Sunteți pe pagina 1din 43

Partea I

Dogmatica Generala
Capitolul 1
1 Notiunea, obiectul si importanta
Teologiei Dogmatice

Cuvantul ,,teologie,, vine de la cuvintele grecesti: Teos = Dumnezeu si logos=
cuvant,stiinta. Teologia este stiinta sau cunoasterea despre Dumnezeu si lucrarile Lui.
Teologia cuprinde o parte teoretica, adica de doctrina, o parte de traire morala si o parte de
cinstire a lui Dumnezeu.Teologia dogmatica sau Dogmatica este cartea de expunere a
dogmelor sau a invataturilor de credinta.
Importanta Teologiei dogmatice rezulta, pe de o parte, din capacitatea continutului ei, adica
a invataturii crestine, precum Insusi Mantuitorul Iisus Hristos ne indeamna, zicand: ,, u
numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu! Matei 4,4
sau ,, Cuvintele pe care vi le"am spus sunt du# si dunt viata ! Ioan 6,63 sau ,, Invatati"va de la
Mine ... si veti gasi odi#na su$letelor voastre! Matei 11,29 sau ,, %ceasta este viata vesnica ca
sa te cunoasca pe Tine singurul si adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos, pe Care L"ai
trimis! Ioan 17,3 sau cunoasterea Mantuitorului care este ,, Calea, %devarul si &iata! Ioan
14,6 .
Pe de alta parte, importanta Teologiei dogmatice se arata in complexul studiilor teologice,
care, dupa rostul si metodele $iecaruia, cerceteaza parti sau laturi ale vietii religioase crestine.
%sadar, Dogmatica este centrul si 'aza tuturor disciplinelor teologice, intrucat contine
adevaruri revelate de Dumnezeu, de aici, plecand si necesitatea studiului disciplinei
dogmatice.
2 Dogma, teologumena, parere teologica
umirea de dogma vine de la grecescul dogma= opinie, parere. Dogma este un adevar de
credinta, revelat de Dumnezeu, pastrat, nesc#im'at, $ormulat si propovaduit de (iserica.
)ormularea dogmelor de catre (iserica asigura nesc#im'a'ilitatea si temeinicia dogmelor,
$erindu"le de orice interpretari.
Teologumena este numirea ce se da unuei pareri teologice care poate constitui o 'aza a
invataturii 'isericesti, intrucat are un temei in revelatie si in scrierile *$intilor Parinti, ea
avand o larga circulatie intre teologi, dar $ara sa se 'ucure de consensul unanim al (isericii.
&aloarea unei teologumene depinde, pe de o parte, de evidenta 'azei ei in izvoarele
+evelatiei divine, iar pe de alta parte, depinde de adaosul de lamurire cu care vine ea, in
cercetarea si cunoasterea teologica. ,xemple de teologumene: durata zilelor creatiei, soiul
pomului cunostintei 'inelui si raului,teorii c#enotice etc.
Parerea teologica este opinia particulara a teologilor, re$eritoare la o a$irmatie a unei
invataturi de credinta care nu pare destul de lamurita in izvoarele +evelatiei. De aceea,
parerile teologice sunt primite in Dogmatica in masura in care ele nu contrazic dogmele si
o$era un plus explicativ in cunoasterea religioasa.
3 Argumente rationale
Pentru dovedirea ei!tentei lui Dumne"eu
1# Argumentul i!toric
%rgumentul istoric deduce existenta lui Dumnezeu din universalitatea ideii de Dumnezeu,
idee care exista la toate popoarele si in toate timpurile. Daca ideea de Dumnezeu exista
pretutindeni, si a existat totdeauna, este imposi'il ca acestei idei sa nu"i corespunda o $iinta
care exista in realitate, ast$el nu a existat niniodata vreun popor care sa nu ai'a credinta in
Dumnezeu, indi$erent de $elul in care aceste popoare si l"au reprezentat.
Deoarece ideea existentei lui Dumnezeu exista la toate popoarelem, acest argument s"a
numit ,, a consensu gentium !, adica el se 'azeaza pe consensul tuturor popoarelor.
Cicero, zicea: ,, u exista niciun neam, $ie traind in carute sau in corturi, sa nu $i crezut in
vreun dumnezeu!.

2# Argumentul co!mologic
%rgumentul cosmologic vine de la grecescul cosmos= univers,lume, 'azandu"se pe
principiul cauzalitatii, consta in dovedirea existentei lui Dumnezeu de la constatarea ca lumea
$iind marginita si contingenta, ratiunea omeneasca tre'uie sa admita existenta unei $iinte
a'solute,vesnice, care este ultima cauza, ne$iind cauzata de nimeni si de nimic, aceasta cauza
$iind Dumnezeu.
%cest argument este cel mai vec#i, $iind cunoscut inca din $ilozo$ia greaca . %st$el,
%ristotel spune: ,, Dumnezeu, Care nu poate $i vazut de nimeni, *e vadeste in lucrurile *ale!.
,l este prezent atat in cartile &ec#iului Testament, cat si in cele ale oului Testament: ,,
Cerurile spun slava lui Dumnezeu si $acerea mainilor Lui o vesteste taria! P!alm 1$,1 si ,,
Cele nevazute ale lui Dumnezeu se vad de la $acerea lumii, intelegandu"se din $apturi, adica
vesnica Lui putere si dumnezeire! %omani 1,2&#
In epoca moderna, $ilozo$ul &oltaire a recunoscut taria acestui argument prin versurile: ,,
-niversul ma incurca si nu pot gandi macar ca poate esista ceasul $ara un ceasornicar !
2#1# Argumentul cau"alitatii
+atiunea ne arata ca lumea se prezinta ca o inlantuire organizata de cauze si e$ecte, orice
lucru si orice $enomen avandu"si o cauza, iar la randul sau, poate $i cauaza unui alt e$ect. -n
lucru este e$ectul unei cauze care l"a produs, dar poate $i si cauza unuia pe care"l produce, insa
nu este posi'il ca un lucru sa $ie propria sa cauza, deoarece cauza este intotdeauna precedata
de e$ect. Daca am admite ca un lucru este propria sa cauza, am admite ca acel lucru exista
inainte de a exista .
2#2# Argumentul mi!carii
.riginea acestui argument o gasim la %ristotel. *ustinatorii lui a$irma ca tot ceea ce se
misca nu se misca de la sine si prin sine, ci se misca prin altul. %sadar, miscarea in lume se
transmite de la unul la altul, dar ratiunea noastra pretinde un prim miscator, un prim motor
care a introdus miscarea in lume, el ne$iind miscat de ceva sau de cineva, acesta neputand $i
decat Dumnezeu.
In univers nu exista un punct $ix de la care sa $i inceput miscarea, caci universul nu are
nicaieri un centru de $orta. ici teoria moderna a expansiunii continue a universului sau cea a
'ig"'ang"ului nu"i poate gasi acestuia un centru de $orta. ici totalitatea $ortelor din univers
nu poate explica miscarea.
eexistand in lume o prima cauza care sa miste totul, iar miscarea din lume su' toate
$ormele ei pretinzand o ast$el de cauza $ara de care ea ar ramane neexplicata, se a/unge ast$el
la concluzia ca tre'uie sa existe in a$ara lumii o prima cauza miscatoare.
2#3# Argumentul contingentei
Ceea ce mintea poate constata este ca toate lucrurile din lume si lumea intreaga sunt
contingente0care poate exista sau nu 1. Toate lucrurile din lume sunt conditionate si
dependente de altele, pot sa existe si pot sa nu existe, cu alte cuvinte, existenta lor este
intamplatoare si nu necesara, doar Dumnezeu exista $ara sa $ie conditionat de nimeni si de
nimic, caci el poate exista $ara lume, dar lumea nu poate exista $ara Dumnezeu.
2#4# Argumentul entropologic
*tiinta a$irma ca alaturi de legea conservarii materiei0energiei1, in univers exista si o alta
lege, si anume a deprecierii energiei sau legea entropiei. %ceasta lege $iind descoperita de
$izicianul Clausius. Legea conservarii energiei a$irma ca: cantitatea de energie din univers
ramane nesc#im'ata, adica in lume nimic nu se pierde, nimic nu se creeaza, ci totul se
trans$orma, iar legea entropiei $ara sa contrazica legea conservarii, arata ca in orice
trans$ormare de energie, ramane o parte care este pierduta pentru trans$ormarile ulterioare.
%rgumentul entropologic se 'azeaza pe incetarea oricaror procese de miscare si
trans$ormare din univers, ceea ce inseamna ca el ia in considerare $aptul ca energia din
univers va avea un s$arsit, iar daca aceasta energie va avea un s$arsit, inseamna ca ea tre'uie
sa $i avut si un inceput, si atunci se actualizeaza urmatoare intre'are, de unde provine energia2
Iar raspunsul nu poate $i decat unul: De la sine nu o putea avea, caci natura nu poate nici
castiga, nici pierde energia, asadar izvorul energiei in lume nu poate $i decat un principiu in
a$ara lumii, supranatural, care este atat cauza, cat si creatorul.
3# Argumentul teleologic
%rgumentul teleologic pleaca in dovedirea existentei lui Dumnezeu, de la ordinea, armonia
si $inalitatea care exista in lume. *e poate constata ast$el, ca cu toata imensitatea universului,
cu toata complexitatea lui, el este un mecanism care $unctioneaza per$ect, supunandu"se
anumitor legi, in el domneste cea mai desavarsita ordine, nimic nu se petrece la intamplare,
iar mersul lui regulat de mii si milioane de ani si $rumusetile pe care el le contine nu se pot
datora intamplarii, ci tre'uie sa a'ia ca autor o $iinta atotper$ecta, cara a randuit si organizat
ast$el universul si lumea.
%rgumentul teleologic este prezentat si in *$anta *criptura in cartile &ec#iului
Testament : ,, Cerurile spun slava lui Dumnezeu si $acerea mainilor Lui o vesteste taria!
P!alm 1$,1.
+e$erindu"ne la cei ce a$irma ca rodinea, armonia si $rumusetea din lume se datoreaza
intamplarii, acestora li se poate spune ca mai usor putem concepe ca dintr"un sac plin cu
litere, pe care il golim la intamplare pe o $oaie de #artie, sa apara scrisa o pagina din (i'lie,
decat sa admitem ca ordinea, armonia si $rumusetea din lume s"ar datora intamplarii. %sadar
toate cele existente in lume nu pot $i explicate decat prin existenta unui creator si organizator
a lumii, care este Dumnezeu.
4# Argumentul moral
*e poate constata o viata morala a oamenilor, in sensul ca in orice timp, loc si societate,
oamenii isi traiesc viata respectand si con$ormandu"se anumitor principii, norme sau legi
morale, care se re$lecta in propria lor constiinta, incat ei totdeauna $ac deose'ire intre 'ine si
rau, drept si nedrept, permis si nepermis, avand permanent convingerea ca 'inele tre'uie
$acut, iar raul evitat.
%cest argument se 'azeaza pe realitatea legii morale si a constiintei morale in om, ca si pe
importanta pe care acestea o au in viata oamenilor.
.rdinea morala din lume, pe care nimeni nu o poate contesta, pretinde existenta unei $iinte
atotper$ecte, care este creatorul acestei ordini si care a inzestrat omul cu tot ceea ce ii era
necesar pentru in$aptuirea ei.
'#Argumentul ontologic
Dintre toate argumentele pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu, argumentul ontologic
a $ost cel mai dez'atut si contestat, cunoscand de"a lungul vremii ascensiuni si decaderi pe
care niciun alt argument nu le"a avut.
%rgumentul ontologic se deose'este radical de celelalte argumente, deoarece in timp ce
acestea $olosesc rationamentul inductiv, plecand de la constatarea unor $enomente din lumea
aceasta, care nu"si pot gasi cauza lor decat in Dumnezeu, iar argumentul de $ata se $oloseste
de rationamentul deductiv, deducand existenta lui Dumnezeu din notiunea de
Dumnezeu,existenta in mintea noastra. %rgumentul ontologic vine de la grecescul on= cel ce
este, $iinta
Cel care a pus temeliile acestui argument pentru prima oara este )ericitul %ugustin. ,l a
plecat de la convingerea ca experienta interioara a omului este mai sigura decat celelalte
izvoare a cunoasterii. umai in aceasta experienta putem descoperi adevarul nesc#im'at,
anume ideea de Dumnezeu. +atiunea omeneasca $iind c#ipul lui Dumnezeu in om, ea il
gandeste pe Dumnezeu atat ca existenta, cat si ca $iinta. %sadar noi avem in ratiunea noastra
c#ipul lui Dumnezeu, deoarece $iind $acuti dupa c#ipul si asemanarea Lui, il avem pe
Dumnezeu in mintea noastra.
)iloso$ul Descartes, a $ost un aparator si sustinator al argumentului ontologic, $olosind ,,
du'itatia metodica! spre a a/unge la cunostinte sigure, el se indoieste de tot ceea ce exista,
deci si de propria sa existenta, dar daca se indoieste, inseamna ca el cugeta, iar daca cugeta,
inseamna ca el exista ,, cugito ergo sum!.

4 Conceptii contrare invataturii cre!tine
De!pre ei!tenta lui Dumne"eu
1# (volutioni!mul religio!
*pencer explica in sens antimist geneza religiei, a$irmand ca din ideea de su$let, de spirit
au luat nastere toate religiile, a/ungandu"se ast$el ca spiritul sa $ie ipostaziat, personi$icat in
zei, evolutia $acand ca de la religiile politeiste sa se a/unga la cele monoteiste. %sadar, dupa
*pencer si alti evolutionisti, ideea de Dumnezeu nu are corespondent in realitate, ea $iind o
$ictiune.
2# Dei!mul
,ste o conceptue $ilozo$ico"religioasa, aparuta in secolul al 3&II lea in %nglia, care a
supus unei critici rationaliste religiile o$iciale, catolicismul si protestantismul, opunandu"le o
religie ,, naturala! sau ,,rationala!.
Her'ert de C#er'ur4 sta'ileste $undamentul universal si rational al tuturor religiilor: o
religie naturala, pura si per$ecta, care decurge din natura nesc#im'ata a omului.
Trasatura generala a deismului este recunoastera lui Dumnezeu numai drept cauza primara
a lumii si a omului, dar cu negarea interventiei Lui in des$asurarea $enomenelor din univers si
in minuni, natura dezvoltandu"se potrivit legilor ei proprii.
Dupa conceptia deista exista un Dumnezeu personal, Creatorul lumii si al omului, Care
insa nu se ingri/este de creatura *a, lasand"o sa se dezvolte dupa legile pe care le"a dat atat
naturii, cat si omului.
Deismul neaga atat +evelatia, cat si Intruparea, mentinant din crestinism numai ideea unui
Dumnezeu creator, motiv pentru care a $ost aspru criticat de Pascal.
3# Pantei!mul
umele de panteism vine de la cuvintele grecesti pan= tot si teos= Dumnezeu.Panteismul
sustine ca Dumnezeu si natura sunt doua realitati identice, asadar su'stanta lumii este
Dumnezeu, tot ce exista este Dumnezeu sau Dumnezeu este totul.
Panteismul este de doua $eluri:
5. Panteism acosmic 6 care reduce lumea la Dumnezeu, tot ce exista in lume, materia si viata,
pierzandu"se sau disparand in ,l. I se spune ast$el deoarece intregul univers se pierde in
Dumnezeu.
7. Panteism pancosmic 6 dupa care singura realitate este lumea materiala, Dumnezeu
con$undandu"se sau pierzandu"se in ea.
4# (i!tentiali!mul
Teologul danez *oren 8ir9egaard a creat un sistem in gandirea $ilozo$ica, in centrul careia
se a$la notiunea de ,,existenta!. Principalele dei ale acestuia situate pe pozitia
existentialismului religios sunt urmatoarele :
5. .mul decazut prin pacat nu mai este in stare sa"l cunoasca pe Dumnezeu prin ratiune
7. ,xistenta umana este o permanenta tensiune intre om si Dumnezeu, deoarece Dumnezeu
este incomunica'il
:. Institutiile intermediare ,, (iserica si preotii! nu au niciun rost, de vreme ce Dumnezeu nu
poate $i cunoscut si nici nu comunica cu oamenii ca sa le impartaseasca #arul.
Capitolul 2
%evelatia Dumne"eia!ca
1 %evelatia naturala !i !upranaturala
Dumnezeu se descopera oamenilor pentru ca acestia sa poata cunoaste voia si planurile
*ale, in legatura cu creatura si indeose'i in legatura cu ,l. Cuvantul revelatie vine din
latinescul revelo, revelatio= a descoperi, descoperire, aceasta viind actiunea prin care
Dumnezeu *e descopera oamenilor, aratandu"le acestora vointa si planurile sale in legatura cu
lumea si cu ,l Insusi.
Dumnezeu *"a descoperit oamenilor prin doua $eluri: pe cale naturala si pe cale
supranaturala.
%evelatia naturala
.mul, din o'servarea propriei sale vieti interioare si din tot ceea ce se petrece in /urul sau,
isi poate da seama, prin cugetare, ca aceste intamplari, nu exista de la sine, ci se des$asoara
dupa anumite norme, ceea ce il $ace sa a/unga la concluzia ca ele sunt opera unei $iinte
atotputernice, atotintelepte si atotper$ecte.
%cest adevar il exprima si psalmistul prin cuvintele: ; Cerurile spun slava lui Dumnezeu si
$acerea mainilor Lui o vesteste taria! P!alm 1$,1, iar *$. %p. Pavel spune: ; Pentru ca ceea ce
este cunoscut despre Dumnezeu este vadit intre ei, caci Dumnezeu le"a aratat lor. Intr"adevar,
insusirile Lui cele nevazute, puterea lui cea vesnica si dumnezeirea Lui se vad, prin cugetare,
din $apturi, de la zdirea lumii. %omani 1, 19)2&.
Cu toate acestea, revelatia naturala este insu$icienta pentru cunoasterea lui Dumnezeu caci
pe temeiul ei omul poate sti doar atat : Dumnezeu exista ca o $iinta cu putere vesnica, despre a
carei maretie si putere vor'este intreaga *a creatura.
%evelatia !upranaturala
%ceasta revelatie o completeaza pe cea naturala, dandu"i omului posi'ilitatea de a"L
cunoaste pe Dumnezeu mai deplin in lucrarile Lui, dar numai atat cat ii este necesar omului
pentru mantuire. )ara revelatia supranaturala, omul nu ar $i putut sa o inteleaga pe cea
naturala, intrucat a'ia +evelatia supranaturala, primordiala $acuta primilor oameni, desc#ide
calea pentru cea naturala, ast$el +evelatia naturala se precizeaza si se completeaza prin
+evelatia supranaturala.
*e numeste revelatie supranaturala, deoarece ea ni se comunica in c#ip natural si este
acceptata de om prin credinta. ,a cuprinde adevaruri mult mai numeroase si mai variate decat
cea naturala, unele dintre acestea $iind mai presus de puterea mintii omenesti de intelegere, de
aceea ele sunt primite de om numai prin credinta, ea venind de la Dumnezeu in di$erite
c#ipuri, $ie in mod direct de la Dumnezeu, $ie prin organele *ale.
+evelatia supranaturala poate $i externa, atunci cand vine direct de la Dumnezeu sau prin
organele sale: ingeri, prooroci, trimisi etc , si interna, cand ea se produce in su$letul celui
caruia Dumnezeu i *e adreseaza, luminandu"i mintea si impartasindu"i aceste constiinte,
precum au $ost insipirati *$. %p. De catre Du#ul *$.
2 Po!i*ilitatea revelatiei
Pe tema revelatiei, au $ost aduse numeroase critici, a$irmandu"se ca +evelatia nu este
posi'ila, pe de o parte, $iindca Dumnezeu c#iar daca exista, nu se comunica oamenilor, nu li
se descopera, acestia in calitate de $iinte li'ere $iind lasati sa traiasca potrivit naturii si
vointelor lor, iar pe de alta parte, $iindca omul nu ar $i in stare sa inteleaga continutul
+evelatiei sau nu l"ar putea accepta, insa aceste critici au $ost respinse usor, ast$el:
5. Dumnezeu , in calitatea *a de Creator si Proniator $ata de lume, este usor de inteles ca
poate si ca tre'uie sa"i $aca omului descoperiri, deoarece doar asa Il poate cunoaste pe ,L si
voia Lui si isi poate implini scopul sau ultim.
7. .mul $iind creat de Dumnezeu dupa c#ipul si asemanarea *a, este $iresc sa stea in legatura
cu Creatorul, caci atat Dumnezeu cat si omul sunt $iinte personale, iar aceasta legatura nu i"ar
$i posi'ila daca nu ar $i destinatarul +evelatiei. Daca tinem seama de pacatul stramosesc
aspura sa, de unde ar sti omul cum tre'uie sa se comporte $ata de Dumnezeu si $ata de semenii
sai, daca Dumnezeu nu s"a +evelat2
:.)ara revelatie, omul nu ar putea cunoaste 'ogatia si continutul ideii despre Dumnezeu si
despre activitatea *a cu privire la intreaga creatie. +atiunea pentru a primi intreaga revelatie
este luminata de credinta si ii spune omului ca cuprinsul revelatiei nu poate $i mincinos ; Prin
credinta intelegem ca s"au intocmit veacurile cuvantului lui Dumnezeu. (vrei 11,3
3 Caile de tran!mitere a %evelatiei
+evelatia a $ost prezenta in toate perioadele istoriei in di$erite grade con$orm ; Dupa ce
Dumnezeu odinioara, in multe randuri si in multe c#ipuri, avor'it parintilor nostri prin
prooroci! (vrei 1,1. <radele de revelatie se re$era la posi'ilitatea si gradul de cunoastere al
oamenilor.
+evelatia s"a transmis in toata perioada &.T. , iar intr"un mod deplin in .T. inc#eindu"se
cu cartea apocalipsei scrisa de *$. ,v. Ioan in /urul anului 5== si se va transmite pana la
s$arsitul veacurilor prin (iserica.
+evelatia este cuprinsa in *$. *criptura si *$. Traditie care au aceeasi valoare.
4 +,# +criptura
,ste $ormata din carti s$inte scrise de oameni alesi, inspirati de Du#ul *$ant. %cestea
pastrandu"se si transmitandu"se pentru mantuirea oamenilor.
*$. *criptura se imparte in 7 : &.T. care cuprinde :> de carti si .T. care cuprinde 7? de
carti. %m'ele testamente $iind normative pentru credinta. %st$el, Mantuitorul spune: ; "am
venit sa stric legea, ci sa o implinesc!. Matei ',17
&.T. este ;pedagog0calauza1 catre Hristos! Galateni 3,24, insa &.T. este doar o
um'ra0nedesavarsit1, caci lumina cunoasterii despre Dumnezeu este cuprinsa in .T. , ast$el
spune )ericitul %ugustin: ;.T. se ascunde in cel vec#i, iar &.T. se desc#ide in cel nou!.
Crestinii pot citi *$ *criptura, insa interpretarea ei o $ace doar (iserica, ast$el *$. %p. Pavel
spune: ; In *cripturi sunt lucruri cu anevoie de inteles, pe care cei nestiutori le rastalmacesc,
ca si pe celelalte *cripturi, spre a lor pierzare!.
Mantuitorul si unii dintre apostoli au transmis invatatura lor prin viu grai. Mantuitorul nu a
scris nicio carte, singura mentiune ca ar $i scris este la ,vang#elia dupa Ioan la capitolul @.
-nii dintre %p. %u scris lucrari, unele dintre ele $acand parte din canonul .T. %st$el, *$.
*criptura este o colectie de carti *$., insa in ea nu sunt cuprinse totalitatea invataturilor
propovaduite de Mantuitorul si *$. %p.
Cartile &.T. sunt inspirate de Du#ul *$. , $apt care se intelege din : ; )osta cuvantul
Domnului catre mine! Ieremia 2,1#
*$. %p. Pavel spune: ; Toata scriptura este insu$lata de Dumnezeu! -imotei 2,16#
Inspiratia nu este o actiune ver'ala ca si cum Dumnezeu i"a dictat cuvant cu cuvant, asa cum a
inteles *$. Iustin Martirul si Ipolit +omanul, ci inspiratia este luminarea mintii asupra unui om
ales pentru a intelege cele descoperite, dar si $erirea acestora de greseli. %st$el, cugetarea
persoanelor respective nu este anulata, de aceea intre cartile ,v. *e deose'este un stil propriu
$iecarui ,vang#elist, insa datorita izvorului unic de inspiratie se vede si unitatea si
necontradictia dintre %p.
5 +,# -raditie
Traditie inseamna toatalitatea invataturilor, datinilor, creatiilor mostenite de la o generatie
la alta, insa in sens teologic traditie inseamna toate adevarurile propovaduite prin viu grai de
Mantuitorul si *$. %p. *i care au $ost $ixate in scris.
*$. Ioan spune:; *unt inca si alte multe $apte pe care le"a $acut Iisus, care de s"ar $i scris cu
de"amanuntul, socotesc ca nici in lumea intreaga n"ar $i putut incapea cartile ce s"ar $i scris!
Ioan 21,2' , aceasta parte care nu s"a scris, $ormeaza *$. Traditie, care este la $el de valoroasa
ca si *$. *criptura.
In general, predarea invataturii crestine era predica si doar uneori %p. Consemnau in scris
doar unele invataturi con$orm poruncii Mantuitorului ; Invatandu"le sa pazeasca toate cate v"
am poruncit ,u voua! Matei 2$,2&.
*$ Ioan spune: ; Multe lucruri am sa va scriu, insa nada/duiesc sa te vad si atunci vom
vor'i $ata catre $ata! 3 Ioan 1,13, ast$el se intelege ca *$ *criptura nu cuprinde intreaga
invatatura crestina, ci doar o parte, cealalta parte a invataturii o $ormeaza *$. Traditie care are
aceeasi valoare si importanta ca si *criptura, deoarece provin din acelasi izvor, si anume
revelatia.
Traditia este numita si ; dreptarul invataturilor sanatoase!2-imotei 1,13, dar si ; comoara
invataturilor! 1 -imotei 6,29.
La inceput a $ost traditia,iar mai apoi *criptura. -nele cuvinte pe care le"a spuns
Mantuitorul nu sunt cuprinse in cele A ,v., insa ele sunt transmise prin intermediul Traditiei si
ast$el *$. %p. Pavel spune: ; Mai $ericit este a da decat a lua! )apte 7=,:B , vedem ca aceste
cuvinte nu sunt intalnite si la Mantuitorul.
*$. &asile cel Mare spune ca : ; Dogmele le avem din invatatura scrisa si din invatatura
%p., am'ele avand aceeasi valoare.
*$. Traditie cunoaste doua aspecte, si anume:
5. %spectul statornic" se re$era la $aptul ca (iserica recunoaste $ondul Traditiei ca nesc#im'at
si vesnic acelasi. %spectul statornic inseamna ca $ondul Traditiei este dezvoltat continuu, $ara
sa se inteleaga ca se poate sc#im'a ceva. %spectul statornic poate $i delimitat in timp de la
cincizecime pana la ultimul %p., si apoi $ixata in timp din epoca primara pana la ultimul sinod
ecumenic.
7. %spectul dinamic" tine pana la s$arsitul veacurilor deoarece (iserica tre'uie sa raspunda
mereu di$eritelor pro'leme ale $iecarei epoci. In legatura cu aspectul dinamic amintim si asa
numita ; Traditie (isericeasca!0marturisiri de credinta, cate#isme, canoane1 care a aparut ca o
dezvoltare a Traditiei %postolice, insa nu are aceeasi valoare cu Traditia %postolica.
Documente ale *$. Traditii: #otararile sinoadelor ecumenice, viata 'isericeasca, cultul,
scrierile *$. Parinti, arta 'isericeasca, marturisirile de credinta din cate#isme.
Criteriile *$ Traditii
-nele traditii au $ost create de eretici, cum ar $i traditiile in legatura cu copilaria lui Iisus.
Tre'uie remarcat $aptul ca aceste traditii se deose'esc de Traditia %postolica aplicand teoria
lui &icentiu Deleri ; Cuod *emper, Duod u'iDue et Duod a' omni'us creditum estEceea ce
pretutindeni si din totdeauna si de catre toti oamenii s"a crezut! , ast$el criteriile *$. Traditii
sunt urmatoarele:
5. Ceea ce se gaseste in Traditie sa $i $ost crezut incepand cu primii %p. *i urmasii lor.
7. Ceea ce se gaseste in Traditie sa $ie crezut in toate (isericile Crestine de pretutindeni
:. Ceea ce se gaseste in Traditie tre'uie sa se gaseasca in scrierile *$. Parinti.
Traditia completa se arata in:
" numele celor > cete ingeresti
" numele treptelor ierar#ice
" cinstirea *$., a icoanelor si a moastelor
" Traditia explicativa care se arata in explicarea di$erentelor intre preotia sacramentala si
preotia universala
6 +criptura, -raditia !i .i!erica
ici *criptura, nici Traditia nu pot exista $ara (iserica.
*$. %p. tre'uiau sa transmita cuvantul lui Dumnezeu.
(iserica explica *criptura doar in intelesul Traditiei.
*criptura a $ost scrisa in (iserica, iar (iserica spune care este *criptura adevarata.
*criptura a luat nastere in (iserica $iind doar o parte a Traditiei.
Traditia si (iserica apar deodata, pe cand *criptura dupa aceasta.
(iserica se misca in am'ianta *cripturii si a Traditiei.
Impletirea intre *criptura, Traditie si (iserica este rezultatul lucrarii si prezentei #arului *$.
Du#.
7 Deo!e*iri intercon,e!ionale
Protestantii sustin ca unicul izvor al credintei este *$. *criptura0 sola scripturae" doar
scriptura1, *$. Traditie neavand nicio valoare.
.rtodocsii si catolicii spun ca *criptura o poate interpreta doar (iserica in spiritul
Traditiei.
Protestantii marturisesc ca $iecare crestin are dreptul sa talcuiasca scriptura, deoarece se
interpreteaza singura 0 scriptura scripturae interpres" scriptura interpreteaza
scriptura1.Deoarece Du#ul *$. Lumineaza mintea $iecarui credincios protestant, insa daca se
pune pro'lema ast$el, atunci cum se poate explica varietatea si multiplele di$erente intre
invataturile lor dogmatice.
Teologii protestanti mai noi, a$irma ca doar ratiunea a/utata de critica istorica, poate
modi$ica c#iar si textul scripturii.De aceea si Lut#er numea ratiunea ; dogma ratiune.
(iserica Catolica, spre deose'ire de cea ortodoxa, extinde Traditia peste epoca sinoadelor
ecumenice, incluzand in Traditie si #otararile sinoadelor de dupa ultimul sinod ecumenic si
pana astazi si de asemenea unele #otarari papale, de aceea (iserica Catolica sta'ileste dogme
noi, ridicand la rang de dogma, parerile teologice.
(iserica .rtodoxa este (iserica care a pastrat intelesul autentic0adevarat1, ea este ! pazncul
credincios al Traditiei spre deose'ire de (iserica Catolica, care este creatoare de Traditii.
Capitolul 3
Dumne"eu /nul in ,iinta !i lucrarile +ale
Cunoa!terea lui Dumne"eu
1 Cunoa!terea naturala !i !upranaturala
.mul poate cunoaste pe Dumnezeu datorita $aptului ca ,l se descopera oamenilor ca $iinta
spirituala personala, ast$el se creeaza intre om si Dumnezeu ca persoana rationala, un dialog.
Dumnezeu n"ar putea $i cunoscut daca ,l nu s"ar descoperi. Descoperindu"se, Dumnezeu
comunica mului adevaruri tainice pe care omul le primeste prin credinta si le poate intelege
printr"o viata curata, insa in viata pamanteasca doar intr"un mod partial si desavarsit $ata catre
$ata.
Daca Dumnezeu n"ar $i $iinta personala, nici omun nu ar putea sta in legatura cu ,l.
Ca $iinta a'soluta, Dumnezeu exista cu necesitate, putand exista si $ara ca lumea sa n"o $i
creat, pe de alta parte, tot ceea ce este creat, este contingeng0 nu este necesar1
Cunoasterea lui Dumnezeu este necesara, deoarece prin ea ne cunoastem si pe noi, dar ea
aduce si $ericirea omului si viata vesnica.
Cunoasterea lui Dumnezeu se realizeaza prin doua cai :
" naturala
" supranaturala
Calea naturala pleaca de la noi la Dumnezeu, adica la o'servarea a tot ce ne incon/oara si
considerand pe Dumnezeu cauza acestora, ast$el )ericitul %ugustin spune: ; )ecisti nos ad te
Domine et in Duetum est cormeum donec reDuescatE$acutu"ne"ai cautatori spre Tine Doamne
si nelinistita este inima mea pana se va odi#ni intru Tine!
Calea supranaturala pleaca de la Dumnezeu spre om si se realizeaza prin revelatie. (vrei
1,1 .
Cunoasterea lu Dumnezeu prezinta unele nea/unsuri, si anume:
5. ,ste nedeplina deoarece puterea noastra de intelegere este marginita in raport cu Dumnezeu
care este marginit. 1 Corinteni 13,9
7. Indirecta, deoarece plecand de la o'servarea lumii, tragem unele concluzii cu privire la
Dumnezeu.
:. *im'olica, prin imagini si sim'oluri, putem sa $ormulam si sa intelegem $iinta lui
Dumnezeu care ramane nepatrunsa in *ine si locuieste in lumina neapropiata. 1 -imotei 6,16
Dumnezeu in $iinta *a, nu poate $i cunoscut niciodata ; imeni nu"L cunoaste pe )iul,
$ara numai Tatal, nici pe Tatal nu"L cunoaste nimeni, $ara numai )iul, si acela caruia va voi
)iul sa"I descopere!. Matei 11,27
2 Cunoa!terea cata,atica !i apo,atica
)orma de exprimare omeneasca presupune $raze a$irmative si negative, ast$el si
cunoasterea despre Dumnezeu, care este prezentata prin $raze scrise, poate $i a$irmativa si
negativa.
Teologia utilizeaza numirea de cata$atic0a$irmativ1 si apo$atic0negativ1, in sensul de $orme
de exprimare a cunoasterii.
In sens cata$atic spuneam ca Dumnezeu este 'un, este iu'itor, are toate per$ectiunile cu un
sens a'solut, si ast$el a$irmam aceste adevaruri cat si altele despre Dumnezeu.
In sens apo$atic, teologia neaga orice imper$ectiune in Dumnezeu, insa aceasta inseamna
a$irmarea tuturor per$ectiunilor.
In $iinta *a, Dumnezeu este transcendent0 depaseste lumea aceasta, neputand $i cunoscut
pe deplin 1.
Cand a$irmam despre Dumnezeu ca ,l nu este ceva, de$apt aceasta se datoreaza $aptului ca
Dumnezeu este inexprima'il in vor'ire omeneasca, ast$el propozitiile negative spun mai mult
despre Dumnezeu decat cele a$irmative, insa Dumnezeu depaseste atat cata$atismul cat si
apo$atismul, ramanand in $iinta *a, incognosci'il0 de necunoscut1, incompre#ensi'il0 de
necuprins cu mintea1, inaccesi'il 0 nea/uns prin puterea omeneasca1.
Cu toate acestea, Dumnezeu poate $i cunoscut prin traire du#ovniceasca care presupune o
stradanie ascetica, un urcus du#ovnicesc, $erirea de patimi, rugaciune, a/utat de #arul lui
Dumnezeu.
In aceste trepte ale urcusului du#ovnicesc spre Dumnezeu, omul nu se opreste niciodata,
ne$iind un #otar la marginea caruia sa poate spuna cineva: ; %m cunoscut pe Dumnezeu pe
deplin!, insa cresterea spirituala in cunoasterea lui Dumnezeu se $ace asemenea cresterii si
indumnezeirii $irii umane in persoana Mantuitorului, pana ce $iecare credincios va a/unge la
masura varstei deplinatatii lui Hristos, la starea 'ar'atului desavarsit, ast$el trairea
du#ovniceasca depaseste cunoasterea prin a$irmatii si negatii.
Cea mai inalta cunoastere este cunoasterea prin iu'ire, caci ; Dumnezeu este iu'ire! 1
Ioan 4,16#
3 Cunoa!terea lui Dumne"eu din impre0urarile concrete ale vietii
Cunoasterea cata$atica si apo$atica este mai mult o cunoastere intelectuala despre
Dumnezeu, insa credinciosii Il pot cunoaste pe Dumnezeu si din intamplarile care se petrec in
/urul lor.
Dumnezeu, uneori Ii da omului o viata 'una, alteori in c#ip pedagogic ii da si anumite
necazuri, ast$el prin acestea, Dumnezeu Il calauzeste pe om catre imparatia sa. *$ Maxim
numeste acestea ; pronie si /udecata !.
Teologia necazurilor, se re$era la cunoasterea lui Dumnezeu prin ceea ce ne da in viata
aceasta prin 'oli, prin insuccese, alteori prin a/utorul pe care il primim in situatii grele, insa
daca toate acestea sunt primite cu ra'dare sau cu credinta ca ele vin de la Dumnezeu pentru
pacatele noastre, atunci prin ele Il cunoastem mai mult pe Dumnezeu.
In mod special, necazurile sensi'ilizeaza viata noastra spirituala si $ac mai accesi'ila
prezenta lui Dumnezeui in viata noastra si ast$el omul a/unge la o rugaciune mai puternica.
Dumnezeu se $ace cunoscut si atunci cand crestinul vede greseala care sta la 'aza
necazului lui.*$. %ntonie cel Mare spune: ; -n om iu'itor de Dumnezeu Ii multumeste in
$iecare zi pentru toate.
icodim %g#ioritul spune: ; Dumnezeu ingaduie omului sa cada in greseli mai mici sau
mai mari pentru a"l aduce la cunoasterea de sine!.
Pr. *taniloar spune: ; In $iecare om ne intampina Hristos, solicitandu"ne a/utorul nostru in
mana saracului care este mana lui Hristos!.

4 1iinta !i lucrarile lui Dumne"eu
*$ *criptura vor'este intr"un mod antinomic0contradictoriu1 despre Dumnezeu, ast$el pe de
o parte spunde ca Dumnezeu locuieste intr"o lumina neapropiata 1 -imotei 6,16 ; pe
Dumnezeu nimeni nu L"a vazut vreodata! Ioan 1,$ , iar pe de alta parte, se spune totusi ca
Dumnezeu *"a $acut ca unul dintre noi, $iind vazut asadar de oameni.;Cuvantul trup *"a $acut
si am vazut slava Lui! Ioan 1,14 ; cei curati cu inima vor vedea pe Dumnezeu. Matei ',$#
*e intelege ca dupa $iinta, Dumnezeu este transcendent, insa dupa lucrari, Dumnezeu este
imanent.
Lucrarile sau energiile necreate a lui Dumnezeu izvorasc din $iinta *a, de aceea ele sunt
dumnezeiesti si indumnezeitoare, necreate si vesnice.
Toate lucrarile lui Dumnezeu exista in ,l ca potenta din vesnicie, $iind actualizate de
$iecare persoana dumnezeiasca, atunci cand vrea.
umirile lui Dumnezeu ca iu'ire, 'unatate, le dam lucrarilor lui Dumnezeu, insa$iinta lui
Dumnezeu este mai presus de orice nume, neputand$i numita intr"un $el, de aceea spunem ca
Dumnezeu este cel cu multe nume, dai si cel $ara niciun nume 6<rigorie Palama.
*$. <rigorie Palama spune: ; Cand ii atri'uim lui Dumnezeu o singura lucrare, ointelegem
ca una care le cuprinde pe toate.!
Persoanele Treimice au aceeasi $iinta in comun si ast$el au aceleasi lucrari.
Lucrarile exista din veci in Dumnezeu, dar devin reale sau se actualizeaza, atunci cand
vrea Dumnezeu, deoarece nu toate sunt necesare in acelasi timp.Doar nasterea )iului si
purcederea Du#ului *$ant sunt acte ce se petrec cu necesitate.
Lucrarile exista in potenta0posi'il1 in Dumnezeu din vesnicie si devin acte reale atunci
cand sunt activate, realizate de catre persoanele Treimice.
Cele : persoane au aceleasi lucrari in comun, dar $iecare persoana activeaza o lucrare sau
alta in mod propriu.
Lucrarile divine sunt distincte de $iinta dumnezeiasca si de persoanele *$ Treimi, dar nu
sunt separate, nici de $iinta din care izvorasc, nici de persoanele *$. Treimi care le activeaza.
Dumnezeu nu se impartaseste dupa $iinta, ci dupa lucrari si prin energiile necreate, acestea
$iind nedespartite de Dumnezeu, ne indumnezeiesc dupa #ar, nu dupa $iinta.
Prin lucrari, Dumnezeu co'oara la noi si ni se impartaseste insa $iinta sa ramana a'solut
transcendenta, dar prin lucrarile *ale este imanenta0unit cu noi1.
*$ &asile cel Mare spune: ; )irea dumnezeiasca este nenumita, in sensul ca nu poate primi
vreun nume, insa noi il intelegem pe Dumnezeu si Il numim prin lucrarile *ale prin care ,l
co'oara la noi, ast$el $iinta lui Dumnezeu nu poate $i cunoscuta de nimeni , doar de )iul si
Du#ul *$ant.
Participarea noastra la Dumnezeu, con$orm textului de la 2 Petru 1,4:; *i voi sunteti
partasi $irii dumnezeirii!, inseamna indumnezeirea omului dupa #ar, nu dupa $iinta.
5 Atri*utele lui Dumne"eu
%tri'utele sunt insusiri sau proprietati reale ale lui Dumnezeu prin care ni se $ace cunoscut,
ni se comunica, co'oara la noi si intra in dialog cu noi.
%tri'utele se re$era la lucrarile lui Dumnezeu, insa $iinta lui Dumnezeu ramane aceeasi.
.mul poate intelege pe Dumnezeu prin atri'utele acestea, deoarece omul este creat dupa
c#ipul si asemanarea lui Dumnezeu, insa Dumnezeu depaseste in mod a'solut toate atri'utele.
Atri*utele naturale
*unt acelea care se re$era la $irea sau $iinta dumnezeirii, cu totul necuprins, insa arata
puterea si $aptul ca Dumnezeu este unic.
5. %seitatea" vine de la cuvantul latinesc ens a se= existenta de la sine, prin sine. %seitatea
inseamna ca Dumnezeu nu este conditionat de nimeni si de nimic, nu primeste si nu are
nevoie de nimic de la exteriorul *au. Dumnezeu are in *ine totul pentru a exista, ,l
conditioneaza totul si toate.
,l este cauza si principiul proprii *ale existente. *criptura arata aseitatea sau existenta lui
Dumnezeu ; ,u sunt % si F , cel ce este, cel ce era si cel ce vine, cel dintai si cel de pe urma.
7.*piritualitatea" este insusirea lui Dumnezeu de a $i nematerial, simplu, nevazut, li'er. In
asemanare cu su$letul omenesc, dar negandu"i"se toate imper$ectiunile ; Du# este Dumnezeu
si cei ce se inc#ina lui se inc#ina in Du# si in %devar! Ioan 4,24.
:.%totprezenta" inseamna prezenta lui Dumnezeu in acelasi loc si in acelasi timp in toate
locurile din lumea materiala ; In mormant cu trupul, in iad cu su$letul, ca un Dumnezeu in rai
cu tal#arul si pe scaun impreuna cu Tatal ai $ost, toate umplandu"le Hristoase Dumnezeule,
Cel ce esti necuprins slava Tie!.
%totprezenta lui Dumnezeu arata si $aptul ca Dumnezeu este imaterial, a'solut li'er,
necuprins de ceva. Dumnezeu incon/oara toate, le cuprinde, le da viata, le poarta de gri/a,
neputand $i cuprins de ceva ; De ma voi sui la cer Tu acolo ,sti, de ma voi pogori la iad Tu
acolo ,sti, de voi z'ura pe aripile vanturilor si ma voi muta la marginile marii si acolo ma va
povatui mana Ta!.
A. &esnicia 6 arata $aptul ca Dumnezeu depaseste orice succesiune temporala, ,l $iind prezent
in $iecare moment $ara intrerupere. Timpul este creat odata cu crearea lumii, insa Dumnezeu
este inainte de acestea si ca orice creatie timpul va disparea si va $i o zi vesnica sau un prezent
continuu, precum spune )ericitul %ugustin. ; . zi inaintea Ta Doamne este ca 5=== ani, iar
5=== ani ca o zi. P!alm 1$9,4.
B. esc#im'a'ilitatea"este atri'utul prin care se arata ca Dumnezeu ramane vesnic acelasi in
$iinta *a, dar si in #otararile *ale. %sa cum spune +,# Ap# Iaco* ; La Dumnezeu nu este
sc#im'are, nici um'ra de mutare 1,17#
Daca uneori s"ar intelege ca este vreo sc#im'are la Dumnezeu, aceasta sc#im'are nu se
re$era la ,l, ci la creaturi. %cest lucru se constata cand vor'im despre cei pacatosi, care drept
ar $i sa $ie osanditi, insa atunci cand se pocaiesc, Dumnezeu isi sc#im'a #otararea de al
pedepsi si Il iarta, asa cum se vede din cartea lui Iona carora Dumnezeu le spune: ; Dupa A=
de zile cetatea va $i distrusa daca nu se vor intoarce de la pacat!. Insa acestia au aratat parerea
de rau pentru pacatele lor si au $ost ertati de Dumnezeu.
G.%totputernicia" se arata ca Dumnezeu este nemarginit in putere in comparatie cu lumea care
este marginita. %cest atri'ut se arata la 2uca 1,37: ;La Dumnezeu nimic nu este cu
neputinta!.
%totputernicia lui Dumnezeu tine de vointa Lui, care poate sa $aca si poate sa doreasca
orice, intelegandu"se prin aceasta doar 'inele, acest lucru il arata *$. Ioan Damasc#in
;Dumnezeu poate cate vrea, dar nu vrea cate poate, caci poate pierde lumea, dar nu vrea.
?.-nitatea"prin acest atri'ut se intelege unicitatea $iintei lui Dumnezeu, ne$iind alta $iinta
egala cu Dumnezeu. -nitatea lui Dumnezeu sta in legatura cu celelalte atri'ute ale lui
Dumnezeu. Crestinul propovaduieste un singur Dumnezeu, pe cand celelalte religii cu
exceptia evreilor si a ma#omedanilor, propovaduiesc mai multe zeitati, acest lucru il arata
*criptura la Deuteronom 6,4 ; Domnul Dumnezeu este singurul Dumnezeu ! si la Ioan 17,3
; *i aceasta este viata vesnica ca sa Te cunoasca pe Tine singurul si adevaratul Dumnezeu!.
Tertulian spune: ; Daca Dumnezeu nu este unic, atunci nu este!.
Atri*utele intelectuale
5. %totstiinta"inseamna cunoasterea totala si desavarsita a lui Dumnezeu din trecut, din
prezent si din viitor.Dumnezeu se cunoaste pe *ine si toate cele din lume intr"un mod direct.
%cest atri'ut se mai numeste si omnistiinta. Pentru noi este greu de inteles cum se poate
impaca raportul intre prestiinta lui Dumnezeu si li'ertatea omului, caci daca Dumnezeu
cunoaste cele viitoare ale noastre, atunci cum mai poate $i omul li'er2 *$. Parinti vor'esc
despre acest raport si spun ca prestiinta nu este aceeasi cu cauza ei asa cum medicul stie
dinainte ca cineva va muri, dar nu el este cauza mortii. Tot ast$el si Dumnezeu stie ce vom
$ace, dar ceea ce vom $ace nu"si are cauza Dumnezeu. Dumnezeu vede $aptele noastre viitoare
ca si cum ar $i prezente pentru ca la Dumnezeu nu exista succesiune a timpului. Li'ertatea
este un dar de la Dumnezeu, iar lipsa ei ar insemna distrugerea c#ipului lui Dumnezeu in om.
7. %totintelepciunea" este insusirea prin care Dumnezeu cunoaste cele mai 'une mi/loace in
vederea atingerii celor mai 'une scopuri. %totintelepciunea sta in legatura cu atotputernicia si
atotcunoasterea ; Dumnezeu a $acut cerul cu puterea *a si a intarit lumea cu intelepciunea *a!
Ieremia 1&,12# ;Pentru ca de la ,l si prin ,l si Intru ,l sunt toate! %omani 11,36.
Atri*utele morale
5. Li'ertatea" inseamna independenta a'soluta a lui Dumnezeu $ata de orice lucru exterior.
; Dumnezeu in cer si pe pamant randuieste toate cate voieste! P!almul
7. *$intenia" este aratata prin $aptul ca Dumnezeu se deose'este de tot ceea ce nu este ,l.
*$intenia se arata prin $aptul ca Dumnezeu este 'inele Insusi. Toata legea morala este data
omului pentru ca acesta sa devina s$ant. ;*$intiti"va si veti $i s$inti, pentru ca ,u, Dumnezeul
vostru, *$ant *unt!. 1 Petru 1,16
:. Iu'irea" este atri'utul prin care Dumnezeu isi arata 'unatatea $ata de intreaga creatie.
.pusul iu'irii este egoismul. Iu'irea se mani$esta intre persoane, este comuniunea intre
persoane, asemenea comuniunii intratrinitare dintre Tatal,)iul si Du#ul *$ant. ; Dumnezeu
este iu'ire! Ioan 4,$
A. Dreptatea" este atri'utul de a da $iecaruia ceea ce i se cuvine. Dreptatea lui Dumnezeu are
aspectul de rasplatire, dreptatea lui Dumnezeu daruieste celor vrednici mantuirea, iar ca
pedeapsa cei pacatosi vor $i alungati de la $ata Lui. ; Dumnezeu nu cauta la $ata omului!.
%omani 2,11
B. &eracitatea"este atri'utul prin care Dumnezeu *e arata ca descoperitor si impartasitor al
adevarului catre creaturile *ale, neputand exista nimic care sa"L a'aat de la adevar.

Capitolul 4
-riatologia
1 De!coperirea +,# -reimi in I!torie !i in +,# +criptura
Invatatura dogmatica despre *$. Treimi este adevarul de 'aza al crestinismului. %ceasta
invatatura o au doar crestinii si sta la 'aza $ormularii intregii invataturi dogmatice $ormulate
la sinoadele ecumenice.
Dogma despre *$. Treime este ca Dumnezeu este unul in $iinta, dar intreit in persoane.
Toate aceste : persoane sunt Dumnezeu %devarat, $iecare din ,le avand intreaga, deodata si
$ara nicio stir'ire intreaga plinatate a dumnezeirii.
Desi sunt trei persoane, nu sunt trei dumnezei si nici persoanele nu se con$unda intre ele, ci
isi pastreaza $iecare proprietatile caracteristice, aceasta invatatura depasind puterea
omeneasca de intelegere, ea este totusi acceptata de om prin credinta.
*$. Treime *"a descoperit intr"un mod gradual, crescator, de"a lungul istoriei, intr"un mod
mai pronuntat poporului ales0evreu1, dar inca nedeplin, si intr"un mod desavarsit *"a
descoperit in .T. prin a doua Persoana a *$. Treimi.
La unele popoare din antic#itate se gasesc cateva asemanari pe care noi le"am putea
interpreta ca o intelegere stearsa, intunecata, despre *$. Treime, ast$el in #induism exista
credinta in : zeitati0(ra#ma, &isnu, *iva1. In religiile egiptene exista credinta tot in :
zeitati0 .siris, Isis, Horus1.
Intr"o $orma mai luminoasa, dar inca nedesavarsita, *$. Treime *e descopera in cartile
sacre ale &.T. prin cuvintele inspirate ale pro$etilor, si anume:
" 1acere 1,1: vor'este despre Dumnezeu la plural0,lo#im1, iar ver'ul este la singular
; (eresit 'ara ,lo#im est #aret!" La inceput a $acut Dumnezeu cerul si pamantul!
" 1acere 1$,3: %vram vede trei (ar'ati, insa se adreseaza la singular
" I!aia 6,3:
" 1acere 11,7:
Dumnezeu nu se descopera deplin ca limitate de Persoane, deoarece evreii $iind incon/urati
de popoare pagane, care erau politeisti, puteau $i condusi usor spre aceasta doctrina.
Intr"un mod desavarsit, invatatura despre *$. Treime se arata in cuprinsul cartilor .T., si
anume:
" (otezul Domnului Matei 3
" 2 Corinteni 13,13
" Porunca (otezului Matei 2$
" *c#im'area la $ata Matei 17
Pentru a apropia intelegerea despre dogma *$. Treimi, mai aproape de mintea omeneasca,
s"au $acut unele asemanari, insa si acestea aduc o intelegere partiala despre *$. Treime, ast$el
dupa cum in soare exista lumina, caldura si soarele insusi, totusi acestea : sunt o singura
lucrare, precum caramida este $acuta din apa, pamant si $oc, toate acestea sunt o singura
lucrare, precum copacul este $acut din radacina, trunc#i si $runze, acestea sunt o singura
lucrare.
2 1ormularea dogmei +,# -reimi !i preci"area terminologiei -rinitare
Desi dogma *$. Treimi a $ost inteleasa si propovaduita de (iserica inca din epoca
apostolica, cu timpul s"au ivit unele erezii, iar cu ocazia acestora, (iserica a tre'uit sa
precizeze in scris dogma despre *$. Treime, si ast$el la sinoadele 5,7 ecumenic, s"a $ormulat
de$initiv aceasta dogma.
Inainte de aceste 7 sinoade, dogma *$. Treimi era aratata ori prin unele marturisiri de
credinta rostite cu ocazia 'otezului, ori prin unele rugaciuni care se rosteau in cult, insa
dogma Trinitara nu a $ost precizata intr"un mod clar si explicit decat la sinoadele amintite.
In perioada apostolica existau mici precizari trinitare, si anume: doxologia mica,
rugaciunea lumina lina, martirii in pragul mortii marturiseau pe *$. Treimi, 'otezul se sa
varsea in numele *$. Treimi.
%ceste marturisiri exprima mai cu seama , credinta in *$. Treime, dau nu explica dogma *$.
Treimi, explicarea teologiei trinitare $acandu"se a'ia la sinoadele ecumenice.
%st$el la sinodul 5, (iserica il condamna pe %rie si invata $aptul ca Tatal si )iul sunt egali si
consu'stantiali ; Dumnezeu adevarat din Dumnezeu %devarat!., ast$el )iul are aceeasi $iinta
cu Tatal.
Dupa sinodul 5 ecumenic ereziar#ii si"au indreptat atentia spre a :a persoana a *$. Treimi,
negandu"i dumnezeirea, ast$el sinodul 7 ecumenic il condamna pe Macedonie care spune ca
Du#ul *$. ,ste o creatura a )iului, mai mic decat )iul, insa parintii sinodali, invata ca Du#ul
*$ant este de aceeasi $iinta cu Tatal si cu )iul, iar pentru a dovedi egalitatea dintre Persoanele
Treimice, *$. Parinti $olosesc termenul din .T. de la Ioan 1',26 ; purcedere!0ecpoleusis1 si
arata ca asa cum )iul se naste din veci din Tatal si este egal cu ,l, tot ast$el si Du#ul *$.
Purcede din veci din Tatal, si de aceea sinodul marturiseste consu'stantialitatea si egalitatea
celor : Persoane prin cuvintele ; Impreuna marit cu Tatal si cu )iul, care a grait prin
prooroci!.
Teologii care au scris despre dogma *$. Treimi, precizand si explicand o Persoana sau %lta
a *$. Treimi, si care prin cartile lor au contri'uit $oarte mult la precizarea terminologiei
trinitare, sunt:
" *$. %tanasie cel Mare: ; Contra arienilor0 el este cel care introduce la sinodul 5
termenul ce nu se gaseste in .T, dar care a $ost acceptat de sinod si anume
; omousios! prin care el arata egalitatea dintre Tatal si )iul.
" *$. &asile cel Mare ; Despre *$. Du#!
" *$. <rigorie de 4ssa ; Contra lui ,unomie!
" *$. <rigorie de azianz ; Cele B cuvantari teologice!
" Didim cel .r' ; *$. Treime!
*$. Parinti pentru a preciza clar si explicit dogma *$. Treimi, au $olosit unii termeni din
$ilozo$ia timpului lor, acesti termeni erau imprecisi, intelegandu"se prin ei mai multe lucruri,
de aceea ei au incercat sa"i aplice la teologia trinitara, dar in acelasi timp au incercat sa evite
si eventualele erezii.
Termenii luati din $ilozo$ia greaca si latina, pentru a desemne dogma *$. Treimi, sunt:
$iinta, esenta, natura, $ire, su'stanta"acestea $iind $olosite pentru a desemna natura sau $iinta
*$. Treimi, iar termenii: ipostas si persoana, pentru a desemna trinitatea *.$ Treimi, insa prin
acesti termeni, de multe ori sau inteles lucruri di$erite, ast$el incat uneori termenul de $ire sau
su'stanta desemnau in acelasi timp si natura *$. Treimi dar si trinitatea Persoanelor.
%'ia mai tarziu, prin secolul al I&"lea, s"a sta'ilit de$initiv de catre *$. Parinti ca urmatorii
termeni: usia, $isis si esentia sa se re$ere la natura divina, iar termenii de ipostasis si prosopon
sa se re$ere la persoanele Treimice.
Intelegerea corecta pentru termenul de usia este urmatoarea: ; $ondul naturii comune a mai
multor indivizi de aceeasi specie, ceea ce $ace ca individul sa nu $ie o existenta a'stracta, ci
una reala.
%tat (iserica rasariteana, cat si (iserica apuseana, desi intelegeau corect dogma *$. Treimi,
adica un Dumnezeu in : Persoane, totusi pentru a desemna acest adevar, ei $oloseau termenii
amintiti, intr"un mod amestecat, ast$el incat prin usia , rasaritenii intelegeau $irea
dumnezeiasca, iar prin acelasi cuvant, apusenii intelegeau persoanele *$. Treimi.
De aici se trege concluzia ca rasaritenii invatau ca Dumnezeu este unul in $iinta, dar in :
ipostasuri, iar apusenii intelegeau ca Dumnezeu este un ipostas in : su'stante.
+e$erindu"se la natura dumnezeiasca, *$. &asile cel Mare spune: ; -sia este $ondul naturii
comune a mai multor indivizi de aceeasi specie, deexemplu omenitate, iar ipostasul este
individul su'zistent, concret.
Intre indivizii de aceleasi specii, natura este comuna, insa indivizii sunt di$eriti si exista
$iecare pentru sine.
Pentru a desemna persoanele *$. Treimi, s"au $olosit termenii de ipostas, su'zistenta,
persoana, ast$el ipostasul este modul de su'zistenta concreta, aunei usii sau $iinte umane sau
divine, care exista in sine si pentru sine, de aceea ipostasele se deose'esc intre ele.
Ipostasul nu poate exista $ara natura, dar nici natura $ara ipostas, deoarece natura este
actualizata de ipostas.
Cand apusenii au aplicat termenul de prosopon sau persoana la *$. Treime, ei au $ost
invinuiti de *$. &asile cel Mare ca inclina dogma Trinitara spre sa'elianismul modalist, care
spune ca persoanele *$. Treimi sunt moduri de mani$estare ale naturii dumnezeiesti.
Persoana inseamna pe langa unicitate, speci$icitate, implicand si ratiunea si li'ertatea,
ast$el in teologia persoanei se poate aplica $oarte 'ine expresia unui $ilozo$ din sec. I&, pe
nume (oetius : ; Persoana este su'zistenta individuala a unei naturi rationale.
Persoana este su'iectul purtator al naturii rationale. In virtutea naturii, toate su'iectele
umane sunt persoane speci$ice, unice, incon$unda'ile cu proprietati personale pe care si le
mani$esta intr"un mod li'er.
3 Per!oanele +,# -reimi# In!u!iri !peciale# Di!tinctii !i Antinomii
Desi $iecare persoana treimica are in totalitate si deodata intreaga natura divina, totusi
$iecare persoana treimica, are unele insusiri personale, proprii, prin care se deose'esc intre
ele, neputandu"se con$unda.
Cu toate ca cele : persoane au intreaga natura dumnezeiasca, totusi natura dumnezeiasca
nu se imparte, nici nu se desparte, $iind totdeauna aceeasi.
Persoanele *$. Treimi se deose'esc intre ele prin modul in care poseda $iinta
dumnezeiasca, ast$el putem spune ca Tatal se deose'este de )iul prin $aptul ca este ascator si
Purcezator, )iul este ascut, iar Du#ul Purces.
%cestea sunt proprietati personale interne, care apartin $iecarei persoane in parte si care nu
se transmit de la o persoana la alta.
Cele : persoane divine, nu isi au $iinta dumnezeiasca intr"un mod separat si pe rand, ci
deodata si intreaga, cu toate atri'utele dumnezeiesti si asa $iind totusi ele nu se amesteca intre
ele, nu se contopesc, ci se deose'esc si totusi nu sunt : dumnezei, ci un Dumnezeu intreit in
persoane.
%st$el cugetand, se exclude orice su'ordonare in intietate, putere sau demnitate a uneia $ata
de alta, dupa cuvintele Mantuitorului ; ,u si Tatal Meu una suntem! Ioan 1&, 3& sau ; Toate
ale Mele sunt ale Tale si ale Tale sunt ale Mele! Ioan 17,1&
Deose'irea intre persoanele *$. Treimi este una personala, ci nu una $iintiala.
Pe langa insusirile sau proprietatile personale interne, numite predicate, proprietatile
personale externe sunt lucrari ale persoanelor *$. Treimi in legatura cu lumea exterioara.
%ceste lucrari apartin persoanelor *$. Treimi, care nu se pot desparti una de alta, ast$el daca
Tatal este Creatorul lumii, )iul este Mantuitorul si Du#ul *$ant este *$intitorul totusi la creatie
participa si )iul si Du#ul *$ant, iar la *$intire participa si Tatal si )iul, iar la Mantuire
participa si Tatal si Du#ul *$ant.
De aceea putem spune ca aceste proprietati personale externe sau predicate, se pot
transmite de la o persoana la alta ; Pentru ca de la ,l0Tatal1 si prin ,l0)iul1 si intru ,l0Du#ul
*$ant1 sunt toate.! %omani 11,36
Tatal este recunoscut in deo'ste ca si creatorul lumii ; La inceput Dumnezeu a $acut cerul
si pamantul! insa la crearea lumii participa si )iul ; La inceput a $ost cuvantul...! Ioan 5,7 ,
dar si Du#ul *$. ; Du#ul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor! )acere 5,7
)iecare lucrare in exterior savarsita de una din cele : persoane divine nu tre'uie inteleasa
ca petrecandu"se separat de celelalte 7 persoane, ci ca o impreuna lucrare deoarece toate
lucrarile sunt ale aceleasi unice vointe dumnezeiesti.
Lucrarile in plan extern0cele care privesc lumea creata1 apartin tuturor persoanele *$.
Treimi, deoarece ele sunt nedespartite, insa $iecare persoana savarseste intr"un mod propriu o
anumita lucrare.
Cu toate acestea o lucrare mantuitoare nu se petrece separat intre persoanele *$. Treimi
deoarece in Dumnezeu exista o singura vointa, neimpartita si comuna tuturor persoanelor.
Dogma *$. Treimi prezinta pentru intelegerea noastra unele lucruri care depasesc limitele
ratiunii umane, ast$el incat pe de o parte, se spune ca Dumnezeu este unul, pe de alat parte ca
sunt : persoane, si aceasta inseamna ca modul de exprimare uman este antinomin,
contradictoriu.
%ceasta contradictie este doar la nivelul nostru de intelegere, insa in ea insasi este reala si
necontradictorie.
Contradictia este doar aparenta, insa asta nu inseamna ca cele 7 a$irmatii contradictorii se
exclud reciproc, ca una ar $i adevarata si una $alsa, ci aceste paradoxuri sau antinomii sau
contradictii aplicate la gandirea teologica pot exista impreuna, iar contradictia este doar la
nivelul mintii umane.
*$. Ioan Damasc#in aduce o oarecare intelegere privind $aptul ca Tatal naste pe )iul si
totusi nu este anterior %cestuia.
Precum $ocul exista deodata cu lumina din ,l, $ara sa se desparta , tot ast$el si )iul se
naste din Tatal si nu se desparte de ,l.
Teologul apusean icolae Cusanus vor'este despre $aptul ca coincidentele se potrivesc
intre ele atunci cand sunt aplicate la teologie ; Coincidentia opositorum!, prin aceasta aratand
ca cele opuse coincid, cele contradictorii sunt antinomii doar la nivel su'iectiv0uman1, ci nu la
nivel o'iectiv0 in mod ontologic, in modul lor natural de a $i, in existenta lo proprie1.
%ntinomiile exista deoarece Dumnezeu se exprima intr"o 'ogatie nes$arsita de $orme, iar
noi putem prinde doar unele parti din aceasta 'ogatie, de aceea nu putem spune ca dogma *$.
Treimi este nerationala sau antirationala, ci ca este suprarationala.
4 %aportul dintre per!oanele +,# -reimi# Peri3ore"a !i apropiere
Dumnezeirea Tatalui nu a $ost contestata de nimeni, nici de eretici, Tatal $iind in genearl
numit cu numele de Dumnezeu.
Mantuitorul spune ca Tatal este singurul Dumnezeu %devarat ; *a Te cunoasca pe Tine,
*ingurul si %devaratul Dumnezeu! Ioan 17,3
Dumnezeirea )iului este a$irmata in scriptura $ie direct, $ie indirect P!alm 2,7 ; )iul Meu
esti Tu, ,u astazi T"am nascut! sau P!alm 1&9,3 ; Din pantece mai inainte de lucea$ar Te"am
nascut!. Cuvantul astazi si mai inainte aratand vesnicia. *$. %p. Toma Il numeste ; Domnul
meu si Dumnezeu! Ioan 2$,2$ ;Tu esti Hristosul )iul Dumnezeului Celui viu!. Matei 16,16
In unele locuri se poate intelege o oarecare in$erioritate a )iului $ata de Tatal, insa aceste
locuri arata mai cu seama $irea umana a Mantuitorului ; Iar de ziua aceea nimeni nu stie, nici
)iul, ci numai Tatal! Marcu 13,32 sau ; Tatal este mai mare decat Mine! Ioan 14,2$
Dumnezeirea Du#ului *$ant este aratata in mai multe locuri !Iar cand va veni
Mangaietorul, Care de la Tatal Purcede! Ioan 1',26. (otezul se savarseste in numele *$. Du#.
In unele locuri se poate intelege ca Du#ul *$. ,ste in$erior Tatalui si )iului ; u va vor'i de la
*ine, ci va vor'i ce i *"a spus! Ioan 16,3 insa aceasta inseamna ca Du#ul *$. <raieste sau
continua ceea ce a vor'it Iisus Hristos si nu va aduce ceva deose'it de invatatura Lui deoarece
; Du#ul toate Le cerceteaza, c#iar si adancurile lui Dumnezeu!.
+aportul intre Persoanele *$. Treimi poate $i inteles si daca ne gandim la modul in care
exista comuniunea intre cele : persona/e. Deose'irea intre persoanele *$. Treimi0proprietatile
personale interne1, nu este o deose'ire $iintiala, ci una personala.
Tatal este si ramane in )iul si in Du#ul *$., )iul estre si ramana in Tatal si in Du#ul *$., iar
Du#ul *$. ,ste si ramana in Tatal si in )iul ; u crezi tu ca Tatal este in Mine si ,u in Tatal!
Ioan 14,1&.
Impreuna existenta, co"existenta, impreuna locuire a unei persoane in alta, a $iecarei in
celelalte in sensul de a $i una in alta, $iecare in celelalte, $ara amestecare, $ara despartire,
aceasta se numeste peri#oreza sau intrepatrundere reciproca.
Peri#oreza arata atat unitatea, cat si trinitatea persoanelor. Persoanele *$. Treimi nu pot $i
cugetate decat ca existand in peri#oreza, $ara peri#oreza persoanele *$. Treimi, ar $i concepute
ca existand una alaturi de alta ca in lumea umana si ast$el s"ar a$irma : Dumnezei.
Data $iind spiritualitatea a'soluta si simplitatea a'soluta a $iintei dumnezeiesti, ea nu poate
$i impartita, ast$el peri#oreza arata $aptul ca $iinta Tatalui care impartaseste $iinta divina
celorlalte doua persona/e, se pastreaza intacte insusirile dumnezeiesti, $iecare persoana avand
intreaga $iinta deodata si egala, $ara vreo prioritate a uneia $ata de cealalta.
-n alt aspect in intelegerea dogmei *$. Treimi este apropierea care inseamna$aptul ca unei
persoane divine i se atri'uie o lucrare externa, dar aceasta lucrare apartine de$apt si celorlalte
doua.
Prin apropiere nu se exclud persoanele intre ele, ci ceeae ce este comun tuturor, se atri'uie
uneia din ele, $ara a inceta sa $ie comun tuturor.
%st$el crearea lumii este opera dumnezeirii, Tatalui ii apartine #otararea, )iului executarea
planului si Du#ului *$. desavarsirea, insa si la desavarsire participa si Tatal si )iul, la
executarea planului participa si Tatal si Du#ul *$., iar la #otarare participa si )iul si Du#ul *$.
%ceasta intelegere este data de teologul *$. %tanasie cel Mare, care spune:; Dumnezeu
toate le $ace prin )iul in Du#ul *$.!, aceasta expresie isi are 'aza in teologia *$. %p. Pavel,
care spune:; De la ,l si prin ,l si intru ,l sunt toate.!
5 (re"ii antitrinitare
%cestea s"au nascut prin $aptul ca unele persoane au incercat sa patrunda cu puterea
ratiunii dogma *$. Treimi. La aceasta se adauga si $aptul ca in secolele primare se $aceau
con$uzii intre termeni. *ingurul termen care era acceptat de toti pentru a desemna persoanele
*$. Treimi era termenul de prosopon, pe cand pentru ceilalti termeni existau con$uzii.
5. Mona#ismul" %cestia sustin ca exista un singur Dumnezeu. In lim'a latina monos
inseamna unul iar ar#im a conduce. Monar#istii vor'esc si ei despre persoanele *$. Treimi,
dar le considera moduri de mani$estare ale unei singure persoane, ast$el unii dintre ei spuneau
ca Tatal a su$erit in trup, acestia se numesc patripasieri0 patri"tata, pasis" a patimi1. Dintre
reprezentantii cei mai de seama, amintim pe Pavel de *amosata, ,p. de %ntio#ia, el sustine ca
)iul lui Dumnezeu nu este o persoana di$erita de Tatal.Iisus Hristos nu este Dumnezeu
adevarat, nu este persoana dumnezeiasca, ci in ,l a locuit logosul divin, ,l este mani$estarea
Tatalui pe pamant, iar Du#ul *$. este o putere a lui Dumnezeu. %cesta a $ost condamnat la un
sinod din %ntio#ia. -n alt reprezentant se numeste *a'elie, care admite o treime aparenta, o
singura dumnezeire mani$estata in : in$atisari, adica este cand Tatal cand )iul, cand Du#ul *$.
, dar candse mani$esta ca Tata, ,l nu mai exista ca )iu, de aceea *a'elie spune la intrupare ca
s"a intrupat Tatal, luandu"si numele de )iu si tot Tatal a murit si asu$erit pe cruce.
7. Triteismul" a$irma existenta a : dumnezei, ei separa persoanele atat de mult incat ele se
deose'esc $undamental. +eprezentantii acestora este Ioan )ilipon, acesta spune ca cele :
persoane poseda $iinta divina tot ast$el cum : oameni poseda $iinta umana.%st$el cele :
persoane nu $ormeaza o unitate.
:. -nitarianismul0socinienii1" ,ste o erezie aparuta tarziu, iar reprezentantul lor este )aus
*ocinus. ,i spun ca Dumnezeu este o singura persoana si anume, Tatal. %cestia sustin ca nu
exista in *$. *criptura niciun text din care sa se inteleaga ca ar exista *$. Treime. Celelalte
persoane, )iul este un om simplu trimis de Dumnezeu pentru mantuirea oamenilor, avand o
viata morala ireprosa'ila, dupa moarte Dumnezeu indumnezeindu"l, iar Du#ul *$. este doar o
putere a lui Dumnezeu.
A. *u'ordinatianismul 6 arianismul si macedonismul.
6 1ilio4ue
(iserica Catolica pornind de la unele a$irmatii ale )ericitului %ugustin, invata ca Du#ul *$.
purcede si de la )iul ; paracletus a patre $ilioDue proce.! %ceasta invatatura a aparut prima
oara in *pania printr"o #otarare a unui sinod de la Toledo, apoi sa transmis si in )ranta cu
apro'area lui Carol cel Mare.
Tre'uie sa stim ca vizigotii au primit crestinismul su' $orma ariana, acestia pentru a li se
demonstra $aptul ca Iisus este Dumnezeu %devarat, li s"a spus ca Du#ul *$. purcede nu numai
de la Tatal, ci si de la )iul, ridicand ast$el demnitatea )iului la rang de persoana
dumnezeiasca, egal cu Tatal.
(iserica rasariteana a a$lat mult mai tarziu de aceasta erezie, atunci cand niste calugari
$rancezi, au venit la locurile *$. si au rostit crezul cu acest adaos, iar acestia au $ost alungati de
la Ierusalim, dar acestia s"au plans conducatorilor 'isericii catolice, acre convoaca un sinod la
%c#en in @=>, unde #otarasc ca adaosul $ilioDue este corect, insa atunci cand au ceru
apro'area papei de la roma, acesta respinge adaosul si ast$el inscriptioneaza pe 7 ta'lite crezul
in greaca si latina si le aseaza pe usile 'isericii *$. Petru din +oma, dedesu't ta'litelo scriind
in latina : ; Haec leo posuit amore et catela ortodoxe $idei" acestea le"am pus eu leon din
dragoste si purtare de gri/a pentru credinta ortodoxa.
*u'iectul $ilioDue a $ost criticat aspru pentru prima data de catre ortodocsi, de catre
patriar#ul )otie si spune caeste o inovatie, o incoronare a relelor, care distruge unitatea *$.
Treimi, deoarece unitatea se raporteaza la un singur izvor, si anume Tatal care naste pe )iul si
purcede pe Du#ul *$., ci nu la 7 izvoare cum spun apusenii, ca Tatal si )iul purced pe Du#ul
*$. D, aceea spunea Pr. *taniloare ca $ilioDue sparge unitatea in divinitate.
Din invatatura dogmatica $ilioDue se inteleg mai multe lucruri, si anume :
5. Textul de la Ioan 5B,7 ; Iar cand va veni Mangaietorul pe care ,u voi trimite voua de la
Tatal, Du#ul adevarului, care de la Tatal purcede!, este adus de catolici pentru sustinerea
ereziei lor. ,i inteleg prin cuvantul ; pe care ,u il voi trimite voua de la Tatal!, purcederea
Du#ului *$. si de la )iul , deoarece Mantuitorul spune ; ,u si Tatal Meu una suntem!.
Dupa invatatura ortodoxa, apusenii $ac con$uzie intre purcederea Du#ului *$. din
vesnicie de la Tatal si trimiterea lui in lume in timp de catre )iul. Cu alte cuvinte con$unda
proprietatile personale interne0 care nu se transmit de la o persoana la alta1, cu proprietatile
personale externe0 lucrari la care participa perosanle treimice1. %st$el cuvantul ; pe care ,u Il
voi trimite voua de la Tatal ! inseamna trimiterea Du#ului *$. in lume in timp la cincizecime.
7. %pusenii spun ca daca Du#ul *$. este trimis in lume in timp de catre )iul, inseamna ca
Du#ul *$. Tre'uie sa purceada si de la )iul, caci ast$el nu ar avea nicio autoritate ca sa"L
trimita pe Du#ul *$. in lume. Insa in cartile &.T. se arata $aptul ca Du#ul *$. Il trimite pe )iul
in lume, ast$el la textul ; Du#ul Domnului este peste Mine, pentru ca M"a trimis sa vestesc
saracilor! si prin aceasta nu se intelege $aptul ca la nasterea )iului ar $i participat si Du#ul *$.
:. ,xista in *$. scriptura unele expresii pe care apusenii le interpreteaza pentru sustinerea
tezei $ilioDue, ast$el ; Din al Meu, va lua! sau ; Toate cate are Tatal sunt ale Mele!. %pusenii
inteleg prin cuvantul ; Din al Meu va lua! ca Du#ul *$. isi ia $iinta si de la )iul, iar prin
cuvantul ! toate cate are Tatal sunt ale Mele! ei inteleg ca purcederea Du#ului *$. care este o
insusire proprie a Tatalui este proprie si )iului.
Insa teologia ortodoxa, intelege prin cuvintele ; din al Meu va lua! $aptul ca Du#ul *$.
va continua invatatura pe care a lasat"o Iisus Hristos deoarece versetul se continua cu
cuvintele ; din al Meu va lua si va va vesti voua!, iar prin cuvintele ; Toate ale Tale sunt ale
Mele! se re$era la proprietatile personale externe, care sunt proprii sau comune celor :
persoane deoarece persoanele treimice nu lucreaza separat.
A. -nele expresii scripturistice, cum ar $i ; Du#ul )iului! sau ; Du#ul lui Hristos!,
apusenii le inteleg si sustin ca acestea arata $aptul ca Du#ul *$. purcede si de la )iul, insa
orodocsii spun ca aceste versete se re$era la consu'stantialitatea dintre )iul si Du#ul *$.
B. -n alt verset pe care teologia romano"catolica il aduce in sustinerea tezei $ilioDue este
cel de la Ioan 7=,77 care spune ; si su$land asupra lor a zis luati Du# *$.!, ast$el apusenii spun
ca daca Du#ul *$. nu ar $i purces si de la )iul, n"ar avea nicio putere ca Iisus Hristos sa de"a
*$. %p.
Insa, ortodocsii inteleg prin acest verset ca Mantuitorul Iisus Hristos le transmite %p. si
prin ei , urmasilor acestora, preoti si episcopi, #arul *$. Du#, necesar savarsirii tainelor, asa
cum se inc#eie versetul.
Dupa ce apusenii au epuizat versetele scripturistice care ar putea sustine teza $ilioDue,
acestea au recurs la operele unor *$. Parinti:
5. %pusenii aduc in discutie un asa numit sim'ol atanasian, insa acest sim'ol de credinta
are adaosul $ilioDue doar in lim'a latina, ci nu il are in lim'a greaca, de aceea acest exemplu
nu poate $i luat in calcul.
7. %pusenii considera ca daca la sinodul : ecumenic, sinodalii au condamnat erezia lui
estorie, au condamnat si urmatoarea a$irmatie, care spune ca Du#ul *$. purcede de la Tatal si
nu si de la )iul. Insa sinodalii au condamnat doar ceea ce era gresit in opera lui estorie, ci nu
acest paragra$ care este ortodox.
:. In invatatura lui estorie este mentionat ca Du#ul *$. se revarsa din )iul ca si din Tatal,
insa apusenii inteleg prin acest verset ca Du#ul *$. purcede si de la )iul. Dar cuvantul a se
revarsa nu este sinonim cu a purcede, pentru ca primul se re$era la trinitatea Du#ului in lume,
iar al 7"lea purcederea lui din vesnicie. *inoadele de la Toledo si %c#en nu pot $i aduse ca
pro'a pentru sustinerea $ilioDue, deoarece ele nu au apro'area unui sinod o$icial.
A. In operele *$. Parinti mai exista unele expresii cum ca Du#ul odi#neste in )iul, dar aici
se arata consu'stantialitatea dintre )iul si Du#ul *$., ci nu purcederea Lui.
B. ,xista o expresie la *$. Masim ; Du#ul *$.purcede de la Tatal prin )iul, insa prepozitia ;
prin!, nu este acelasi lucru cu prepozitia din )iul, deoarece prin prepozitia ; prin )iul!, se
intelege mi/locirea de catre )iul la Tatal pentru ca Du#ul sa $ie trimis in lume.
Capitolul '
Antropologia
1 Crearea lumii va"ute
Insusirea de creator al lumii vazute si nevazute i se atri'uie Tatalui, insa la aceasta opera
participa si celelalte 7 persoane ale *$. Treimi, asa se arata si in sim'olul credintei. *$.
%tanasie cel Mare spune ca ; Tatal a adus toate la existenta prin )iul in Du#ul *$.
Moise $oloseste in prima sa carte a pntateu#ului temenul de 'ara care inseamna a crea ceva
din nimic, a aduce ceav din ne$iinta la existenta.
*unt unele sisteme religioase care prezinta o alta conceptie despre crearea lumii, si anume:
" panteismul" aceasta invatatura spune ca Dumnezeu si lumea $ormeaza o singura
realitate, su'stanta din care a $ost creata lumea este Dumnezeu, Dumnezeu
contopindu"se cu lumea si lumea cu Dumnezeu. ,ste o conceptie religioasa $oarte
vec#e, pe care o gasim in religiile asiatice, de unde $ost luat si de unii $iloso$i
occidentali
" dualismul" spune ca la 'aza lumii stau 7 principii, unul de natura spirituala si altul de
natura materiala, am'ele $iind vesnice, rezultand ca Dumnezeu a creat lumea printr"o
materie preexistenta, aceasta invatatura se gaseste la Platon.
" Materialismul" spune ca la 'aza lumii exista doar un singur principiu vesnic, si anume
materia necreata, iar intreaga lume se conduce dupa legile acestei naturi. %ceasta
invatatura o gasim in Marxism.
Dincolo de toate aceste sisteme religioase, pot $i intelese din cartile *$. *cripturi, :
invataturi crestine cu privire la crearea lumii, si anume:
5. Lumea a $ost creata in timp sau odata cu timpul, ast$el nici timpul si nici lumea nu sunt
vesnice. Lumea a $ost creata din nimic prin cuvantul lui Dumnezeu.
Cuvantul cu care incepe cartea $acerii este ; La inceput a $acut Dumnezeu cerul si
pamantul!, cuvantul ; la inceput !, inseamna mai inainte de a exista ceva, deci inainte de
existenta materiei, de aici intelegandu"se ca Dumnezeu esteinainte de a $i lumea, adica din
vesnicie ; *i acum ma preaslaveste Tu parinte la Tine Insuti cu slava pe care am avut"o
mai inainte de a $i lumea!.
*$. Parinti vor'esc de $aptul ca la Dumnezeu nimic nu este nou, ci toate gandurile si
puterile le are in *ine din vesnicie, de aici intelegem ca si planul de creare a lumii exista
din vesnicie.
7. Lumea a $ost creata cu un scop, ca prin aceasta lume Dumnezeu sa"si mani$este
puterea, 'unatatea si iu'irea *a, insa si pentru ca Dumnezeu sa impartaseasca acestei lumi
si in special omului, 'unatatea si dragosta *a.
%tat natura neinsu$letita cat si cea insu$letita, lauda pe creatorul sau ; Laudati pe
Domnul toti ingerii Lui si apele cele mai presus de ceruri laudati pe Domnul.
%ceste doua scopuri adica preamarirea lui Dumnezeu si $ericirea naturii sunt
complementare, adica se implica una pe alta, implinirea uniaa inseamna si implinirea
celuilalt, caci lauda adusa de Dumnezeu aduce cu sine $erirea celui care lauda.
:. Dumnezeu a creat lumea ca pe o opera per$ecta ; *i a vazut Dumnezeu ca toate erau
'une $oarte!. +aul nu este opera lui Dumnezeu, raul nu exista din vesnicie, ci el este un
accident in creatie, datorat li'ertatii omului care a ales sa savarseasca raul.
*$. Ioan Damasc#in spune : ; +aul este lipsa 'inelui adica atunci cand omul nu
lucreaza 'inele, atunci el savarseste inevita'il raul!
*$ Maxim spune : ; .mul este un microcosmos0 un mic c#ip al lumii celei mari1 sau
omul este o concentrare a intregului cosmos sau intreg cosmosul se gaseste intr"o $orma
concentrata in el, insa omul pe langa acestea mai are si su$let, prin care poate sa
spiritualizeze intreg cosmosul, dar pe de alta parte, poate si sa"l distruga datorita li'ertatii
si ratiunii sale.
De aceea, atunci cand omul a cazut in pacat, intrand raul pentru prima oara in el, acest
rau s"a extins la intrega creatie, deoarece exista o legatura stransa intre om si intreaga
creatie, el $iind coroana creatiei. De aceea *$. Pavel spune in epistola a 7"a catre +omani:
; )aptura sau intreaga natura s"a supus stricaciunii nu de voia ei ci de voia celui care a
supus"o.
Lumea vazuta este lumea care cade su' simturile omului, ea cuprinde
macrocosmosul0lumea mare1 si microcosmosul0lumea mica1, acestea doua traiesc intr"o
legatura nedespartita.
*$. &asile cel Mare spuneca : ; .mul nu a $ost $acut pentru lume, ci lumea pentru om, iar
omul pentru Dumnezeu.
Intreaga natura este destinata spiritualizarii,dar aceasta nu poate veni decat prin om,
deoarece Dumnezeu a creat natura prin existenta omului, insemnand ca intre om si natura
exista o in$luenta reciproca, dar mai ales $aptul ca natura isi implineste scopul ei $iind doar
prin om, de aici intelegandu"se ca natura are un caracter antropocentric0 centru naturii este
omul1.
Lumea a $ost creata din nimic si ca orice creatura are un inceput si tot ast$el are si un
s$arsit. Lumea a $ost creata in timp, ea luand contact cu Dumnezeu, odata cu crearea timpului,
ast$el Dumnezeu este sau exista dinainte de crearea lumii si va $i si dupa s$arsitul ei, de aici
intelegandu"se caracterul contingent al lumii 0 lumea ar $i putut sa nu existe si totusi
Dumnezeu exista, iar ea a $ost creata din iu'ire1.
Dionisie areopagitul spune: ;; Dumnezeu este 'inele si iu'irea $iintiala, si de aceea ,l
intinde 'inele si iu'irea *a si in a$ara Lui la toate cate sunt !.
Lumea vazut nu a aparut dintr"o data, asa cum s"a aratat la crearea omului, ci a $ost creata
intr"un mod progresiv, ea conducandu"se dupa legi sadite de Dumnezeu in toate cele create.
*$. &asile cel Mare in comentariul sau la cele G zile ale creatiei ;Hexaimeron! spune ca
; cele G zile, nu tre'uie privite ca o succesiune de 7A de ore intre noapte si zi, ci ca o perioada
mai indelungata, corespondenta unei ere geologice, acest lucru a $ost a$irmat si de stiinta, mult
mai tarziu, cand a spus ca lumea a existat $ara om miliarde de ani, si mai apoi a aparut omul.
In ziua I, Dumnezeu a creat materia si lumina, materia intr"o $orma nede$inita, deoarece
pamantul era netocmit si gol.
In ziua a II a, Dumnezeu a creat taria, adica cerul si a despartit apele, aceasta $iind o
conditie a cresterii $iintelor vii.
In ziua a III a, Dumnezeu a despartit apele de uscat si a creat plantele.
In a I& a zi, Dumnezeu a creat luminatorii si a'ia de aici se poate vor'i de succesiunea
dintre noapte si zi.
In ziua a & a, Dumnezeu aduce la existenta mai intai vietuitoarele din apa, asadar viata
intr"o $orma primara aparand pe $undul oceanelor, insa tot in ziua a v a a dat viata psarilor
cerului.
In ziua a &I a, Dumnezeu a creat animalele mari, iar in cele din urma pe om.
Invatarura *$. &asile despre durata zilelor creatiei, nu este o dogma, ci o teologumena.
*uccesiunea timpului este un $actor care se raporteaza doar la om,ci nu la Dumnezeu care este
vesnic, deoarece psalmul @> si epistola a II a a *$. %p. Petru :,@ spun ca ; La Tine Doamne o
zi este ca o mie de ani, iar o mie de ani ca o zi!.
2 Crearea lumii neva"ute
Lumea nevazuta, inseamna in context 'i'lic, lumea ingerilor. Inger inseamna vestitor.
Ingerii sunt $iinte spirituale, insa sunt si ele persoane, sunt marginite deoarece sunt si ele
creaturi, insa sunt superioare omului.
De multe ori, unele sisteme religioase au negat existenta ingerilor, cum ar $i rationalistii
sau materialistii. Ingerii nu sunt emanati din Dumnezeu, ci sunt creati de Dumnezeu din
nimic, ast$el prin cuvintele ; La inceput a $acut Dumnezeu cerul ! se intelege $aptul ca
Dumnezeu a creat mai intai lumea spirituala.
Dupa continutul cartii lui Iov, se poate intelege ca ingerii au $ost creati inainte de ziua a v a
, deoarece la cap :@ spune ; Cand s"au $acut stelele, M"au laudat cu glas mare toti ingerii
Mei!.%cest adevar il exprima si *$. Ioan Damasc#in ; Mai intai a $ost $acuta $irea
rationala0 spirituala1, apoi $irea simtuala0 materiala1, iar apoi $irea mixta 0 omul1.
Ingerii sunt numiti in cartile *$. *cripturi, in mai multe $eluri, ast$el *$. %p. Pavel spune ca
;ingerii sunt Du#uri slu/itoare! ,vrei , ca ; ei stau in prea/ma lui Dumnezeu! ; ingerii vad
pururea $ata Tatalui Meu! Matei 5@, ingerii implinesc voia lui Dumnezeu, aduc lauda lui
Dumnezeu ; si ziceau unii catre altii *$ant, *$ant, *$ant Domnul *avaot! Isaia G,:
Cu toate acestea totusi intelepciunea lui Dumnezeu o primesc si ei tot prin 'iserica, asa cu
se arata la ,$eseni :,5= ; Intelepciunea lui Dumnezeu cea de multe $eluri se $acea cunoscuta
ingerilor prin (iserica!.
Ingerii sunt superiori oamenilor, ei sunt nemuritori, nu au tre'uinta de #rana, nu au gen, nu
sunt supusi sla'iciunii trupesti precum oamenii.
-neori ingerilor li se atri'uie trup, insa acestea sunt doar antropomor$izari, pnetru ca cei
carora li se adreseaza sa poata dialoga cu ei.
Desi ei pot stra'ate spatiul cu viteza gandului, totusi nu au atri'utul atotprezentei lui
Dumnezeu, desi cunosc cele viitoare, nu au atri'utul atotstiintei lui Dumnezeu.
*copul crearii lor este preamarirea lui Dumnezeu, $apt pe care l"au savarsit doar o parte din
ingeri Isaia 5A,A
Cartile *$. *cripturi vor'esc de un numar in$init de mare al ingerilor, ast$el proorocul
Daniel spune ca sunt mii si mii, si miliarde de miliarde.
Dionisie areopagitul in lucrarea sa ; despre ierar#ia cereasca!, ii imparte pe acestia in >
cete, ast$el:
5. scaunele, #eruvimii si sera$imii
7. domniile, stapaniile si puterile
:. incepatoriile, ar#ang#elii si ingerii.
Ingerii au aceleasi insusiri spirituale ca si oamenii, adica poseda cele trei $acultati spirituale
: ratiunea vointa si simtirea.
. parte din ingeri au lucrat aceste $acultati intr"un mod propriu scopului lor, si ast$el au
progresat in 'ine, a/ungand la starea de a nu mai pacatui.
Pacatul ingerilor, cel dintai pacat din lume a $ost un pacat pur spiritual si s"a mani$estat
prin razvratire impotriva lui Dumnezeu.
+i au pacatuit din rautate constienta de urmarile acestei rautati, deoarece gandirea lor este
o gandire intuitiva, adica ei cunosc indata ultimul scop ai unui lucru prin care ei il aleg..
Pacatul lor este doar al rautatii nu si al sla'iciunii, deoarece nu au ispite de aceea rezultatul
pacatului lor este o condamnare de$initiva, iar urmarile pacatului sunt mult mai greu decat
pacatul oamenilor.
%st$el mintea lor s"a intunecat de$initiv, inima lor s"a impietrit, vointa lor sa inclinat inspre
rau la maxim, si ast$el moartea lor spirituala este de$initiva.Ingerii rai de aceea nu voiesc
niciodata 'inele.
Diavolul este numic ca ispititorul, 'elze'ul, luci$er, veliar, incepatorul rautatii.
Diavolul nu este o personi$icare a raului sau o iluzie , ci are o existenta reala, *$. Parinti
spun ca cea mai mare ispita a diavolului este sa"l $aca pe om sa creada ca el nu exista.
Dorinta diavolilor este de a"i pierde pe oameni. *$. <rigore de 4ssa spune: ; Lumea se va
s$arsi cand numarul ingerilor cazuti va $i completati cu *$.!
Mantuitorul spune ca diavolul de la inceput a $ost ucigas de oameni si nu a stat in adevar.
*$. %p. Petru spune: ; Diavolul este ca un leu, racnind pe cine sa ing#ita.
Cu toate acestea, puterea lui de a"l ispiti pe om este marginita, asa cum se arata in cartea
lui Iov in primele 7 capitole.
Diavolul prezinta lucrurile intr"un mod invers realitatii, pe cele 'une ca $iind rele, iar pe
cele rele ca $iind 'une.
3 Crearea omului
.mul este coroana creatiei, prin natura sa duala, trup material si su$let spiritual omul
constituie o sinteza a lumii materiale si spirituale, el este numit micro cosmos 0o lume mica,
un c#ip intr"o $orma rezumativa a macrocosmosului1 de catre *$. Maxim.
.mul isi are originea de la Dumnezeu si este creat dupa s$at dumnezeiesc si prin lucrate
nemi/locita, asa cum se arata la )acere 5,7G: ; sa $acem om dupa c#ipul si asemanarea
noastra!, prin aceasta se arata gri/a deose'ita pe care o arata Dumnezeu in special omului.
*$. Ioan Damasc#in spune: ; Dumnezeu il reaza pe om cu mainile *ale, trupul din pamant,
iar su$letul rational prin su$lare proprie.
.mul este adus la existenta in urma tuturor creaturilor pentru a se arata ca el este stapanul
tuturor.
Pentru $aptul ca trupul este material, omul este strans legat de tot ceea ce este pamantesc,
de aceeatrupul este muritor, insa )ericitul %ugustin spune: ; Trupul avea posi'ilitatea sa nu
moara daca ramanea in legatura cu Dumnezeu!, ast$el se intelege ca trupul avea potenta
nemuririi, insa pacatul a $acut ca ;rupul sa se intoarca in pamantul din care a $ost luat, iar
su$letul sa se intoarca la Dumnezeu care l"a dat! ,clesiast 57,?
*u$letul este creat de Dumnezeu si nu este emanat din ,l asa cum invata unele sisteme
$ilozo$ice pagane.
In *$. *criptura sunt mai multe denumiri pentru su$let, insa toate exprima una si aceeasi
realitate 0 psi#i, pnevma" $iind tradus spirit sau du#1.
Intreaga teologie patristica invata di#otomismul naturii umane sau dualismul antropologic
ceea ce inseamna ca omul este constituit din 7 elemente trup si su$let. *pre deose'ire de
aceasta inavtatura ereticii apolinaristi invata tri#otomismul naturii umane, ceea ce inseamna
ca omul este constituit din trup, su$let si du#, ei isi argumenteaza teza lor printr"un verset luat
din epistola I catre Tesaloniceni B,7:: ; Dumnezeul pacii sa va s$inteasca pe voi desavarsit in
du/ul vostru, in su$letul vostru si in trupul vostru. Insa la cuvintele ; su$let si du#! *$. %p.
Pavel se re$era la acelasi lucru, deoarece ei sunt priviti ca sinonime, si acesste cuvinte
reprezentand aceeasi parte a omului si anume partea spirituala, deci cele doua denumiri se
re$era la su$letul omului, care este un intreg ce nu se poate desparti sau imparti.
*u$letul este puterea vietii materiale, iar du#ul este puterea vietii spirituale, ast$el cele 7
cuvinte nu impart su$letul omului, ci se re$era la 7 activitati ale aceleasi parti a omului.
%tunci cand omul prin viata sa depaseste materialitatea trupului, adica se s$inteste, su$letul
poarta denumirea de du#, iar cand ramane la un stadiu in$erior al vietii spirituale, su$letul
poarta denumireade spirit.
.mul si intreaga natura umana, descinde dintr"o singura perec#e de oameni, %dam si
,va,singurii oameni creati nemi/locit de Dumnezeu, %dam este parintele neamului omenesc,
iar ,va mama tuturor celor vii, ast$el invatatura despre om este monogenista, adica la inceput
a $ost o singura perec#e de oameni, precum spune si *$. %p. Pavel la )apte 5?,5G:
; Dumnezeu a $acut dintr"un sange, tot neamul omenesc!.
Invatatura monogenista este $oarte importanta deoarece se arata unitatea de $iinta a
intregului neam omenesc, de unde vine universalitatea pacatului stramosesc, ; printr"un om a
intrat pacatul in lume si prin pacat moartea si de la un om moartea a trecut la ceilalti oameni!
si pe cealalta parte se arata universalitatea mantuirii lui Hristos.
La capitolul I Corinteni capitolul 5B, se poate $ace o paralela intre %dam si Hristos, unde se
arata ca prin %dam cel vec#i, noi am primit trupul stricacios, dar prin %dam cel nou0 Hristos1
am primit trupul du#ovnicesc.
4 Invatatura dogmatica de!pre !u,letul omene!c
*u$letul provine de la Dumnezeu prin creatie ; si a su$lat asupra lui si adevenit omul $iinta
vie!, ast$el prin su$letul sau, omul sta in legatura cu Dumnezeu. *u$letul este real, viu,
imaterial, spiritual si nemuritor.
*u$letul are calitatea de a depasi materialitatea trupului, su$letul este superior trupului
pentru ca este su$larea lui Dumnezeu.
*u$letul omenesc are unele $acultati sau atri'ute, pe care le arata *$. *criptura, ast$el
su$letul este superior trupului pentru $aptul ca el nu poate $i ucis, odata cu trupul asa cum se
arata la Matei 5=,7@: ; )eriti"va de cei care ucid trupul, ci nu su$letul.!
*u$letul omenesc are ratiune, aceasta aratandu"se prin $aptul ca omul a stiut sa se
deose'easca pe sine de celelalte creaturi, a dat nume potrivite $iecaruia din ele, s"a deose'it pe
sine de creatorul sau.
*$. %tanasie cel Mare spune: ; .mul cugeta si pe cele din a$ara sa si alege ceea e este 'ine
in urma /udecatii!.
*u$letul omenesc are simtire sau sensi'ilitate prin aceasta omul simte tot ceea ce il
incon/oara, omul simte ca traieste, simte ca este legat de ceea ce este $rumos si 'un.
*$. Ioan Damasc#in spune:; )iecarui simt al omului ii corespunde o simtire a su$letului,
ast$el omul are B simturi: vazul, auzul, mirosul, gustul, pipaitul.
Prin simtire si prinn cele B simturi, omul este legat de partea sensi'ila a intregii creatii.
*imtirea a/utata de ratiunea omului, isi $ormeaza o atitudine si o /udecata $ata de tot ceea
ce il incon/oara pe om.
*u$letul omului are vointa li'eram puterea de a stapani si de a se conduce singur,
presupune o vointa li'era sau li'ertatea de a lua decizii sau li'ertatea de a se mani$esta in mod
propriu sau li'ertatea de a gandi si actiona intr"un mod propriu ratiunii $iecaruia. Cu toate
acestea, vointa li'era nu este $ara margini si nici #aotica sau o li'ertate lipsita de un scop. De
aceea in rai, Dumnezeu ii limiteaza omului li'ertatea pentru ca omul sa nu aleaga un lucru
care ar $i contrat scopului sau ultim si anume desavarsirea lui.
*$. Ioan Damasc#in spune:; *u$letul are sadit in el o putere sau o $acultate care doreste
ceea ce este con$orm naturii sale, aceasta putere se numeste telisis sau telos. .mul doreste sa
existe si sa traiasca si sa se mani$este spiritual si material, doreste sa existe vesnic.
*u$letul prin natura sa este invizi'il oc#ilor trupesti, nu are $orma, insa se a/uta de trup si ii
da acestuia putere de viata, de crestere.
5 2egatura dintre trup !i !u,let
.mul este o $iinta rationala, stie ca vine de undeva si merge undeva, ste ca exista si pentru
ce exista. Prin $aptul ca omul are su$let dat in c#ip special de Dumnezeu, el stie ca este peste
toate cele create si prin aceasta se deose'este in c#ip a'solut de tot ceea ce exista.
Invatatura lui Platon si a adeptilor lui spunea ca dupa moarte, su$letul se eli'ereaza din
inc#isoare trupului, si isi traieste adevarata sa viata de dupa moarte. Insa crestinismul a$irma
ca su$letul este un element esential al naturii di#otomice a omului, $ara de care omul nu ar
putea exista.
Trupul omului nu este strain su$letului, trupul participa la viata su$letului si prin su$let
trupul depaseste materialitatea lui, traind peste sau indicandu"ne peste planul pur"'iologic,
cum traiesc celelalte vietuitoare.
Trupul si su$letul lucreaza impreuna, adica teandric, intr"o sinergie per$ecta0sin"acelasi,
energie" miscare,lucrare1.
*u$letul se imprima in trup si ast$el trupul depaseste materialitatea lui.
*u$letul spiritualizeaza trupul, penetrandu"l si prin aceasta spiritualizeaza intreaga lume.
Lumea are ca scop ultim spiritualizarea ei, dar aceasta nu se poate $ace decat prin su$letul
uman, unit cu trupul.
)ara trup, su$letul nu ar putea misca sau spiritualiza lumea si ast$el lumea s"ar conduce
dupa legi pur"intrinsece0 ceva ce apartine doar ei, ceva care $ace parte din modul ei $iresc de a
$i, de exemplu lumea se conduce dupa anumite legi care apartin doar ei, cum ar $i legea
gravitatiei1, si legi extrinsece su$letului0 inseamna ligi care sunt intr"un mod a'solut exterioare
su$letului, legi la care su$letul nu se supune1.
Trupul omului nu este doar materie, asa cum sunt celelalte lucruri ale lumii acesteia, ci este
materie organizata de Dumnezeu intr"o $orma a'solut superioara tuturor lucrurilor materiale
din aceasta lume.
Pr. *taniloare spunea ca: ; Intregul univers si intreaga materie este de$apt rationalitate
plasticizata, insa trupul nu este doar atat, ci mai mult, este materie su'iectiva, deoarece are
su$let.
Trupul isi mani$esta rationalitatile dupa care a $ost creat, prin su$let, dar si su$letul isi
mani$esta rationalitatile lui prin trup.
)ara trup, posi'ilitatile spirituale ale su$letului nu s"ar putea realiza, dar si $ara su$let,
posi'ilitatile rationale ale trupului nu s"ar putea realiza, de aceea simturile trupului sunt si
simturile su$letului, iar simturile su$letului sunt si simturile trupului.
6 Argumente pentru nemurirea !u,letului
Credinta in nemurirea su$letului a existat la toate popoarele sin in toate religiile. In
crestinism credinta in nemurirea su$letului este intemeiata pe $aptul ca el este intr"o legatura
neintrerupta, stransa cu Dumnezeu care este vesnic.
emurirea su$letului inseamna ca su$letul nu se descompune , ca dupa moartea trupului,
su$letul continua sa"si traiasca viata intr"o alta existenta, ca su$letul isi pastreaza $acultatile,
ast$l incat el are constiinta trecutului si a responsa'ilitatii.
,xista mai multe argumente care dovedesc nemurirea su$letului, si anume:
5. %rgumentul ontologic" inseamna ca su$letul este o su'stanta spirituala, simpla, necompusa
din parti, de aceea nu poate $i nimicit, doar ceea ce este material si compus din parti poate $i
stricat sau nimicit, insa su$letul nu se supune acestor legi de compunere si de descompunere a
materiei. +eligiile din spatiul asiatic vor'esc despre teoria metepsi#ozei sau teoria
reincarnarii, ca su$letele peregrineaza dintr"un trup in altul, con$orm $aptelor pe care le"a
savarsit omul in viata sa. %ceasta teorie apare si in sistemele $ilozo$ice ale grecilor, dar este
com'inata cu teoria preexistentei su$letelor, convorm careia su$letele co'oara dintr"o lume a
esentelor universale. .rigen avea si el teoria preexistentei su$letelor, insa el spunea ca
su$letele au $ost create toate deodata, si pacatuind au $ost trimise in trupuri. Desi aceste teorii
sunt gresite au $ost com'atute de 'iserica, totusi au si o legatura pozitiva, si anume arata
$aptul ca su$letele sunt nemuritoare.
7. %rgumentul teleologic" %cest argument se re$era la $aptul ca su$letul are totdeauna aspiratii
in$inite, ca su$letul are setea de cunoastere si de a realiza per$ectiunea morala si spirituala.
*u$letul tinde mereu sa cuprinda cat mai mult. %ceasta dorinta in$inita a su$letului dovedeste
ca el este nemuritor deoarece aspiratia in$inita a lui poate $i data doar de Dumnezeu.
:.%rgumentul moral" acest argument se re$era la $aptul ca ordinea morala si dreptatea,
tre'uiesc respectate universal. )aptele de 'ine sau de rau tre'uiesc rasplatite $ie in viata
aceasta $ie in cealalta. Insa de multe ori in viata aceasta dreptii si virtuosii in loc sa $ie
rasplatiti, ei su$era, iar pacatosii si oamenii rai de multe ori se 'ucura de toate aceste $apte
care nu sunt rasplatite sau pedepsite pe pamant cere o dreptate vesnica in viata cealalta,
deoarece raul nu poate $i savarsit.
A. %rgumentul istoric" arata $aptul ca credinta in nemurirea su$letului este universala, ea a
existat in toate locurile si in toate timpurile, c#iar si la stramosii notri. %ristotel spunea ca ceea
ce toti oamenii tin instinctiv ca adevarat este un adevar universal.
B. %rgumentul teologic" Cartile *$. *cripturi ne arata $aptul ca su$letul dupa moartea trupului
continua sa traiasca. *u$letul nu este nemuritor prin sine, cum ca el ar avea nemurirea prin
propria sa putere, ci su$letul este nemuritor deoarece sta in legatura cu Dumnezeu care este
izvorul vietii. Dumnezeu l"a $acut pe om ca un partener de dialog vesnic, de aceea prin su$let
omul se simte legat de Dumnezeu si doreste sa"L laude si as"L iu'easca vesnic. Teologii
protestanti sustin $aptul ca su$letul se distruge impreuna cu trupul indata dupa moarte. *u$letul
se scu$unda in ne$iinta, insa de acolo va $i c#emat la a 7 a venire. Teologii ortodocsi, pe 'aza
revelatiei supranaturale, arata $aptul ca su$letul nu moare odata cu trupul, deoarece ;umnezeu
nu este Dumnezeul mortilor, ci al viilor!. Matei 77,:7 %celasi adevar se arata si la cartea
eclesiastului 57,?:; trupul se intoarce in pamant, iar su$letul la Dumnezeu!. Cartile .T. arata
$aptul ca moartea este de$apt o trecere la Dumnezeu, o comuniune deplina cu Dumnezeu. *$.
Parinti arata ca Dumnezeu voieste ca su$letul omului sa traiasca vesnic, ast$el *$. Maxim
spune ca su$letul este rational nu din pricina trupului, ci este prin sine su'zistent0poate exista
singur1. Insa su$letul lucreaza si cu trupul, iar dupa des$acerea de trup, su$letul ramana
rational deoarece aceasta $acultate o are prin sine, ci nu de la trup. *u$letul are posi'ilitatea de
a trai vesnic, deoarece este su$lare din Dumnezeu, este darul lui Dumnezeu si are capacitatea
de a se impartasi vesnic. -rmasii parintilor %dam si ,va, isi primesc trupurile de la ei, insa
su$letul $iecarei persoane este dat de Dumnezeu ; Cel care da tuturor viata , su$lare si toate.
5?,7B.
7 -eorii cu privire la tran!miterea !u,letului
Trupurile protoparinilor au $ost create de Dumnezeu, intr"un mod nemi/locit, adica direct
de Dumnezeu, iar urmasii lor isi iau trupurile din trupurile primei perec#i de oameni.
Pro'leme apar cu privire la su$letul urmasilor lui %dam si ,va, deoarece daca su$letele
primilor parinti au $ost date direct de Dumnezeu, su$letele urmasilor de unde provin2 %st$el s"
au $ormat : teorii, si anume:
5.Teoria origenista" sau preexistentei su$letului" care spune ca toate su$letele tuturor
oamenilor de la %dam si pana la ultimul om, au $ost create deodata, la inceputul crearii lumii
si pacatuind au $ost trimise in trupuri ca drept pedeapsa. %ceasta teorie a $ost com'atuta la
sinodul B ecumenic.
7. Teoria traducianismului sau generationismului" aceasta teorie este sustinuta de Tertulian,
care spune ca su$letele urmasilor provin din su$letele parintilor, datorita unei puteri creatoare
pe care ar $i dat"o su$letelor. %sa cum urmasii isi primesc trupurile de la parinti, tot ast$el isi
primesc si su$letele. *u$letul ast$el este cuprins in legi generale de nastere a organismelor din
alte organisme. Tertulian aduce unele versete pentru sustinereatezei lui si anume )acere 5,7@:
; C+,steti si va inmultiti si umpleti pamantul si"l stapaniti! si Ioan:,G ; Ce este nascut din
trup este si ce este nascut din du#, du# este!. Insa teoria lui Tertulian contrazice spiritualitatea
si simplitatea su$letului, caci daca su$letul ar primi $iinta din samanta omeneasca, atunci
impreuna cu trupul ar pieri. Daca su$letul s"ar naste din su$letul parintilor, atunci copii ar
mosteni atat pacatul stramosesc, cat si pacatele personale. Daca su$letul urmasilor ar proveni
din su$letul parintilor si daca parintii ar $i $ost 'otezati, atunci urmasii ar tre'ui sa nu mai ai'a
pacat stramosesc.
:. Creationismul este teoria sustinuta de ma/oritatea *$. Parinti. %ceasta terie spune ca su$letul
este dat de la Dumnezeu prin creatie nemi/locita0$ara a/utor1, este dat atunci cand se $ormeaza
trupul si este in stare sa"l primeasca. %ceasta teorie se spri/ina pe unele versete ,clesiast 57,?:
; *u$letul se va intoarce la Dumnezeu care l"a dat!. Crearea su$letelor depaseste puterea
rationala de intelegere a omului si este o taina cunoscuta doar de Dumnezeu, de aceea si
aceasta teorie intampina unele nea/unsuri. *u$letul se da de Dumnezeu la conceptie sau la
zamislire. -nii teologi incearca sa com'ine teoria traducianismului cu teoria creationismului
si spun ca la crearea trupurilor si a su$letelor este impreuna lucrare intre Dumnezeu si om,
insa si aceasta teorie are nea/unsuri.
8 +tarea originara a omului !i di,erente intercon,e!ionale
5. Invatatura ortodoxa
.mul in starea originara sau primordiala era una de per$ectiune si de $ericire, asa cum se
arata la )acere 5,:5 ; Toate erau 'une $oarte!. Demnitatea omului consta in $aptul ca a $ost
creat dupa c#ipul si asemanarea lui Dumnezeu.
C#ipul lui Dumnezeu nu se re$era la trup, pentru ca Dumnezeu nu are trup, ci se re$era la
latura spirituala a omului: ratiune, vointa si sentiment, toate aceste trei calitati erau curate,
inclinau doar spre Dumnezeu.
Deose'irea dintre c#ipul si asemanarea lui Dumnezeu consta in $aptul ca asemanarea este
scopul spre care tinde omul, cu alte cuvinte asemanarea este per$ectiunea sau desavarsirea la
care tre'uia sa a/unga omul. %semanarea sau desavarsirea este starea de s$intenie care se
deose'este prin practicarea virtutilor intr"un mod constant si repetat si intotdeauna cu a/utorul
#arului divin.
*$. &asile cel Mare spune: ; C#ipul este asemanarea in potenta, iar asemanarea este c#ipul
in activitate. *$. *criptura precizeaza $aptul ca Dumnezeu a #otarat sa"l $aca pe om dupa
c#ipul si asemanarea sa, insa dupa ce la creat, precizeaza $aptul ca la $acut pe om dupa c#ipul
sau $ara sa mai spuna si dupa asemanare, de aceea inteleg *$. Parinti $aptul ca omul a $ost
creat doar dupa c#ipul lui Dumnezeu, iar dupa asemanarea Lui, tre'uia sa a/unga printr"un
exercitiu repedat in 'ine. In starea paradisiaca, c#ipul lui Dumnezeu in om era per$ect.
Cunoasterea omului, ratiunea lui era luminata in 'ine, vointa lui era curata, drapta, supusa
ratiunii si lui dumnezeu, $ara lupta launtrica, iar sentimentul era incalzit de 'ine si de $rumos ;
%dam si $emeia lui erau goi si nu se rusinau!.
Trupul omului era sanatos, $ara durere, $ara su$erinta, $ara 'oli, toate acestea aparand dupa
caderea in pacat. Munca omului era un exercitiu placut. .mul era intr"o armonie per$ecta cu
Dumnezeu. Cu toate acestea, curatia sau nevinovatia protoparintilor nostri nu era o stare de
s$intenie si de desavarsire, deoarece acestea se castiga prin incercare.
Daca s"ar intelege ca starea primordiara ar $i o stare de desavarsire sau s$intenie, atunci s"
ar exclude posi'ilitatea caderii in pacat. emurirea si nestricaciunea trupului era tot in potenta
si la acestea omul putea a/unge tot prin practicarea virtutilor si atingerea starii de s$intenie.
*$. Maxim spune ca: ; Daca omul n"ar $i cazut in pacat si ar $i inaintat pe calea vitrutilor,
totusi starea de desavarsire pe care ar $i atins"o omul este totusi in$erioara starii de desavarsire
pe care a atins"o $irea umana in persoana lui Hristos.
7. Invatatura romano"catolica
Invatatura romano"catolica spune ca starea omului inainte de caderea in pacat era una
per$ecta, aceasta se datora unui dar supraadaugat naturii omului si puterilor lui.
Invatatura romano"catolica imparte natura omului in 7, si anume
" o parte naturala care consta in trup si su$let
" o parte supranaturala care consta din darul supraadaugat.
Intre trup si su$let nu exista armonie, ci lupta interioara, de aceea Dumnezeu da omului
darul supraadaugat si ast$el omul devine per$ect.
%sa stand lucrurile, inseamna ca $apta 'una savarsita de om nu mai este rezultatul omului,
ci al #arului supraadaugat.
Pe de alta parte, daca darul supraadaugat ar apartine omului, atunci omul ar tre'ui
divinizat.
Privita ast$el, invatatura romano"catolica este acuzata de pelagianism0care spune ca omul
poate $ace primii pasi spre mantuire si $ara #arul lui Dumnezeu, doar ca #arul se da mai tarziu
ca omul sa savarseasca mai usor 'inele1.
:. Invatatura protestanta
*ustinuta de Martin Lut#er si de Hean Calvin care spune ca starea originara a omului era
una per$ecta, aceasta datorandu"se puterilor $iresti cu care a $ost inzestrat omul la creatie.
Protestantii vor'esc despre o asemanare intre c#ipul si asemanarea lui Dumnezeu, ast$el
incat ele sunt cuvinte sinonime.
Invatatura protestanta exclude insa prezenta #arului din starea originara a omului si ast$el
s"ar putea intelege ca $apta 'una savarsita de om in rai este rezultatul exclusiv al puterilor
omului.
9 Caderea omului in pacat
Invatatura despre pacatul stramosesc are o importanta mare deoarece pentru distrugerea lui
*"a intrupat Iisus Hristos. Pacatul stramosesc inseamna starea de pacatosenie, de vinovatie pe
care o mosteneste $iecare om de la %dam pana la s$arsitul veacurilor.
.riginea pacatului stramosesc este neascultarea protoparintilor %dam si ,va. .mul a $ost
creat de Dumnezeu cu toate puterile spirituale si daca le exercita intr"un mod constant si
repetat in 'ine a/ungea la desavarsire. %ceasta castigandu"se prin incercare.
.mul in rai era nevinovat, dar inca nu era desavarsit. Porunca data de Dumnezeu nu este
semn de tiranie, ci se arata dreptatea si iu'irea lui, deoarece porunca a $ost data ca omul sa se
ridice prin incercare la starea de li'ertate desavarsita.
Puterea morala sau virtutea nu se castiga decat prin exercitiu si prin depasirea ispitei.
Puterea lui Dumnezeu cuprindea in *ine intreaag lege morala, iar $elul in care omul a
implinit"o sau nu a implinit"o arata ascultarea sau neascultarea de Dumnezeu.
Inceputul pacatului se $ace prin ispitirea diavolului catre $emeie si apoi ispitirea 'ar'atului
de catre $emeie, acest episod aratandu"se in capitolul : de la $acere.
Diavolul prezinta porunca lui Dumnezeu ca pe o minciuna si ast$el se incolteste in mintea
$emeii, neincrederea in Dumnezeu. .mul a vrut sa a/unga Dumnezeu , $ara Dumnezeu
<rigorie Teologul.
Dupa savarsirea pacatului apare sentimentul vinovatiei, insa $ara marturisirea vinei si $ara
sentimentul pocaintei sau al parerii de rau, si apare doar sentimentul invinovatirii reciproce
intre cei care au participat la savarsirea pacatului respectiv 0$emeia, 'ar'atul si diavolul in
c#ip de sarpe1.
Dupa savarsirea pacatului, omul primeste consecintele acestuia, respectiv departarea de
Dumnezeu, alterarea c#ipului lui Dumnezeu in om, retragerea #arului lui Dumnezeu,
'lestemul lui Dumnezeu asupra oamenilor" prima veste a mantuirii )acere :,5B,
protoevang#elia, prima veste 'una ; Dusmanie voi pune intre tine si $emeie, intre samanta ta
si samanta ei, aceasta iti va zdro'i capul, iar tu ii vei intepa calcaiul.
Cuvintele care se gasesc in capitolul al : lea din cartea $acerii tre'uiesc interpretate doar
intr"un mod istoric, real, iar nu intr"un mod alegoric0 meta$oric, $igurat1, ast$el cei 7 pomi
primul al cunostintei 'inelui si raului din care au mancat protoparintii si pomul vietii sunt
pomi adevarati, reali, primul a $ost pentru exercitarea virtutii, iar al 7 lea ca plata a virtutii
castigate prin exercitiu moral si prin respingerea ispitei, daca omul n"ar $i cazut in pacat.
,ste neindoielnic ca su' in$atisarea sarpelui se ascundea diavolul, Mantuitorul spune:
; Diavolul dintru inceput a $ost ucigator de oameni si nu a stat in adevar! Ioan @,AA.
10 /rmarile pacatului
Pacatul stramosesc a distrus armonia intre om si Dumnezeu, iar consecintele pacatului se
pot vedea in ceea ce priveste su$letul omului, trupul omului si conditiile de viata.
In ceea ce priveste su$letul omului, omul si"a pierdut nevinovatia, starea de curatie, #arul
divin, ast$el omul intra in maorte su$leteasca, de aceea *$. %p. Pavel spune ca plata pacatului
este moartea +omani G,7B.
Pe langa aceste consecinte, pacatul a alterat si cele : $acultati ale su$letului, ast$el ratiunea
devine intunecata, vointa de a slavi 'inele se sla'este, se inclina mai mult spre rau, simtirea nu
mai voia sa caute pe Dumnezeu, ci s"a intors spre cautarea lucrurilor trecatoare.
.data cu acestea, c#ipul lui Dumnezeu in om nu se distruge total, ci doar o parte, nu se
des$iinteaza, ci se altereaza, nicio $acultate spirituala nu este nimicita, deoarece si dupa
caderea in pacat, omul dorea sa caute adevarul si 'inele, adr intr"un mod mult mai scazut
decat inainte de caderea in pacat.
.mul de dupa pacat avea li'ertatea de a alege intre 'ine si rau, insa o li'ertate su'reda si
lipsita de $orta #arului, de aceea de cele mai multe ori, omul de dupa pacat alege intr"un mod
covarsitor raul in locul 'inelui.
In cartea deuteronomului ne arata aceasta li'ertate a omului prin cuvintele: ; ,u astazi ti"
am pus inainte viata si moartea, 'inele si raul, 'inecuvantarea si 'lestemul!.
In ceea ce priveste trupul omenesc, pacatu odata savarsit aduce cu sine neputintele
omenesti: su$erinta, durerea, inclusiv moartea $izica.
.data savarsit pacatul , omul primeste in ceea ce priveste strict trupul sau, a$ectele
ireprosa'ile: $rica de moarte, aceasta ne$iind pacatoase in ele insele, doar atunci cand sunt
satis$acute peste tre'uinta lor normala, acestea devin pacatoase, ci sunt portilIe prin care intra
diavolul in om. %ceste patimi ireprosa'ile nu apartin $irii, ci au intrat in $irea umana dupa
pacat, de aceea ele vor disparea in viata viitoare.
emurirea trupeasca pe care o avea omul in rai, era doar ca o posi'ilitate, era doar ca
potenta, era doar intr"un c#ip virtual, ra putandu"se actualiza daca omul nu cadea in pacat,
)ericitul %ugistin spune: ; .mul putea sa nu moara!.
Cu privire la conditiile externe de existenta,pacatul i"a ingreuiat omului viata, ast$el incat
munca a devenit un element $oarte greu de in$aptuit pentru om, intreaga natura cazand in
pacat odata cu caderea omului. *$. %p. Pavel spune: ; atura s"a supus stricaciunii, nu de voia
sa, ci de voia celui care a supus"o.

11 Deo!e*iri intercon,e!ionale cu privire la !tarea omului de dupa caderea in pacat
5. Invatatura romano"catolica
Invatatura romano"catolica spune ca pacatul stramosesc consta in pierderea darului
supraadaugat, iar urmarile pacatului sunt pedeapsa vesnica a acestuia, inrautatirea omului si
moartea trupeasca a acestuia.
%ceasta invatatura, insa nu vor'este despre o atingere spirituala a omului, ci doar ca
omului i"a $ost retras #arul supraadaugat, eea ce inseamna ca natura umana a ramas neatinsa
de pacat, de aici intelegandu"se ca lupta dintre su$let si trup exista si inainte de caderea in
pacat, cu alte cuvinte materia sau natura umana este rea in sine.
7. Invatatura protestanta
Doctrina protestanta invata ca omul de dupa pacat este distrus total din punct de vedere
spiritual , ast$el incat omul nu mai are nicio putere spirituala de a se indrepta spre Dumnezeu.
Pacatul a adus in om neincrederea in Dumnezeu, dar si conecinta0 po$tele trupesti1.
Invatatura protestanta poate $i usor com'atuta pe 'aza scripturii si a traditiei, ast$el dupa
caderea in pacat omul n"a pierdut cu totul credinta deoarece si paganii in religiile lor au avut o
consecinta stearsa despre un Dumnezeu transcendent.
Pacatul n"a omorat cu totul li'ertatea omului, ci daor a diminuat"o pentru ca omului in
toate religiile a putut sa aleaca intre 'ine si rtau.
)aptele 'une ale oamenilor de dupa pacat, sunt primite de Dumnezeu, ast$el pocainta
regelui Manase i"a adus indreptarea, vamesul care se ruga in templu, s"a intors mai indreptat
la casa sa, decat $ariseul.
Capitolul 6
5ri!tologia
1 Per!oana Mantuitorului Ii!u! 5ri!to! in raport cu +,# -reime
Mantuitorul este a doua persoana a *$. Treimi, ,gal si Consu'stantial cu Tatal si cu Du#ul
*$. )iul isi primeste natura dumnezeiasca prin nasterea din veci din Tatal, $apt ce se arata in
umratoarele versete: ; )iul Meu esti Tu, ,u astazi te"am nascut! Psalm 7,? sau ; Din pantece
mai inainte de lucea$ar Te"am nascut! Psalm 5=>,:. In *$. *criptura cuvantul ; astazi! are
sensul de vesnicie. )ericitul %ugustin spune: ; &esnicia este un prezent continuu!.
*$. Parinti vor'esc despre nasterea din veci din Tatal in raport cu nasterea din timp din
)ecioara, ast$el, *$. <rigorie Teologul spune: ; Cel ce *"a nascut din Tata $ara de mama si din
mama $ara de Tata! si <alateni A,A: Iar cand a venit plinirea vremii, Tatal a trimis pe )iul *au,
nascut din $ecioara!.
In *$. *criptura se arata de nenumarate ori $aptul ca Hristos este Dumnezeu adevarat, si
ast$el : Matei 5G,5G: ; Tu esti Hristosul, )iul Dumnezeului Celui viu! si Ioan 7=,7@: ; Domnul
meu si Dumnezeu!.
,galitatea dintre Tatal si )iul se arata la Ioan 5=,:=:; ,u si Tatal Meu una *untem!.
*e arata $aptul ca desi Iisus are trup omenesc, totusi ,l este in acelasi timp si Dumnezeu
adevarat, $apt aratat la Coloseni 7,>: ; In ,l locuieste trupeste roata plinatatea dumnezeirii.
In unele versete s"ar putea intelege o oarecare in$erioritate a )iului $ata de Tatal, ; Ma duc
la Tatal Meu, Care este mai mare decat Mine! Ioan 5A,7@, insa tre'uie avut in vedere ca Iisus
avea doua $iri, iar $irea omeneasca era in$erioara celei dumnezeiesti, ast$el incat $irea lui
umana desi era unita cu cea dumnezeiasca totusi ea nu a primit atutcunoasterea care este un
atri'ut al dumnezeirii.
Dumnezeirea )iului este marturisita inca din primele secole prin sim'olurile de credinta
apostolice si postapostolice, prin rugaciunile din cult, insa intr"un mod o$icial prin sinodul I
ecumenic, prin cuvantul *$. %tanasie cel Mare care spune: ; Dumnezeu *"a $acut om ca pe om
sa"l indumnezeiasca, atat de mult *"a $acut Dumnezeu om, cat de mult a $ost Dumnezeu!. *au
; Daca n"ar $i $ost Dumnezeu adevarat si om adevarat, nu ar $i putut mantui neamul
omenesc!. *au ; Ceea ce a luat, aceea a mantuit!.
Motivul intruparii )iului lui Dumnezeu este mantuirea lumii. Prin pacat s"a distrus legatura
#arica intre om si Dumnezeu. .mul a intrat in moarte su$leteasca si osanda vesnica.
Mantuirea lui nu se putea $ace prin puterile omului de aceea )iul lui Dumnezeu #otaraste
intruparea )iului. %cest $apt se arata in *$. *criptura ca un lucru tainic, nestiut de nimeni
;Taina cea din veac ascunsa si de ingeri nestiuta! Timotei :,5B
*$. Ioan Damasc#in zice: ; Desi eclesiastul spune ca ; imic nou su' soare!, totusi exista
ceva nou su' soare si anume intruparea )iului.
,xplicatia intruparii )iului pentru mantuirea omului consta in negraita 'unatate ; %sa de
mult a iu'it Dumnezeu lumea, incat pe singurul *au )iu L"a dat ca oricine crede in ,l sa nu
piara, ci sa ai'a viata vesnica; Ioan :,5G
*e pune totusi intre'area: De ce pentru mantuirea omului *"a intrupat Iisus, ci nu alta
persoana: Iar raspunsul il da *$. Ioan Damasc#in:
5. ,ra potrivit ca sa se intrupeze )iul deoarece $acandu"*e )iu al omului isi pastreaza calitatea
de )iu al lui Dumnezeu.
7. Iisus Hristos era numit cuvantul lui Dumnezeu , de aceea era potrivit ca acest cuvant al lui
Dumnezeu sa ii invete pe oameni.
:. Mantuirea este o re$acere a omului si a lumii prin #ar, insa aceasta re$acere era potrivit sa se
$aca prin acelea prin care a $ost $acuta si prima $acere a omului si a lumii ; Toate prin ,l s"au
$acut! )acere
A .mul nu este c#ipul lui Dumnezeu, iar )iul lui Dumnezeu este c#ipul Tatalui, de aceea era
potrivit ca mantuirea omului sa se $aca dupa c#ipul sau primordial, deoarece dpun *$. Parinti
ca atunci cand Dumnezeu l"a creat pe om *"a uitat la )iul *au.
2 Pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului
%ceasta pregatire s"a $acut prin revelatia naturala si supranaturala. Dumnezeu le descopera
oamenilor ca va veni un rascumparator care ii va ridica din ro'ia pacatului. %ceasta pro$etie
se mai numeste si protoevang#elia sau prima veste 'una : ; Dusmanie voi pune intre tine si
$emeie, intre samanta ta si samanta ei, ea iti va zdro'i capul, iar tu ii vei intepa calcaiul!.
)acere :,5B.
ade/dea unui rascumparator a $ost mereu prezenta in constiinta omului, insa dupa
raspandirea oamenilor pe intreg pamantul si dupa amestecarea lim'ilor la turnul 'a'el, aceasta
constiinta a $ost um'rita, popoarele ramanand doar cu o reminescienta 0 o amintire stearsa
despre venirea rascumparatorului1.
Dumnezeu #otaraste ca dintre toate neamurile sa aleaga un popor in care constiinta
rascumparatorului sa $ie mereu vie, ast$el Dumnezeu alege pe %vraam, ca prin credinta lui sa
se nasca un popor di$erit de celelalte popoare idolatre ; Intru semintia ta se vor 'inecuvanta
toate neamurile! )acere 7,5@
Constiinta rascumparatorului este inoita $iecarei generatii a poporului ales ast$el incat nu
exista carte a &.T. care sa nu contina macar o pro$etie, insa cel care arata cel mai 'ine venirea
rascumparatorului este Isaia, el $iind numit de )ericitul augustin ; evang#elistul &.T.
La popoarele pagane, constiinta rascumparatorului se arata in $aptul ca ei aveau constiinta
'inelui si nu pierdusera inclinatia spre adevar si $rumos.
Constiinta pagana se mani$esta prin di$erite practici religioase prin care atat ei cat si
poporul evreu simteau nevoia puri$icarii.
-nele popoare mai civilizate au luat cunostiinta si de revelatia supranaturala prin aceea ca
au avut posi'ilitatea de a citi cartile &.T., intrucat el a $ost tradus in secolul II in %lexandria,
traducerea numindu"se septuaginta.
La alte popoare care nu au avut legatura cu poporul evreu, s"a pastrat totusi constiinta venirii
unui rascumparator pe care ei l"au prezentat in religiile lor prin di$erite $orme.
In religia persana exista credinta con$orm careia la $iecare perioada de :=== de ani vine in
lume un trimis al zeului 'un, care se va naste din $ecioara.
In religia #indusa exista credinta ca zeul suprem va zdro'i capul sarpelui.
In religia egipteana zeul 'un Horus, il 'iruieste pe zeul rau care avea c#ip de sarpe.
In religiile mai culte, cum ar $i religiile grecilor si ale romanilor, apar idei religioase mult
mai inalte, cum ar $i: ce este $ericirea sau de ce sa indeplinim dreptatea.
*$. Iustin martirul si $ilozo$ul, spune: ; In mintea $iecarui om, exista un logos spermaticos,
adica o ramasita a logosului divin, a ratiunii divine, ca putere creatoare si cautatoare a
adevarului, prin care cel care duce o viata virtuoasa, poate sa gaseasca adevarul vesnic!.
3 Proorocii de!pre venirea Mantuitorului
.data cu pronuntarea pedepsei de catre Dumnezeu, s"a dat omului si $agaduinta unui
rascumparator, ast$el prima proorocie sau prima veste 'una sau protoevang#elia se gaseste la
)acere :,5B: ; Dusmanie voi pune intre tine si $emeie, intre samanta ta si samanta ei, ea iti va
zdro'i capul, iar tu ii vei intepa calcaiul!, samanta $emeii este Hristos care va zdro'i capul
sarpelui, aceasta $iind moartea, adica lovirea capului sarpelui inseamna distrugerea de$initiva.
Moise spre s$arsitul pentateu#ului spune ; prooroc asemenea mie va ridica Domnu9, pe
acesta ascultati"l!.
)iecare carte a &.T. contine cel putin o pro$etie, toate acestea $acandu"se pentru ca poporul
evreu sa"L cunoasca pe acela care avea ; sa vina la plinirea vremii!, ast$el exista pro$etii
despre toate momentele din viata mantuitorului de la nastere pana la moarte, cel mai precis
dintre toti pro$etii $iind Isaia, care a $ost numit de catre )ericitul %ugustin ; evang#elistul
&.T.!
*unt pro$etii care vor'esc despre:
" nasterea Mantuitorului dintr"o $ecioara Isaia ?,5A ; Iata $ecioara va avea in pantece si
va naste $iu si va c#ema numele lui ,manuel care se talcuieste cu noi este Dumnezeu!
" nasterea Mantuitorului in (etleem Mi#eia B,5 ; *i tu (etleeme care esti mai mic intre
capeteniile lui Iuda, din tine va iesi Mantuitorul, iar o'arsia Lui este dintru inceput din
zilele vesniciei!
" pro$etii despre momentele critice ale rastignirii Mantuitorului Isaia B:, ; Ca un miel
spre /ung#iere s"a adus si ca o oaie $ara de glas impotriva celor care il tund asa a
desc#is gura *a!
" pro$etiidespre timpul venirii Mantuitorului Daniel ?,7A ; ?= de saptamani de an sunt
randuite pana ce dreptatea cea vesnica va veni...pana ce se va unge *$. *$intilor...iar
cel uns va pieri $ara sa se gaseasca in el vreo vina!
" pro$etii despre ruperea camasii Mantuitorului Psalm 75,7= ; Impartit"au #ainele Mele
lorusi, iar pentru camasa Mea au aruncat sorti!
" pro$etii despre lovirea Mantuitorului Isaia B=,G ; *patele Meu L"am dat spre 'atai, iar
$ata Mea n"am $erit"o de la rusinea scuiparilor!
" pro$etii depsre intrarea trium$ala in Ierusalim Ja#aria >,> ; (ucura"te $iica *ionului,
ca imparatul tau vine la tine sezand pe manz, pe manzul asinei!
Toate aceste pro$etii, au $ost pentru poporul evreu ca un ; pedagog catre Hristos! <alateni
:,7A
4 Per!oana divino)umana a Mantuitorului
*copul intruparii )iului lui Dumnezeu este mantuirea omului.
*$. Maxim spune:; Daca omul n"ar $i cazut in pacat, )iul lui Dumnezeu tot s"ar $i intrupat,
deoarece gradul de desavarsire la care omul ar $i a/uns, c#iar daca nu cadea in pacat, este
in$erior gradului de s$intenie la care a a/uns umanitatea in persoana )iului lui Dumnezeu!.
Dupa caderea in pacat, omul suspina dupa tre'uinta mantuirii si astepta ca $agaduinta
rascumparatorului sa $ie cat mai aproape.
Totusi exista mai multe motive pentru care vinirea rascumparatorului nu s"a produs
imediat, si anume:
5. Tre'uia sa treaca o perioada mai indelungata pentru ca omenirea sa se convinga deplin de
gravitatea pacatului, iar ast$el sa"si mani$este dorinta de a vrea sa $ie eli'erat de latura
pacatului.
7. .data cu trecerea timpului, pacatul s"a mani$estat in di$erite $orme ale raului, omenirea
a/ungand de multe ori la limita in$erioara a decaderii morale, si ast$el venirea
rascumparatorului a produs in lume distrugerea totala si din radacina a pacatului si a mortii.
:.&enirea rascumparatorului tre'uia sa $ie vestita cat mai larg, pentru a se cunoaste locul si
timpul venirii acestuia si ast$el mantuirea sa $ie asteptata.
A. Tre'uia ca omul sa ai'a timp su$icient pentru a se pregati, pentru venirea Mantuitorului.
B. *$. Iustin martirul si $ilozo$ul spune:; Dumnezeu a pregatit omenirea intr"un mod progresiv,
ast$el incat in $iecare generatie a existat o persoana mai 'una, mai credincioasa decat una
dintr"o generatie anterioara, ast$el dupa trecerea mai multor generatii de oameni, s"a a/uns la o
persoana in care, desi pacatul era prezent in potenta totusi nu a avut rod, aceasta persoana
$iind )ecioara Maria.
*$. *criptura prezinta numeroase versete in care se arata pe de o parte, Dumnezeirea
Mantuitorului, dar si $irea *a umana.
5. Pro$etiile &.T. dau marturie despre ipostasul compus din $irea dumnezeiasca si $irea umana,
pe care le"a avut Iisus inca de la intrupare, Mi#eia B,5: ; *i tu (etleeme care esti mai mic intre
capeteniile lui Iuda, din tine va iesi Mantuitorul, iar o'arsia Lui este dintru inceput din zilele
vesniciei!.
7.Mantuitorul Iisus Hristos isi atri'uie ,l Insusi atat $irea omeneasca cat si $irea
dumnezeiasca. ,l se numeste pe *ine ; )iul lui Dumnezeu! sau ; )iul omului! , ; )iul omului
nu are unde sa"si plece capul! Matei @,7= si ; Tu esti Hristosul, )iul Dumnezeului Celui viu!
Matei 5G,5G!.
:. %postolii invata despre cele doua $iri ale Mantuitorului Ioan 5,5A *i cuvantul trup *"a $acut
si *"a salasluit intre noi si am vazut slava Lui, slava ca unui imparat, nascut in du# si in
adevar!. *i Ioan 7=,:5: ; Iar acestea s"au scris ca voi sa credeti ca Iisus Hristos este )iul lui
Dumnezeu si crezand, viata sa aveti in numele Lui!.
)irea umana se arata lamurit in genealogiile de la Matei si de la Luca. *$. ,vang#elisti
prezinta toate aspectele legate de tre'uintele vietii omenesti de care a avut nevoie Mantuitorul
0 tre'uinta de a manca, de a $i , de a plange, de a dormi, de a"i $i $rica1, pe toate cele omenesti
avandu"le in a$ara de pacat, Ioan @,A=: ; Care dintre voi ma vadeste de pacat!.
A. (iserica a invatat Intotdeauna $aptul ca in persoana Mantuitorului Iisus Hristos sunt doua
$iri: una omeneasca si una dumnezeiasca pe care le"a explicat intr"o $orma complicata si
de$initiva la sinoadele ecumenice.
,i au aratat $aptul ca Iisus Hristos ii tre'uia neaparat sa ai'a cele doua $iri pentru a putea
mantui lumea.
)ara sa $i $ost Iisus Hristos, Dumnezeu %devarat nu ar $i putut re$ace legatura #arica intre
om si Dumnezeu.
Daca nu ar $i $ost om deplin si Dumnezeu deplin, oamenii nu ar $i putut intelege toata
invatatura *a.
Daca nu ar $i $ost Dumnezeu %devarat si om adevarat, nu ar $i putut restaura c#ipul lui
Dumnezeu din om, invingand in cele din urma moartea.
Cu toate ca Iisus Hristos a $ost om asemenea tuturor oamenilor, totusi ,l primeste $ata de
ceilalti oameni, doua prelogative, si anume:
5. Mantuitorul Iisus Hristos, nu se naste ca ceilalti din po$ta 'ar'ateasca sau trupeasca, ci se
naste prin pogorarea *$. Du#, ; *$ Du# se va pogori, peste Tine, iar puterea Celui preainalt, Te
va um'ri! Luca 5,:B. De aceea Maica Domnului este $ecioara inainte de nastere, dar ramane
$ecioara si dupa nastere, nasterea Maicii Domnului nestricand pecetile $ecioriei.
7. Impeca'ilitatea sau lipsa pacatului in Iisus Hristos, dar si excluderea oricarei lupte interne,
dar si ine$icacitatea oricarei ispite externe, de aici rezultand lipsa oricarei lupte a patimilor,
imposi'ilitatea de a voi raul.
5 /nirea ipo!tatica
-nirea ipostatica inseamna ca in Iisus Hristos, cele 7 $iri sunt unite intr"un singur ipostas
sau intr"o singura persoana, cea a )iului lui Dumnezeu.
-nirea ipostatica ne arata deodata $aptul ca mantuirea ralizata de Hristos, are valoare
a'soluta pentru ca este Dumnezeu adevarat, insa mantuirea realizata de Iisus, este si un e$ort
al $irii umane deoarece ,l este si om adevarat.
Modul unirii ipostatice depaseste puterea rationala de intelegere, insa se poate $ace o
analogie, si anume: ; %sa cum in Iisus Hristos s"au unit cele 7 $iri, $ara ca una din ele sa $ie
stir'ita sau vatamata, tot ast$el si $iecare om se poate uni cu Dumnezeu intr"un c#ip
desavarsit, $ara ca omului sa i se descopere vreun atri'ut dumnezeiesc.
Dogma unirii ipostatice a $ost aratata la ma/oritatea sinoadelor ecumenice, incepand cu
sinodul al III"lea ecumenic din A:5 de la ,$es, cand s"a com'atut nestorianismul de catre
C#iril al %lexandriei, care l"a com'atut pe patriar#ul Constantinopolului, estorie, prin cele
57 anatematisme, estorie sustinand ca $irea omeneasca este a'sor'ita de cea dumnezeiasca.
-nirea intre $irea omeneasca si $irea dumnezeiasca, se $ace prin peri#oreza, prin aceasta
aratandu"se atat dualitatea $irilor, cat si unitatea persoanei.
Dogma unirii ipostatice a $ost explicata intr"un mod mai lamurit de catre Leontiu de (izant
in secolul &, care spunea ca prin intruparea Mantuitorului, nu se creeaza un ipostas nou sau o
persoana noua, ci persoana din vici a )iului, prin intrupare isi insuseste si $irea umana, pe care
din momentul intruparii, si"o pastreaza pentru vesnicie.
Termenul de ipostas compul a $ost $olosit pentru prima data de invatatul .rigen in opera sa
;Periar#on! sau ; Despre inceputuri!. %poi termenul a $ost preluat de catre marii parinti
capadocieni si in cele din urma a $ost explicat intr"un mod lamurit la sinodul I& ecumenic.
%cest sinod zicand ca modul unirii celor 7 $iri in ipostasul sau in persoana lui Iisus Hristos
este atat de real incat cele 7 $iri co"exista $ara a se pagu'i una pe alta, mai mult decat atat,
$irea dumnezeiasca este cea care impartaseste continuu $irii moenesti, iar $irea omeneasca este
cea care primeste continuu si se supune celei dumnezeiesti.
In *$. *criptura, gasim numeroase versete care arata realitatea existentei unirii ipostatice
; *i cuvantul s"a $acut trup si s"a salasluit intre noi, si am vazut slava lui, slava ca a unuia
nascut din Tatal, plin de #ar si de adevar!. Ioan 5,5A
Din raportarea unirii ipostatice la *$. Treime se pot intelege mai multe lucruri:
5. Desi in Iisus Hristos este prezenta intreaga $ire dumnezeiasca, totusi prin intrupare nu se
intrupeaza intreraga *$.. Treime, ci doar a 7 a persoana deoarece persoanele sunt deose'ite si
nu se con$unda intre ele, ast$el nu dumnezeirea s"a $acut om, ci Dumnezeu Cuvantul, s"a $acut
om. Insa in actul intruparii, ca si la celelalte acte ale istoriei mantuirii participa si celelalte
persoane ale *$. Treimi.
7. Prin intruparea )iului lui Dumnezeu nu se produce nicio sc#im'are in *$. Treime deoarece
intruparea nu atinge nesc#im'a'ilitatea *$. Treimi. )irea dumnezeiasca a lui Iisus nu se
sc#im'a in niciun $el prin unirea cu $irea omeneasca, ci doar $irea omeneasca se sc#im'a
treptat pana a/unge la indumnezeire.
)irea omeneasca se per$ectioneaza printr"o evolutie treptata, impartasindu"se si s$intindu"
se intr"un mod progresiv prin $iecare $apta sau act savarsit de Hristos 0 intruparea, asceza,
suportarea necazurilor, rastignirea, moartea, sederea in mormant, invierea, iar spiritualizarea
deplina a $irii omenesti in persoana lui Iisus, se realizeaza prin inaltarea la cer si sederea de"a
dreapta Tatalui.
-nirea ipostatica incepe din momentul zamislirii si ramane in vesnicie c#iar in timpul dintre
moarte si inviere cand su$letul era despartit de trup, unirea ipostatica nu s"a des$acut, acest
adevar il marturiseste traditia liturgica a 'isericii ; In mormant cu trupul , in iad cu su$letul, ca
un Dumnezeu in rai cu tal#arul si pe scaun impreuna cu Tatal si cu Du#ul ai $ost Hristoase!.
-nirea ipostatica se arata si dupa inviere caci Iisus Hristos se arata ucenicilor sai cu acelasi
trup cu care a patimit pe cruce ; pipaiti"Ma si vedeti ca eu Insumi sunt! Ioan 7=,7A
-rmarile unirii ipostatice:
5. Comunicarea insusirilor
)irii sale omenesti i se atri'uie insusiri dumnezeiesti, iar $irii sale dumnezeiesti i se
atri'uie insusiri omenesti.
%ceasta du'la comunicare intre cele 7 $iri se realizeaza prin mi/locirea persoanei.
In &.T. se vede clar acest $apt atunci cand ,l, ca Dumnezeu se arata om deplin: ; Ca sa stiti
ca putere are )iul omului pe pamant de a ierta pacatele, si a zis sla'anogului scoala"te ia"ti
patul tau si um'la Matei >, .
)iecare $ire se $oloseste de insusirile celeilalte datorita intrepatrunderii reciproce sau
peri#orezei, insa $ara ca prin aceasta vreo una din $iri sa"si piarda vreo insusire, desi
comunicarea insusirilor este impartasire reala de calitati si de lucrari, de aceea lucrarile lui
Iisus sunt in acelasi timp teandrice. Prin peri#oreza aratandu"se atat dualitatea $irilor, cat si
unitatea persoanei.
-nirea ipostatica ne arata deodata $aptul ca mantuirea realizata de Iisus are valoare
a'soluta pentru ca este Dumnezeu adevarat, insa mantuirea realizata de Hristos este si un e$ort
al $irii umane deoarece Iisus este si om adevarat.
7. Indumnezeirea $irii omenesti si lipsa de pacat
)irea omeneasca in Iisus Hristos, s"a ridicat intr"un mod progresiv, prin actele mantuitoare
savarsite de Iisus in viata *a pamanteasca, la cel mai inalt grad de per$ectiune, de s$intenie,
dar $ara sa"si piarda vreo una din calitati.
In persoana Mantuitorului doar $irea omeneasca este cea care primeste daruri si se supune,
iar cea dumnezeiasca este cea care impartaseste continuu, pana ce $irea omeneasca a/unge la
asemanarea cu Dumnezeu.
Cu toate acestea, $irea omeneasca nu devine atotcunoscatoare, deoarece acest atri'ut este
speci$ic doar dumnezeirii, ast$el oricat de mult ar inainta spre asemanarea cu dumnezeu, $irea
omeneasca ramane in granitele ei, $ara a"si pierde vreo una din calitati.
Iisus Hristos arata limitele $irii omenesti atunci cand $lamanzeste inseteaza, lacrimeaza, iar
$aptul ca $irea omeneasca nu are atri'utul atotstiintei lui Dumnezeu este aratata la Matei 7A,:@
;Iar de ziua si ceasul acela nimeni nu stie, nici )iul, ci numai Tatal!.
*$era cunoasterii omenesti, ramane limitata, desi este unita in s$era atotcunoasterii
dumnezeiesti.
&ointa Mantuitorului se supune $ara a $i o'ligata sau $ara nicio constrangere vointei
dumnezeiesti, vointa inaccesi'ila sau care nu voieste niciodata raul ; Parinte de este cu putinta
sa treaca de la Mine pa#arul acesta, nu dupa cum vouiesc ,u, ci dupa cum Tu voiesti.!
In multe locuri se arata ca Iisus Hristos este nascut $ara pacat stramosesc, dar si $ara pacat
personal, care dintre voi Ma vadeste de pacat! Ioan @,AG sau ; De aceea avem ar#iereu care a
stra'atut cerurile, *$ant, drept, $ara pri#ana! ,vrei A,5B
:. Lui Iisus Hristos I se cuvine o singura inc#inare
%ceasta deoarece inc#inarea se 'azeaza pe $aptul ca in Iisus, desi exista 7 $iri, totusi ,l are
o singura persoana. )irea omeneasca nu constituie o persoana aparte, iar prin unirea cu $irea
dumnezeiasca, si ea este vrednica de aceeasi inc#inare ca si $irii dumnezeiesti.
Iisus este preamarit in intregimea ipostasului *au ; Toti sa cinsteasca pe )iul asa cum Il
cinstesc pe Tatal! Ioan B,7:

A. )ecioara Maria este nascatoare de Dumnezeu
Din unirea ipostatica rezulta si aceasta urmare, deoarece cel care s"a nascut din ea este
Dumnezeu inca din momentul zamislirii.
u $ecioara L"a nascut pe Dumnezeu, adica )iul lui Dumnezeu nu isi are nasterea din ea,
ci Maica Domnului Il naste pe Hristos dupa omenitatea ei, insa unirea ipostatica incepe inca
din momentul zamislirii, si de aceea cel care se naste este Dumnezeu adevarat.
%ceasta invatatura a $ost explicata de catre *$. C#iril al %lexandriei la sinodul III ecumenic
cand a numit pe Maica Domnului, teotocos 0 nascatoare de Dumnezeu1, impotriva ereticului
estorie care o numea antropotocos sua cel mult #ristotocos.
B. In Iisus Hristos exista 7 vointe si 7 lucrari
%ceasta deoarece $iecare $ire isi are propria vointa si propria lucrare deoarece prin unirea
lor, nu se des$iinteaza niciun atri'ut al vreouneia din ele.
Intrucat cele 7 $iri sunt unite in persoana )iului, )iul este cel care voieste si lucreaza, insa
lucrarile )iului sunt numite teandrice.
*$. Ioan Damasc#in spune: ; Iisus nu $acea cele omenesti doar omeneste, caci nu era
numai om, ci si Dumnezeu, dar nici nu lucra cele dumnezeiesti doar dumnezeieste, caci nu era
numai Dumnezeu, ci si om.
)irea omeneasca este cea care primeste si se im'ogateste continuu de la $irea
Dumnezeiasca, tot ast$el si vointa omeneasca este cea care se supune in mod li'er vointei
Dumnezeiesti, acest lucru aratandu"se in evang#elia de la Luca 77,A7 ; Parinte de voiesti
treaca de la Mine pa#arul acesta, nu cum voiesc ,u, ci precum voiesti Tu!.
6 C3eno"a
C#enoza inseamna golire sau a renunta, a ascunde, ase deserta. &ine din lim'a greaca de la
ver'ul 9enao. In invatatura dogmatica, c#enoza inseamna co'orarea sau smerenia
inexprima'ila a lui Dumnezeu de a se intrupa, de a ramane in acelasi timp ceea ce era adica
Dumnezeu, dar si de a $i in acelasi timp ceea ce nu era, adica om.
%st$el )iul lui Dumnezeu ia c#ip de ro' si se $ace ca unul dintre oameni, insa pentru a
indeplini acest lucru, Iisus isi micsoreaza slava *a dumnezeiasca pe care a avut"o mai inainte
de intrupare deoarece doar asa s"a putut apropia de om $ara a"l constange prin ceva exterior
lui.
C#enoza are 7 aspecte:
5. Primul este acela in care persoana potrivita dintre persoanele dumnezeiesti, este persoana
)iului.
7. %l doilea priveste modul cum )iul lui Dumnezeu isi impropriaza $irea omeneasca cu toate
aspectele pozitive si negative care tin de aceasta $ire, in ipostasul sau persoana *a
dumnezeiasca, intr"un mod in care cele 7 $iri nu su$era nicio sc#im'are sau amestecare.
C#enoza, desi este o smerenie maxima a lui Dumnezeu, totusi ea este si o dovada a
li'ertatii depline si a'solute pe care o are Dumnezeu.
In c#enoza se disting 7 etape, si anume:
5. Prima este anterioara intruparii, ea presupunand ca potrivit s$atului dumnezeiesc, )iul lui
Dumnezeu ca persoana li'era si a'soluta sa se intrupeze, acceptand totodata ca ipostasul sau
sa isi insuseasca $irea omeneasca, stiind ca acesta presupune o viata pamanteasca plina de
su$erinte, de nedreptati si in cele din urma de moarte.
7. %l doua este etapa care tine de la momentul intruparii si pana la moartea pe cruce si pana la
punerea in mormant, prin aceasta viata de smerenie in care Iisus isi ascunde otate patimirile si
pacatele intregii omeniri, ,l le puri$ica prin /ert$a *a de pe cruce pe de o parte, ,l prin viata
*a lipsita de pacat depaseste dinlauntrul *au toate pornirile spre pacat, deoarece da putere
dumnezeiasca $irii omenesti, ca sa 'iruiasca si sa suporte toate greutatile si nedreptatile care
presupun aceasta vaita omeneasca dornica de imaginea pacatului.
C#enoza isi are temei in *$. *criptura si in *$. Traditie, ast$el textul clasic al c#enozei se
a$la la )ilipeni 7,B"55 ;...!. %lt verset scripturistic prin care se arata viata de smerenie a
Mantuitorului este cel de la Ioan 5?,A ; *i acum Ma preaslavaste Tu, Parinte cu slava pe care
am avut"o de la Tine, mai inainte de a $i lumea!.
In acordul *$. *cripturi, *$. Parinti marturisesc teologia c#enozei si ast$el *$. Ioan
Damasc#in spune: ; Dumnezeu se pogoara aplecand cerurile pentru pogorarea inexprima'ila
si incompre#ensi'ila si $iind Dumnezeu desavarsit se $ace om desavarsit. *$ %tanasie cel
Mare spune: ; Dumnezeu se $ace om ca pe om sa"l indumnezeiasca!. *$. Maxim
marturisitorul spune: ; +amanand ceea ce era, a luat ceea e nu era.
+e$eritor la textul clasic al c#enozei, prin c#ipul lui Dumnezeu intelegem mai multe
lucruri, si anume:
5. *u'iectul c#enozei este )iul lui Dumnezeu care isi sc#im'a c#ipul *au plin de slava in
c#ipul de ro', pentru ca prin ascultarea de Tata si prin moarte de 'unavoie sa 'iruiasca in *ine
pacatul si moartea.
7. C#ipul lui Dumnezeu nu inseamna aici $irea *a dumnezeiasca, ci inseamna slava *a
impunatoare, in$atisarea dumnezeiasca a )iului la care Iisus Hristos renunta si isi ia un c#ip
neimpunator, c#ip de om, lipsit de slava luminii dumnezeiesti, un c#ip ca al oricarui alt om.
Isaia B:,5:; "avea c#ip, nici in$atisare, dispretuit era, dispretuit si cel din urma dintre
oameni, unul inaintea caruia sa"ti pleci capul!. *$. Maxim spune: ; %tat de mult *"a $acut om,
incat li s"a parut necredinciosilor ca nu este Dumnezeu!.
:. C#enoza nu inseamna renuntarea la $irea dumnezeiasca, ci doar micsorarea modului ei
dumnezeiesc de mani$estare, inseamna ca prin Iisus Hristos, $irea umana se uneste cu $irea
dumnezeiasca in ipostasul cuvantului, si ast$el ,l primeste prin c#enoza un caracter patimitor,
dar acesta se raporteaza doar la $irea umana a lui, deoarece cea dumnezeiasca ramane in
continuare nepatimitoare.
C#enoza prezinta unele consecinte, si anume:
5. Mantuirea omului nu era posi'ila de la distanta, ci doar prin c#enoza )iului lui Dumnezeu,
prin care ,l se apropie intr"un mod maxim de om, $acandu"se asemenea oamenilor si putand
sa le descopere adevarul, $ara ca acesta sa $ie cmva constransi spre a crede in ,l.
7. Prin c#enoza, )iul lui Dumnezeu devine partas al $irii omenesti, devine o persoana care
poarta $irea omeneasca, cu toate caracteristicile ei patimitoare, pentru ca omul sa poata deveni
Dumnezeu prin #ar.
:. C#enoza nu inseamna renuntarea la vreun atri'ut al dumnezeirii, ci doar micsorarea slavei
*ale dumnezeiesti, impunatoare, pentru ca daca n"ar $i renuntat la slava *a, omul nu l"ar $i
putut privi, ci s"ar $i repetat episodul din &.T., cand nici Moise, nici Ilie n"au putut privi slava
lui Dumnezeu.
A. Prin c#enoza cele 7 $iri isi pastreaza proprietatile $iresti proprii $iecarei $iri in parte,
nesc#im'ate, iar datorita unitatii ipostasului, cele 7 $iri lucreaza teandric.
B. C#enoza )iului si indumnezeirea $irii omenesti sunt corelative, adica una o presupune pe
cealalta, iar indumenzeirea este aspectul pozitiv al c#enozei.
G. Prin c#enoza, nu $irea dumnezeiasca devine patimitoare, ci persoana lui patimeste intrucat
este si persoana a $irii omenesti.
?. C#enoza in starea ei maxima s"a mani$estat prin moartea pe cruce si prin punerea in
mormant, insa acestea coincid cu starea lui de maxima mani$estare a puterii dumnezeiesti prin
'iruinta asupra mortii: ; Praznuim omorarea mortii, s$armarea iadului si incepatura altei vieti
vesnice!.
@. Prin c#enoza, )iul se $ace ascultator Tatalui, vindecand neascultarea omului.
Invatatura protestanta despre c#enoza:
Protestantii vor'esc despre o c#enoza radicala, in sensul ca Iisus a renuntat de mai multe
ori la unele atri'ute dumnezeiesti, ast$el teologii Luterani, vor'esc despre o golire de
intre'uintare, in sensul ca Iisus are in viata *a pamanteasca atri'ute dumnezeiesti, dar nu le
intre'uinteaza complet si continuu.
%lti teologi vor'esc despre o ascundere de intre'uintare, in sensul ca Iisus Hristos in viata
*a pamanteasca $olosea atri'ute dumnezeiesti numai pe ascuns.
Teologii protestanti mai noi extind c#enoza si la $irea dumnezeiasca, in sensul ca Iisus
Hristos in starea de c#enoza este doar un dumnezeu virtual, nu are constiinta ca este
Dumnezeu si este totodata lipsit de atri'utele dumnezeiesti cum ar $i atotputernicia,
atotcunoasterea, atotprezenta.
7 %aportul dintre mantuirea !u*iectiva !i mantuirea o*iectiva
*copul intruparii )iului este mantuirea omului.
Prin mantuire se intelege activitatea rascumparatoare prin /ert$a de pe cruce a Domnului
prin care a eli'erat $irea umana de la primul om, %dam, pana la ultimul om ce se va naste
pana la s$arsitul veacului din ro'ia pacatului si a mortii. %st$el aceasta opera de mantuire
realizata de Hristos pentru intreaga omenitate, se numeste mantuire o'iectiva sau generala.
Improprierea sau insusirea de catre $iecare persoana a acestei mantuiri sau a #arului pe care
L"a castigat Hristos prin /ert$a de pe cruce, se numeste mantuire su'iectiva sau personala.
Mantuirea su'iectiva se realizeaza printr"o legatura personala a $iecarui credincios cu Iisus
Hristos.
Din $irea umana indumnezeita se da prin #arul Du#ului *$., prin *$. Taine, in (iserica,
roadele /ert$ei lui Hristos.
Mantuirea o'iectiva a $ost realizata de Mantuitorul nostru Iisus Hristos ptin actele
mantuitoare 0 intruparea, viata de ascultare si de smerenie, /ert$a de pe cruce, moartea, sederea
in mormant, invierea, inaltarea si sederea de"a dreapta Tatalui1, $irea umana este indumnezeita
progresiv pana la desavarsirea care a $os adusa prin sederea $irii umane de"a dreapta Tatalui.
Mantuirea su'iectiva este desc#iderea $iecarei persoane spre a primi roadele mantuirii
o'iective. Iisus Heristos a realizat mantuirea o'iectiva, dar daca $iecare credincios nu doreste
li'er, $ara nicio constrangere sa"si insuseasca aceasta mantuire, mantuirea su'iectiva nu se
realizeaza, pentru ca ; Dumnezeu pe toate poate sa le $aca, dar nu poate sa mantuiasca pe om
cu sila, dar nu pentru ca nu poate, ci pentru ca nu vrea! *$. Ioan <ura de %ur.
8 Intreita !lu0ire a Mantuitorului
Mantuitorul isi indeplineste opera de mantuire su' un intreit aspect, ca invatator desavarsit,
ca ar#iereu sau preot desavarsit si ca imparat ce conduce lumea spre imparatia lui Dumnezeu.
%ceste : demnitati sunt cele mai inalte, ce le poate avea un om in viata pamanteasca, dar
din toti oamenii, doar Mantuitorul le"a avut intr"un c#ip desavarsit si in acelasi timp pe toate
:.
%ceste : slu/iri sau demnitati tre'uiesc privite ca un intreg unitar.
5. C#emarea pro$etica
%ceasta inseamna activitatea Mantuitorului de invatator, de descoperitor al adevarului
religios a'solut ; ,u sunt lumina lumii! Ioan @,57
Pro$etii dinainte de Mantuitorul au $ost nedeplini si au invatat poporul pe masura darului
pe care l"au avut de la Dumnezeu, insa Mantuitorul este pro$etul pro$etilor, ,l invata oamenii
prin puterea *a dumnezeiasca ; ,u sunt calea, adevarul si viata! Ioan 5A,5G
Iisus Hristos se marturiseste pe *ine, ,l este proorocul puternic in $apta si"n cuvant.
%ctivitatea pro$etica , Mantuitorul si"a indeplinit"o prin predica *a, iar dupa inaltarea la cer,
%postolii au continuat activitatea pro$etica, iar dupa ei, clerul asistati de Du#ul *$.
7. *lu/irea ar#iereasca
,ste cea mai importanta activitate a Mantuitorului, ea sta in mi/locul celor : slu/iri
deoarece prin aceasta L"a impacat pe om cu Dumnezeu, castigand #arul prin /ert$a *a de pe
cruce.
%ceasta activitate dureaza de la intrupare si pana la moarte, insa si dupa moarte
; Mantuitorul ramane ar#iereu in veac, *$. $ara pri#ana, ose'it de cei pacatosi!. ,vrei A,7A. ,l
este /ertitorul care se /ert$este pe *ine Insusi, pana l s$arsitul veacurilor.
Prin opera mantuitoare, Mantuitorul inlatura pedeapsa pentur pacat si rascumpara $irea
umana din ro'ia mortii, si ast$el aduce impacarea cu Dumnezeu ; Iata mielul lui Dumnezeu,
Cel ce ridica pacatele lumii Ioan 5,7> ; Luati, mancati, acesta este Trupul Meu, Care *e
$range pentru voi, spre iertarea pacatelor! Matei 7G,7G
Hert$a Mantuitorului se actualizeaza permanent prin /ert$a eu#aristica pana la s$arsitul
veacurilor ; %ceasta sa o $aceti spre pomenirea Mea, caic ori de cate ori veti manca painea
aceasta si veti 'ea pa#arul acesta, moarta Domnului vestiti pana cand va veni! I Corinteni
55,7B
:. Demnitatea imparateasca
%ceasta demnitate pune in evidenta maretia sau puterea lui Dumnezeu de a putea conduce
lumea spre imparatia cereasca.
Iisus se recunoaste inaintea lui Pilat ca imparat ; Imparatia Mea nu este din lumea aceasta,
daca imparatia Mea ar $i din lumea aceasta, slu/itorii Mei s"ar $i luptat pentru Mine! Matei 7?
Mantuitorul isi arata demnitatea imparateasca in viata pamanteasca prin minunile pe care
le $ace indeose'i prin invierea din morti: invierea $iicei lui Iair, inviuerea lui Lazar, invieera
tanarului din ain si propria *a inviere.
Mantuitorul isi arata demnitatea imparateasca si atunci cand co'oara la iad, s$armand
portile si eli'erandu"i pe cei care au crezut in ,l. %poi prin inaltarea la cer si prin sederea de"a
dreapta Tatalui, prin /udecata universala, prin imparatia *a in veci cu dreptii, prin conducerea
intregii 'iserici, prin s$intirea intregii creatii.