, dac+ vor mer#e pe calea credintei, vor avea parte de bucurii mult mai
mari dec0t cele pe care le-au cunoscut mai -nainte' Si a doua nunt+ le va umple sufletele
de -mplinire'
.u pot evita delicatul subiect al -n#rijirii si educ+rii copiilor' Dac+ ai r+mas cu copii din
prima c+s+torie, cu copii care vor mai creste l0n#+ tine ani buni, ai #rij+ ca nu cumva s+
le aduci un tat+ care s+ le -ntunece copil+ria' 5ntre cele mai triste experiente ale vietii
mele, dup+ moartea mamei, c0nd eram -n scoala #eneral+, a fost faptul c+ tata ne-a adus
o mam+ vitre#+ cu care nu numai c+ nu ne-am -mp+cat, dar am avut si destule conflicte'
.umai dac+ ai trecut prin ceva asem+n+tor ti-ai putea da seama c0t de mare este
impactul unui tat+ vitre# sau al unei mame vitre#e -n viata unui copil' De fapt, p0n+ si
termenul -n sine, &vitre#&, arat+ c0t de &dulce& poate fi prezenta sa atunci c0nd nu stie s+
se apropie de copii'
)itind acest capitol poate te #0ndesti" &de ce iserica nu d+ oamenilor ocazia de a-si
reface viata? De ce atunci c0nd o femeie vrea s+ divorteze, p+rintele du3ovnic -i spune
s+ -si rabde sotul care o -nseal+, care o -njur+ si o bate? Din moment ce viata acestei
femei se poate reface foarte usor, cu ce drept du3ovnicul -i recomand+ s+ sufere?&
.u cred c+ ti-e usor s+ -ntele#i c+ du3ovnicul nu #reseste' 4l vede lucrurile prin alt+
prism+" stie c+ prin femeia credincioas+ se poate m0ntui si b+rbatul necredincios 7adic+
poate deveni credincios8' 5n momentul -n care o femeie renunt+ la divort pentru c+ asa a
sf+tuit-o du3ovnicul ei, dac+ deci prefer+ s+ poarte #reaua cruce a r+bd+rii, -nseamn+ c+
ale#e bucuriile vesnice -n locul celor trec+toare' 4a stie c+ fiecare suferint+ si fiecare
lacrim+ sunt v+zute de Dumnezeu' (nei femei b+tute de b+rbatul ei i s-a ar+tat 1aica
Domnului, care a acoperit-o cu Sf0ntul ei Acoper+m0nt' *+bdarea aduce o cunun+ mare'
Si dac+ b+rbatul se poc+ieste, c3iar pe patul de moarte, -ti dai seama c0t de mare e
bucuria unei astfel de sotii?
5ncearc+ s+ -ntele#i la ce situatie 3aotic+ s-ar ajun#e dac+ iserica ar avea o atitudine
lax+ -n privinta divortului" atunci c0nd -ntr-o familie ar fi probleme mari, sotii ar ale#e
imediat desp+rtirea' 6amilia ar fi -nteleas+ doar ca un spatiu al relax+rii, al momentelor
pl+cute' Si cum ar ap+rea crucea, sotii ar fu#i de ea' 5n traditia crestin+, dac+ doi oameni
se unesc -n fata lui Dumnezeu, trebuie s+ o fac+ av0nd credinta c+ vor r+m0ne pentru
totdeauna -mpreun+" si la bune, si la rele'
.u cred c+ e cazul s+ mai continui cu aceste explicatii" doar esti deja divortat+ si aceast+
problem+ nu te mai fr+m0nt+/ -ntr-un text despre -ntemeierea unei familii nu consider c+
e cazul s+ m+ adresez femeilor a c+ror c+s+torie a ajuns -ntr-un punct critic' Sper s+ o fac
cu alt+ ocazie, c0nd voi scrie o carte despre &*+zboaiele din familie&'
As mai ad+u#a un #0nd c+tre femeile v+duve" dac+ r+m0neti p0n+ la sf0rsitul vietii
credincioase sotilor vostri, foarte bine faceti' Dar dac+ r+m0neti sin#ure numai de #ura
lumii si -n mod special a soacrelor, r+u faceti' Sufletele voastre vor fi cov0rsite de
m03nire' Poate c+ este mai bun+ o a doua c+s+torie dec0t o v+duvie care ucide sufletul
prin sin#ur+tate, sau care se mentine la starea de plutire prin aventuri de care nu stie
lumea' 9otul este s+ -ntele#i care e rostul vietii si s+ mer#i -n asa fel -nc0t s+ nu te abati
de la destinatie'
(....dar brbatul este mai e-al dec,t &emeia...(
(nul dintre principalele motive de tensiune care apar -n familie este lupta pentru
suprematie" care s+ fie seful' )asa se transform+ -n arena unui r+zboi de durat+ -n care
fiecare vrea s+ -si impun+ voia -n fata celuilalt' )0t+ vreme dra#ostea este cov0rsitoare,
sotii nu -si pun problema suprematiei' Dar, c0nd dra#ostea se -mputineaz+, locul r+mas
liber se vrea acoperit de iubire de sine' Si -ncepe lupta'
(nii tineri -si pun problema suprematiei -nc+ -nainte de a se c+s+tori' Si bine fac' Dar
solutia pe care o dau nu tine/ fiecare zice" &< s+ facem cum vrei tu, numai s+ nu ne
cert+m!&
)0t+ vreme tinerii nu au dec0t diver#ente privitoare la pr+jitura pe care o vor m0nca la
cofet+rie sau la filmul pe care -l vor vedea, nu au cum s+ -si dea seama c+ -n familie
motivele de contrazicere sunt mult mai serioase'
Ar fi ideal s+ pot l+muri problema suprematiei -n c0teva pa#ini' Dar mi se pare prea
vast+ pentru a o epuiza aici' 1+ voi rezuma la a prezenta c0teva opinii ale altora si
c0teva #0nduri personale'
4l, cu elan" &5ntr-o familie normal+, b+rbatul este capul'&
4a, ironic" &%ar femeia este #0tul, si -l z#0lt0ie -n toate p+rtile, cum vrea ea'''&
)am asta e directia -n care mer# feministele de ast+zi, trec0nd cu vederea faptul c+ #0tul
nu se poate misca dac+ nu primeste comanda de la cap'
5n momentul -n care -ncerc+m s+ discut+m cine e firesc s+ aib+ suprematia -ntr-o familie,
e normal s+ stim de pe ce pozitii discut+m'
2a baza raporturilor dintre b+rbat si femeie st+ ori o conceptie reli#ioas+, ori o conceptie
pe care am putea-o numi filosofic+' 1+ refer la filosofia vietii pe care si-o construiesc
cei care respin# orice cunoastere reli#ioas+'
Atitudinea dominant+ este cea prin care b+rbatul este &seful familiei&' )3iar -n familiile
-n care sotii sustin c+ femeia este e#al+ cu b+rbatul, practica este diferit+ de teorie' (n
pumn -n mas+ rezolv+ dilemele f+r+ prea mult+ filosofie 7c3iar dac+ mentalitatea
contemporan+ a izbutit s+ creeze modelul femeii-b+rbat, cum e .i@ita, femeie care
domin+ psi3ic orice mascul, totusi femeile care s-au l+sat duse de valul puterii nu au
reusit s+ devin+ majoritare/ multe au divortat tocmai pentru c+ b+rbatii nu le-au acceptat
nici toanele si nici aerul dictatorial8'
4xist+ mai multe moduri -n care b+rbatul poate domina femeia'
Primul este violenta' +rbatul impune, b+rbatul porunceste' Simte c+ femeia se teme de
el si devine din ce -n ce mai r+u' Dac+ -si d+ seama c+ oric0t de brutal ar fi, femeia nu va
avea curajul s+ divorteze, duritatea lui nu va mai avea limite' 6emeia va deveni o sclav+'
7Asta se -nt0mpl+ mai ales c0nd b+rbatul sufer+ de patima b+uturii" putini betivi nu sunt
violenti cu nevestele sau cu copiii lor'8 .u e nevoie s+ detaliez" sunt convins c+ nu -ti
doresti un astfel de sot'
Al doilea mod prin care o poate domina este amenintarea cu infidelitatea" &.u faci ce zic
eu? .u esti o sotie bun+' < s+ m+ duc s+ -mi caut alta, numai s+ fac+ ce spun eu'& Acest
mod tine c0nd femeia -si iubeste foarte mult b+rbatul, c0nd ar face orice numai s+ nu -l
piard+'
Al treilea mod la care voi face referire 7sunt mai multe, dar nu le -nsir pe toate8 este cel
-n care -n familie exist+ ec3ilibrul pe care -l vrea Dumnezeu" &b+rbatul este cap femeii,
asa cum si >ristos este cap isericii'''& 6emeia este &slava& b+rbatului' %at+ o teorie
interesant+' Dar oare cum se pune -n practic+?
Atunci c0nd m-am c+s+torit, la citirea Apostolului am fost atent dac+ citetul citeste exact
ce scrie acolo sau zice varianta prin care se deformeaz+ uneori textul biblic 7-n loc de
&iar femeia s+ se team+ de b+rbat&, el zicea de multe ori &iar femeia s+-l respecte pe
b+rbat&8' A trecut testul, a citit corect'
Diferenta mi se pare important+' 6emeia de azi, c0nd aude -n biseric+ c+ trebuie s+ se
team+ de b+rbat, se duce cu #0ndul la faptul c+ si crestinii -si educ+ sotiile folosindu-se
de arma fricii' Si urec3ea ei e mai sensibil+ la su#estia de a-si respecta b+rbatul'
Voi -ncerca s+ propun ca model de relatie -ntre sotii care cred -n Dumnezeu tocmai
modelul pe care -l propune iserica/ si cred c+, departe de a fi utopic, este c0t se poate
de practic, si duce la mult+ -ntele#ere' .u stiu ce solutie ar putea exista pentru sotii care
nu cred -n Dumnezeu" e#alitatea at0t de tr0mbitat+ dintre b+rbat si femeie mi se pare de
o mie de ori mai utopic+ dec0t ceea ce propune 4van#3elia' )ititoarele care nu au
credint+ -n Dumnezeu nu au cum s+ fie de acord cu ceea ce voi scrie mai jos' %ar cele
care au credint+ vor fi probabil putin surprinse s+ vad+ cum, dup+ at0tea pa#ini -n care
am scris lucruri de bun-simt 7cel putin asa sper8, acum mi-as da arama pe fat+ pentru a
face apolo#ia tiraniei masculine'
Departe de mine o asemenea intentie' Atunci cum de sunt de acord cu faptul c+ femeia
trebuie s+ se team+ de b+rbat?
4 nevoie de o explicatie" s+ se team+ de b+rbat femeia care stie c+ b+rbatul -i este cap'
Sf0ntul Pavel se adresa -n acel pasaj femeilor crestine, nu oric+ror femei'
)0nd b+rbatul e cap, c0nd el se m0ntuieste conduc0nd cu c3ibzuint+ familia, femeia
supun0ndu-i-se, e firesc ca aceasta s+ aib+ constiinta c+ dac+ nu -si va asculta b+rbatul va
face ceva potrivnic lui Dumnezeu'
Ascultarea fat+ de b+rbat nu este total+" femeia nu trebuie s+ -si asculte b+rbatul atunci
c0nd acesta -i cere s+ fac+ ceva r+u 7de exemplu un avort sau perversiuni sexuale8' Prin
urmare, aceast+ ascultare nu are un aspect dictatorial' 5ntr-o familie crestin+ b+rbatul se
consult+ cu sotia lui -n toate problemele importante, si nu de putine ori sotia #+seste
rezolv+ri mai bune si mai practice'
*elatia cerut+ de 4van#3elie nu -l favorizeaz+ pe b+rbat' 2a baza familiei crestine st+
dra#ostea' <r, un sot iubitor nu ale#e comoditatea pentru a fi slujit de nevast+' %erar3ia
dintre b+rbat si femeie este cea pe care a ar+tat-o >ristos prin cuvintele" &)ine vrea s+ fie
-ntre voi -nt0iul, s+ fie slujitorul celorlalti'& +rbatul este cap femeii, este cel care poart+
#reutatea familiei, nu cel care d+ dispozitii'
6emeia se teme de b+rbat nu -n sensul c+ se fereste s+ fie lovit+ sau -njurat+, ci -n sensul
c+ -i e team+ c+ dac+ la un moment dat s-ar 3ot+r- s+ duc+ o existent+ de-sine-st+t+toare,
dac+ nu -ntele#e c+ rostul ei este s+ -i fie slav+ b+rbatului, binecuv0ntarea Domnului s-ar
retra#e de la ea'
&%ar femeia s+ se team+ de b+rbat'''&, adic+ s+ se team+ c+, dac+ desc3ide #ura mai mult
dec0t trebuie va primi c0teva palme, dac+ nu -l ascult+ va lua o b+taie sor+ cu moartea,
dac+ nu -i face m0ncarea la timp va dormi pe pres' 6emeia s+ se team+ de b+rbat, s+
tremure -n fata lui, s+ stea ca o roab+ ascult0ndu-i poruncile' %at+ o ipostaz+ de care se
-n#rozesc feministele' Si au dreptate' )um s+ nu te -n#rozesti c0nd c+s+toria -ti ofer+ o
#am+ lar#+ de torturi, de la certuri p0n+ la b+taie? &Ar trebui s+ fii masoc3ist+ ca s+ te
mai m+riti' Dec0t o astfel de nunt+, mai bine lips+'''&
Sunt oarecum de acord cu aceast+ pozitie' Sau mai de#rab+ as fi cu totul de acord dac+
ar fi justificat+' .umai c+ Apostolul nu se refer+ la b+t+i sau la mustr+ri dure, ci se refer+
la cu totul altceva' 4xplic0nd la ce se refer+ Apostolul Pavel voi m+rturisi si c+ nu cred
c+ exist+ o relatie mai minunat+ -ntre b+rbat si femeie dec0t cea pe care o arat+ Sf0nta
Scriptur+' +rbatii sunt -ndemnati s+ -si iubeasc+ femeile asa cum si >ristos iubeste
iserica' < astfel de iubire exclude duritatea' < astfel de iubire r+stoarn+ raportul dintre
b+rbat si femeie -n sensul c+ b+rbatul nu mai este sef, nu mai este st+p0n, ca -n reli#iile
precrestine" b+rbatul este robul iubirii sale, si e #ata s+ -si pun+ sufletul pentru aceast+
iubire binecuv0ntat+ de Dumnezeu'
(n p+rinte spunea c+, din perspectiv+ evan#3elic+, nu e mai #reu s+ fii femeie, ci e mai
#reu s+ fii b+rbat' Adic+ e mai usor s+ te lasi condus+ de b+rbatul t+u, care poart+ o
responsabilitate mai #rea dec0t a ta' 4 mult mai #reu s+ conduci cu pricepere dec0t s+ te
lasi condus+ de cel pe care Dumnezeu l-a r0nduit s+ conduc+'
Dumnezeu a dat anumiti talanti b+rbatilor si anumiti talanti femeilor' Atunci c0nd femeia
e sefa, c0nd ia deciziile, c0nd -si domin+ sotul, ne afl+m -n fata unei situatii anormale"
femeia a c0sti#at concursul or#anizat de aceast+ lume care a provocat-o s+ fie mai sus
dec0t b+rbatul ei' Dar din punct de vedere crestin femeia s-a ratat' 7.u m+ refer dec0t la
cazurile -n care femeia -ncearc+ s+ -si domine sotul' )e e de f+cut c0nd b+rbatul e prea
molatic, c0nd nu e -n stare s+ conduc+ sotia? 6emeia sa trebuie s+ fie constient+ c+ dac+
nu ar aprecia corect situatia ar avea de suferit am0ndoi' Problema este c+ prea multe
femei se consider+ -n aceast+ situatie numai pentru a-si justifica patima m0ndriei'8 Viata
crestin+ are cu totul alte criterii de evaluare dec0t lumea aceasta' Si femeile care tin cont
de criteriile lumii acesteia se vor simti la Judecat+ ca studentii care nu au -nv+tat pentru
un examen'
5nainte de a se m+rita, orice fat+ crestin+ ar trebui s+ -ntelea#+ c+ ale#e o cale -n care
trebuie s+ se supun+ b+rbatului' Aceast+ idee trebuie s+ -i fie clar+ -nainte de a se m+rita'
5n pre#+tirea pentru nunta la care m+ refer intr+ -n mod obli#atoriu si cur+tarea mintii de
toate modelele de tipuri pe care le ofer+ lumea aceasta'
Dar oare problema ar fi numai la femei? 7.u m+ asteptam s+ ajun# s+ tratez si aceast+
problem+, as fi vrut s+ fac o carte mai scurt+ si mai usor de citit' Dar cred c+ as #resi
dac+ as s+ri peste lucruri at0t de importante'8
De ce exist+ numai feminism si nu si &b+rb+tism&? .u am auzit de vreun curent cu acest
nume' )red c+ nu exist+ totusi o miscare &b+rb+tist+& tocmai pentru c+ b+rbatii stiu s+ -si
impun+ drepturile si f+r+ a#itatie social+' +rbatul este st+p0nul casei" el poate s+
porunceasc+, el poate s+ -njure, el poate c3iar s+ loveasc+' )e nevoie ar avea s+
primeasc+ si alte drepturi? )0nd are nevoie de vreun drept si-l ia sin#ur' 6eminismul a
ap+rut ca o reactie fireasc+ fat+ de comportamentul brutal al acestui #en de b+rbati'
(nele femei au vrut s+ protesteze fat+ de durit+tile b+rbatilor lor' .umai c+ protest0nd
fat+ de comportamentul acestora au protestat de fapt si fat+ de propria lor ale#ere'
.imeni nu le-a obli#at s+ ia astfel de soti' .imeni nu le-a obli#at s+ se m+rite cu b+rbati
cu un altfel de comportament'
Si care ar fi fost alternativa?
S+ prezent+m foarte pe scurt tipul b+rbatului crestin 7b+rbat care are sanse s+ fie
considerat fraier de c+tre ceilalti, s+ fie considerat slab de -n#er, s+ fie dispretuit pentru
ceea ce face -n mod firesc8'
&+rbatul crestin e perfect, e cel mai'''&, si acum as fi putut -nsira o list+ cu virtuti'
.umai c+ b+rbatul crestin nu e perfect''' 4l nu e un om care nu poate #resi, ci e un om
care tinde permanent s+ se apropie de modelul ideal'
S+ prezint pe scurt acest model" e b+rbatul care -si iubeste femeia precum >ristos iubeste
iserica, si este plin de dra#oste, de -ntele#ere' Se poart+ foarte delicat cu sotia sa, si -i
este cap tocmai prin virtutile sale' 4l nu se impune drept cap al familiei, dar -n mod
natural virtutile si talantii s+i -l impun' 4l nu are nevoie nici de tipete, nici de palme
pentru a-si convin#e sotia' 4l nu cunoaste alt limbaj dec0t cel al dra#ostei' Se -ntele#e c+
atunci c0nd un astfel de b+rbat are o sotie mai putin credincioas+, o sotie mai cic+litoare,
va avea parte si de esecuri' Strate#ia pe care o foloseste b+rbatul crestin e aceea de a-si
convin#e sotia s+ fac+ -n deplin+ libertate ceea ce trebuie' Sotul crestin nu impune, el
respect+ libertatea sotiei sale' 4l stie c+ e mai bine s+ renunte dec0t s+ -si impun+ cu forta
punctul de vedere'
P+rintele Sofronie de la 4ssex spunea c+ orice ascultare ar face c+lu#+rul, dac+ o face -n
sil+, dac+ o face c0rtind -n inima sa, pierde cununa' 2a fel se poate spune si despre sotiile
care fac -n sil+ ceea ce le cer b+rbatii lor' (n sot crestin nu va c+uta s+ fie st+p0n, nu va
c+uta s+ se impun+ prin mijloace exterioare' Va prefera s+ fac+ el ceea ce sotia sa refuz+
s+ fac+'
Ar fi multe de spus despre sotul crestin sau despre sotia crestin+' Dar m+ voi limita s+
precizez c+ atunci c0nd se pre#+teste pentru nunt+ un t0n+r crestin trebuie s+ se
acomodeze cu pozitia sa de viitor sot' 9rebuie s+ -ntelea#+ c+ nu va avea voie s+ -i dea
nici m+car o palm+ sotiei sale' .u e multumit de o ipostaz+ at0t de domoal+? .u are
dec0t s+ refuze familia crestin+' < familie nu poate fi crestin+ numai pe buc+ti' Dac+
-ntr-o sin#ur+ directie pierzi teren, nu esti pre#+tit pentru nunt+'
+rbatul e cap femeii''' Grea si ap+s+toare r+spundere' 71-am #0ndit c+ din cauza prea
multor cazuri -n care b+rbatul exa#ereaz+ pozitia de cap, si devine sef al femeii, ar fi
bine s+ tratez si subiectul raportului dintre sexe' )3iar si numai pentru a-mi manifesta
dezaprobarea fat+ de comportamentul prea dur al unor soti fat+ de sotiile lor'8
)um -ntele# eu pozitia de cap? )are e diferenta dintre responsabilit+tile mele si ale
sotiei? 1ai exact, ce fac eu si nu face )laudia, si invers?
%at+ o -ntrebare la care -mi e #reu s+ r+spund' (nul dintre putinele lucruri pe care l-a
f+cut sotia mea si eu nu -l fac a fost le#at de copil" ea l-a purtat -n p0ntece, ea l-a n+scut,
ea l-a al+ptat 7c+ la capitolele sp+lat, 3r+nit cu biberonul sau adormit am &scris& cot la
cot8'
5n rest, treaba -n cas+ o -mp+rtim -ntotdeauna -n functie de timpul fiec+ruia 7dac+ ea
m+tur+, eu sp+l pe jos si invers8' .ici acum, c0nd e -ns+rcinat+, nu m+ las+ s+ fac eu
totul, ci m+ ajut+ dup+ puteri' 4u m+ simt cap mai ales -n ceea ce priveste viata
spiritual+' 5n momentul -n care cred c+ trebuie s+ -ndrept+m ceva, -n momentul -n care
-mi dau seama c+ #resim cu ceva, -i spun )laudiei si mer#em s+ vorbim cu du3ovnicul
nostru' Pot afirma -ns+ c+ nici m+car -n problemele spirituale rolul de sprijin nu este
exclusiv al meu' Au fost multe situatii -n care )laudia m-a sprijinit pe mine'
5n ceea ce priveste micile tensiuni din familie am ales o solutie care mi s-a p+rut de mare
folos pentru linistea c+minului" aproape -ntotdeauna c0nd au ap+rut ne-ntele#eri, am
-ncercat s+ las de la mine 7nu -ntotdeauna, au existat si situatii -n care -mi era team+ c+
dac+ las de la mine #resesc8' .u mi-a fost usor' 1ai ales c0nd ea -mi #+sea nod -n
papur+'
Datoria de a fi cap sotiei e datoria de a-i fi model' 5n clipele -n care femeia e aproape de
dezn+dejde trebuie s+ #+seasc+ -n b+rbat un sprijin' )red c+ -i sunt cap sotiei mele prin
faptul c+ -i sunt sprijin' S-a -nt0mplat din c0nd -n c0nd s+ nu mai aib+ putere s+ mear#+
-nainte 7viata av0nd #reut+ti din belsu#8, si eu am luat-o de m0n+' .u stiu dac+ -i sunt un
&cap& iscusit' 7De c0teva ori un prieten mi-a reprosat c+ nu stiu s+ m+ impun -n fata
)laudiei, c+ sunt prea moale si c+ ar trebui s+ fiu mai dur/ dar prin duritate se poate
impune orice m+celar' )onsider c+ adev+ratul b+rbat e cel care stie s+ -si st+p0neasc+
m0nia, care stie s+ fie ec3ilibrat si s+ se impun+ numai prin forta dra#ostei' *oadele
r+bd+rii nu apar pe loc, e drept, dar sunt bo#ate si frumoase'8
4xist+ anumite diferente structurale -ntre b+rbat si femeie" cea mai usor de observat e c+
b+rbatul e mai puternic, femeia mai sensibil+' +rbatul protejeaz+, femeia are nevoie de
protectie 7asta nu -nseamn+ c+ femeia nu -si ocroteste la r0ndul ei b+rbatul prin dra#ostea
cu care -l -nconjoar+8'
Dac+ relatia dintre b+rbat si femeie trebuie s+ aib+ ca model relatia dintre >ristos si
iseric+, nu mai putem spune nici c+ b+rbatul este sef, nici c+ este avantajat' 4l e baza
familiei, el trebuie s+ #+seasc+ iesirile din impas'
1i se pare c+ tensiunile le#ate de cine c0nt+ mai tare -ntr-o familie, cocosul sau #+ina,
sunt izvor0te din inimi pline de m0ndrie si de iubire de sine' )u c0t vei #+si un om mai
putin m0ndru, cu at0t -ti va fi mai bine' Si cu c0t vei fi mai smerit+ tu, cu at0t mai bine -i
va fi lui'
Atunci c0nd te m+riti e important s+ iei un om cu care simti c+ te completezi foarte bine'
Dac+ v+ dati seama de la -nceput c+ -ntre voi e armonie, armonie va fi si dup+ nunt+'
Dac+ sunt anumite nepotriviri, dar am0ndoi aveti dorinta de a v+ modela astfel -nc0t s+
evitati tensiunile, p0n+ la urm+ aveti toate sansele s+ reusiti' Dar dac+ din start fiecare
vrea s+ -si impun+ punctul de vedere -n fata celuilalt, atunci nu are cum s+ v+ fie bine'
Pur si simplu sentimentul care v+ uneste nu este dra#oste' (n cuv0nt al Scripturii ne
spune c+ &dra#ostea -ndelun# rabd+, dra#ostea e binevoitoare''', nu caut+ ale sale'''&
Dra#ostea care caut+ supunerea celuilalt nu e dra#oste' Si sansele ca o astfel de relatie s+
se transforme -n dra#oste sunt foarte mici'
Sper c+ vei simti c+ dra#ostea nu le caut+ pe ale sale, ci pe ale celuilalt' )+ vei simti c0t
de minunat este s+ tr+iesti pentru cel+lalt' Si sper c+ -ti vei da seama c+ o astfel de
dra#oste trebuie p+strat+ cu mult+ #rij+' Sunt momente -n care parc+ lumea -ntrea#+ se
lupt+ s+ ucid+ dra#ostea dintre soti' Sunt momente -n care dra#ostea se va -mputina si
vei ale#e s+ faci nu cum -i place lui, ci cum -ti place tie' )omoditatea te va birui, iubirea
de sine va r+bufni'
S+ nu te sperii prea tare" suntem oameni supusi #reselii' (nii au fost at0t de marcati de
propriile lor izbucniri e#oiste -nc0t nici nu au mai avut curajul de a le recunoaste ca
#reseli, au -ncercat s+ se -ndrept+teasc+, si au pornit pe drumul surp+rii -ntele#erii
familiale' S+ tii cu dintii de dra#ostea pentru sotul t+u' )ineva mi-a spus" &Dra#ostea de
la -nceput este n+valnic+' Dar dac+ nu e p+strat+ cu #rij+, dac+ nu e udat+ ca o floare, din
cauza #reut+tilor si a necazurilor vietii se usuc+' )eea ce r+m0ne nu mai seam+n+
aproape deloc cu ceea ce a fost la -nceput'&
Asa c+ pre#+teste-te pentru o lupt+ cu tine -ns+ti' )ea mai si#ur+ cale de a te lupta pentru
dra#ostea voastr+ aceasta este" s+ l+sati fiecare pentru cel+lalt'
Si nu -ti recomand s+ te porti -n asa fel -nc0t s+ pari proast+, ca prin -n#+duinta ta s+ -i
dai ap+ la moar+, astfel -nc0t -n timp s+ se transforme -ntr-un mic dictator &de
apartament&' )i, f+r+ s+ renunti la demnitate, s+ lasi de la tine -n asa fel -nc0t el s+ simt+
c+ o faci nu pentru c+ esti slab+, ci pentru c+ -l iubesti' 4fectul e puternic" dac+ te iubeste
va fi st0njenit s+ vad+ cum dra#ostea ta se arat+ -n fapte'
1i-as fi dorit ca cineva s+ fi scris un &1anual pentru victoria -n r+zboiul din cas+&, adic+
un #3id -n care sotii s+ fie pov+tuiti ce s+ fac+ pentru a nu l+sa dra#ostea s+ se
-mputineze' (n #3id care s+ te -nvete nu cum s+ te lupti cu cel+lalt, ci cum s+ cedezi -n
r+zboiul cu cel+lalt' Victoria real+ nu este a celui care -si impune punctul de vedere, ci a
celui care, din prea mult+ dra#oste, cedeaz+'
Au fost situatii -n care m-am -nc+p+t0nat s+ o convin# pe )laudia c+ e bine s+ proced+m
asa cum zic eu' Si, luat de valul m0niei, am spus lucruri pe care nu le credeam/ dac+ as fi
avut mintea mai limpede mi-as fi dat seama c+ o r+nesc' Deci nu -ti scriu ca unul care a
f+cut numai #reseli mici fat+ de nevast+, si -n rest a -ncercat s+ lase de la el' )i -ti scriu
ca unul care a re#retat aproape de fiecare dat+ c0nd a -ncercat s+ -si impun+ punctul de
vedere' .u -ntotdeauna" mi se pare c+ sotia mea e uneori irascibil+ 7mai ales c0nd e
foarte obosit+8, si -i spun" &)laudia, dac+ ai spune despre ne-ntele#erea noastr+ tuturor
prietenelor tale, sunt convins c+ nici una nu -ti va da dreptate'& Poate c+ nu sunt destul de
-ntele#+tor fat+ de ea, dar c0nd nu -mi dau seama c+ as fi #resit cu ceva, nu -mi re#ret
#reseala'
5ncearc+ s+ -ti dai seama c+ directia -n care te modeleaz+ filmele, ziarele sau revistele
care te -nvat+ s+ fii c0t mai puternic+, s+ domini, s+ te impui -n fata b+rbatului, nu au
nimic -n comun cu dra#ostea adev+rat+' 4le te duc -ntr-o surp+tur+' Atunci c0nd vei fi
m+ritat+ vei avea ocazia s+ -ti dai seama foarte des de importanta renunt+rii la voia ta
pentru a p+stra dra#ostea' Vei avea de ales" ori cedezi tu, ori -ti creste iubirea de sine si ti
se -mputineaz+ dra#ostea'
Cum s m pre-tesc pe"tru cstorie
%at+ o -ntrebare pe care am auzit-o de la putine fete care voiau s+ se m+rite' Aceast+
-ntrebare mi se pare fundamental+, si fericiti sunt cei care au -nteles -nsemn+tatea ei'
6etele -l asteapt+ pe 6+t-6rumos, dar nu se #0ndesc cum s+ devin+ %lene )os0nzene'
&)um s+ nu stie, stiu" se fardeaz+, -si vopsesc p+rul, poart+ fuste scurte'''& Da, dac+ 6+t-
6rumos e personajul din reclama cu masina c+reia nu -i poate rezista nici o fat+,
pre#+tirea e bun+'
4u am vrut s+ m+ refer la 6+t-6rumosul care aduce nu un sac de bani, ci la 6+t-6rumosul
care aduce -mplinire -n viat+' 4xist+ pentru fiecare dintre noi o persoan+ care ne poate
aduce mai mult+ bucurie dec0t cea de care au parte eroii povestilor'
)red c+ -n orice poveste de dra#oste el este 6+t-6rumos si ea este %leana )os0nzeana'
)3iar dac+ el are o burt+ impun+toare sau ea are o celulit+ &de toat+ frumusetea&, fiecare
este pentru cel+lalt un personaj de poveste'
Si totusi, -n timp ce )os0nzenele lumii acesteia au o multime de retete pentru a fi c0t mai
atr+#+toare, celelalte )os0nzene nu stiu ce au de f+cut pentru a fi de nota AC'
)red c+ nu voi #resi spun0nd c+ de nunta pentru care te pre#+testi, de aceea vei avea
parte' 9e pre#+testi scurt0ndu-ti fusta p0n+ la limit+, vei fi tratat+ ca atare' 9e pre#+testi
-n post si ru#+ciune, vei fi tratat+ ca atare'
Prin acest capitol nu vreau s+ fac o distinctie -ntre cele care se pre#+tesc tin0nd cont de
cele materiale si cele care se pre#+tesc tin0nd cont numai de cele du3ovnicesti' )i -ncerc
s+ diferentiez -ntre cele care se pre#+tesc cum trebuie si cele care fac contrariul'
.u cred c+ este de ajuns ca o fat+ s+ se pre#+teasc+ de nunt+ spun0nd numai acatiste si
paraclise' .u cred c+ Dumnezeu vrea ca sin#ura directie pe care trebuie s+ mear#+ tinerii
care vor s+ se c+s+toreasc+ este pre#+tirea du3ovniceasc+' <amenii nu au numai suflet,
au si trup' Si cine -l ne#lijeaz+ #reseste mult'
Voi -ncerca acum s+ punctez directiile -n care avem de lucru" pre#+tirea trupeasc+,
pre#+tirea sufleteasc+, pre#+tirea du3ovniceasc+' 4le se afl+ -ntr-o relatie str0ns+, se afl+
-n interdependent+'
Dac+ prin pre#+tire du3ovniceasc+ e destul de usor de -nteles la ce anume m+ refer, prin
pre#+tirea sufleteasc+ e nevoie de nuant+ri' 7Sufletul nu este separat de du3, du3ul este
partea cea mai -nalt+ a sufletului'8 Prin pre#+tirea sufleteasc+ m+ refer la dou+ aspecte"
-mbun+t+tirea relatiilor cu semenii, -mbun+t+tirea comunic+rii cu acestia, si acumularea
unor anumite cunostinte' 9erapiile moderne care -mbun+t+tesc comunicarea -ntre oameni
#enereaz+ pe bun+ dreptate o anumit+ retinere a crestinilor fat+ de ele' <amenii sunt
priviti numai ca fiinte sociale, comunicarea are ca scop doar ad0ncirea conditiei de
&animal& social'
9otusi, nimic nu ne opreste ca, av0nd retinere fat+ de aceste terapii, s+ -ntele#em si
partea lor pozitiv+' (n t0n+r se pre#+teste de nunt+' 5i va trece lui oare prin cap c+ vor fi
momente -n care se va certa cu sotia sa? Poate c+ da' Dar sper+ c+ astfel de momente vor
fi c0t mai scurte' )e ar fi putut face altceva?
Dup+ nunt+ observ+m c+ mirajul de a fi l0n#+ persoana iubit+ a trecut" am obtinut fructul
dorit' Dac+ p0n+ la nunt+ l+s+m de la noi, fiindu-ne team+ c+ dac+ o vom r+ni va pleca
de l0n#+ noi, dup+ nunt+ intervine o anumit+ obisnuint+ cu cel+lalt' .u mai aler#i dup+
el, -l ai l0n#+ tine' Si atunci, -ntr-o anumit+ situatie -n care -nainte de nunt+ ai fi l+sat de
la tine, simti nevoia s+ ridici vocea, s+ -ti aperi p+rerile l+s0nd m0nia s+ se apropie de
inim+' De la tensiuni mici se poate ajun#e la tensiuni mari' Si dac+ intri -n jocul m0niei
-ti este foarte #reu s+ iesi'
)e se poate face? Dup+ ce tensiunile au -nceput, e normal s+ -ncerci s+ le opresti' Dar si
mai bine ar fi fost dac+ ai fi reusit s+ le eviti la timp'
5n viata familiei crestine exist+ alte re#uli dec0t -n viata celorlalte familii' 5n familia
crestin+ nu este important s+ te impui, s+ fii deasupra celuilalt' 5n familia crestin+
domneste le#ea iubirii" nimic nu este mai important dec0t a duce lupta cea bun+
-mpotriva m0ndriei, a patimilor si a poftelor'
Greseste sotul, sotia -l iart+ plin+ de -ntele#ere' Greseste sotia, sotul o iart+' 7&Dar la tine
-n familie asa e?&, poate m-ai -ntreba' 4u nu m+ propun ca model, si nu -ti scriu o carte
despre mine' )3iar dac+ eu mi-as scoate oc3ii cu )laudia -n fiecare zi, asta nu -nseamn+
c+ trebuie s+ nu fiu constient de modelul pe care trebuie s+ -l am -n fata oc3ilor' <ricum,
tind spre acest model' Si -mi pare r+u c+ nu lupt totdeauna cum trebuie' De altfel,
aproape la fiecare spovedanie m+rturisesc c+ am #resit fat+ de ea' Sunt si momente -n
care m+ pl0n# p+rintelui pentru micile ei #reseli' Dar mai t0rziu -mi pare r+u c+ am v+zut
minusurile ei si nu m-am -n#rijit de ale mele'8
6iecare zi din viata noastr+ de p0n+ la -nt0lnirea cu cel+lalt se va reflecta mai apoi -n
relatia noastr+ cu el' 4sti o fire prea posomor0t+? Se va vedea aceasta mai -ncolo' 4sti o
fiint+ irascibil+? Se va vedea' 4sti o fiint+ -nc3is+ -n tine? Se va vedea si aceasta' Puterea
dra#ostei -l poate face pe cineva -nc3is -n sine s+ devin+ c0t se poate de sociabil' Dar
dup+ nunt+ tr+s+turile sufletesti care au fost acoperite de timp ies la iveal+' 9rebuie dus+
o lupt+ sustinut+ -mpotriva lor'
(ite, cazul meu' 6aptul c+ am r+mas f+r+ mam+ de la o v0rst+ foarte fra#ed+ m-a f+cut
s+ fiu sup+rat ori de c0te ori mi se p+rea c+ nu mi se acord+ destul+ atentie' Si z#0riam'
7Si -nc+ mai z#0rii uneori'8 6aptul c+ m-am apucat de =o#a mi-a r+cit foarte tare inima,
si m-a f+cut o fiint+ mai putin sociabil+ 7oricum, inima mi s-a -mpietrit de la moartea
brusc+ a mamei mele8' 4i bine, aceste r+ni ale sufletului meu s-au reflectat -n relatia cu
sotia mea' *+nile s-au vindecat #reu'
10ndria nu iese usor din suflet' (nul sin#ur dintre preotii pe care i-am -ntrebat ce s+ fac
ca s+ scap de m0ndrie mi-a spus c+ o s+ scap usor" &5ti iese prin piele''''&, a zis -n #lum+'
Dar ori am avut eu pielea prea b+tucit+, ori nu stiu ce s-a -nt0mplat, c+ de m0ndrie nu am
sc+pat' )ele mai mari reprosuri pe care le am fat+ de mine -n relatia de familie este c+
-ncerc uneori s+-mi impun punctul de vedere -n fata sotiei, desi nu am dreptate, si c+ nu
am destul+ -ntele#ere fat+ de problemele pe care le are ea' Din afar+ e foarte simplu s+
judeci un om, dar dac+ -l cunosti mai bine -l vezi altfel'
&4i, si? Dac+ v+ iubiti, nepotrivirile se trec cu vederea!& 4 adev+rat, se trec, dar s-ar
putea renunta la anumite obiceiuri, la anumite atitudini' )0nd ne-am c+s+torit credeam
c+, iubindu-ne mult, vom renunta fiecare la ceea ce -l deranjeaz+ pe cel+lalt' Si -nc+ mai
cred' )eea ce nu mai cred este c+ dra#ostea sc3imb+ foarte repede' 5nainte credeam c+ e
de ajuns s+ -nconjuri pe cineva cu mult+ dra#oste si c+ sc3imbarea va veni de la sine'
Dar nu este de ajuns dra#ostea' 4 nevoie si de voint+' <ri oamenii nu -si dau seama
-ntotdeauna c+ defecte care li se par mici pot p+rea mult mai mari -n oc3ii celor de l0n#+
ei' )laudia nu a reusit s+ m+ convin#+ c0t de important este s+ nu mai fiu cu capul -n
nori' Sau mai bine-zis m-a convins, dar de -ndreptat nu m-am -ndreptat' De exemplu,
una dintre ultimele mele ispr+vi este c+ m-am dus s+ duc copilul la bunici neav0nd
copilul cu mine' Avusesem o -nt0lnire important+ 7prezentasem un material la un
simpozion teolo#ic8, si stiam c+ dup+ -nt0lnire urma s+ -mi duc copilul la bunici' Dar,
vorbind cu un prieten despre simpozion, m-am suit -n metrou f+r+ s+ -mi iau copilul'
Abia c0nd trebuia s+ cobor din metrou mi-am dat seama c+ nu am &corpul delict&'
1i se pare c+ am toate motivele s+ mi se treac+ cu vederea o asemenea #reseal+' Dar pe
)laudia #reselile de acest #en o -ntristeaz+' % se pare c+ nu acord destul+ important+
familiei' Desi eu fac mari eforturi pentru a fi un sot si un tat+ c0t mai bun'
Din c0te am vorbit cu alte sotii, #reselile mele sunt firesti, sunt usor de trecut cu vederea'
Dar pe )laudia o r+nesc' 1-am c3inuit vreo doi ani s+ o convin# s+ -mi accepte astfel de
#reseli' Dar nu am prea reusit' Sin#ura solutie care mi-a r+mas este s+ -ncerc s+ fiu si
mai atent, ca s+ evit s+ mai #resesc' Din afar+ s-ar putea spune c+ nu m-am impus -n fata
ei' Dar nu cred c+ asa ar trebui s+ m+ impun'
)um s+ te pre#+testi pentru nunt+?''' )red c+ renunt0nd la tot ceea ce stii c+ ar d+una
ec3ilibrului familiei din care vei face parte'
(ite, s+ lu+m exemplul unui betiv' )0nd nu bea e b+iat bun, s+ritor, are o sumedenie de
calit+ti' Si o fat+ se -ndr+#osteste de el' Are dreptul betivul s+ se c+s+toreasc+ cu ea? De
ce nu?
Are acest drept, numai c+ dac+ porneste -n viata de familie biruit de patima betiei, foarte
#reu se va mai l+sa de ea' (n betiv care nu divorteaz+ de sticla sa nu poate fi un sot bun'
5n clipa -n care un betiv are de #0nd s+ se c+s+toreasc+ ar trebui s+ se lepede de n+ravul
lui'
Si totusi, betivii se c+s+toresc' G+sesc -ntotdeauna fete care s+ aib+ -ncredere -n puterea
dra#ostei lor, fete care s+ spere c+ -i vor sc3imba' Dar acest vis se termin+ repede' 2a
prima b+taie -ncasat+, sotia -si d+ seama c+ s-a pripit m+rit0ndu-se' Dar e prea t0rziu'
&ine c+ eu nu sunt betiv+'''&, te-ai putea #0ndi' Dar si#ur nu esti? )red c+ fiecare dintre
noi avem sticla noastr+ de care suntem atasati, si ne este foarte #reu s+ ne desp+rtim'
Poate c+ -ti place s+ te -mbraci extrava#ant, poate c+ esti obsedat+ de bijuterii, poate c+
esti obsedat+ de''' 4u nu pot sti de ce esti obsedat+' Dar dac+ esti sincer+ cu tine -ti poti
da seama care e sticla ta' 4 bine s+ -ncerci s+ -ti cureti sufletul de patimi' Asta e cea mai
bun+ pre#+tire pentru nunt+' )u c0t sufletul t+u va fi mai curat, cu at0t sotul pe care ti-l
va trimite Dumnezeu va fi mai bun'
Dar cum ar fi tu s+ te pre#+testi s+ fii o sotie de nota AC si s+ iei un sot de nota L? 7De
nota AC nu ai putea fi, -ntotdeauna mai r+m0ne ceva de -ndreptat/ dar m+car la AC minus
tot merit+ s+ ajun#i'''8
)u c0t sufletul t+u devine mai curat, cu at0t discern+m0ntul t+u e mai fin, cu at0t ti se
dezvolt+ simtul de a deosebi binele aparent de binele real, cu at0t simti mai usor
diferenta dintre virtutea artificial+ si cea dob0ndit+ cu mult+ #reutate'
Vreau totusi s+ -ntele#i c+ s-ar putea ca tu s+ nu fii constient+ de patima care te
st+p0neste' (it+-te la oamenii obsedati de bani, si spune-le c+ sufer+ de patima l+comiei'
Ar s+ri ca arsi, p+r0ndu-li-se c+ tupeul t+u a dep+sit orice limit+' Dar de fapt tu doar ai
constatat o realitate 7desi nu stiu c0t de folositor este s+ constat+m astfel de realit+ti8' 2a
fel s-ar putea ca si tu s+ fii st+p0nit+ de vreo patim+' 5ncearc+ s+ -ti dai seama dac+ e asa
sau nu, si dac+ e asa, alear#+ la spovedanie'
)el mai bun antrenament pentru a avea o c+snicie -mplinit+ este s+ te lupti cu propriile
patimi' A fi pre#+tit+ pentru a -ntemeia o familie este la fel cu a fi binepl+cut+ lui
Dumnezeu' 4 unul si acelasi lucru'
9otusi, nu -ncerca s+ transformi spovedania -ntr-o afacere cu Dumnezeu' &Vezi, Doamne,
eu m+ spovedesc, trimite-mi si mie un sot de nota AC'&
)a s+ -nc3ei referirea la pre#+tirea psi3olo#ic+ pentru c+s+torie -ti spun c+ nimeni nu stie
mai bine dec0t tine care -ti sunt punctele slabe' G0ndeste-te ce ti se pare c+ trebuie
-ndreptat' Judec+-te sincer, judec+-te f+r+ s+ te menajezi, si d+-ti seama ce trebuie s+ se
sc3imbe -n personalitatea ta'
)ine iubeste cu adev+rat nu are bucurie mai mare dec0t s+ o bucure pe persoana iubit+'
G0ndeste-te c+ te vei m+rita, si omul pe care -l vei avea l0n#+ tine merit+ toate eforturile
tale'
)a s+ continui referirea la pre#+tirea spiritual+ pentru c+s+torie, as putea spune multe'
Dar nu stiu dac+ e cazul' )ea mai bun+ pre#+tire pentru nunt+ este cur+tirea sufletului'
Ai -n jurul t+u destule c+rti care s+ te l+mureasc+ -n aceast+ problem+, c+rti scrise de
oameni cu viat+ sf0nt+ si de sfinti ai isericii'
)0t priveste pre#+tirea trupeasc+, dou+ aspecte ne intereseaz+ -n mod special"
frumusetea fizic+ si s+n+tatea'
&)ine m+ iubeste, m+ iubeste asa cum sunt'''& e o vorb+ care poate dovedi si o anume
modestie, c0nd e spus+ de cineva care nu consider+ c+ e nevoie s+ soc3eze prin vreo
anumit+ frizur+ sau prin cine stie ce aspect exterior, dar si o anumit+ lips+ de preocupare
fat+ de propria -nf+tisare'
)restinii nu dispretuiesc trupul' )ine crede c+ e de ajuns s+ aib+ sufletul curat, dar
ne#lijeaz+ trupul, dovedeste c+ nu e destul de iscusit pentru a face fat+ vietii de familie'
)ine s-a c+s+torit dispretuind trupul -n numele unei asceze exa#erate, a ne#at rostul
trupului' .u rostul fundamental, de a fi templu al Du3ului Sf0nt, ci unul dintre rosturile
de o important+ mai mic+, dar care nu e bine s+ fie trecute cu vederea'
1+ voi referi la un sin#ur aspect' < fat+ are celulit+' Se poate multumi cu aceast+ stare
de fapt, sau se poate lupta -mpotriva ei' 6+c0nd #imnastic+, de exemplu'
Personal nu sunt de acord cu fetele care -si pierd vremea -n s+li de fitness, -ncerc0nd s+
ajun#+ la dimensiunile unor fotomodele' 4le ajun# at0t la aspectul fizic al fotomodelelor,
c0t si la mentalitatea acestora, de idolatrizare a trupului' .u stiu dac+ am dat cel mai bun
exemplu cu celulita, poate c+ este o boal+ si ar fi fost mai potrivit s+ nu m+ refer la ea
aici'
Dar -n m+sura -n care nu sunt de acord cu fetele care imit+ fotomodelele, nu sunt de
acord nici cu fetele care, tr+ind -n lume, -si ne#lijeaz+ trupul' 1+ refer de exemplu la
fetele care din prea mult+ credint+ nu se piapt+n+! Sau la b+ietii care se spal+ mai rar'
Atitudinea lor este 3abotnic+" tr+iesc -n lume, si nimeni nu este obli#at s+ adulmece
&parfumul& transpiratiei lor'
)onsider c+ fiecare t0n+r trebuie s+ aib+ mare #rij+ de s+n+tatea sa, #0ndindu-se c+ va
avea mare nevoie de ea -n viata de familie' 9u vei fi mam+' )u c0t or#anismul t+u va fi
mai s+n+tos, cu at0t mai bine le va fi copiilor pe care -i vei aduce pe lume'
)a b+rbat -ti spun c+ -mi pare r+u c+ nu sunt mai solid' +rbatii au nevoie si de putin+
fort+ fizic+' 4xist+ treburi casnice 7cum ar fi b+tutul covoarelor8, la care ai nevoie de o
oarecare conditie fizic+' Afl0ndu-m+ -ntr-o m+n+stire am primit ascultarea de a scoate
cuie' Dup+ un sfert de or+ mi s-a f+cut at0t de r+u -nc0t am z+cut -n pat'
1+ poti -ntreba" &dar tu nu stiai c+ te vei c+s+tori? Ai f+cut ceva pentru a-ti -mbun+t+ti
conditia fizic+?&
Da, am f+cut' 7.u sunt de p+rere c+ metaniile sunt un fel de #imnastic+, de aceea nu am
f+cut niciodat+ metanii pentru a fi mai s+n+tos/ metaniile le-am f+cut numai ca ru#+ciune
a trupului8' 5nainte de a m+ c+s+tori am mers de c0teva ori -n sala de fort+ a (niversit+tii
ucuresti' 9oti f+ceau acolo exercitii, unii cu 3altere mici, altii cu 3altere mari' 4u
f+ceam numai cu bara care, fiind de fier, e destul de #rea' 2a un moment dat, cum
st+team pe spate, a venit cineva s+ m+ -ntrebe dac+ nu vreau s+ -mi aseze #reut+tile'
7)redea c+ nu stiu s+ le pun'8 1i s-a f+cut foarte rusine, si m-am l+sat de antrenamente'
.u stiu dac+ am f+cut bine c+ am renuntat' 5mi era si putin team+ s+ nu -i smintesc pe
altii care stiau c+ sunt de la 9eolo#ie 7am f+cut parte din conducerea 2i#ii Studentilor din
(niversitate, asa c+ m+ stia destul+ lume, si nu voiam s+ smintesc pe nimeni8' Putini si-
ar fi dat seama c+ eu vin acolo numai pentru a avea un trup mai s+n+tos, si cei mai multi
s-ar fi #0ndit" &ia uite, dac+ p0n+ si teolo#ii sunt preocupati s+ pun+ fibr+ pe ei, dac+ si ei
vor s+ fie &mac3o&, -nseamn+ c+ noi suntem pe drumul cel bun&'
Dar culturismul pe care -l practicau ceilalti era cu totul altceva fat+ de banalele mele
exercitii prin care -ncercam s+ -mi -mbun+t+tesc conditia fizic+' *epet sfatul -n ceea ce
priveste s+n+tatea, f+ tot ce poti ca s+ te mentii -n form+' Adic+ nu tot ce poti, tot ce e
bine'
Pe mine m-a impresionat o scrisoare a Sf0ntului .ectarie din 4#3ina care -si pov+tuia
ucenicele s+ aib+ mare #rij+ de s+n+tatea lor' Spunea c+ pentru cei -ncep+tori -n r+zboiul
du3ovnicesc s+n+tatea este de mare folos, c+ ei nu pot duce dec0t cu mare #reutate lupta
cu boala'
.u -ti recomand nici s+ -ti cumperi salteaua de masaj Jo3nson, nici aparatul anticelulit+
firma cutare 7astfel de lucruri sunt scumpe, si nu merit+ banii/ cu acesti bani ai putea
face ceva mai bun8'
Dar -ti recomand de exemplu s+ mer#i la munte' Pe mine m-a surprins si pozitia
p+rintelui Porfirie aira@taris, poate cel mai mare f+c+tor de minuni din a doua jum+tate
a secolului trecut, care -ncuraja mersul la munte si sporturile care nu sunt violente' 2a
recomandarea doctorului s+u, p+rintele -nsusi mer#ea pe o biciclet+ medicinal+'
)am at0t cu pre#+tirea pentru c+s+torie' 1ai multe te ro# s+ -ti -ntrebi p+rintii si mai ales
du3ovnicul' .u de alta, dar s-ar putea ca p+rintii s+ -ti spun+ si unele bazaconii'''
Acum, c0nd m+ pre#+tesc de -nc3eiere, m+ mustr+ constiinta c+ -n carte am f+cut prea
multe referiri la viata sexual+' De ce nu am f+cut mai multe despre la viata spiritual+?
Pentru c+ stiam c+ din universul tinerilor de ast+zi raportul dintre textele despre
sexualitate si cele despre tr+irea crestin+ e -n defavoarea celor din urm+'
.u -mi ima#inam totusi c+ voi scrie asa cartea' Dac+ m-ar analiza apri#ii psi3olo#i de
factur+ freudian+, ar fi vai de mine'''
9e ro#, f+-mi un cadou, las+-m+ s+ -ti vorbesc acum si despre ce e mai viu -n inima mea,
despre viata -n >ristos' Dac+ nu m-ai l+sa, ai putea r+m0ne cu o perceptie deformat+
asupra modului meu de a privi familia si lumea'
>ai s+ vorbim si despre credint+'''
(Dum"e%eu e biat de cartier...(
)ei care afirm+ c+ viata spiritual+ e o viat+ steril+ sau c+ nu sunt multumiti de modul -n
care Dumnezeu st+ izolat -n cer si pe noi ne las+ sin#uri, nu 5l cunosc pe Dumnezeu'
.imeni dintre cei care 2-au cunoscut pe Dumnezeu nu poate spune c+ Dumnezeu e prea
ur0t, prea distant, sau c+ nu e destul de aproape de oameni'
Acum c0tiva ani era o melodie, nu mai stiu cine o c0nta, cu titlul &ut if God was one of
us'''&" &Dac+ Dumnezeu ar fi fost unul dintre noi'''&' Am auzit-o prima oar+ -ntr-un
autobuz, -n drum spre biseric+' 4ra -n mare vo#+ atunci'
1i s-a p+rut o melodie extrem de trist+" e ca si cum, -n timpul unei ninsori bo#ate, un
om st+ -nc3is -n cas+, cu perdelele trase, si se -ntristeaz+ c+ afar+ nu nin#e' <mul se las+
coplesit de o melancolie trist+, scrie c3iar versuri despre z+pada care se las+ asteptat+,
dar totusi nu se #0ndeste s+ se uite pe #eam'
&ut if God was one of us&''' .u am reusit s+ -ntele# si alte versuri, dar melodia m+
ducea cu #0ndul la ideea c+ dac+ Dumnezeu ar fi fost om ca noi, ar fi -nteles necazurile
noastre, ar fi -nteles problemele noastre, ar fi -nteles bucuriile noastre, si atunci ne-ar fi
fost mult mai bine' Dac+ Dumnezeu ar fi -nteles -n ce conditii tr+im, poate c+ nu ne-ar
mai fi cerut s+ ducem o viat+ at0t de plin+ de renunt+ri, o viat+ de nevointe' Poate c+ ar fi
-nteles c0t de searb+d+ e viata de zi cu zi, si atunci poate c+ nu ar fi fost at0t de exi#ent,
poate c+ ar mai fi l+r#it putin calea cea -n#ust+'
Asta e principala problem+ reli#ioas+ a tinerilor" de ce Dumnezeu cere lucruri care par
at0t de #reu de realizat? De ce nu se poate si s+ fii crestin si s+ te distrezi c0t mai mult?
Acum vreo patru ani a ap+rut o melodie a celor de la 2a 6amilia &Dumnezeu e b+iat de
cartier&' Am aflat despre ea de la doi pusti teribilisti care vorbeau tare despre c0t de
&meserias+& e muzica celor dintre blocuri'
6+r+ s+ o ascult, cum am ajuns la scoal+ 7pe atunci predam reli#ia la scoal+ sanitar+
postliceal+8, le-am propus elevilor s+ facem un fel de dezbatere cu tema" &4 sau nu
Dumnezeu b+iat de cartier?&
Prima lor replic+ a fost previzibil+" &Vai, dom: profesor, si dumneavoastr+ ascultati 2a
6amilia?&' Dup+ ce le-am spus c+ nu stiam dec0t titlul melodiei 7si putinii b+ieti din
clas+ s-au dezumflat, pentru c+ abia asteptau s+ zic+ c+ dac+ p0n+ si profesorul de reli#ie
ascult+, -nseamn+ c+ muzica respectiv+ e &bun+&8, am asteptat r+spunsul la -ntrebarea"
&Dumnezeu e b+iat de cartier? Da sau nu?&
*+spunsul lor a fost la fel de previzibil" &.uuu'''&, au r+spuns c0teva fete mai cuminti,
iar restul asteptau s+ aud+ comentariile mele'
&a este'&
< secund+ am v+zut -n oc3ii fetelor care mer# la biseric+ o privire -ncordat+' .u se
asteptau s+ aud+ de la mine o asemenea afirmatie bulversant+'
S+ vedem ce se poate -ntele#e prin cuvintele" &b+ieti de cartier&" &4i sunt b+ietii care
-njur+, care se mai si dro#3eaz+, care sunt smec3eri, dup+ care t0rfele se dau -n v0nt,
care au dorinta de a face rost de bani si de a conduce un 1ertan'& Asta -n opinia
majorit+tii oamenilor civilizati'
Pentru mine, b+ietii de cartier sunt cei care ori nu au avut parte de educatie -n familie,
ori au avut parte de o educatie tiranic+, ori au copil+rit -ntr-un mediu pentru care
distractia principal+ erau fetele, b+utura si teribilismele' 1ie -mi sunt oarecum simpatici
b+ietii de cartier' Pentru c+ -n timp ce toat+ lumea &civilizat+& -i arat+ cu de#etul, nimeni
nu face nimic pentru ei' &4i sunt dintre se#mentele de p+c+tosi de care >ristos ar fi f+cut
abstractie' S-ar fi sc0rbit de ei&, cam asa cred unii' Au o pozitie asem+n+toare celei pe
care a avut-o un intelectual de renume al+turi de care fusesem invitat la o emisiune
radiofonic+ despre p+catul 3omosexualit+tii'
&P+catul lor, fiind -mpotriva firii, nu -i mai permite lui Dumnezeu s+ Se mai apropie de
ei' < desfr0nat+, cum a fost 1aria 4#ipteanca, p+c+tuieste -n limita firescului, dar
3omosexualii dep+sesc aceast+ limit+,& a afirmat el' Adic+ -n timp ce pentru desfr0nate
drumul de poc+int+ e desc3is, pentru 3omosexuali nu e' 4u nu puteam fi de acord cu
aceast+ afirmatie 7mai ales c+ prea putine desfr0nate curvesc &-n limita firescului&" din
moment ce sunt pl+tite, sunt la dispozitia clientului si presteaz+ si ,,servicii& -mpotriva
firii8'
Pentru c+ nu aveam stare s+ polemizez cu el -n fata radio-ascult+torilor 7mai ales c+ e o
personalitate apreciat+8, m-am limitat la a-i pune o -ntrebare de baraj"
&S+ -ntele#em deci c+ mesajul lui >ristos se poate rezuma -n cuvintele" Am venit s+ -i
c3em la poc+int+ nu pe cei drepti, ci pe p+c+tosi' 5ns+ nu pe toti p+c+tosii, ci pe toti -n
afar+ de 3omosexuali?&
)el+lalt si-a dat seama imediat c+ f+cuse o afirmatie #resit+, si imediat a recunoscut
acest lucru' Dup+ care a spus numai lucruri c0t se poate de folositoare si adev+rate'
9otusi, de ce f+cuse respectiva afirmatie, din moment ce stia c+ lucrurile stau altfel?
Pentru c+ s-a #r+bit putin' A dat #las unei retineri pe care o avea -n a-i -ntele#e pe
3omosexuali'
4u sunt convins c+ p+catul acesta e #roaznic, c+ duce -n iad' Dar sunt la fel de convins
c+ preotii trebuie s+ aib+ iscusinta de a-i ajuta s+ se ridice pe cei c+zuti -n p+catul
3omosexualit+tii' Dac+ ne multumim s+ -i judec+m nu rezolv+m nimic' 9rebuie s+ existe
o sans+ si pentru ei 7evident, nu aceea care a fost &valorificat+& -n unele medii
neoprotestante, care consider+ c+ e vremea s+ privim p+catele -mpotriva firii ca fiind
practici firesti8'
<r, dac+ unii au o aler#ie fat+ de 3omosexuali, altii au aler#ie fat+ de b+ietii de cartier'
)0nd am pus -ntrebarea dac+ Dumnezeu e sau nu b+iat de cartier, -ntele#eam prin &b+ieti
de cartier& ceea ce -ntele# ei -nsisi' Adic+ prieteni #ata s+ te ajute, c3iar dac+ societatea -i
dispretuieste pentru sc+derile lor, prieteni cu care poti s+ -mp+rtasesti bucuriile si
necazurile pe care le ai' Deci nu niste paria, asa cum -i catalo#3eaz+ oamenii de bine'
2a p+rintele Porfirie aira@taris, f+c+torul de minuni, a venit odat+ un #rup de 3ippioti'
P+rintele a spus despre ei c+ au fost cele mai curate suflete care c+lcaser+ pra#ul
m+n+stirii' Adic+ acei tineri 7pe care ceilalti se #r+beau s+ -i judece8 aveau mai mult+
frumusete interioar+ dec0t cei care tr+iau o viat+ crestin+ numai pentru a p+rea buni -n
oc3ii oamenilor 7nu -nseamn+ c+ drumul pe care mer#eau acei 3ippioti era bun/ ci doar
c+, desi drumul lor era #resit, ei reusiser+ s+ -si mentin+ o anumit+ frumusete
sufleteasc+8'
.u stiu dac+ #resesc afirm0nd c+ acei tineri puteau fi la fel de bine &b+ieti de cartier&'
Diferenta e c+ 3ippiotii, c3iar dac+ au o spiritualitate new-a#e-ist+, au c+ut+ri reli#ioase'
Pe c0nd b+ietii de cartier au strict preocup+ri lumesti' Asta nu -nseamn+ c+ nu exist+ si
exceptii'
4u cred c+ pentru b+iatul de cartier faptul de a -ntele#e c+ &Dumnezeu e b+iat de cartier&
e extraordinar' 4 de o mie de ori mai bine s+ stii c+ Dumnezeu e viu, c+ te iubeste, c+ te
-ntele#e, c+ e al+turi de tine -n fiecare clip+ a vietii, dec0t s+ ai o credint+ cuminte,
asezat+, dar s+ -ti ima#inezi c+ Dumnezeu st+ departe de lume, asa cum credeau deistii'
Dumnezeu e b+iat de cartier, adic+ e aproape de b+ietii de cartier, asa cum e aproape de
toti p+c+tosii, de toate desfr0natele, de toti 3otii, de toti betivii' Dumnezeu st+ si bate la
usa inimii fiec+ruia' Doar-doar i-o desc3ide cineva' Pentru Dumnezeu nu exist+ nimeni
prea ur0t, prea murdar, prea -ntinat' Dumnezeu ne asteapt+ la 4l oric0t de c+zuti am fi'
>ristos este Dumnezeu si om' A venit printre noi, a tr+it -mpreun+ cu noi' Asta ca s+ ne
m0ntuiasc+' .u exist+ lucru omenesc pe care >ristos s+ nu -l -ntelea#+' Si dac+ unii spun
c+ 4l nu -ntele#e fr+m0nt+rile lor sentimentale, c+ doar nu a fost c+s+torit, nu -si dau
seama c+ Dumnezeu e Dumnezeu' Adic+ stie totul' Dumnezeu ne cunoaste mai bine
dec0t ne cunoastem noi -nsine'
>ristos ne-a ar+tat calea m0ntuirii nu d0ndu-ne niste le#i imposibil de urmat' >ristos nu
a fost un dictator divin' 4l a fost, este si va r+m0ne 6iul lui Dumnezeu, )el ce a primit
r+sti#nirea din dra#oste pentru noi'
4levilor li s-a p+rut interesant+ explicatia pe care le-am dat-o faptului c+ sunt de acord
cu afirmatia c+ Dumnezeu e b+iat de cartier' 2e-am precizat c+ nestiind textul melodiei,
nu am prins exact sensul titlului'
Asta m-a ajutat s+ nu mai continui cu alte explicatii si s+ m+ #0ndesc si la o alt+
-ntrebare" &De ce -n acelasi timp Dumnezeu nu e b+iat de cartier?&
Pentru c+ Dumnezeu, oric0t de mari ar fi necazurile noastre, oric0t de mare ar fi mizeria
-n care tr+im, nu va fi niciodat+ -n#+duitor cu p+catele noastre'
Dac+ Dumnezeu ar fi b+iat de cartier ne-ar da voie s+ ne distr+m -n fel si c3ip, i-ar l+sa
pe b+ietii de cartier s+ se &joace& cu fetitele, s+ spar#+ masini, s+ se dro#3eze' Dar din
acest punct de vedere putem spune f+r+ s+ #resim c+ Dumnezeu e cel mai mare dusman
al 3obb=-urilor b+ietilor de cartier' Pentru c+ e dusmanul p+catului' Pentru c+ lumina e
dusmanul -ntunericului'
>ristos ne cunoaste' 4l stie exact ce e -n sufletele noastre' Dar, oric0t de si#uri am fi noi
c+ 4l nu are ce c+uta -n viata noastr+, c+ suntem prea ocupati pentru a avea timp s+ ne
l+s+m stin#3eriti de 4l, totusi nu ne las+' )ioc+ne -n continuare la usa inimilor noastre'
)e am vrut s+ -ti spun prin r0ndurile de mai sus? .imic altceva dec0t c+ >ristos a venit
si pentru tine' )+ >ristos S-a r+sti#nit si pentru tine' )+ >ristos te asteapt+ la 4l' )+ nu
exist+ nimic care 2-ar putea determina s+ Se plictiseasc+ astept0nd'
Dumnezeu nu e multumit de num+rul crestinilor care duc viat+ curat+' .u 5i este de
ajuns c+ ei 5l iubesc, c+ ei duc lupta cea bun+' < vreme, dup+ ce m-am apropiat de
iseric+, m+ #0ndeam c+ Dumnezeu are at0tea vase alese, at0tia crestini adev+rati, -nc0t
de mine nu are nevoie' 1+ simteam ca unul care cerseste dra#ostea lui Dumnezeu' Dar
aceast+ ispit+ nu a tinut mult' 1i-am dat seama c+, -n timp ce mie mi se p+rea c+ 5i
cersesc dra#oste, f+r+ s+ ar+t asta prin fapte, >ristos nu S-a multumit s+ ne spun+ c+ ne
iubeste' 4l ne-a iubit mai -nt0i' .u am apucat eu s+ 5i cer s+ m+ iubeasc+' 4l mi-a ar+tat
dra#ostea Sa, asa cum o arat+ fiec+rui om'
Vorbindu-ti despre frumusetea credintei sunt constient c+ exist+ o sumedenie de motive
pe care le poti invoca pentru a ar#umenta faptul c+ nu duci o viat+ crestin+' Si sunt de
acord c+, -n unele privinte, ai dreptate' Stiu c+ sunt lucruri de care te-ai smintit, c+ sunt
lucruri de care te-ai poticnit' .u intru -n am+nunte'
Dar spun c+, desi exist+ astfel de am+nunte, ele nu sunt importante' Adic+ sunt
importante numai -n m+sura -n care nu -ti dai seama ce pierzi dac+ tii cont de ele'
4 ca si cum cineva ti-ar propune s+ mer#i la munte, dar ti-ar spune c+ vila -n care vei
dormi va fi vopsit+ -n #alben aprins, c+ va trebui s+ porti #3ete din piele rosie si c+ va
trebui s+ bei -n fiecare zi cinci c+ni de ap+' )3iar dac+ cererile par ciudate 7si asa sunt8,
nu cred c+ ai renunta la excursia la munte din pricina lor'
Stii c+ unii oameni au tendinta de a vedea jum+tatea #oal+ a pa3arului, -n timp ce altii,
mai practici, nu numai c+ nu se multumesc s+ observe jum+tatea plin+, ci o si beau'
5ncearc+ s+ vezi si tu jum+tatea plin+ a pa3arului' Si, dac+ o vei privi cu atentie, vei
vedea c+ de fapt jum+t+tile pa3arului nu sunt e#ale, si c+ ,,jum+tatea& care e #oal+ e mult
mai mic+ dec0t cealalt+'
9rebuie s+ apreciezi corect ce pierzi dac+ te multumesti s+ judeci superficial motivele
care te tin departe de iseric+' < parte dintre ele nu stau -n picioare, si stii asta'
Am -ntrebat mai multi prieteni de la alte facult+ti de ce nu vin la biseric+' 1i-au spus c+
prefer+ s+ se roa#e acas+, c+ nu -ntele# complicatele ceremonii bisericesti, care li se par
pline de formalism' (nii fac aler#ie la preoti, c+ au citit prea multe despre c+derile lor si
nu au deloc -ncredere -n acesti -ndoielnici slujitori ai Domnului' Altii nu -ntele#
fundamentalismul crestin, -n probleme ca 3omosexualitatea sau le#alizarea prostitutiei'
Altii, cei mai multi, sunt sc0rbiti de p+catele crestinilor, si mai ales de fariseismul care
parc+ a devenit mod+'
)red c+ -nainte de a-ti spune ce -nseamn+ pentru mine credinta crestin+ ar trebui s+ -ti
spun obiectiile mele fat+ de pozitiile enumerate mai sus'
S+ -ncep cu cei care cred c+ e de-ajuns s+ se roa#e acas+' Dac+ 6iul lui Dumnezeu S-a
f+cut om pentru noi, si a primit moarte pe cruce pentru m0ntuirea noastr+, atunci trebuie
s+ mer#em spre 4l pe drumul pe care ni 2-a ar+tat' Si dac+ >ristos ne-a l+sat iserica pe
post de &scoal+ a m0ntuirii&, de ce s+ c+ut+m noi alte metode si te3nici de m0ntuire?
iserica e 9rupul lui >ristos' <r, dac+ vrem s+ ne unim cu )apul, nu o putem face
separat de 9rup' )alea m0ntuirii pe care ne-a ar+tat-o >ristos este iserica' Desi unii
lupi care se dau drept oi ne propun o sumedenie de scurt+turi, ele duc -n pr+pastie'
Stiu c+ poate unele -nv+t+turi ti se par #resite' Asta pentru c+ nu -ntele#i c+ iserica,
fiind 9rupul lui >ristos, nu are p+rt+sie cu minciuna' 2umina nu are p+rt+sie cu
-ntunericul' Si, c3iar dac+ unele -nv+t+turi ti se par false 7cum ar fi cea despre viata de
dup+ moarte, potrivnic+ r+sp0nditei teorii a re-ncarn+rii8, dac+ vei cerceta mai mult, vei
-ntele#e rostul si adev+rul lor'
Stiu c+ dusmanii isericii #+sesc o sumedenie de ar#umente stiintifice care par s+
contrazic+ -nv+t+tura isericii, si propun &adev+ruri& fundamentate stiintific' De-a
lun#ul timpului aceste adev+ruri au expirat unul c0te unul, vec3ile teorii stiintifice au
fost -nlocuite cu altele, dar m+rturia isericii a r+mas aceeasi'
.u au fost d+r0mate dec0t superstitiile' Dar d+r0marea lor nu a lovit iserica, ci i-a f+cut
bine" pentru c+ superstitiile sunt ciuperci otr+vitoare care au -ncercat s+ creasc+ pe
o#orul lui Dumnezeu'
&.u poti s+ crezi -n >ristos ca 6iu al lui Dumnezeu si s+ stai s+ te ro#i acas+' Dac+
-ntele#i c+ >ristos e 6iul lui Dumnezeu, atunci ar trebui s+ vrei s+ mer#i pe calea
isericii, pe care te -ndrum+ 4l'& Asta e teoria' Practica dovedeste contrariul' Dar cei
care ajun# la iseric+ dup+ -ndelun#i taton+ri -ntele# c0t de subred+ era pozitia lor
anterioar+' De multe ori era determinat+ de 3ot+r0rea de a nu asculta poruncile isericii'
Dec0t s+ fie considerati p+c+tosi, mai bine s+ aib+ propriul sistem de valori'
Sfintii -ti spun" &1ai bine s+ fii cel mai mare p+c+tos -n iseric+, dec0t s+ fii un &pur& -n
afara ei'& Acesta nu e un -ndemn la p+cat' )i e un sfat" &2as+ p+catul iubirii de sine, las+
p+catul cel mare al m0ndriei si vino la Doctor, vino la >ristos! Vino la iseric+!& &Purii&
care stau departe de iseric+ sunt murd+riti cu noroiul m0ndriei'
)e s+ mai vorbim despre p+c+tosii care stau departe de iseric+ numai pentru c+ nu vor
s+ -ntelea#+ c+ desfr0ul tot desfr0u r+m0ne, indiferent ce justificare psi3olo#ic+ sau
medical+ i s-ar #+si? Sau pentru c+ l+comia li se pare fireasc+, ba c3iar virtute?
.u am ajuns la m+sura la care s+ dau altora sfaturi du3ovnicesti' Dar nu pot s+ nu -ti zic"
oric0t de bolnav ar fi sufletul t+u, >ristos te poate vindeca' <ric0t de putin te-ar -ntele#e
ceilalti, >ristos te -ntele#e si -ti vrea binele'
S+ vorbim putin despre neparticiparea la slujbe' (nul din motive e faptul c+ slujbele par
plicticoase' 5nainte de a m+ apropia de iseric+ nu puteam s+ -ntele# de ce se c0nt+ at0t
de mult si at0t de prost si at0t de fals, de ce c0ntarea nu este -nlocuit+ de o rostire clar+,
care nu ar deranja pe nimeni' De vin+ era faptul c+ intrasem -n putine biserici, si nu
stiam ce -nseamn+ muzica ortodox+ de calitate'
)el mai mult m-a ajutat s+ devin sensibil fat+ de muzica reli#ioas+ psaltica atonit+' Dou+
casete m-au f+cut s+ m+ -ndr+#ostesc definitiv si irevocabil de muzica reli#ioas+ .u -mi
ima#inam c+ muzica reli#ioas+ m+ va fascina vreodat+ mai mult dec0t 1ic3ael Jac@son,
on Jovi sau 1etallica'
)0nd m-am apropiat de iseric+ nu-mi trecea prin cap c+ muzica reli#ioas+ are fani mai
-nfocati dec0t ai celor mai tari trupe de roc@' )redeam c+ a fi crestin -nseamn+ a fi lipsit
de personalitate, a primi toate f+r+ discern+m0nt, si astfel vei deveni vrednic de
m0ntuire'
.u e deloc asa' Asa cum fanul unei formatii delireaz+ c0nd -si ascult+ idolii, asa un
crestin e topit dup+ muzica psaltic+ ortodox+ 7repet, nu de toat+, ci de cea de calitate/
pentru c+ exist+ si 3ibrizi8'
Sunt -ntru totul de acord cu cei c+rora nu le plac slujbele f+cute mecanic, -n care strana
r0de atunci c0nd nu c0nt+ jalnic' 2a o astfel de slujb+ e #reu s+ -ntele#i <rtodoxia' Dar
cred c+, dac+ ai vedea o slujb+ frumoas+, inima ta nu ar r+m0ne de piatr+' 5n <ccident
multi s-au convertit la <rtodoxie numai pentru c+ s-au -ndr+#ostit de slujbele ei'
Sunt convins c+ dac+ vei avea putin+ curiozitate si r+bdare vei #+si si biserici -n care s+
-ti plac+ slujba' )0t despre preotii care slujesc mecanic, c3iar dac+ ei se multumesc cu
faptul c+ slujba e &valabil+&, eu cred c+ mai bine s-ar reprofila' Ar putea s+ -si #+seasc+ o
meserie prin care s+ nu sminteasc+ pe nimeni' <ric0t mi-ar fi de dra#+ pozitia
&traditionalistilor&, -ndr+znesc s+ am o opinie personal+ le#at+ de aceste slujbe f+cute
f+r+ pic de tr+ire'
Sf0nta 2itur#3ie, oric0t ar fi de p+c+tos preotul slujitor, c0t+ vreme nu cade si -n p+catul
ereziei, r+m0ne o Sf0nt+ 9ain+" p0inea si vinul se transform+ -n Sf0ntul 9rup si Sf0ntul
S0n#e al Domnului' P0n+ aici cred si eu la fel'
)oncluzie" Slujba e &valabil+&, deci nu conteaz+ p+c+tosenia slujitorilor!&
5ntrebare" &Scopul Sfintei 2itur#3ii e ca p0inea si vinul s+ se transforme -n Sf0nta
5mp+rt+sanie?&
Destui seminaristi si studenti teolo#i ar r+spunde victorios" &Da, asa scrie la carte'''&
)onsider -ns+ c+ aceast+ opinie e prea juridic+" eu cred c+ slujba se face tocmai pentru
folosul crestinilor, tocmai pentru ca drept-credinciosii s+ se uneasc+ cu >ristos' <r, -n
zilele noastre crestinii se -mp+rt+sesc foarte rar' Si atunci, care mai e folosul particip+rii
la Slujba 2itur#3iei?
)red c+ slujba trebuie tinut+ -n asa fel -nc0t crestinii s+ se poat+ ru#a c0t mai bine, s+ fie
-ntr-adev+r o ru#+ciune -n comun' Asta presupune c+ preotul trebuie s+ slujeasc+ cu
mult+ r0vn+, cum -l -ndeamn+ Sfintii P+rinti' )ei de la stran+ trebuie s+ fie constienti de
responsabilitatea lor' )+ dac+ transform+ dulcea c0ntare ortodox+ -ntr-un suro#at, os0nda
lor va fi mare' )red c+ trebuie ca ortodocsii s+ nu se multumeasc+ a lua ap+rarea celor
care slujesc cu nep+sare, si s+ spun+ c+ important e c+ slujba e &valid+&'
Da, slujba e &valid+&, dar unii oamenii din biseric+ nu pot #usta din frumusetea slujbei si
sunt st0njeniti de modul uneori papa#alicesc -n care se slujeste' Din aceast+ cauz+ ei nu
se pot ru#a asa cum trebuie' Stiu si eu c+ ideal e s+ nu judec+m pe nimeni, c+ indiferent
de modul -n care se slujeste trebuie s+ ne ru#+m cu luare-aminte' Dar mai stiu si c+ acest
ideal nu poate fi atins dec0t cu #reu de c+tre oamenii care -ncearc+ s+ fac+ primul pas
spre iseric+' Si, desi vin la biseric+ de vreo zece ani, am cunoscut foarte putini crestini
care s+ nu se sminteasc+ atunci c0nd iau parte la unele slujbe s+v0rsite mecanic'
ine c+ exist+ si preoti care slujesc cu luare-aminte' ine c+ exist+ preoti pe care,
privindu-i cum slujesc, te duci cu #0ndul la Sfintii 5n#eri care 5l laud+ pe Dumnezeu'
Dac+ deci motivul pentru care ai stat departe de iseric+ a fost c+ nu -ti pl+ceau slujbele,
atunci caut+ p0n+ vei #+si o biseric+ ale c+rei slujbe s+ -ti r+neasc+ inima' < vei #+si'
Despre fundamentalismul crestin, ce s+ -ti spun''' 4xist+ dou+ feluri de fundamentalism'
)el al oamenilor care, plini de patima iubirii de sine, se consider+ mari propov+duitori ai
credintei' 9un+ si ful#er+ -mpotriva fumatului si a betiei, dar mesajul lor nu convin#e pe
nimeni' 4i nu 5l predic+ pe >ristos, ci se predic+ pe sine" &iat+, noi suntem exemple de
poc+int+, noi am reusit s+ biruim patimile'''&
Dar dac+ -i -ntreab+ cineva dac+ au biruit si patima iubirii de sine, ei ori se -nrosesc la
fat+ si -ncep s+ vorbeasc+ despre os0nda celor care -i judec+ pe slujitorii Domnului, sau
r+spund cu nonsalant+" &Da, am biruit-o' 4 tare #reu s+ fii smerit'''&
1ai exist+ -ns+ si altfel de fundamentalisti, al c+ror 5nt0i-st+t+tor e >ristos' >ristos a
revolutionat lumea' (rmasii lui sunt Sfintii' Sfintii nu au biciuit niciodat+ p+catul pentru
a se pune pe ei -nsisi -n situatia de campioni ai credintei, ci numai pentru a ar+ta c+
p+catul duce la moarte, c+ p+catul este pre#ustare a mortii' .ou+ nu ne este usor s+
-ntele#em c+ p+catul este o form+ de moarte'
Desi nu fumez 7si deci nu se poate spune c+ iau ap+rarea fum+torilor8, nu -ntele# de ce
fumatul e un mare p+cat' 5ntele# c+ distru#e s+n+tatea, dar am v+zut oameni ce fumeaz+
care p+reau mult mai de treab+ dec0t nefum+torii' 9otusi, -mi dau seama c+ nu e nevoie
s+ -ntele# -n am+nunt de ce iserica spune despre ceva c+ e p+cat 7cei care adopt+ o
astfel de atitudine, trec0nd prin prisma propriei minti predaniile P+rintilor cad -n
-nselare8' )3iar dac+ nu -ntele# de ce, cred c+ fumatul e un p+cat 7am v+zut si c0teva
exorciz+ri -n care diavolul urla c+ nu mai vrea s+ simt+ miros de t+m0ie, ci de ti#ar+/ stiu
c+ ceea ce scriu pare poveste, dar la fata locului amutiser+ toti8'
<amenii -ntele# cu #reu c+ p+catul -nseamn+ moarte' Si, de aceea, c0nd Sfintii au
predicat -mpotriva p+catelor, p+c+tosii i-au considerat extremisti' Dar, ce s+ facem, la fel
de extremist+ a fost si propov+duirea lui >ristos" &Vai celor ce mer# pe calea cea lar#+'''&
&6undamentalismul& lui >ristos, ca si cel al Sfintilor, nu a avut nimic anormal" e sin#ura
pozitie prin care poate fi ar+tat la justa dimensiune pericolul pierzaniei'
Sunt unii care vor s+ uite c+ >ristos a dat cu biciul c0nd a r+sturnat mesele ne#ut+torilor
care transformaser+ )asa Domnului -n cas+ de t0l3ari' 4i au o credint+ moale' Gresesc
c0nd cenzureaz+ Sf0nta Scriptur+, ale#0nd din ea numai ce le place, numai ceea ce le
desfat+ inima'
)am at0t despre fundamentalism' Dac+ stilul apolo#etic ti se pare prea dur, ar fi
interesant s+ citesti si texte din care se revars+ dra#ostea de aproapele' )iteste scrierile
Sf0ntului Siluan, si apoi vei privi altfel <rtodoxia'
Despre p+catele preotilor nu cred c+ e cazul s+ -ti spun prea multe' Au scris despre
aceasta si Sfintii P+rinti, si ziarele din vremea noastr+'
Diferenta este c+ Sfintii au scris pentru ca preotii c+zuti s+ se poc+iasc+, si lumea s+
-ntelea#+ c+ starea acelor preoti este anormal+ si s+ nu se sminteasc+' Pe c0nd ziarele
scriu pentru a ar+ta cu de#etul" nu pentru a zidi, ci pentru a d+r0ma' Da, sunt si preoti
p+c+tosi' Dar sunt si preoti sfinti, despre care presa nu vrea s+ pomeneasc+ nimic'
Pomeneste de c0te doi, trei, numai ca s+ dea impresia c+ iserica e lipsit+ de vla#+'
&A murit p+rintele )leopa, ultimul st0lp al mona3ismului rom0nesc'''&
9itluri de senzatie, care speculeaz+ evlavia poporului fat+ de acest Preacuvios b+tr0n'
Dar <rtodoxia rom0neasc+ nu se limiteaz+ la P+rintele )leopa, mai are si alti st0lpi' De
care presa nu pomeneste pentru c+ st0lpii par prea fanatici, prea fundamentalisti" nu fac
compromisuri, nu dau mentalit+tii apostate obolul care li se cere' %nteresul presei nu e s+
prezinte situatia real+ a isericii pe care nici portile iadului nu o vor d+r0ma, ci s+
prezinte un fictiv apus al 9rupului lui >ristos' Da, exist+ si preoti p+c+tosi' Si la ce ne
foloseste s+ -i judec+m noi, de vreme ce -i va judeca 5nsusi Dumnezeu? 1ai bine am
c+uta s+ ajun#em la preotii cu viat+ sf0nt+, si s+ -i ru#+m s+ ne pov+tuiasc+ pe calea
m0ntuirii' Si s+ nu ne mir+m dac+, -n timp, ne vom da seama c+ multe dintre stirile care
circulau pe seama preotilor s-au v+dit a fi doar b0rfe si fictiuni' Si nici s+ nu ne mir+m
dac+ vedem cum un preot, pe care toti -l stiau drept un mare p+c+tos, se sc3imb+ si
mer#e pe calea sfinteniei' (sa poc+intei e desc3is+ si clericilor, nu numai mirenilor'
Despre p+catele crestinilor nu -ti scriu dec0t c+ din ele -ti poti da seama c0t de #rea e
lupta pentru m0ntuire' Diavolul lupt+ din r+sputeri pentru a-i atra#e pe oameni -n
pr+pastie' 1ai trist e c+ unii cad de bun+ voie' .ici m+car nu vor s+ lupte' 4i sunt
crestini numai cu numele' Dar m0ntuirea nu se dob0ndeste automat, nu e o consecint+
obli#atorie a botezului crestin' )ei care sunt crestini numai cu numele -i -mpiedic+ pe
altii s+ -ntelea#+ frumusetea credintei crestine' &(ite c0t de p+c+tosi sunt crestinii, nu e
nici o diferent+ -ntre ei si ceilalti!& Dar dac+ nu e nici o diferent+ -nseamn+ c+ -n inimile
lor nu tr+ieste >ristos' 9r+iesc patimile si iubirea de sine'
5ncearc+ s+ cunosti si crestini adev+rati' )3iar dac+ sunt destul de rari' P0n+ s+ cunosc
astfel de crestini m+ m0n#0ia citirea vietilor p+rintilor care au dus viat+ sf0nt+ nu cu
mult timp -n urm+' iserica e plin+ de sfinti' )itindu-le vietile celor care au tr+it -n
secolul trecut, -mi trecea dezam+#irea provocat+ de c+derile altor crestini' <ricum,
judec0ndu-i cu asprime, nu am fost mai bun dec0t ei' )redeam c+ voi evita s+ cad la
r0ndul meu' Dar cine -si judec+ aproapele ori cade -n aceleasi p+cate ca el, ori e f+cut
praf de m0ndrie' Si nu e deloc bine'''
)0t despre fariseism, as vrea s+ -ti spun c+ -ti -ntele# retinerea pe care o ai fat+ de
ap+r+torii s+i' 6ariseismul e o patim+ #roaznic+, e o ispit+ enorm+' 6ariseii leap+d+
le#+tura cu >ristos si -si fac idol din tr+irea exterioar+'
(n prieten care a venit din Serbia mi-a spus c+ acolo femeia care umbl+ tot timpul cu
batic, tot timpul cu capul -n jos, dar are inima pustie pentru c+ se str+duieste s+ fac+
numai cele exterioare e numit+ ironic &femeie din 9e3eran&' Sunt multe &femei din
9e3eran& si prin bisericile noastre' Si nici &b+rbatii din 9e3eran& nu sunt putini'
&Vai, ai trecut prin fata usilor -mp+r+testi'''& &Vai, ai venit la biseric+ f+r+ batic'''& &%a
uite ce fust+ scurt+ are'''&
Problema e c+ &sora& vine cu fusta scurt+ tocmai pentru a-2 cunoaste pe Dumnezeu'
Dac+ ar apuca s+ 5l cunoasc+, si-ar pune de bun+ voie o fust+ mai lun#+' Si si-ar pune si
batic' Dar &femeile din 9e3eran& o -mpiedic+ s+ 5l cunoasc+ pe Dumnezeu' < respin#, o
#onesc cu r+utatea lor' 5n loc s+ -i atra#+ atentia cu dra#oste, se poart+ cu duritate' De
asta copiii lor nu sunt -n iseric+, de asta sotii lor stau acas+" pentru c+ triumfalismul lor
nu convin#e pe nimeni'
9inerii nu prea apuc+ s+ -ntelea#+ c0t de minunat+ este iserica' 6ac mici #reseli, si
&oamenii din 9e3eran&, ca niste cerberi atenti, -i sanctioneaz+ imediat' 6oarte #reu este
s+ treci de vama acestor cerberi care dac+ v+d c+ un t0n+r vine cu un cercel -n urec3e,
sau cu p+rul -n form+ de creast+, renunt+ s+ mai fie atenti la slujb+ si scaneaz+ cu
l+comie &prada&' Dac+ nu reusesc s+ se abtin+ p0n+ la sf0rsitul slujbei, atunci vor
declansa morala necrut+toare" -l vor face cu ou si cu otet, spre deliciul celor mai timizi'
Si t0n+rul se va simti foarte bine" va fi bucuros c+ a fost primit -n comunitatea crestin+
cu bratele desc3ise!
.u cred c+ e de-ajuns s+ ne multumim s+ constat+m c+ exist+ &oameni de 9e3eran&'
9rebuie s+ -ncerc+m s+ trecem de v+mile lor'
>ristos a venit si pentru tineri''' >ristos -i asteapt+ si pe tineri' >ristosul tinerilor nu e
diferit de >ristosul isericii' .u e un >ristos mai dur sau mai bl0nd, ci e Acelasi'
)red c+ nu i-ar lua mult timp unui t0n+r sau unei tinere ca s+ se -ndr+#osteasc+ definitiv
si irevocabil de acest >ristos' As putea s+ -ti scriu o carte numai despre ce a -nsemnat si
ce -nseamn+ >ristos pentru mine' Si uneori m+ bate #0ndul s+ scriu' Dar -mi e team+ c+
nu voi reusi s+ pun -n cuvinte frumusetea tr+irii crestine' .u a celor ajunsi pe culmile
tr+irii du3ovnicesti, ci a tr+irii mele, a unuia aflat pe primele trepte' 5mi pare r+u c+ nu
exist+ mai multe m+rturii ale celor care s-au -ndr+#ostit de >ristos -n vremea noastr+'
5ntele# timiditatea, -ntele# retinerea de a-ti face publice st+rile l+untrice, dar nu -i -ntele#
pe cei care tin comoara numai pentru ei'
>ristos te iubeste!''' Stiu c+ sun+ protestant, si mi se pare anormal faptul c+
neoprotestantii le spun tinerilor lucruri pe care le-au -mprumutat din iseric+ si acum le
prezint+ ca fiind ale lor'
.u pot face nimic ca s+ te convin# acum c+ >ristos te iubeste' .u exist+ o metod+
ma#ic+ de convertire a tinerilor' Dumnezeu nu ne r+peste libertatea pe care ne-a d+ruit-o'
Dac+ m-ai -ntreba ce s+ faci pentru a cunoaste credinta ortodox+, si dac+ nu as avea
dec0t un minut pentru a-ti r+spunde, ti-as spune"
&)iteste una dintre Sfintele 4van#3elii 7nu lua iblia de la -nceput, c+ nu vei ajun#e s+ o
termini8'
)iteste c0teva c+rti frumoase" 1inunile 1aicii Domnului, Pelerinul rus, Patericul,
convorbirile cu marii du3ovnici contemporani sau vietile sfintilor care au tr+it -n secolul
trecut' )iteste eventual si o carte despre m+rturia unui convertit" De la moarte la viat+ a
p+rintelui Paulin 2ecca sau Jurnalul fericirii al p+rintelui .icolae Stein3ardt' Aceste
m+rturii prezint+ Acelasi Dumnezeu care vine -n -nt0mpinarea celor care 5l caut+, si sunt
dovezi ale faptului c+ Dumnezeu -i iubeste pe oameni'
Ascult+ muzic+ psaltic+, priveste icoane frumoase 7din cele bizantine, nu b0lb0ieli
renascentiste8'
5ncearc+ s+ mer#i la slujbe frumoase, -ncearc+ s+ ajun#i prin m+n+stiri'
Dar, -nainte de orice altceva, roa#+-te' *oa#+-te ca Dumnezeu s+ -ti lumineze viata'
*oa#+-2 s+ te ia de m0n+ si s+ te aseze acolo unde -ti e locul'&
Asta nu e o retet+' Poate vei #+si -n ea sfatul de care aveai nevoie, sau poate c+ vei
observa c+ nu te ajut+ la nimic' Si poate c+ nici alte sfaturi pe care le-ai primit p0n+
acum de la altii nu te-au ajutat' 5ncearc+ s+ nu te opresti din drum'
Dac+ te-ai #0ndi la c0t de mare e desfr0ul lumii -n care tr+im, dac+ te-ai #0ndi la
piedicile pe care le -nt0lnesti -n drumul spre >ristos, te poate birui dezn+dejdea" &9otul
este pierdut!&
Dar nu e deloc totul pierdut" desi toate stau -mpotriv+, >ristos a pornit -n c+utarea ta' Si
te-a aflat, oric0t de departe ai fi de lumin+, oric0t de mult ai fi r+t+cit -n pustiul p+catului"
,,%at+, 4u stau la us+ si bat'''&
<ric0t de mari ar fi #roz+viile la care suntem martori, oric0t de mare ar fi lep+darea si
apostazia, Dumnezeu -i caut+ pe oameni' 4l e 1arele 5ndr+#ostit' <, dac+ am ajun#e s+
simtim dra#ostea Sa! )ele mai p+timase destr+b+l+ri, cele mai crunte or#ii sau cele mai
rafinate desf+t+ri trupesti nu pot e#ala dulceata pe care o simte inima care 5l cunoaste pe
Dumnezeu' Acesta e marele secret, e marea tain+ pe care diavolul -ncearc+ s+ o ascund+
de oameni' Si de cele mai multe ori reuseste'
Poate te privesti -ntr-o o#lind+ sufleteasc+ si -ti vezi sl+biciunea si neputintele' <are mai
e vreo sans+ de m0ntuire pentru tine?
Da, -ti spun cu toat+ convin#erea c+ si pentru tine exist+ o cale spre *ai' <ric0t ar fi de
#reu s+ o #+sesti, oric0t ar fi de lun# drumul, merit+ parcurs'
1ai ales c+ -ti pui si problema familiei' .u vei mai fi de capul t+u' *esponsabilitatea ta
va fi cu at0t mai mare dup+ nunt+' Si va creste dup+ ce o s+ apar+ copiii''' )u c0t vei fi
mai aproape de Dumnezeu atunci c0nd te c+s+toresti, cu at0t -ti va fi mai bine dup+
aceea' 9i-o repet pentru ultima oar+'
Poate c+ te temi de moarte, poate c+ ti-e fric+ de momentul -n care vei p+r+si aceast+
lume' .u esti sin#ura -n aceast+ situatie' 1ulti s-au temut de moarte' Dar unii au
descoperit cum poate fi biruit+ moartea' Si au trecut de la moarte la viat+!
Epilo-+
Povestea u"ei cstorii...
Am scris aceast+ carte cu #0ndul c+ te voi ajuta s+ -ti -ntemeiezi o familie care s+ te
-mplineasc+, o familie -n care s+ simti binecuv0ntarea lui Dumnezeu, o familie -n care
crucea #reut+tilor s+ fie purtat+ cu senin+tate'
Poate c+ esti curioas+ s+ stii c0te ceva despre autorul acestei c+rti' < astfel de curiozitate
mi se pare fireasc+' 9ot asa cum nu e o 3ot+r0re -nteleapt+ s+ citesti prezentarea vietii
mona3ale pe care o fac unii autori mireni, care cunosc mona3ismul numai din c+rti, tot
asa ar fi anormal s+ citesti un -ndrumar de c+s+torie scris de cineva care nu a primit
binecuv0ntarea )ununiei'
9i-am mai spus c+ una dintre cele mai mari bucurii pe care le am este c+ Dumnezeu mi-a
d+ruit o sotie care m-a ajutat s+ -ntele# familia' 6amilia ascunde o mare tain+, taina
-nt0lnirii a dou+ suflete pe care dra#ostea le modeleaz+ -n c3ip minunat'
Dac+ nu as fi cunoscut-o pe )laudia, nu stiu dac+ as fi putut scrie aceast+ carte' Si nici
nu stiu dac+ as fi avut curajul s+ vorbesc altora despre frumusetea nuntii'
Pentru c+ ai avut r+bdarea s+ citesti aceast+ carte p0n+ la sf0rsit, -ti voi spune pe scurt
povestea c+s+toriei mele' .u ca s+ m+ laud c+ am reusit s+ -ntemeiez o familie crestin+'
.u pentru a -ncerca s+ te convin# c+ familia m+ -mplineste' )i pentru a-ti da ocazia s+
-ntele#i cum s-a le#at de practic+ teoria pe care ti-am expus-o'
%at+ cum a -nceput povestea noastr+ de dra#oste"
5n decembrie AEEK, dup+ ce am intrat la 6acultatea de 9eolo#ie, 2i#a Studentilor a
or#anizat un mitin# pentru eliberarea lui %lie %lascu, unul dintre putinii eroi contemporani
ai neamului nostru 7eram apropiat de 2i#a care luptase din r+sputeri -mpotriva neo-
comunismului" -n liceul de %nformatic+ eram un #rup solid de &membri simpatizanti&8'
De la 6acultatea de Drept s-a mers -n coloan+ p0n+ la (niversitate, si de acolo p0n+ -n
Piata Victoriei si la Ambasada *usiei'
Studentii -si manifestau opozitia fat+ de -ntemnitarea lui %lascu' Plini de elan tineresc,
stri#am cu toti" &.u stati -n balcoane, c0nd %lascu moare'''& si alte -ndemnuri
asem+n+toare' 1ie -mi fusese dat+ o portavoce'
.u -mi trecea prin cap c+, din multimea de studente care erau cu noi, una m+ privea -ntr-
un mod aparte' 4ra )laudia' Pentru ea a fost dra#oste la prima vedere' 2e-a vorbit
cole#elor despre t0n+rul pe care l-a v+zut la acel mars, f+r+ s+ -si ima#ineze c+ ne vom
cunoaste si c+ va ajun#e sotia mea'
.u peste mult+ vreme tot 2i#a Studentilor a trimis observatori la ale#erile din asarabia'
5ntele#0nd drama rom0nilor de peste Prut, am considerat c+ e o datorie pentru mine s+
mer# si eu acolo'
5n asarabia am v+zut-o pentru prima oar+ pe )laudia' 74ram prieten cu )+t+lina pe
vremea aceea, dar as fi pus cap+t -ntr-o clip+ prieteniei noastre/ simteam c+ nu are rost s+
mai prelun#im o relatie care se de#rada -ncet si si#ur'8
1i-a pl+cut foarte mult )laudia, dar mi se p+rea c+ nu m+ ba#+ -n seam+' Dup+ ce ne-am
-ntors -n ucuresti, ea a f+cut primul pas pentru a ne cunoaste mai bine" a fixat o
-nt0lnire cu o ziarist+ care f+cea un material despre ale#erile la care fuseser+m
observatori &internationali&' 5n loc s+ am curajul de a o ajuta pe )laudia s+ -si dea seama
c0t de mult o plac, m-am multumit a-i spune minciuni" c0t de fericit sunt eu cu )+t+lina,
ce bine ne potrivim etc' Asta pentru c+ -mi era rusine s+ -i spun ce simteam cu adev+rat'
9otusi am invitat-o la un pelerinaj la m0n+stiri, cu un #rup mai mare de studenti' A venit'
Dar f+r+ s+ -si dea seama c+ voiam s+ fim prieteni' < sin#ur+ dat+, urc0nd pe niste coline
si ea fiind obosit+, am avut curajul de a o lua de m0n+, c3ipurile pentru a o ajuta s+
continue urcusul'
Dar, fiindu-mi rusine s+ -i spun c+ o plac, si -n pelerinaj i-am vorbit despre marea
dra#oste pe care i-o purtam )+t+linei 7care r+m+sese -n ucuresti8' Si am avut de suferit
din cauza acestei minciuni' )laudia s-a -ndep+rtat de mine 7nu voia s+ se ba#e -ntre mine
si )+t+lina8, si uite asa am pierdut-o'
Profit de ocazie pentru a spune tuturor tinerilor care cred c+ au #+sit o persoan+ cu care
se potrivesc s+ nu repete #reseala mea' S+ nu se joace cu sansa lor' Poate c+ sansa nu se
va mai -ntoarce'
9otusi, cu ajutorul lui Dumnezeu, sansa mea s-a -ntors' Am rev+zut-o pe )laudia pe H
ianuarie AEEM 7pr+znuirea Sf0ntului Serafim de Sarov, pe care -l ru#asem -n c3ip
deosebit s+ m+ ajute s+ m+ c+s+toresc8'
.u m+ asteptam ca prima noastr+ plimbare s+ fie at0t de important+' De cum am
rev+zut-o, am vrut s+ fie sotia mea' Dup+ c0teva ore -n care am stat de vorb+ ne-am dat
seama c+ avem acelasi scop -n viat+" de a tr+i pentru Dumnezeu, pentru a face bine
celorlalti' )laudia era fata de care aveam nevoie' Am v+zut sute de fete -n viata mea, dar
nici una nu mi s-a p+rut at0t de potrivit+ s+ -mi fie sotie' De fapt am fost at0t de
impresionat de frumusetea ei l+untric+, -nc0t mi se p+rea c+ nu sunt vrednic de o sotie
at0t de minunat+' %ar despre frumusetea ei fizic+, pot spune c+ m-a topit' *ozalia, fata cu
care fusesem prieten mai -nainte 7si care acum e la m+n+stire8 -mi pl+cea foarte mult'
Dar c0nd am rev+zut-o pe )laudia, mi-am dat seama c+ era mult mai frumoas+ dec0t
*ozalia' Stiu, unii nu au curajul s+ spun+ c+ sotiile lor nu sunt destul de frumoase' As
putea si eu s+ mint numai ca s+ nu -mi sup+r nevasta' Dar minciuna nu poate fi izvor de
bucurie' .u as sta ca 3ipnotizat s+ privesc pozele ei, sau nu as admira-o c0nd doarme' %-
am spus de multe ori c+ nu stiu o alt+ fat+ mai frumoas+ dec0t ea, si nu vorbeam ca s+ o
lin#usesc' )i pentru c+ sunt topit dup+ ea'
.u stiu cum ar fi fost )laudia dac+ ar fi ar+tat altfel' Dar e o armonie aproape perfect+
-ntre trupul si sufletul ei/ c3ipul exprim+ foarte bine ce e -n inim+'
)red c+ dac+ v-as ar+ta o poz+ de a ei v-ati da seama c+ nu o laud de#eaba' As vrea s+ v+
ar+t o poz+ de-a ei de la nunt+, -n care oc3ii ei str+lucesc de bucurie si fata ei arat+ c0t de
mult s-a bucurat s+ -mi devin+ mireas+' Poate vor fi unii care, v+z0nd poza, ar zice c+
sotia mea nu e foarte frumoas+' Dar m+ -ndoiesc c+ ar putea zice c+ nu se vede pe c3ipul
ei c0t de fericit+ era' )laudia nu a fost fericit+ numai la nunt+' A fost fericit+ de c0nd i-
am spus c+ vreau s+ -mi fie sotie' 6ericirea ei mi-a dat aripi' Si -mi d+ -n continuare'
Am avut mult+ -ncredere unul -n cel+lalt' Am fi putut astepta s+ ne cunoastem mai bine
-nainte de a pune problema c+s+toriei' Dar faptul c+ ea iubea mult iserica a fost pentru
mine o dovad+ c+ ale#erea mea e bun+' 9impul a confirmat aceast+ p+rere' Am avut
certitudinea l+untric+ a faptului c+ aceast+ fat+ e potrivit+ s+ -mi fie sotie' .u am oscilat"
am stiut c+ vrem s+ mer#em -mpreun+ pe drumul vietii'
.e-am 3ot+r0t s+ ne c+s+torim -n ianuarie AEEM, dar am asteptat s+ termin+m facultatea
7am0ndoi eram -n ultimul an de studii8' .ici dup+ ce ne-am luat licenta nu ne-am putut
c+s+tori imediat" p+rintii ei nu voiau s+ le fiu #inere'
4u am intrat -ntre timp la masterat, specializ0ndu-m+ -n Sectolo#ie' )laudia a primit o
burs+ de trei luni la 1adrid, si am am0nat nunta p0n+ la -ntoarcerea ei'
)ele trei luni au fost foarte #rele pentru mine' 5ntre timp le#+tura mea cu 2i#a
Studentilor devenise si mai str0ns+" eram presedinte al 2i#ii Studentilor din 6acultatea
de 9eolo#ie' 4ram ocupat cu o sumedenie de actiuni, dar inima mea era la 1adrid' .e
scriam foarte des' Abia asteptam s+ fac rost de bani ca s+ o sun, si abia asteptam
telefoanele ei' 4fectiv asteptam cu sufletul la #ur+ s+ o aud'
7)red c+ e bine ca tinerii care vor s+ se c+s+toreasc+ s+ stea putin si departe unul de altul,
s+ vad+ dac+ simt sau nu lipsa celuilalt' 4u am resimtit intens aceast+ lips+' Si nu numai
pentru c+ nu eram c+s+toriti' Plec0nd -ntr-un pelerinaj -n 1acedonia, la doi ani dup+
nunt+, -mi era #0ndul numai la ea si la )odrin' Am c3eltuit banii de m0ncare sun0nd
acas+/ )odrin avea un an, si mi-era dor de am0ndoi8'
9rebuia s+ ne c+s+torim la -nceputul anului AEEG' Dar, desi eu vorbisem cu p+rintele ca
s+ pro#rameze slujba, si vorbisem si cu invitatii, la sosirea -n tar+ )laudia mi-a spus c+
nu -si poate convin#e p+rintii s+ ne c+s+torim, c+ trebuie s+ -mi termin masteratul si s+
am un loc de munc+ 7desi la telefon -i spusesem c+ astept s+ ne c+s+torim imediat ce se
-ntoarce8'
A fost cea mai mare lovitur+ pe care mi-a dat-o )laudia' Dac+ i-as fi cerut s+ ne
c+s+torim atunci, sunt si#ur c+ ar fi trecut peste vointa p+rintilor ei' Dar nu am f+cut-o'
Am preferat s+ -si dea seama c+ astept de la ea aceast+ 3ot+r0re' Dar, nevr0nd s+ -si
supere p+rintii care s-au sacrificat mult pentru ea, a preferat s+ le fac+ pe plac'
71ie -mi era foarte #reu din cauza ne-ntele#erilor dintre mine si tat+l meu care se
rec+s+torise, -n familie era o situatie foarte tensionat+' Am preferat s+ plec de acas+, s+
locuiesc la niste prieteni' )laudia nu era constient+ c+ am suferit mult c+ nu ne-am
c+s+torit atunci' Parc+ re#ret c+ nu i-am cerut s+ ne c+s+torim peste voia p+rintilor ei, a
c+ror principal+ rezerv+ fat+ de mine era faptul c+ studiasem 9eolo#ia' Dac+ as fi f+cut
1edicina sau Dreptul s-ar fi purtat cu mine altfel8'
Am stabilit c+ ne vom c+s+tori dup+ ce termin masteratul' Dar -n sufletul meu era o mare
ran+, mi se p+rea nedrept c+ fata care m+ iubea prefera s+ am0ne nunta numai din cauza
p+rintilor ei'
Si, cu dou+ luni -nainte de a ne c+s+tori, am luat brusc 3ot+r0rea de a m+ desp+rti de ea'
Am -ncercat vreme de trei zile s+ fiu prieten cu o alt+ fat+, de care m+ foloseam ca
pretext pentru a rupe din mine orice amintire le#at+ de )laudia' 7Acum mi se pare o
mare nebunie ce am f+cut' As fi putut-o pierde pe )laudia definitiv' )red c+ si-a b+#at
coada si diavolul, care nu suport+ s+ vad+ c+ oamenii se iubesc, nu suport+ s+ vad+ cum
se c+s+toresc tinerii 3ot+r0ti s+ 5l slujeasc+ -mpreun+ pe Dumnezeu' .u dau vina pe
diavol, dau vina pe prostia mea' Dar, sincer, mintea mea a fost -ncetosat+ r+u' )red c+
numai dac+ m-ar fi -mb+tat cineva, ar fi reusit s+ m+ convin#+ s+ spun c+ vreau s+ m+
despart de )laudia'8
Dup+ trei zile, c0nd )laudia a venit pl0n#0nd s+ vorbeasc+ cu mine, am simtit c+ mi se ia
ceata de pe suflet' .u eram at0t de prost -nc0t s+ m+ -mpac cu ea numai pentru c+
pl0n#ea' Dar -n c0teva clipe am -nteles #ravitatea #reselii mele' A fost un act necu#etat
s+ fiu prieten cu alt+ fat+ 7bine c+ acea fat+ era cuminte, c+ dac+ mi-ar fi sucit mintile
vreun fotomodel, poate c+ m-ar fi convins s+ cad -n p+catul desfr0ului/ vreme de trei zile
mintea mea a fost f+cut+ praf" au r+bufnit anumite aspecte din trecutul meu, pe care le
credeam -n#ropate, dar nu erau dec0t adormite8'
)laudia mi-a spus c+ niciodat+ nu va mai putea avea -ncredere -n mine' Dar, desi o
r+nisem foarte tare, desi simteam c+ e o floare c+reia i-am t+iat r+d+cina, ne-am pre#+tit
de c+s+torie' 4a era convins+ c+, desi am #resit fat+ de ea, sunt omul cel mai potrivit
pentru a-i fi sot' %ar eu eram convins c+ dra#ostea pe care i-o port o va ajuta s+ -si refac+
-ncrederea -n mine' Si am reusit' .u a durat prea mult'
7Am scris cu inima str0ns+ despre acest incident tocmai pentru c+ viata nu are numai
momente frumoase' 4xist+ si umbre' Si tocmai pentru c+ de multe ori -ntre tinerii care
vor s+ se c+s+toreasc+ apar incidente, atra# atentia asupra acestei situatii" e bine s+ fim
c0t mai -n#+duitori atunci c0nd cel pe care -l iubim si care ne iubeste, #reseste' Dar
numai dac+ ne iubeste' Dac+ #reselile celuilalt dau -n vilea# lipsa dra#ostei, atunci nu
are rost s+ fie r+bdate'
)laudia a avut mare -ncredere -n mine iert0ndu-m+' Dac+ nu m-ar fi iertat, ne-am fi
desp+rtit' <ricum, p0n+ la acel moment mie nu -mi trecea prin cap c+ era posibil ca s+
intervin+ ceva -ntre noi, mai ales c+ asteptam de at0ta vreme nunta'
Parc+ si mie -mi sl+bise atunci -ncrederea -n mine' Dar m-am #0ndit c+ Dumnezeu ne va
ajuta s+ trecem peste acel moment, si c+ lucrurile vor intra -n normal' Asa a fost'8
S+ ajun#em la capitolul &nunta&' .u ne puteam permite s+ facem mas+ mare, si credeam
c+ o s+ invit+m lumea numai la biseric+' Dar unc3iul meu s-a oferit s+ m+ ajute si am
or#anizat masa festiv+ la cantina studenteasc+ de l0n#+ 6acultatea de Drept'
.e-am c+s+torit pe AF au#ust, a doua zi dup+ ce eu am -mplinit HB de ani' 2a biseric+
slujba a fost cutremur+toare' Am simtit cum la )ununie mirii poart+ cununi de re#i,
pentru ca toat+ viata s+ se lupte pentru a dob0ndi cununile nestric+cioase din ceruri' .u
pot descrie -n cuvinte ce am simtit atunci" parc+ as fi c0sti#at un r+zboi, asa de fericit
eram c+ m-am c+s+torit cu aleasa inimii mele'
)antina fiind foarte aproape, de la biseric+ am mers p0n+ acolo cu tot alaiul de la
biseric+ pe jos' Si, pe acelasi bulevard pe care )laudia m-a v+zut pentru prima dat+,
mer#ea acum ca o adev+rat+ printes+'
1uzica a fost foarte pl+cut+' Au venit &2a Strada&, un #rup de tineri care c0nt+ la
mandoline 7acum sunt celebri8' .u mai vorbesc despre cum a fost la nunt+ 7fiecare crede
c+ nunta lui a fost cea mai frumoas+8'
)u socrii s-a f+cut pace' Din momentul -n care ne-am c+s+torit, tat+l ei a devenit tat+l
meu si i-au trecut toate rezervele' )u mama a fost ceva mai #reu, dar timpul a fost de
partea mea'
Acum, pentru c+ pentru multi tineri c+s+toriti locuinta e o problem+, vreau s+ -ti spun
cum a fost cu noi' P0n+ pe A octombrie am putut sta -n #azd+ la o cunostint+ apropiat+'
Dup+ acea dat+ se ivea din nou problema unui c+min'
)u c0teva zile -nainte de A octombrie, un prieten apropiat, pe nume %oan, ne-a -ntrebat"
&.u vreti s+ stati -n apartamentul mostenit de la fosta mea sotie? Aveti acolo tot ce v+
trebuie'''&'
4vident, nu puteam refuza o asemenea ofert+' Am v+zut -n ea m0na lui Dumnezeu'
Dumnezeu nu ne-a l+sat' 5n toate -ncerc+rile mari prin care am trecut, a fost al+turi de
noi' )3iar dac+ de c0teva ori ni s-a p+rut c+ ne-a p+r+sit, c+ ne-a l+sat f+r+ ajutor'
%oan ne-a ajutat enorm cu casa' 4l nu era si nu e un om cu bani' Pentru a-si -ntretine
familia 7sotia lui abia n+scuse8, a fost nevoit s+ -si ia si un serviciu de noapte' Dac+ ar fi
-nc3iriat apartamentul -n care ne-a tinut pe noi, ar fi scos bani buni' Dar a preferat s+ ne
ajute crestineste 7f+c0nd astfel si o poman+ pentru sufletul fostei sale sotii si pentru al
fetitei lor care murise/ adev+rat+ poman+, ca a v+duvei din 4van#3elie care nu a dat din
surplusul pe care -l avea, ci din putinul pe care -l a#onisise8'
)u c0teva zile -nainte de a afla c+ vom avea unde s+ ne mut+m, )laudia a r+mas
-ns+rcinat+ 7-nc+ nu stiam, dar mai t0rziu, la eco#rafie a aflat data aproximativ+8' 5ntr-un
interval scurt de timp am avut dou+ bucurii -n care am v+zut m0na lui Dumnezeu'
9recuser+ doi ani de c0nd st+team -n casa lui %oan, si sederea noastr+ se apropia de
sf0rsit' 4l avea foarte mari probleme financiare 7restant+ mare la -ntretinere etc'8 si ne
ru#ase ca peste aproximativ un an s+ ne #+sim o alt+ locuint+ pentru ca el s+ poat+
-nc3iria apartamentul -n care st+team'
Du3ovnicul pe care -l aveam atunci 7cel din 1oldova, care ducea o viat+ de nevoint+
aspr+8 auzind de la )laudia c0t de fr+m0ntat+ era de #0ndul casei, mi-a zis" &Vezi ce faci
si rezolv+ problema' 9rebuie s+ #+sesti o solutie'''&
)0nd mi-a dat acest sfat, am simtit c+ Dumnezeu m+ va ajuta s+ cump+r o cas+' (n
apartament de dou+ camere costa vreo zece mii de dolari, iar noi nu aveam dec0t un sfert
din sum+ 7o mostenire de la bunica8' <ricum, nu i-am spus p+rintelui c+ nu am de unde
s+ fac rost de bani'
7Descriu aventura cu casa tocmai pentru a da m+rturie c+ Dumnezeu poart+ de #rij+ celor
care se c+s+toresc/ si c3iar dac+ problema locuintei e o problem+ real+, Dumnezeu
#+seste solutie pentru fiecare' Sau mai bine-zis ne ajut+ pe fiecare s+ #+sim cea mai bun+
solutie de care avem nevoie' Si, c3iar dac+ uneori ni se pare c+ ne scufund+m, -n ultima
clip+ #+sim solutia de care aveam nevoie'8
1-am dus la moastele Sf0ntului 1ucenic )iprian 7care -nainte de convertire fusese un
mare vr+jitor, si de care m+ simt apropiat si pentru c+ si eu am cunoscut #ustul amar al
r+t+cirii8 ca s+ -l ro# s+ ne ajute s+ facem rost de o cas+' 5n clipa -n care m-am ru#at -n
fata raclei, am simtit c+ vom primi ceea ce cer' Am simtit precis c+ sf0ntul -mi spune c+
voi avea cas+' Desi nu am auzit nici o voce, desi nu se -nt0mplase nimic iesit din comun,
am fost convins c+ Dumnezeu ne va face cur0nd o bucurie'
.u peste mult timp am aflat c+ s-a scos la licitatie un apartament cu trei camere -n
centrul ucurestiului, la un pret mic, nu mult peste zece mii de dolari 7pe mine m+
-nc0nta ideea de centru ca s+ pot ajun#e mai usor la moastele Sf0ntului 1are 1ucenic
1ina, ale Sf0ntului 1ucenic )iprian, ale Sf0ntului Dimitrie asarabov si ale Sf0ntului
.icolae8'
Am vorbit cu p+rintele din 1oldova si acesta mi-a zis c+ se va ru#a la Dumnezeu s+
lu+m casa' 2icitatia se apropia, dar noi nu reusiser+m s+ -mprumut+m banii' )u dou+ zile
-nainte de licitatie m-a biruit dezn+dejdea" &Doamne, de ce nu m-ai ajutat s+ fac rost de
bani?''' Si de ce am simtit la moastele Sf0ntului )iprian c+ ne vei da o cas+, c0nd nu
avem cu ce s+ o cump+r+m?'''& 4ram foarte trist, nu puteam dormi'
A doua zi, duminic+, ne-a -ntrebat o cunostint+ foarte apropiat+ la ce licitatie vrem s+
mer#em" i-am vorbit despre apartament, dar si despre faptul c+ nu avem bani' Si
r+spunsul a fost"
&Am aproape jum+tate din suma de care aveti nevoie' Voiam s+ donez banii vreunei
m+n+stiri' Dar vi-i d+ruiesc vou+'''&
1i se p+rea c+ visez' (n p+rinte, auzind cum ne-a trimis Dumnezeu banii -n ultima
clip+, mi-a spus" &5n asta trebuie s+ vedeti o minune a zilelor noastre' )3iar dac+ nu pare
spectaculoas+, s-a ar+tat puterea ascult+rii' 5n loc s+ v+ pl0n#eti c+ nu aveti bani, ati avut
-ncredere -n ru#+ciunile p+rintelui du3ovnic, si pentru ru#+ciunile lui si ale voastre, si
pentru ca s+ -i fie bine copilului vostru, banii au venit'&
2a licitatie nu au fost alti clienti, asa c+ am reusit s+ lu+m apartamentul' 5n patruzeci de
zile trebuia s+ d+m banii' )u o zi -nainte de termen am reusit s+ -i str0n#em pe toti' Si
am reusit s+ lu+m casa' )3iar dac+ au fost si peripetii'
Aici apartamentul ar+ta jalnic" cei care au stat -nainte au plecat nu numai cu c3iuveta, ci
si cu tevile din baie' 2ocuind la ultimul etaj, -ntr-una din camere a fost o ciuperc+ care s-
a -ntins p0n+ aproape de jum+tatea tavanului' (nul din pereti se misca la cea mai mic+
atin#ere' Ar+ta destul de antic, dar acum e bine'
)u restul datoriilor ne descurc+m #reu de tot, dar de fiecare dat+ c0nd a trebuit s+ d+m
bani Dumnezeu ne-a ajutat -n ultimul moment' ine c+ am reusit s+ ne -mprumut+m
numai de la cunostinte, c+ dac+ am fi luat bani de la vreo banc+ nu ne-am fi descurcat cu
plata dob0nzilor'
7Stiu c+ -n ziua de azi multi tineri c+s+toriti se descurc+ foarte #reu/ dar dac+ -si pun
n+dejdea -n Dumnezeu o vor scoate la cap+t' 4l stie -ntotdeauna ce ne lipseste' Si, c3iar
dac+ nu ne trimite ce ni se pare nou+ c+ ne trebuie, ne trimite ceea ce ne este cu adev+rat
de folos' (neori, din prea mult+ dra#oste, c3iar ne copleseste cu darurile Sale8'
Aici se -nc3eie ceea ce voiam s+ -ti spun despre -ntemeierea familiei mele' Asta a fost
povestea casei'
)0t despre povestea c+s+toriei noastre''' Simt cum dra#ostea )laudiei -mi d+ aripi'
Povestioara vulturilor aurii, cu care -ncepe aceast+ carte, a fost scris+ -ntr-o perioad+ -n
care aveam anumite probleme' Din cauza #reut+tilor prin care treceam, am fost biruit de
dezn+dejde' Si atunci c0nd f+ceam canonul, -l ziceam cu foarte mare #reutate'
*u#+ciunea -mi era aproape o povar+'
)laudia, care era si mai cov0rsit+ de necazuri dec0t mine, ducea povara -n t+cere, f+r+ s+
se pl0n#+' 9ot ea m+ -ncuraja si pe mine' Am simtit atunci cum, -n focul -ncerc+rilor,
dra#ostea noastr+ ne ajut+ s+ zbur+m cu o sin#ur+ arip+' Am simtit cum Dumnezeu
binecuv0nteaz+ dra#ostea noastr+ si o -nt+reste'
< iubesc pe )laudia ca -n ziua -n care ne-am c+s+torit' (neori -nc3id oc3ii si,
bucur0ndu-m+ c+ o am l0n#+ mine, uit c+ ne-am c+s+torit de patru ani' Parc+ am fi
am0ndoi studenti' .u simt c+ a trecut timpul'
9otusi, sunt si momente -n care dra#ostea mi se r+ceste' Sunt momente -n care mi se pare
c+ sunt sin#ur si c+ ea nu m+ -ntele#e' 5ntr-unul dintre aceste momente am aler#at la
p+rintele nostru si m-am pl0ns" &P+rinte, mi-e #roaznic, )laudia se poart+ foarte rece cu
mine' Parc+ nu o intereseaz+ dec0t copilul'&
&5ti aduci aminte cu c0t elan o l+udai pentru felul -n care te iubeste? 5ti aduci aminte cum
-mi spuneai c0t de mult te bucur+ si te sprijin+ -n ceea ce faci?&
&Da, p+rinte'&
&Si dac+ ti-as repeta peste c0t+va vreme ce -mi spui tu acum, c+ nu te mai iubeste, ce ai
face?&
&1-ar bufni r0sul c+ am putut fi at0t de copil'''&
P+rintele nostru ne cunoaste bine' 5ntr-adev+r, dup+ c0teva zile mi-am dat seama c+
problema mea nu era real+' De vin+ eram eu/ nu voiam s+ -ntele# c+ ea, fiind -ns+rcinat+
pentru a doua oar+, av0nd si ore la scoal+, av0nd si cursuri la facultate 7anul acesta a
f+cut masteratul8, lucr0nd la un manual pentru elevii de liceu si mai ales av0nd #rijile
familiei, absolut normale, dar uneori cov0rsitoare, ajun#ea uneori acas+ foarte obosit+'
9otusi, de la oboseal+ nu mai putea avea putere s+ stea prea mult de vorb+ cu mine, nu
mai avea putere s+ m+ s+rute c0nd pleca de acas+' Si eu am v+zut situatia tra#ic' Acum
-ntele# c+ am #resit, c+ ar fi trebuit s+ o ajut si mai mult, ar fi trebuit nu s+ -i cer mai
mult+ -ntele#ere, ci s+ o sprijin prin dra#ostea mea'
Am avut mai multe ne-ntele#eri de acest #en' Dar ele si-au avut locul lor -n maturizarea
noastr+' .u cred c+ exist+ familii perfecte, asa cum nu exist+ nici oameni perfecti' )red
c+ exist+ familii -n care nu apar tensiuni, tocmai pentru c+ pe soti -i uneste dorinta de a
tr+i din plin pl+cerile lumii acesteia' Dar astfel de familii nu sunt un model pentru noi'
4xist+ si familii -n care domneste pacea lui >ristos, si -n care -ntre soti nu exist+ nici cea
mai mic+ ne-ntele#ere' < astfel de familie ne dorim, o astfel de familie n+d+jduim c+ va
fi si a noastr+' 9rebuie -ns+ s+ crestem mult p0n+ s+ ajun#em la aceast+ m+sur+'
9ensiunile care exist+ uneori -ntre soti mi se par firesti' )3iar dac+ pot p+rea de
nerezolvat, ele trec repede' %mportant este ca sotii s+ -si doreasc+ am0ndoi s+ se sc3imbe
-n bine'
.u -ncerc s+ justific tensiunile care exist+ -ntre noi' Sunt semn al sl+biciunii noastre
spirituale' .oi -ncerc+m -ns+ s+ ne lupt+m cu ele' 4xist0nd aceste sl+biciuni, se poate ca
ele s+ afecteze si modul -n care eu -ntele# familia' 4le se o#lindesc -n lipsurile acestei
c+rti' Poate c+ aceste lipsuri te vor stimula s+ -ti dai sin#ur+ r+spunsurile pe care te
asteptai s+ le #+sesti aici, si nu le-ai #+sit' <ricum, sper s+ fii -n#+duitoare fat+ de aceste
lipsuri, inerente unui nou drum' Poate c+ altii, v+z0ndu-le, se vor simti -ndrept+titi s+
scrie ei un alt -ndrumar, mult mai interesant' Sau poate c+ peste vreo zece ani voi scrie
c3iar eu o carte mai bun+ despre acest subiect' Dar p0n+ atunci tu vei fi m+ritat+' Si cred
c+ m+ -ntele#i de ce am preferat s+ scriu acum" tu acum ai nevoie de astfel de sfaturi
7mi-ar p+rea bine s+ -mi scrii despre modul -n care ai receptat aceast+ carte' 1+ va ajuta
s+ fac o editia ulterioar+ mai bun+8'
Vreau s+ stii c+ mi-as fi dorit s+ scriu o astfel de carte abia la b+tr0nete, c0nd ar fi trecut
de mult vremea micilor tensiuni dintre mine si sotia mea' .u ti-am scris -ns+ de pe
pozitia unui -ntelept' 9i-am scris de pe pozitia unui sot care are parte at0t de bucurii c0t
si de -ncerc+ri' Stiu c+ diavolul se lupt+ cu toate puterile s+ -i dezbine pe soti' Si, oric0t
de unit as fi cu sotia mea, asta nu -nseamn+ c+ suntem predestinati s+ mer#em victoriosi
p0n+ la cap+t' 9otusi, n+d+jduiesc c+ Dumnezeu ne va da putere s+ biruim ispitele care
ne vor sta -n cale' Si c3iar dac+ ar fi s+ -mi sc3imb p+rerile, s+ nu mai v+d familia
crestin+ -n aceeasi lumin+, totusi asta nu -nseamn+ c+ lucrurile scrise -n aceast+ carte nu
sunt corecte'
Dac+ ar fi fost o carte care s+ contin+ cu#et+rile mele filosofice, atunci peste c0tiva ani
mi le-as fi putut sc3imba' Dar aceast+ carte nu -mi apartine dec0t -n mic+ m+sur+' 4
rodul experientei celor care au binevoit s+ -mi r+spund+ la -ntreb+rile pe care le-am pus'
6aptele sunt fapte' 4xperienta nu poate fi ne#at+' Ar fi ciudat s+ apar+ un -ndrumar care
s+ contin+ opinii contrare ideilor principale expuse aici 7fat+ de am+nunte, criticile ar fi
normale8' Dac+ ar veni cineva si ar spune c+ nu conteaz+ potrivirea spiritual+ a sotilor,
sau c+ e bine ca tinerii s+ fac+ dra#oste -nainte de nunt+, o astfel de pozitie ar duce la
rezultate triste'
5mi doresc ca acest -ndrumar s+ -ti fie de folos' .u pentru c+ l-am scris eu, ci pentru c+,
fiindu-ti tie bine, -mi va fi si mie'
1+ -ntreb acum ce p+rere va avea despre aceast+ carte cineva care st+ departe de >ristos,
s+ zicem o fat+ care a citit-o numai din curiozitate, nu si pentru a se folosi! (nei astfel
de fete -i spun" caut+ o familie fericit+ si tine-te de exemplul ei' Vei vedea c+ -n casele
din care lipseste >ristos lipseste bucuria adev+rat+'
Poate c+ te-ai smintit de cele v+zute prin unele familii de crestini' Poate c+ ai auzit c+
exist+ ne-ntele#eri mari -ntre soti' Sau c+ sotii nu se mai iubesc' Si tu nu vrei s+ ai parte
de o astfel de familie'
9e -ntele# si -ti dau dreptate' .umai c+ familia pe care ai avut ocazia s+ o refuzi nu este
familia crestin+'
S+ ne referim la familia -n care cei doi soti duc o viat+ curat+, -si cresc copiii pe calea
isericii, fac fapte bune, dar ei nu se mai iubesc' Greut+tile vietii i-au -n#enunc3eat, si ei
au ajuns la o stare de indiferent+' .e referim la ei, nu la cei care se ceart+ sau se -njur+'
)red c+ sotii acestia sunt mai departe de Dumnezeu dec0t sotii care se ceart+ des, dar la
fel de des se si -mpac+' 5mp+carea e un semn al dra#ostei pe care si-o poart+' 4 un semn
c+ dra#ostea e vie' Pe c0nd ceilalti, c3iar dac+ nu se ceart+ niciodat+, nu se mai iubesc'
Au ajuns la o stare de monotonie continu+' Plictisitoare si ap+s+toare'
)artea mea se opreste aici' Sper s+ nu fie pentru tine dec0t un -nceput' S+ nu crezi c+ am
epuizat toate directiile -n care se poate fra#menta subiectul -ntemeierii unei familii' Sper
c+ m+car ti-am st0rnit curiozitatea fat+ de aceast+ problem+' Si, c3iar dac+ nu ai aflat aici
mai multe r+spunsuri la -ntreb+rile tale, sper c+ cel putin te-am ajutat s+ -ti pui anumite
-ntreb+ri' )aut+-le r+spunsul, caut+ cu r+bdare, si vei avea parte de o familie -mplinit+'
Stiu c+ aceast+ carte va fi citit+ si de c+tre unii p+rinti' 5i ro# s+ fie constienti de c0t de
important+ este pentru copiii lor tema pe care am -ncercat s+ o tratez' 5i ro# s+ -si ajute
copiii s+ se pre#+teasc+ de c+s+torie' &S+ te ocupi de o c0t mai bun+ prezentare a c+rtii'
S+ o prezinti -n conferinte, s+ faci tot ce poti pentru asta' 9inerii au nevoie de o
asemenea carte!&, mi-a spus un prieten' 4u voi face tot ce -mi st+ -n putint+ pentru a face
cartea cunoscut+' Dar tinerii pot citi aceast+ carte si o pot uita' Dar un p+rinte care stie s+
fie aproape de copiii s+i poate s+ -i ajute mult mai mult dec0t orice carte'
1-as bucura ca aceast+ carte s+ fie discutat+ la orele de diri#entie, sau c3iar la orele de
reli#ie' 4 foarte important ca profesorii -nsisi s+ fie constienti de c0t de important este s+
-i -nvete pe tineri s+ acorde familiei importanta cuvenit+'
Voi termina cartea brusc, tocmai ca s+ las impresia c+ e neterminat+' 9ocmai ca s+ -ti dai
seama c+ e r0ndul t+u s+ o continui' .u pe o foaie de 30rtie' )i prin faptele tale'
.u -ti zic precum 1urp3=" &;0mbeste, m0ine -ti va fi mai r+u'''& )i -ti zic" &;0mbeste!
Poate c+ dac+ nu ai fi citit aceast+ carte, m0ine ti-ar fi fost mai r+u'''&
Post&at la editia a doua+
Cuvi"te ctre pri"ti
Dra#+ Danion Vasile,
.u m+ pricep la scris, de aceea te-as ru#a s+-mi ierti toate st0n#+ciile literare' Dar
trebuie s+-ti scriu' S-ar putea s+-mi fii de folos' 4u m+ ro# Dumnezeului )el un pentru
asta' .u vreau s+ transform aceste r0nduri -n ceva ieftin si melodramatic, pentru c+ nu
este nici una, nici alta' Dar este -ntr-adev+r o dram+ cu adev+rat dureroas+'
Am FC de ani 7deci poti fi fiul meu8, poate de aceea mi-am permis 7te ro# s+ m+ ierti
dac+ am #resit8 s+ m+ adresez putin cam prea familiar' Sunt c+s+torit+ si am o fiic+ de o
v0rst+ apropiat+ de a ta'
1i-am tr+it viata departe de Dumnezeu, de iseric+, departe de Sfintele 9aine' .ici
m+car nu mi-a fost prea bine' Greut+ti si piedici la tot pasul' Dac+ m-ar fi -ntrebat cineva
acum K-B ani de ce a fost asa, nu as fi stiut ce s+ r+spund' Acum stiu exact' 5n marea lui
m+rinimie, unul Dumnezeu a vrut s+ m+ -ntoarc+ cu fata spre 4l, S+-2 cunosc' Asa c+
mi-a dat toate spre binele meu' Dar, dac+ stau s+ m+ #0ndesc, sunt familii cu #reut+ti si
probleme infinit mai mari ca ale mele' Asa c+ s+ nu m+ mai pl0n#' )u ajutorul primit de
Sus am reusit s+-mi sc3imb viata' )el putin pe a mea' Str+duindu-m+ ca -n putinul timp
ce mi-a mai r+mas s+ tr+iesc asa cum trebuie, -ncerc0nd s+ umplu vidul din sufletul meu
si s+ nu mai #resesc -n lun#ul si str0mtul drum spre m0ntuire'
&.ic3ipercea& -mi d+ mult de furc+, pentru c+ nu-i place deloc planul meu, dar acum stiu
c+ 5l am aproape pe Domnul nostru %isus >ristos' De un real folos mi-au fost cei dra#i de
la publicatia %coana din ad0nc, c+rora le-am scris si care mi-au r+spuns, d0ndu-mi sfaturi
dintre cele mai bune' Printre altele, m-au trimis la un p+rinte du3ovnic de care aveam
mare nevoie, o persoan+ cu totul deosebit+, sub a c+rei -ndrumare atent+ sunt' Dac+, din
acest punct de vedere, cu mine lucrurile mer# bine, nu acelasi lucru -l pot spune despre
fiica mea'
5n #0ndirea mea limitat+, c3iar eu tr+ind departe de tot ceea ce -nsemna )redint+ 7f+r+ a
fi eretic+8, mi-am zis s+ -i las acestui copil 7sin#urul de altfel8 libertatea deplin+ de a
3ot+r- sin#ur ce are de f+cut' 1i-am zis s+ fiu o mam+ &modern+& 7prostie pe care doar
acum o realizez8'
A f+cut liceul $, apoi brusc a sc3imbat directia si a intrat la 6acultatea D, B ani' Si-a dat
si masterul si acum urmeaz+ s+-si fac+ teza de doctorat' 5n toti acesti ani de studiu a fost
preparator -n cadrul facult+tii' Studentii o iubeau, stia ce trebuie s+ le spun+' A fost -n
str+in+tate cu o burs+, timp -n care si-a -nsusit spre foarte bine limba en#lez+' P+rea c+
lucrurile sunt bune, si noi, p+rintii ei, fericiti' Spun acest lucru pentru c+ doream putin+
sc3imbare -n viata ei'
5n copil+rie si adolescent+ a fost cam sin#ur+' 90njea dup+ prieteni, relatii, comunicare -
fiind mai putin comunicativ+, mai mult interiorizat+, si mai mult -ntr-o lume a ei, ireal+,
printre teancuri de c+rti de specialitate si c+rti mai altfel'
2a -nceput, f+r+ s+-i spun+ nimeni, si-a cump+rat zeci de c+rti reli#ioase, Sfinti P+rinti,
4frem Sirul, Sf0ntul Siluan, Avva Dorot3ei, etc' Am -ntrebat-o ce face cu ele si mi-a
r+spuns" &caut adev+rul&' Sincer+ s+ fiu m-am bucurat' 5n str+in+tate a cunoscut un
profesor mai mare dec0t ea cu mai mult de HC de ani' 4ra prima persoan+ mai important+
cu care avea ce discuta' 2ucrurile au sc+pat de sub control, ea a crezut mai mult dec0t
trebuia tuturor promisiunilor f+cute' Dar -n ciuda lor, dup+ un an de zile, totul a luat
sf0rsit cu lacrimi si durere' 5ncep0nd de aici, &pestisorul meu& a luat-o la vale, dus+ de
curent, f+r+ dorint+ de -mpotrivire' Au urmat alte #+sti, alte idei, Jun#, alc3imie, =o#a,
&calea de mijloc&, Naballa 7nu-ti sunt necunoscute8, dar mai ales re-ncarnare'
2a facultate lucrurile mer#eau prost' Sefii ei au f+cut tot posibilul s+ o -ndep+rteze de la
catedr+, desi este bine pre#+tit+ profesional'
(rmeaz+ apoi munca la o fundatie unde, dup+ putin timp i se desfiinteaz+ postul 7poate
si pentru faptul c+ se ocupa cu tot sufletul de familii s+rmane8' Disperat+ si bulversat+,
se an#ajeaz+ la o #r+dinit+ ca educatoare' )opiii -i plac foarte mult, si-a dorit mereu o
familie, pe care nu a avut-o - -nc+'
&1am+, de ce la mine nu se uit+ nimeni, de ce sunt o prieten+, si at0t??& 1-am -ntrebat
si eu mult+ vreme, f+r+ s+-mi dau un r+spuns' A cunoscut c3iar si un doctorand la
9eolo#ie, care -ns+ a trebuit s+ plece cu o burs+ -n 4lvetia, asa -nc0t relatia s-a terminat
f+r+ s+ -nceap+'
)u un salariu de numai H,L milioane, dezam+#it+ de viata ei social+ si sentimental+, a
acceptat oferta de a lucra pentru fundatia $ 7care militeaz+ pentru drepturile
3omosexualilor8, fapt care m-a lovit -n moalele capului'
4ra -nceputul sf0rsitului' 2acrimile mele n-au fost -ndeajuns pentru a o -ndep+rta de
aceast+ asociatie si mai ales de ispitele despre care stiam c+ nu avea cum s+ le poarte'
Salariul era tentant/ nu mai purta stresul c+ nu avea bani s+ ne dea pentru medicamente'
*efuzat+ de b+ieti, r+t+cit+ -n credint+, aici #+seste anturajul care i se p+rea ei ideal' .u
cred c+ este cazul s+ continui cu ce s-a mai -nt0mplat' 4ste de la sine -nteles' A plecat de
acas+, st+ cu c3irie -mpreun+ cu o &prieten+&' A fost ceva care m-a desf+cut -n buc+ti, dar
1aica Domnului si 6iul ei Preaiubit m-au adunat, m-au m0n#0iat, asa -nc0t am 3ot+r0t
cu mult+ liniste sufleteasc+ s+ -ncredintez aceast+ mare durere a mea unului
Dumnezeu' 1i-a r+mas doar ru#+ciunea si )*4D%.9A c+ cineva acolo Sus m+ iubeste
si trebuie s+ am r+bdare'
De foarte mare folos mi-au fost sfaturile primite de la prietenii mei de la revista %coana
din ad0nc, de la p+rintele meu du3ovnic si de la tine, prin cele dou+ c+rti ale tale pe care
le-am cump+rat" )um s+ ne crestem copiii si D+r0marea idolilor' Am s+ m+ ro# pentru
tine c0t voi putea' Am c+utat la toate libr+riile Jurnalul convertirii' 6+r+ rezultat' Dac+ ar
fi posibil s+ primesc un exemplar, l-as pl+ti imediat'
*eferitor la D+r0marea idolilor, i-am spus fetei mele" &)artea aceasta parc+ este scris+
pentru tine&' A luat-o, a r+sfoit-o si c3iar a p+rut interesat+' )red c+ se potriveste cu stilul
ei de comunicare, are mare usurint+ la scris, si stilul t+u cred c+ i-a pl+cut' De obicei -mi
spune s+ o las -n pace, pentru c+ trebuie s+ tr+iasc+ si ea cumva'
)ercul -n care se misc+ acum este -nc3is - aceiasi oameni, aceleasi conceptii de non-
p+cat, de alternativ+ pe care eu sin#ur+ n-am cum s+ i-o scot din cap' anii, oric0t ar fi
de multi, nu-i ajun#' 7%-am spus asta de la bun -nceput - nu este nici pe departe un loc
binepl+cut lui Dumnezeu'8 4ste nefericit+, povara p+catelor o apas+ si o copleseste' 4ste
bolnav+ sufleteste si trupeste, f+r+ o cauz+ or#anic+' Am spus, si desi#ur asta voi face, s+
las -n seama Domnului si a 1aicii Preacurate rezolvarea -n bine a acestei suferinte' Dar
totusi m+ -ntreb si te -ntreb si pe tine" cu ce mai pot contribui si eu?? D+-mi un sfat, c0t
de mic" cum o pot scoate din iadul -n care vietuieste, -n care lucreaz+?
Acum stii de ce ti-am scris' %-am spus de altfel si ei s+ ia le#+tura cu tine prin internet -
s-ar putea s+ fii p0n+ la urm+ colacul ei de salvare' .u-mi r+m0ne dec0t s+ n+d+jduiesc'
9e ro# s+ m+ ierti pentru scrisoarea aceasta at0t de lun#+, pentru forma ei si eventualele
#reseli #ramaticale'
5ti doresc tot binele din lume si unul Dumnezeu si 1aica Domnului s+ te aib+ sub
ocrotirea 2or'''
1i se p+rea o idee bun+ ca -n postfata celei de-a doua editii a c+rtii mele despre nunt+ s+
anexez c0teva fra#mente din scrisorile si e-mail-urile pe care le-am primit de la cititori,
e-mail-uri ce reflect+ modul -n care cartea a fost receptat+ de public ' Am preferat -ns+ ca
-n locul cuvintelor de apreciere s+ reproduc scrisoarea de mai sus, primit+ de la o mam+
-ndurerat+'
1i s-ar p+rea straniu s+ fiu ca baba din proverbul" &9ara arde si baba se piapt+n+'& Dac+
nu as tine cont de problemele care apar -n societate, dac+ as scrie despre familie f+r+ s+
privesc -n jur, as fi utopic' Asa c+ m+ v+d nevoit s+ scriu si despre modul -n care tinerei
#eneratii i se propov+duieste cu dezinvoltur+ desfr0ul' Voi face referire si la le#+tura
dintre vremurile pe care le tr+im, -n care p+catele -mpotriva firii sunt considerate
normale, si sf0rsitul lumii' 6+r+ a fi o fire apocaliptic+ nu pot face abstractie totusi de
profetiile sfintilor despre perioada de renastere a p+#0nismului pe care o tr+im '
Dac+ -n capitolele c+rtii m-am adresat -n mod special tinerilor, -n aceast+ postfat+ m+ voi
adresa p+rintilor, c3iar dac+ unii tineri nu vor fi -nc0ntati de aceasta' 1+ #0ndesc din ce
-n ce mai mult la viitorul copiilor mei ' Asa c+ -ntele#, m+car -n parte, durerea mamei'
Dac+ fiica ei ar fi fost aler#ic+ la viata reli#ioas+, dac+ ar fi fost lesbian+ de pe b+ncile
liceului, m-ati putea -ntreba ce am eu cu viata ei' Dar fata a vrut s+ se m+rite, a vrut s+
tr+iasc+ aproape de Dumnezeu' 6aptul c+ a citit Sfintii P+rinti pentru &a #+si adev+rul&
spune multe'
A mers pe drumul cel bun, dup+ care diavolul a reusit s+ o atra#+ -n cursele sale' 5nc+ nu
este totul pierdut, -nc+ se mai poate -ntoarce' Dar nu despre aceasta voi scrie acum' Voi
scrie despre durerea pe care mi-o provoac+ faptul c+ din ce -n ce mai multi tineri se
autodistru#, -ndep+rt0ndu-se de drumul senin si luminat care le-a fost pre#+tit de
Dumnezeu'
P+rintele .icolae 9+nase de la Valea Plopului povestea c+ a fost c3emat odat+ -n camera
de c+min a unei studente pentru a o convin#e pe aceasta s+ nu avorteze' P+rintele a
-nceput s+ vorbeasc+ cu ea, si pe fat+ a bufnit-o pl0nsul' )u c0t p+rintele vorbea mai
mult despre #roz+via si urm+rile prunc-uciderii, fata pl0n#ea tot mai tare' P+rintele era
convins c+ lacrimile ei arat+ c+ si-a dat seama c+ nu trebuie s+ avorteze, asa c+ vorbea -n
continuare' Dar, la un moment dat, fata i-a spus"
&- P+rinte, nu mai vorbiti, am apucat s+ avortez'''&
&P+rinte, nu mai vorbiti, am apucat s+ avortez''' P+rinte, nu mai vorbiti, am apucat s+
avortez''' P+rinte, nu mai vorbiti, am apucat s+ avortez'''& Dup+ ce p+rintele a terminat
de povestit, cuvintele sale mi-au r+sunat -n urec3i' 1i-am dat seama c0t de dramatic este
ca omul s+ ajun#+ la du3ovnic cu o clip+ mai t0rziu dec0t era cazul' )0t de dureros este
ca -nv+t+tura crestin+ s+ ajun#+ la oameni cu -nt0rziere'
Asa si cu cartea mea" nu am -ncercat nici s+ o fac prea &bisericoas+&, pentru a nu-i
plictisi pe tinerii care nu vin la biseric+, si nici 3ard-core, ca s+ nu -i smintesc pe cei
credinciosi' Desi -mi era putin team+ c+ unii preoti m+ vor critica pentru stilul abordat,
totusi se pare m-am temut de#eaba'
Problema este c+ acum cartea mi se pare c3iar prea cuminte' .u am atins subiecte
fierbinti pentru tineri, cum ar fi sexul oral sau masturbarea 7pe care statisticile le prezint+
ca fiind la ordinea zilei8' 1i se p+rea riscant s+ spar# eu #3eata -n abordarea unor
asemenea subiecte, si nu vroiam nici s+ z#0rii urec3ile prea fine si nici s+ trezesc
curiozitatea cititorilor fat+ de astfel de -ndeletniciri'
4volutia situatiei -ns+ m-a f+cut s+ re#ret c+ nu am scris si despre asemenea subiecte
7poate o voi face cu alt+ ocazie8' %at+ ce scrie -n 2ibertatea , -n articolul cu titlul )opiii
din clasa a %%%-a vor -nv+ta despre sex" &5nc+ din clasa a %%%-a, copiii vor -nv+ta despre
cum se fac copiii si cum st+ treaba cu diferenta dintre sexe' 2a sf0rsitul scolii, elevii vor
avea cunostinte avansate despre masturbare, viol, incest sau pedofilie'&
Din Pro#ramul .ational de 4ducatie pentru S+n+tate -n Scoala *om0neasc+ , elaborat de
1inisterul 4ducatiei si )ercet+rii, putem afla mai multe am+nunte' %at+ ce lectii vor lua
copiii nostri" &Se pare c+ sexul oral #enital este mai frecvent -nt0lnit la persoanele
civilizate, cu o i#ien+ personal+ ridicat+, precum si la cuplurile 3omosexuale' Pozitiile -n
care este practicat sunt cele mai variate, mai cunoscut+ fiind pozitia FE, 7'''8 ' Preferinta
multor cupluri pentru sex oral #enital este motivat+ de faptul c+ reprezint+ o modalitate
de a avea relatii sexuale f+r+ riscul aparitiei unei sarcini, precum si un mijloc de a ajuta
b+rbatul -n obtinerea erectiei, iar pentru femeie, de a avea relatii sexuale f+r+ a-si
compromite vir#initatea' )onsiderat ca o relatie din sfera normalului de c+tre sexolo#i si
apreciat de cei care -l practic+, sexul oral #enital este condamnat -n continuare de
anumite persoane sau #rupuri populationale, datorit+ criteriilor moral-reli#ioase, sau pur
si simplu lipsei de experient+&'
< observatie" c0nd afirmi c+ o anumit+ practic+ este condamnat+ din lips+ de experient+,
st0rnesti curiozitatea fat+ de aceast+ experient+' 9inerilor li se vorbeste despre sexul oral
astfel -nc0t s+ -i incite s+ -l practice' 5n acelasi mod este prezentat+ si masturbarea, ca
fiind &o form+ fireasc+ de activitate sexual+& '
2a capitolul )omportament sexual normal -nt0lnim cu surprindere trei ramificatii"
3eterosexualitatea, 3omosexualitatea, bisexualitatea' )a p+rinte afirm c+ o astfel de
pro#ram+ este dezastruoas+' 4fectele ei asupra familiilor de m0ine vor fi #reu de
apreciat' Dac+ -i -nveti pe copii c+ 3omosexualitatea si bisexualitatea sunt normale, ei
vor -ncerca s+ le experimenteze'
.u analizez aici cele dou+ practici sexuale din prisma -nv+t+turii crestine ' Dar ar trebui
ca tinerilor s+ li se fac+ o educatie pro-familie, si nu o educatie care loveste -n familia
traditional+'
&Desi multi oameni consider+ -nc+ 3omosexualitatea ca pe ceva anormal, pervers, stiinta
modern+ precum si normele juridice internationale o accept+ -n sfera normalului' 7'''8
2e#iferarea c+s+toriei -ntre 3omosexuali -n anumite state reprezint+ un c0sti# cert -n ceea
ce priveste drepturile acestei minorit+ti, dar si o tolerant+ si o disponibilitate sporit+ la
-ntele#ere din partea societ+tilor respective'&
)+s+toriile -ntre 3omosexuali nu sunt numai &p+cate -mpotriva firii&' Sunt -n acelasi
timp p+cate -mpotriva societ+tii' Din moment de familia traditional+ este celula de baz+
a societ+tii, promovarea c+s+toriile -ntre 3omosexuali este un atac la adresa societ+tii' )a
s+ nu lun#esc paranteza, afirm -nc+ o dat+ c+ dac+ ast+zi copiilor li se vor preda astfel de
cunostinte , m0ine c+derea lor va fi fireasc+'
Desi nu am insistat asupra modului -n care -nv+t+tura crestin+ trateaz+ p+catele
-mpotriva firii, voi insista totusi asupra s+r+ciei spirituale a vremurilor pe care le tr+im'
Ast+zi este din ce -n ce mai clar c+ e dificil s+ vorbesti despre frumusetea familiei
clasice, cu mam+, tat+ si copii, f+r+ s+ tratezi problema si din punct de vedere spiritual'
Dac+ Dumnezeu nu ar exista, am putea renunta la ideea c+ familia este celula de baz+ a
societ+tii si ne-am putea construi alte tipuri de societate' )ine vrea s+ apere familia nu
poate face abstractie de )el care a -ntemeiat prima familie, format+ din p+rintii nostri
Adam si 4va'
<bserv+m c+ ast+zi p+catului i se spune virtute si virtutii p+cat' Despre aceast+
r+sturnare Sfintii P+rinti ne-au atras atentia c+ este semn premer#+tor sf0rsitului lumii'
2umea va exista at0ta vreme c0t vor mai exista oameni care vor mer#e pe calea
m0ntuirii' )0nd desfr0ul se va #eneraliza, >ristos va veni a doua oar+'
Sf0ntul .icolae Velimirovici spunea" &Vedem si noi multe semne care au fost prezise de
c+tre Domnul %isus / nu suntem orbi' Asta -ns+ nu ne d+ dreptul s+ 3ot+r0m ziua
sf0rsitului lumii, si cu at0t mai putin s+ ne dorim -nmultirea r+ului -n lume' )+ci o dat+
cu -nmultirea r+ului se -nmulteste si num+rul nedreptilor ce -si pierd sufletul' %ar noi, ca
fii ai lui Dumnezeu, trebuie s+ dorim ceea ce doreste si 9at+l nostru )eresc, si anume ca
toti oamenii s+ se m0ntuiasc+' 1area n-are dec0t s+ se clatine, si p+m0ntul s+ se
cutremure, si stelele s+ cad+/ noi trebuie s+ st+m netulburati, -ncredint0ndu-ne voii celei
bune a 6+c+torului si dorind binele tuturor f+pturilor omenesti& '
.u dorim deci r+ul nim+nui' Dar nici nu putem face abstractie de situatia care ne
-nconjoar+' Ar fi stupid s+ spunem c+ din punct de vedere spiritual lumea e mai aproape
de Dumnezeu dec0t acum o sut+ de ani' Dar ar fi la fel de stupid s+ ne l+s+m biruiti de
dezn+dejde si s+ spunem c+ nu se mai poate duce o viat+ curat+ -n zilele noastre' )3iar
dac+ lupta este foarte #rea, p+catul nu va birui virtutea' )3iar dac+ dusmanii crestinilor
vor fi foarte puternici, si mijloacele de care se vor folosi pentru a lovi -n credinta
crestin+ vor fi din ce -n ce mai perfectionate, totusi crestinii nu vor fi -n#enunc3eati' Vor
rezista, si -n cele din urm+ vor birui' Si de fapt biruinta nu va fi a lor, va fi a lui >ristos
6iul lui Dumnezeu, care ne-a spus" &5n lume necazuri veti avea/ dar -ndr+zniti' 4u am
biruit lumea'''& 7%oan AF, KK8 '
<f, c0t mi-as dori ca p0n+ la urm+ cei de la 1inister s+ -si dea seama c+ nu e bine s+
murd+reasc+ mintile tinerilor printr-o educatie sexual+ nepotrivit+''' )e bine ar fi ca totul
s+ se termine, s+ fi fost doar o tentativ+ nereusit+''' Atunci r0ndurile mele vor p+rea
alarmiste celor care -mi vor citi cartea peste c0tiva ani de zile' 5mi cer iertare fat+ de
acestia dac+ timpul va dovedi c+ m-am speriat de#eaba' 1i-as dori mult ca peste ani si
ani copiii mei s+ creasc+ -ntr-un mediu c0t mai curat, c0t mai putin v+t+m+tor'
Sunt convins -ns+ c+ dac+ lucrurile vor continua -n directia -n care au pornit, nici un
p+rinte nu -mi va putea reprosa c+ i-am r+pit timpul scriind despre 3omosexualitate sau
despre sexul oral' Si poate peste c0tiva ani c3iar si tinerii c+rora li s-a p+rut c+ sunt prea
bisericos, dac+ vor ajun#e la r0ndul lor p+rinti, vor -ntele#e de ce am scris asa si nu
altfel' Dar mai bine s+ nu avem parte de asemenea rele' Doamne fereste-ne!
<ricum, c3iar dac+ pentru o vreme r+ul ar fi tinut -n fr0u, asta nu -nseamn+ c+ acum e
bine' 2upta pe care diavolul o duce -mpotriva familiilor este foarte puternic+, si de aceea
este nevoie de mult+ ru#+ciune ' *epet ideea c+ oric0t de frumoas+ ar fi familia, ea nu
este un spatiu al relax+rii si al desf+t+rii' 4 frumoas+ viata de familie, dar este si #rea'
4ste si pl+cut+, dar are si momente limit+, -n care cazi de pe picioare de oboseal+ sau -n
care te doare inima sau capul de sup+rare' Povestile de dra#oste -n care toate mer#
perfect sunt utopice, sunt valabile numai -n filme ' Viata are alte re#uli'
7Privitor la re#ulile crestine ale vietii de familie, trebuie spus c+ exist+ si un mod #resit
de -ntele#ere a acestora' 6ina mea a venit duminic+ dup+ slujb+ la mine si mi-a zis"
&.asule, am f+cut o boac+n+' %-am zis unei femei -ns+rcinate c+ e mai bine s+ se culce cu
sotul ei dec0t s+ -l lase s+ mear#+ la alte femei' 4l nu poate s+ se -nfr0neze, si m-am
#0ndit c+ e mai bine s+ se culce cu ea dec0t cu altele'&
&Si unde e boac+na?&
&P+i, Sfintii P+rinti'''&
&)e au zis Sfintii P+rinti?&
&.u stiu, dar asa se zice, c+ Sfintii P+rinti spun s+ se -nfr0neze sotii de la -mpreunarea
trupeasc+ atunci c0nd e femeia #ravid+'&
&Da, dac+ se pot -nfr0na, s+ se -nfr0neze' Dar dac+ b+rbatul nu mai rezist+, dec0t s+
mear#+ la altele, mai bine face dra#oste cu sotia lui' .ici unde nu zic Sfintii P+rinti c+ e
mai bine s+ mear#+ b+rbatul la bordel sau la amant+ dec0t s+ se apropie de femeia lui
care, c3iar dac+ e #ravid+, tot sotia lui e' >abotnicia sotiei poate duce la destr+marea
familiei'&
&Deci nu i-am zis r+u ce i-am zis?&
&.u' 5n viata de familie sotii trebuie s+ tin+ seama unul de neputintele celuilalt' Altfel se
ajun#e repede la divort' Dac+ nu se ajun#e la perversiuni, trebuie s+ existe -ntele#ere'
9otul e s+ fie sinceri unul cu altul si cu Dumnezeu'''&8'
5nainte de a -nc3eia aceast+ postfat+ vreau s+ r+spund -ntreb+rii pe care am primit-o de la
mai multi cititori" &Dac+ ati f+cut 6acultatea de 9eolo#ie, de ce nu sunteti preot?&'
.u cred c+ dac+ ai f+cut facultatea -nseamn+ c+ esti si bun s+ fii preot' Am scris cum
-ntele# eu c+ trebuie s+ fie preotul, si nu as suporta ideea c+ sunt altfel dec0t mi-as dori
s+ fiu' Asa c+ nu -mi r+m0ne dec0t s+ m+ pre#+tesc, ru#0ndu-m+ ca, dac+ Dumnezeu
consider+ de cuviint+, s+ primesc 3irotonia' )3iar dac+ sunt foarte constient c+ nu sunt
vrednic de preotie, faptul c+ du3ovnicii pe care i-am avut 7doi dintre ei au trecut la
Domnul8 mi-au spus c+ Dumnezeu vrea s+ fiu preot m+ face s+ m+ #0ndesc foarte serios
la aceast+ slujire' Asa c+, dac+ Dumnezeu va r0ndui s+ fiu 3irotonit, voi primi preotia cu
cea mai mare bucurie' %ar dac+ nu va r0ndui aceasta, voi -ncerca s+ r+m0n pe baricadele
scrisului' Dac+ se poate, p0n+ la cap+t'''
AL au#ust HCCK
Ru-ciu"i
Ru-ciu"e pe"tru cstorie
Doamne %isuse >ristoase, 6iul lui Dumnezeu, )el )e ai zis" &)+utati mai -nt0i 5mp+r+tia
lui Dumnezeu, si toate celelalte se vor ad+u#a vou+&, d+ruieste-mi toate cele de trebuint+
pentru a mer#e pe calea m0ntuirii'
5n m0inile 9ale este viata mea si f+r+ 9ine nu pot cunoaste nici -mplinirea si nici bucuria
cea adev+rat+' Stiind aceasta, av0nd dorinta de a purta crucea c+s+toriei, 9e ro# s+ m+
ajuti s+ #+sesc f+ptura potrivit+ al+turi de care s+ -nfrunt marea vietii acesteia'
Ajut+-m+, Doamne, ajut+-m+, cum numai 9u m+ poti ajuta' De multe ori ispita
sin#ur+t+tii mi-a r+nit inima, de multe ori diavolul dezn+dejdii a lovit -n poarta sufletului
meu' De at0ta durere inima mea s-a str0ns, si nu este nimeni care s+ -mi aline durerea'
2a 9ine aler#, Doamne, n+dejdea mea, -nt+rirea mea, lumina vietii mele' Ajut+-m+ s+ am
o familie binepl+cut+ 9ie, o familie peste care s+ se reverse multimea binecuv0nt+rilor
9ale'
6ereste-m+, Doamne, de tot r+ul' 6ereste-m+ de o ale#ere #resit+' 6ereste-m+ de
minciuni, de r+utate, de desfr0u' S+ nu m+ -nsele frumusetea cea de#rab trec+toare, ci s+
caut mai ales frumusetea sufleteasc+' S+ nu m+ orbeasc+ dra#ostea p+timas+, nici s+ nu
m+ biruie patimile si poftele'
9u stii, Doamne, nepriceperea si sl+biciunea mintii mele' %zb+veste-m+ prin 3arul 9+u de
neputintele care m+ apas+'
Vino -n ajutorul meu, %ubitorule de oameni! D+ruieste-mi -ntelepciune si r+bdare' <,
#rea este crucea r+bd+rii, si #reu -mi este s+ nu fiu cov0rsit de ea' Dar -n 9ine -mi pun
n+dejdea'
Ajut+-m+, Doamne, s+ iubesc iserica, s+ st+rui -n ru#+ciune si s+ am r0vn+ pentru
-mplinirea poruncilor 9ale' S+ m+ spovedesc ori de c0te ori umbra p+catului va tulbura
mintea mea, mai -nainte ca #0ndul murdar s+ devin+ fapt+' D+ruieste-mi ca primind
dezle#are de p+cate s+-mi -ndrept viata dup+ cum 5ti este binepl+cut 9ie'
6+ s+-mi fie mie familia cale de m0ntuire, cale de bucurie' S+ nu caut -mplinirea cea
-nsel+toare cu care m+ ademeneste aceast+ lume, ci s+ caut dra#ostea pe care ai
binecuv0ntat-o la nunta din )ana Galileii'
S+ -mi fie familia prilej pentru a-9i multumi -n fiecare zi' Si la vreme potrivit+,
d+ruieste-mi, Doamne, copii credinciosi si s+n+tosi, care s+ duc+ o viat+ curat+ si sf0nt+'
*u#+tori aduc pentru mine pe toti sfintii, pe mai marii cetelor -n#eresti, pe
5naintemer#+torul 9+u, pe -nteleptii Apostoli, si -mpreun+ cu acestia pe Preacinstita si
Preacurata 1aica 9a, ale c+ror ru#+ciuni primeste-le, 1ilostive >ristoase al meu, pentru
folosul meu si pentru m0ntuirea mea'
)+ 9u 5nsuti esti, unule, sfintirea si luminarea sufletelor noastre si 9ie dup+ cuviint+, ca
unui Dumnezeu si St+p0n, toti slav+ 5ti -n+lt+m, -n toate zilele' Amin'
Ru-ciu"ea ti"erilor care vor s se cstoreasc
Doamne, Dumnezeule al milostivirilor si a toat+ bun+tatea, care plinesti cererile celor
care 9e c3eam+ cu credint+, ascult+ si nevrednica noastr+ ru#+ciune' 9u vezi c+ vrem s+
ne unim vietile prin c+s+torie, 9u vezi dorirea inimilor noastre si stii dac+ este bun+ sau
este rea'
Dac+ este binepl+cut 9ie s+ lu+m asupra noastr+ crucea c+s+toriei, ajut+-ne s+ biruim
toate piedicile cu care vr+jmasul ne nec+jeste' Ajut+-ne, Doamne, c+ la 9ine este
n+dejdea noastr+' D+ruieste-ne pace, d+ruieste-ne liniste si s+n+tate sufleteasc+ si
trupeasc+' 6ereste-ne de noroiul desfr0ului, fereste-ne de c+derea -n poftele trupesti'
2umineaz+-ne mintile ca s+ nu fie -ntunecate de vr+jmas' )ur+teste-ne 9u, ca s+ nu ne
-ntineze p+catul' 5nt+reste-ne s+ mer#em pe calea cea -n#ust+, ocrotiti de Preacurata 9a
1aic+ si de soborul tuturor sfintilor' S+ avem o familie -n care s+ str+luceasc+ f+clia
credintei si a virtutilor, si pruncii nostri s+ fie c+l+uziti asa cum trebuie pentru a ajun#e
m+dulare vrednice ale isericii 9ale'
%ar dac+ 9u stii c+ din anumite pricini ne este mai de folos s+ p+r+sim vrerea noastr+ si s+
nu pornim -mpreun+ pe drumul c+s+toriei, ajut+-ne s+ -ntele#em aceasta si s+ p+r+sim
voia noastr+ f+r+ a fi cuprinsi de tulburare sau de dezn+dejde'
5naintea 9a, Doamne, sunt vietile noastre' *0nduieste cu ele precum stii c+ este mai bine
pentru noi' )a v+z0nd #rija 9a s+ 5ti multumim si s+ 9e l+ud+m p0n+ la sf0rsitul zilelor
noastre' )+ 9u esti Dumnezeul nostru si 9ie slav+ 5ti -n+lt+m, 9at+lui si 6iului si
Sf0ntului Du3, acum si pururea si -n vecii vecilor' Amin'
Ru-ciu"ea celor ce se cstoresc
St+p0ne, Doamne, Dumnezeul nostru, sfintitorul nuntii celei de tain+ si preacurate,
p+zitorul nestric+ciunii si c3ivernisitorul cel bun al celor lumesti, )ela )e dintru -nceput
l-ai zidit pe om si l-ai pus ca pe un -mp+rat f+pturii si ai zis" &.u este bine s+ fie omul
sin#ur pe p+m0nt, s+-i facem ajutor potrivit&, si pentru aceasta ai poruncit &s+ lase omul
pe tat+l s+u si pe mama sa si s+ se lipeasc+ de femeia sa si s+ fie am0ndoi un trup&, iar pe
cei ce Dumnezeu i-a -mpreunat, omul s+ nu-i despart+, 5nsuti St+p0ne, trimite darul 9+u
cel ceresc si peste noi, nevrednicii robii 9+i, si binecuv0nteaz+ c+s+toria pe care ast+zi o
-ntemeiem -naintea fetei 9ale preasfinte'
)ur+teste toate p+catele noastre, iart+-ne toate f+r+dele#ile, dezlea#+ toate #reselile
noastre cele de voie si cele f+r+ de voie/ uneste #0ndurile, cu#etele si inimile noastre -n
dra#oste nef+tarnic+ si -n credint+ nestr+mutat+/ -ndrepteaz+ pasii nostri pe c+r+rile 9ale,
pentru ca s+ facem pururea voia 9a cea sf0nt+' (mple casa noastr+ de toate bun+t+tile
cele de pe p+m0nt si ne -nvredniceste s+ petrecem -mpreun+ vietuirea noastr+ f+r+ de
p+cat, ca s+ sporim -n tot lucrul bun si binepl+cut 9ie' P+zeste-ne -n toate zilele vietii
noastre, ca s+ plinim cu inim+ curat+ poruncile 9ale si s+ l+ud+m si s+ pream+rim
preacinstitul si de mare cuviint+ numele 9+u, al 9at+lui si al 6iului si al Sf0ntului Du3,
acum si pururea si -n vecii vecilor' Amin'
Ru-ciu"ea sotului pe"tru sotia sa
Dumnezeul meu, 9u mi-ai dat sotie ca s+ -mi fie -nsotitoare nedesp+rtit+ a vietii mele si
s+ -mi fie p+rtas+ sortii -n vremea c+l+toriei mele pe p+m0nt' 6+, Preabunule, s+ cunosc
c+ -ncredint0ndu-mi aceast+ f+ptur+ din m0inile 9ale, mi-ai -ncredintat-o ca s+ lucr+m
-mpreun+ toat+ virtutea/ c+ desi florile frumusetii, bl0ndetii si bun+t+tii sunt -nsusirile
firii sale, prin -ns+si firea sa totdeauna este supus+ la diferite sl+biciuni si neputinte'
Ajut+-mi s+ nu fiu asupritor si nedrept cu ea' S+ nu pretind lucruri mai presus de puterile
ei si -mpotriva poruncilor 9ale' )+ci dac+ nu cerem de la str+lucitorul trandafir s+
-nfloreasc+ -nainte de vremea sa si de la fra#eda viorea s+ aib+ t+ria si tr+inicia copacilor,
cum voi cere de la sotia mea lucruri mai presus de puterile ei? 6+ s+ m+ port fat+ de ea
totdeauna cu dra#oste si bl0ndete, si c0nd r+t+ceste s+ o -ntorc cu bun+tate din am+#irea
ei' Alun#+ din inima mea m0ndria neomeneasc+ si cruntul drept al celui mai tare, care
m-ar -ndemna a m+ purta cu asprime si a c3inui o f+ptur+ pe care dra#ostea a adus-o
l0n#+ mine si pe care 2e#ea o tine l0n#+ mine c0nd poate aceast+ dra#oste se stin#e' 6+
s+ -ntele# c+ este nedrept a asupri o f+ptur+ slab+ si f+r+ nici o ap+rare, c+ este nevrednic
a dispretui si a c+lca -n picioare o floare ce mi-a pricinuit bucurie -n frumoasele zile ale
prim+verii vietii mele'
Dreapta judecat+ -mi porunceste, o, Dumnezeul meu, ca fiind si eu -nsumi c+zut -n mii
de #reseli si neajunsuri, s+ le suf+r cu r+bdare pe cele ale sotiei mele, si-mi arat+ c+ omul
este supus am+#irilor si r+t+cirii si c+ fapta dra#ostei poruncite de 9ine este a ierta si a
trece cu vederea #reselile aproapelui' Si, numai astfel purcez0nd, 5ti cerem ca 9u s+ ne
ierti, precum iert+m si noi'
6+ s+ cunosc c+ aceast+ f+ptur+ pe care mi-ai -ncredintat-o, fiind supus+ prin #in#+sia si
neputinta firii ei la multe feluri de boli si sl+biciuni, se cuvine s+ m+ port cu ea cu
bl0ndete si iubire, s+ -i fiu sprijin -n bolile si sl+biciunile ce sunt le#ate de firea ei si s+
nu uit niciodat+ c+ ea este mama acestor copii de care m+ bucur si care m+ veselesc prin
m0n#0ierile lor/ c+ acestia sunt un dar al dra#ostei ei si ar fi nedrept a dispretui pomul
care a dat asa frumoase roade'
P+zeste inima mea, Dumnezeule, de uci#+toarea otrav+ a #eloziei si b+nuielilor, si f+ s+
cunosc c+ acestea nu fac dec0t a dep+rta dintre noi iubirea si fericirea'
Ajut+-mi ca prin vorbe si fapte bune s+-i dovedesc sotiei mele c+ are -n mine cel mai bun
si mai iubitor -nsotitor' Si dac+ nu voi reusi -n acest c3ip, s+ m+ feresc a i-o dovedi
-ntrebuint0nd mijloacele cele nefolositoare' Asprimea si purtarea rea -nt+r0t+ du3urile -n
loc s+ le apropie/ iar purt+rii bl0nde si -ntelepte si dra#ostei -ndelun# r+bd+toare nici cea
mai stricat+ inim+ nu i se poate -mpotrivi p0n+ -n sf0rsit/ c+ci #3eata #roas+ ce acoper+
r0urile se topeste c0nd v0ntul cald al prim+verii sufl+ f+r+ oprire'
Dumnezeul meu, 9u care c0rmuiesti inimile oamenilor spre cele bune, c0rmuieste
asemenea si pe ale noastre si f+ ca deplina -ntele#ere s+ uneasc+ sufletele noastre'
%ar dac+ 9u ai 3ot+r0t, Doamne, s+ cerci inima mea, d+-mi r+bdare, ajut+-mi s+ nu m+
port -mpotriva poruncilor r+bd+rii, nici s+ fiu nedrept cu altii pentru c+ ei s-au ar+tat
nedrepti fat+ de mine'
6+ s+ cunosc c+ numai simt+mintele de dra#oste -nr0uresc celelalte suflete' 5nt+reste
inima mea -n bunele 3ot+r0ri, si ajut+-mi ca prin purtarea mea s+ nu fac nefericit+ f+ptura
pe care bun+tatea 9a mi-a -ncredintat-o' )i, printr-o -nteleapt+ unire, bucur0ndu-ne de
fericire pe c0t poate omul a se bucura pe p+m0nt, s+ binecuv0nt+m totdeauna numele
9+u' Amin'
Ru-ciu"ea sotiei pe"tru sotul ei
<, Doamne preabunule, 9u mi-ai dat un sot al zilelor mele pe p+m0nt, p+rtas sortii mele
si sprijinul meu -n vremea c+l+toriei acestei vieti' 6+ s+ cunosc c+ el se -n#rijeste de
mine si ajut+-m+ s+ nu -ntristez niciodat+ zilele lui, nici s+ fiu nemultumitoare fat+ de cel
care m+ sprijin+ si m+ -n#rijeste' 6+-m+ supus+ si -ndatoritoare, ca nu cumva printr-o
purtare necuviincioas+ s+-i adau# la osteneli si s+-i am+r+sc p0inea ce-o c0sti#+ pentru
mine si copiii nostri'
%zvorule al -ntelepciunii, lumineaz+-m+ s+ cunosc toate virtutile familiei si printr-o
-nteleapt+ c3ivernisire s+ p+strez ceea ce el adun+ cu osteneli si prin sudoarea fetei sale'
Ajut+-mi ca prin supunere, prin dulceata purt+rii mele, prin r+bdarea si dra#ostea mea, s+
-ncununez zilele lui cu flori si cu bucurii, s+ -mpart cu el f+r+ c0rtire toate loviturile vietii
si s+-i fiu -nsotitoare nedesp+rtit+, precum -n fericire asa si -n necaz'
P+zeste-m+ de -mpodobirile necump+tate si de necuviintele -n care cad femeile care nu
cunosc pretul unui sot bun, pun0ndu-si toat+ fericirea lor -n podoabe si petreceri
z#omotoase si desarte ce atra# dup+ sine ne-ntele#eri, dezam+#ire si dureri' Ajut+-mi s+
deprind toate virtutile care fac podoaba femeii, pentru ca dac+ v0rsta sau bolile -mi vor
ridica floarea frumusetii si a tineretii s+-mi r+m0n+ o inim+ vrednic+ de dra#ostea sotului
meu si a fiilor nostri, ca s+ le dau pild+ bun+, -nt+rindu-i -n puterea virtutii' Ascult+,
Preabunule, #lasul meu cel umilit, si trimite binecuv0ntarea 9a asupra zilelor noastre'
Amin'
Ru-ciu"ea sotilor u"ul pe"tru altul
Doamne, %isuse >ristoase, Dumnezeul nostru, )el )e ne-ai -nv+tat ca totdeauna s+ ne
ru#+m unul pentru altul, c+ci asa vom -mplini le#ea 9a si ne vom ar+ta vrednici de mila
9a, caut+ cu -ndurare si p+zeste de vr+jmasii v+zuti si nev+zuti pe sotul meu 7sotia mea8
7numele8 pe care cu tainic+ r0nduial+ mi l-ai d+ruit 7mi-ai d+ruit-o8 spre a vietui
-mpreun+ p0n+ la moarte' D+ruieste-i s+n+tate si deplin+ -ntelepciune, ca s+ -si poat+
-ndeplini -ndatoririle sale dup+ voia si poruncile 9ale' 6ereste-l 7o8 de ispitele pe care n-
ar fi -n stare s+ le poarte' 5nt+reste-l 7o8 -n dreapta credint+ si -n dra#oste des+v0rsit+, ca
s+ -mplinim -mpreun+ faptele cele bune si s+ ne r0nduim viata noastr+ dup+ sfintele 9ale
r0nduieli si porunci' )+ a 9a este 5mp+r+tia si puterea, -n vecii vecilor' Amin'
Ru-ciu"e la "eca%uri si suprri
Doamne, viforul necazurilor se ridic+ asupra familiei mele si -ntru 9ine este toat+
n+dejdea mea' 9u cunosti pricina r+ului care ne b0ntuie, perii capetelor noastre de 9ine
sunt num+rati' 2a 9ine deci scap si pe 9ine 9e ro#, cu iubirea 9a de oameni, s+
-ndep+rtezi de la noi orice r+u pierz+tor de suflet si s+ ne ajuti a birui toate ispitele care
ne -nv+luiesc' )+ 9u esti sprijinul, sc+parea si izb+virea noastr+, Doamne, %isuse
>ristoase, adev+ratul nostru Dumnezeu, si 9ie slav+ -n+lt+m, -mpreun+ si )elui f+r+ de
-nceput al 9+u P+rinte si Preasf0ntului si bunului si de viat+ f+c+torului 9+u Du3, acum
si pururea si -n vecii vecilor' Amin'
Ru-ciu"ea pri"tilor pe"tru cstoria &iului lor
Doamne, ascult+ putina noastr+ ru#+ciune pentru copilul nostru, robul 9+u 7numele8 si
nu ne l+sa f+r+ r+spuns' 9u ai r0nduit ca b+rbatul s+ lase pe tat+l s+u si pe mama sa si s+
se uneasc+ cu femeia sa si s+ fie am0ndoi un trup' 9u ai binecuv0ntat nunta, ar+t0nd
cur+tia ei' 9u i-ai primit -n 5mp+r+tia 9a pe sotii care au dus o viat+ de evlavie, -mplinind
poruncile 9ale si cresc0ndu-si urmasii -n frica 9a'
*0nduieste, Doamne, precum stii, ca la vremea potrivit+ robul t+u 7numele8 s+-si
-ntemeieze o familie' )a nu cumva s+ tr+iasc+ o viat+ de p+cat, st0nd departe de nunt+'
S+ nu-si -ntineze trupul cu patimile si cu poftele, batjocorit fiind de diavol'
Ajut+-l, Doamne, s+ #+seasc+ o sotie credincioas+, o sotie bl0nd+, bun+ si iubitoare, care
s+-i fie cu adev+rat podoab+ si al+turi de care s+ mear#+ pe calea m0ntuirii'
9e ru#+m, Doamne, vino -n ajutorul lui, c+ numai 9u stii ce e -n ad0ncul inimilor
oamenilor' G+seste-i 9u, Doamne, o sotie vrednic+ al+turi de care s+ fac+ tot binele'
.evoint+ este pentru femeia credincioas+ b+rbatul necredincios, si nevoint+ este pentru
b+rbatul credincios femeia necredincioas+'
D+ruieste-i 9u, Doamne, s+ aib+ parte de un c+min linistit, de dra#oste si de -ntele#ere,
ca s+ 9e laude -mpreun+ cu toti ai casei lui p0n+ la sf0rsitul vietii sale' Amin'
7Dac+ ru#+ciunea se citeste pentru c+s+toria fetei, se va citi cu sc3imb+rile cuvenite'8
Pre&at la editia a treia+
/ carte care rupe tcerea
Pr. Lect. Univ. Drd. Constantin Necula
Facultatea de Teologie "Andrei Saguna", Sibiu
2a citirea acestei c+rti m-a ajutat #lasul real al autorului, ascultat la o conferint+
provocat+ de A'S')'<'*' la Sibiu' Si cealalt+ carte seduc+toare si iritant+ deopotriv+,
&Jurnalul convertirii&, care-l ascundea pe Danion Vasile -n Pavel )rainic' Adic+ autorul
viu, f+r+ coperti' )u oc3i vii si aprindere verbal+ la fiecare #0nd ce-i ascutea durerea'
Pentru c+ si cartea aceasta, a .untii, are -nma#azinat+ -n sine teribil de mult+ durere'
Voit ne-academic+, dezinvolt+ -ntr-at0t -nc0t aproape in3ib+ pe &prea du3ovnicesc&,
cartea este, -n fond, un pretext la dialo#' Dialo# la modul -n care -n pastoralitatea ei
cotidian+ - r+sti#nit+ -n #r+biri - biserica, respectiv preotul, paro3ul, nu mai are
mijloacele reale de a o mai face' 5n fata colosilor de ciment cenusiu si anost, -n fata
#3etto-ului despiritualizat, -n #+sti de cartier, pastoralitatea imediat+ si-a pierdut din
aplomb, ne#+sind la vreme c3eile &convin#erii credincioase&'
)e este interesant e c+ Danion Vasile scrie cum vorbeste' Atent, pedant, intransi#ent cu
exa#er+rile, dar cald, viu, aproape patristic' Acel soi de cuv0nt cu putere mult+ care se
cere crescut de cultura teolo#ic+ si ne-teolo#ic+ actual+ atunci c0nd, din banca si de la
catedra universitar+ se adau#+ str+zii acest teribil locas de vestire a 4van#3eliei' 9ema,
fra#il+ si aproape transparent+, -l face pe autor s+ se transforme -ntr-un soi de t+ietor -n
piatr+' )0nd cu forta exceptional+ a ciocanului, c0nd cu tandretea d+ltitei care ostoieste
contururile'
De altfel, aceasta este una din marile calit+ti ale autorului" c+, -n discretie si acrivie,
vorbeste cu dra#oste despre lucruri ocolite, ascunse-n masa de preocup+ri care par
serioase a demersurilor teolo#ice #reoaie si, pe alocuri, dep+site' .iciodat+ n-am mai
avut senzatia unei astfel de reasez+ri -n pa#in+ a teolo#iei morale -n ceea ce priveste
familia si cei care o alc+tuiesc - mai ales tinerii, b+ieti si fete, dornici de a pune -ntreb+ri
care par f+r+ r+spuns - ca -n aceast+ &c0ntare a c0nt+rilor&, transpus+ oarecum, iertat+-mi
fie ima#inea, pe ritm de muzic+ modern+ 7n-am avut curaj s+ zic 3ip-3op, dar cam asta
e8'
Desi#ur c+ autorul nu face abstractie de catedra didactic+, atunci c0nd este necesar ca
tonul, usor moralist, s+-si sc3imbe rezonanta' 4ste cazul finalurilor de reflectie care, cu
un semiton mai jos sau mai sus ar fi distonat fat+ de restul constructiei c+rtur+resti'
Pentru c+ am v+zut tineri citind cartea aceasta -n tren, pe autobuz sau, o dat+ cu ivirea
prim+verii, pe banc+, -n aer liber, m+ #0ndesc c+ urm+rita de altfel decentrare de pe
amvon 7cu toate ale lui8 pe spatiul cotidian colectiv nu poate face dec0t bine isericii'
)artea lui Danion Vasile mai are -ntr--nsa o scurt-circuitare' *upe t+cerea' Pe c0teva
subiecte tabu, necomentate -n predic+ - unele pe bun+ dreptate - dar care nu -nseamn+ c+
nu exist+' Si existenta lor cere r+spuns' Desi#ur, celor care au curaj s+ pun+ -ntreb+rile
cu si de dra#ul celor care n-au curaj s+ le pun+' )um, alt risc major asumat de t0n+rul
autor, este faptul c+ el nu expune, ci se expune' 6ie prin m+rturie indirect+ - cu p+reri
personale asupra unor lucruri extrem de fine - fie c3iar prin m+rturia personal+ - este
cazul epilo#ului 7cel putin8' Se vor auzi suficiente #lasuri care-l vor judeca exact pentru
transparenta aceasta aproape mortal+ -ntr-o lume a opacit+tii nervoase' Sentimentalul
Danion Vasile crede c+ se mai poate sc3imba ceva din marasmul -n care ne sade vestirea'
1ic #3id pentru s+n+tatea trupeasc+ si sufleteasc+ a familiei, )artea nuntii te pune m+car
pe #0nduri