ANATOMIA PANCREASULUI SI

SPLINEI
PANCREASUL
Glanda cu secretie
interna(endocrina)
externa (digestiva)
! asemanari cu glandele salivare (glanda salivara
abdominala
PANCREASUL
Situat profund, inaintea coloanei
vertebrale, inapoia stomacului si micului
epiploon
Ocupa planul cel mai profund al regiunii
celiace, depasind-o spre stanga
PANCREASUL
Culoare roz- cenusie/ rosie in timpul
activitatii
Aspect lobulat


Consistenta ferm-elastica, aspect carnos
pe sectiune (pan= tot, creas=carne)
Dimensiuni: L: 15-20 cm, H: 4-5 cm, G: 2
cm; greutate: 80 g
PANCREASUL
La nivelul peretelui abdominal anterior :
proiectie la 5-10 cm deasupra ombilicului

De la duoden pana la splina
Coada- extraperitoneal
Plasat transversal pe coloana vertebrala- T10, T11, L1, L2
Directie oblica: capul: L1, L2, L3
Mijloace de fixare

Conexiunea cu dd
Fascia Treitz
Peritoneul parietal posterior
Conexiunile vasculare, canalele
biliare si pancreatice
Radacina mezocolonului
transvers
Presa abdominala

LA NIVELUL COZII PANCREASULUI ELEMENTELE SALE DE FIXARE DISPAR,
SEGMENTUL ESTE IN INTREGIME INTRAPERITONEAL (ligamentul frenico-
lienal)
CAPUL PANCREASULUI
Segmentul cel mai voluminos
Plasat inaintea si la dr. L1, L2, L3
Formeaza cu duodenul un complex
inseparabil
CAPUL PANCREASULUI
3 margini
Superioara: raport cu bulbul duodenal, pedicului
hepatic; intra in raport intim cu D1, la 3 cm de pilor,
unde artera GD incruciseaza D1
Dreapta
Inferioara: contact intim cu D2, D3,
CAPUL PANCREASULUI
2 fete:
Anterioara, impartita de radacina mezocolonului
transvers in
Supramezocolica (rap cu fata post a stomacului si
artera gastroduodenala)
Submezocolica (rap cu radacina mezenterului si vasele
mezenterice superioare)
Posterioara, in raport cu fascia Treitz; raporturi cu:
L1, L2, L3
Pilierul dr. al diafragmului
Arcada psoasului
Vena cava inferioara
Artera renala dreapta


CAPUL PANCREASULUI
Un raport special: CBP abordeaza pancreasul la mijlocul D1
Plasata intr-un sant tisular
In drumul spre ampula Vater (unirea 1/3 superioare cu 2/3
inferioare) devine net intraglandulara
CAPUL PANCREASULUI
Procesul uncinat: de la nivelul extremitatii
inferioare stangi , o prelungire de tesut
pancreatic care merge spre stanga,
inapoia VMS (uneori si inapoia arterei)
! Detasarea procesului uncinat de vena
mezenterica superioara este unul dintre
timpii delicati ai DPC!
CAPUL PANCREASULUI
In 12 % din cazuri , in acelasi plan cu procesul uncinat, insa
mai profund, pe fata posterioara se desprinde prelungirea
retroportala a pancreasului, fixata printr-o lama conjunctiva
constituita de elemente nervoase si limfatice de:
Aorta/Trunchi celiac/Artera mezenterica superioara
cuprinzand vena mezenterica superioara ca intr-o potcoava


ISTMUL PANCREASULUI
Situat pe linia mediana
La dreapta unghiului duodeno-jejunal
Incruciseaza originea AGD, artera hepatica si splenica
In jos: rap cu vasele mezenterice sup
Post: rap cu originea venei porte

CORPUL PANCREASULUI
Supramezocolic
Pe sectiune: prismatic
2 fete
2 margini

CORPUL PANCREASULUI
Fata anterioara: raport cu fata posterioara a
stomacului



CORPUL PANCREASULUI
Fata posterioara raport cu : Ao abdominala, plexul
celiac,vena renala stanga, suprarenala stanga,
rinichiul stang
PENSA AORTO-MEZENTERICA
Vena renala stanga se orienteaza spre dreapta,
in pensa aorto-mezenterica pentru a se varsa
in vena cava inferioara
CORPUL PANCREASULUI
Marginea superioara este relativ libera
Vine in raport cu micul epiploon si artera
splenica
CORPUL PANCREASULUI
Marginea inferioara se desprinde de duoden,
intra in raport cu unghiul duodeno-jejunal si
mezocolonul transvers, flancata de artera
pancreatica inferioara
COADA PANCREASULUI
Segmentul intraperitoneal
In grosimea epiploonului pancreatico-splenic
Pe marginea sup: artera splenica (inainte de a
emite vasele scurte, gastro-epiploica stanga)
CANALELE EXCRETORII
Canalul pancreatic principal- WIRSUNG
Rectiliniu la nivelul corpului si cozii
Strabate in intregime glanda
La nivelul capului emite in Y canalul Santorini care dreneaza
partea sup. a capului pancreatic
Se indreapta in jos si se deschide separat/ comun in coledoc, in
ampula mare Vater, in D2
Plasarea canalului: centrala la nivelul cozii/ ant in corp/ posterioara
cefalic (calibru de 2,5-3 cm)
CANALELE EXCRETORII
Canalul Santorini
Dreneaza partea superioara a capului
De la origine se indreapta spre dreapta
Mai superficial dacat Wirsungul
Se deschide in caruncula mica
!canal inferior al capului
!canale accesorii

VASCULARIZATIA PANCREASULUI
La nivelul capului
Arcada superioara:
Pancreatico-duodenala superioara dreapta (ram din gastro-
duodenala)
Incruciseaza fata ant a coledocului
Inapoia D1
Coboara inapoia pancreasului si fetei post a coledocului
Se anastomozeaza cu
Pancreatico-duodenala stanga din mezenterica superioara



VASCULARIZATIA PANCREASULUI
La nivelul capului:
Arcada inferioara:
Pancreatico-duodenala inferioara dreapta (din gastro-duodenala) se
anastomozeaza cu pancreatico-duodenala stanga (din mezenterica
superioara)
Pancreatico-duodenalele inferioare stangi-din prima sau a 2-a artera
jejunala
VASCULARIZATIA PANCREASULUI
La nivelul capului
O a 3-a arcada: din artera pancreatica dorsala cu origine
in artera splenica, trunchiul celiac sau a. hepatica
La nivelul istmului emite 2 rr pentru capul pancreasului
VASCULARIZATIA PANCREASULUI
La nivelul corpului pancreasului
Vascularizatia este variabila, cu originea in a.
splenica, mezenterica superioara sau hepatica
VENELE PANCREASULUI
Vena pancreatico-duodenala dreapta se varsa (retrocefalo-
pancreatic si retrocoledocian) pe flancul drept al venei porte
Vena pancreatico-duodenala inferioara stanga se varsa pe
fata posterioara a trunchiului mezenteric superior
Vena pancreatico-duodenala inferioara dreapta se uneste cu
vena gastro-epiploica dreapta si colica dreapta superioara pe
fata ant a pancreasului , rezulta un trunchi gastro-colic ce se
varsa in mezenterica sup
LIMFATICELE PANCREASULUI
Cap: spre ggl subpancreatici, la marginea
inferioara a corpului
Corp, coada: in ggl subpilorici
Relee limfatice
1. Suprapancreatic (de-a lungul vaselor splenice)
2. Subpancreatic (intre foitele mezocolonului transvers
3. Ggl mezenterici superiori
4. Ai mezocolonului transvers
5. Ai hilului splenic
6. Pancreatico-duodenal (ggl constant in spatele
genunchiului superior)
7. subpilorici
8. Ai lig gastro-pancreatic (! Ggl de-a lungul a hep)
9. juxtaaortici
Relee limfatice centrale
Ggl latero-aortici
Ggl intercavo-aortici
Ggl trunchiului celiac
INERVATIA
PLEXUL CELIAC
SIMPATIC
PARASIMPATIC
ANATOMIA SPLINEI
Forma ovoidala
Polul superior: in apropierea unghiului costo-
vertebral 9
Polul inferior: pe sustenacului lienal, linia axilara
medie, sp. X intercostal
Dimensiuni de 13/7/3 cm
G: 180-200g
Culoare rosie bruna
Friabila

CONFIGURATIE SI RAPORTURI
Fata ext: convexa, acoperita de diafragm,
intre coastele 9 si 11
Fata interna:
Fateta antero-interna (prehilara, rap cu
stomacul si retrohilara, rap cu pancreasul)
Fateta postero-interna (rap cu rinichiul si
suprarenala stanga)
Fateta infero-interna (rap cu colonul)
2 poli, 2 margini
Acoperita in intregime de peritoneu
In zona hilului este lipsita de peritoneu
Elemente de sustinere:
Lig gastro-splenic
Lig pancreatico-splenic
Lig spleno-lienal
Lig freno-colic
LOJA SPLENICA
DELIMITARE:
CUPOLA DIAFRAGMATICA
LIGAMENTUL FRENO-COLIC STANG
(SUSTENACULUL LIENAL)
DESCHISA IN PARTEA INTERNA
VASCULARIZATIA
ARTERA SPLENICA
Ram din trunchiul celiac
Emite ramuri:
Polare, superioare si inferioare
Pancreatice (5-6)
Cardio-tuberozitare posterioare
Gastro-epiploica stanga
Vasele scurte
VENELE
Retroarterial
6-8 rr
Formeaza vena splenica; aceasta
primeste vena gastro-epiploica stanga,
venele pancreatice
Traiect lung
Se uneste cu VMinf= trunchiul spleno-
mezenteric (+ VMS= vena porta)


LIMFATICELE
Origine in pulpa alba
Din retelele profunde perivasculare
Se varsa in ggl hilului splenic la care
converg
Limfaticele marii curburi gastrice
Limfaticele marelui epiploon
Limfaticele cozii pancreasului
Se varsa in ggl pancreatico-splenici si
celiaci