DINAMICA FLUIDELOR

Vom considera fluidul ca un mediu continuu, deci vom presupune ca orice volum
elementar dV de fluid contine un numar foarte mare de particule, dimensiunile elementului
de volum fiind foarte mari in raport cu distantele dintre particule care compun fluidul.
Deplasarea unei mase de fluid constituie un curent de fluid. Aceasta se poate
determina cand se cunoaste, in fiecare moment si in fiecare punct al curentului, valorile
urmatorilor parametri: viteza v, densitatea si presiunea p.
Intr-o curgere stationara, traiectoria deschisa de un punct din masa fluidului, in cursul
miscarii sale, constituie o linie de curent. Vectorul viteza intr-un punct este deci tangent la
linia de curent care trece prin acel punct. Liniile de curent alcatuiesc o familie de linii de
camp pentru campul de viteze. Ansamblul liniilor de curent care trec prin punctele unei
curbe inchise constituie un tub de curent.
Curgerea unui lichid printr-o conducta prezinta doua tipuri limita de regimuri de
curgere. In cazul curgerii laminare, elementele de volum de fluid se misca regulat si
paralel. Curgerea laminara poate fi potentiala sau turbionara, dar in acest caz, turbionele
sunt dispuse regulat fata de directia generala de curgere. In cazul curgerii turbulente,
turbioanele sunt dispuse dezordonat fata de directia genarala de curgere si liniile de curent
sunt asezate neregulat unele fata de celalalte.
Cantitatea de fluid care strabate in unitatea de timp o anumita arie constituie fluxul
de fluid sau debitul de fluid prin acea arie. Se deosebesc un debit de volum, respectiv un
debit de masa, dupa cum cantitatea de fluid se exprima in volum, respectiv in masa. Daca
Q
V
este debitul de volum, Q
m
debitul de masa si densitatea fluidului, se pote scrie:

v m
Q Q = (2)
Din fig. I rezulta, evident, ca debitul de volum al unui
fluid printr-un element de arie d dintr-o suprafata
este egal cu volumul fluidului continut intr-un cilindru
drept cu baza d si cu inaltimea numeric egala cu
viteza v, deci

V m
Q
dt
dV
dt
dV
dt
dm
Q

= = = = (3)
Daca generatoarele cilindrului nu sunt paralele cu v, debitul volumic se mai poate scrie sub
forma produsului scalar
v dS
dt
dx
dS dQ
V
= = (3)
fig. I
aria dS capatand un caracter vectorial vectorul respectiv fiind purtat pe normala la
elemental S d
r
in sensul pozitiv. Debitul de volum prin elementul S d
r
este deci
S d v dQ
V
r
r
= (3)
Sa consideram un tub de curent a carui sectiune sa aiba o arie destul de mica incat
in diferitele puncte ale ariei viteza sa aiba aceeasi valoare. Viteza in diferitele puncte ale
liniilor de curent fiind tangenta la aceste linii, fluidul nu poate parasi tubul de curent si, deci,
in cazul unui fluid incompresibil, debitul de volum este acelasi, oricare ar fi sectiunea
tubului de curent. Din (3) rezulta

(4)

Relatia (4) reprezinta ecuatia de continuitate in cazul fluidului incompresibil.
Ecuaia de continuitate exprim legea conservrii masei de fluid. Conform acestui
principiu, cantitatea de fluid care intr minus cea care iese, n unitatea de timp, dintr-un
volum elementar de fluid este egal cu variaia masei de fluid din elementul de fluid.
Masa totala de fluid care iese pe secunda din suprafata este

= dS v Q
m
sau S v Q
m
= (5)
integrala fiind intinsa asupra intregii suprafete.
Sa considerm un volum V din fluid, limitat de suprafaa nchis S. Vom discuta cazul
general al fluidului compresibil ) (p = n curgere nestaionar ) , ( , , t r f p v
r
= . Pentru
elementul de volum dz dy dx dV = se scrie diferena dintre masa de fluid care intr i care
iese, n unitatea de timp:
- pe direcia Ox intr, n unitate de timp, masa de fluid ( ) dz dy v dz dy v
x x
=
- i iese masa de fluid ( ) ( ) dz dy dx
x
v
v dz dy v
x
x dx x
(

+ =
+
) (


Variaia masei de fluid pe direcia Ox va fi: dz dy dx
x
v
x

) (

vdS= const.
Un calcul analog ne permite s scriem variaia masei de fluid pe direcia Oy i Oy:
dz dy dx
y
v
y

) (
i dz dy dx
z
v
z

) (

Suma variaiilor obinute pe cele trei direcii trebuie s fie egal cu variaia masei
t
m

din volumul elementar de fluid, n unitatea de timp:







0
) (
) (
) (
=

t z
v
y
v
x
v
z
y
x

(6)
Care reprezint ecuaia de continuitate valabil pentru fluide compresibile n curgere
nestaionar.
Sub form vectorial ecuatia (6) devine:
( ) 0
t
= +

v div
r

(6)
In cazul unui fluid incompresibil const = , relaia (6) devine
0 = v div
r
(4)
Sa introducem marimea
v j
v
r
= (7)
numita densitate de flux. Ecuatia de continuitate se pote scrie si
0
t
= +

j div
r

(8)
Mai putem da inca o forma ecuatiei de continuitate folosind relatia

( ) grad v v div v v v
r r r r r
+ = + =
obtinem
0
t
= + +

grad v v div
r r

Obsevam ca ecuatia de continuitate este o relatie pur matematica; cu ajutorul ei
poate fi determinat fluxul (debitul) de fluid printr-o suprafata, deci viteza fluidului. Ea nu
face, insa, sa intervina, sub nici o forma (forte, presiuni) cauzele care produc miscarea
fluidului.

dV
t
dV
t t
m

dz dy dx
z
v
y
v
x
v
dz dy dx
z
v
dz dy dx
y
v
dz dy dx
x
v
z
y
x
z
y
x
(

) (
) (
) (
) (
) (
) (

O alt form a ecuaiei de continuitate poate fi
dedus considernd un fluid care se deplaseaz
printr-o conduct cu seciunea variabil.
Conform ecuaiei de continuitate rezult c prin
fiecare seciune a conductei trece, n unitatea de
timp, aceeai mas de fluid
2 1 m m
Q Q = , sau n
conformitate cu relaia (5)

2 2 2 1 1 1
S v S v = (9)
Lichidele fiind practic incompresibile, se obine
2 2 1 1
S v S v = (9)

ECUAIA LUI EULER

Problema fundamental a dinmicii fluidelor o constituie determinarea cmpului de
viteze i a cmpului de presiuni pentru un fluid aflat n micare.
Pe langa ecuatia de continuitate se mai poate obtine o relatie intre care
caracterizeaza un fluid in miscare. Fie V un volum de fluid, limitat de o suprafata S. Fluidul
nconjurtor exercit asupra acestui element o for de suprafa data de relaia:
dV p dz dy dx p F d
S
=
r

Asupra elentului de volum se exercit i o for volumic a crei valoare raportat la
unitatea de mas este f
r
. Fora de volum ce acioneaz asupra elementului de volum
infinitezimal dV va fi :
dz dy dx f dm f F d
v
r r r
= =
Fora rezultant are expresia :
( ) dz dy dx f p F d F d F d
V S
r r r r
+ = + = (10)
Aceast for nu mai este nul ca n cazul fluidelor aflate n repaus. Ca urmare, ea
determina o micare acceleratI a fluidului. Aplicnd principiul al doilea al dinamicii :
dz dy dx
dt
v d
dm a F d
r
r
r
= =
nlocuind n relaia (10), pentru un element de volum arbitrar ales, se obine:
f p
dt
v d
r
r
+ =

1
(11)
Relaia (11) reprezint ecuaia de micare a lui Euler, pentru un fluid perfect, scris sub
form vectorial. Ea este echivalent cu un sistem de trei ecuaii difereniale scalare.
Pentru scrierea lor trebuie s se remarce c n cazul curgerii nestaionare avem
) , , , ( t z y x v v
r r
= i acceleraia total va fi o funcie de timp i de coordonate, adic:
( )v v
t
v
dt
v d
v
z
v
y
v
x
v
t
v
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v
t
z
z
v
t
y
y
v
t
x
x
v
t
v
dt
v d
z y x z y x
r r
r r
r
r r r r r
r r r r r
+

|
|

\
|

=
=

=
(12)
Termenul
t
v

r
poart numele de acceleraie total iar termenul ( ) ( )v grad v v v
r r r r

reprezint acceleraia convectiv i corespunde variaiei vitezei pe direcia r d
r
, pe care se
deplaseaz masa de fluid.
Ecuia (11) se poate rescrie sub forma:
( ) f p v v
t
v
r
r r
r
+ = +

1
(13)
Relatia (13) este ecuatia fundamenata a mecanicii fluidelor si se numeste ecuatia lui
Euler.
Proiecia ecuaiei vectoriale pe cele trei axe de coordonate ale sistemului cartezian Oxyz
ne permite obinerea ecuaiilor analitice de micare a fluidului perfect:

z
z
z
z
y
z
x
z
y
y
z
y
y
y
x
y
x
x
z
x
y
x
x
x
f
z
p
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v
f
y
p
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v
f
x
p
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v

1
1
1
(14)
mpreun cu ecuaia de continuitate 0 ) ( = +

v div
t
r

i condiiile iniiale determin

complet cmpul de viteze ) , ( t r v v
r r r
= i cmpul de presiuni ) , ( t r p p
r
= a unui fluid perfect
n micare.
Dac fluidul este compresibil este necesar nc o relaie termodinamic pentru densitate
de forma ) (p = .

ECUAIA LUI BERNOULLI

Ecuaia lui Euler se poate aplica i n cazul micrii unui fluid ideal i incompresibil ce
circul printr-un tub de curent (sau conduct), n condiiile n care singura for ce
acioneaz asupra lui este dat de cmpul gravitaional.


Asupra volumului elementar de fluid de
mas dm acioneaz fora de volum :
dm g G d =
r
r
,
adic fora masic :
g
dm
G d
f
r
r
r
= = (15)


Deoarece g
r
are componentele g g g g
z y x
= = = , 0 , 0 , nlocuind (15) n ecuaia lui
Euler (12), se vor obine componentele:

=
dz g
z
p
dt
v d
dy
y
p
dt
v d
dx
x
p
dt
v d
z
y
x
/
1
/
1
/
1

nsumnd membru cu membru rezult:
dz g dz
z
p
dy
y
p
dx
x
p
dt
dz
dv
dt
dy
dv
dt
dx
dv
z y x

|
|

\
|

= + +

1

dz g dp dv v dv v dv v
z z y y x x
= + +

1
(16)
Deoarece se cunoate c
2 2 2 2
z y x
v v v v + + = , prin difereniere se obine
( ) ( )
z z y y x x
dv v dv v dv v v d + + = 2
2
astfel nct relaia (16) devine
dz g dp v d =

1
) (
2
1
2
(17)
Admind c fluidul este incompresibil ( const = ) i pentru un loc fixat const g = , atunci
relaia (17) se rescrie:
0
2
1
2
= |

\
|
+ + p gz v d
care conduce la rezultatul evident
const p p gz v = = + +
0
2
2
1
(18)
Relaia exprim legea lui Bernoulli.
Termenul
2
2
1
v are dimensiunea unei presiuni i se numete presiunea dinamic a
fluidului, termenul gz este presiunea hidrostatic, iar p se numete presiune static
iar
0
p este valoarea presiunii ntr-un punct n care v = 0.
Astfel, legea lui Bernoulli se poate enuna sub forma: ntr-o curgere staionar a unui fluid
ideal i incompresibil, aflat n cmp gravitaional, suma dintre presiunea dinamic,
hidrostatic i static rmne constant de-a lungul unei linii de curent.
Dac mprim relaia (18) la densitate obinem:
const gz
p v
= + +
2
2
(19)
Aceasta relatie se aplica in lungul unei linii de curent oarecare, iar in cazul unei curgeri fara
turbioane, valoarea constantei nu depinde de linia de curent respectiva. Fiecare termen
reprezint o energie:
2
2
v
este energia cinetic a unitii de mas,

p
energia determinat
de presiunea corespunztoare unitii de mas i gz energia potenial a unitii de mas.












Ecuaia lui Bernoilli exprima legea conservarii energiei mecanice, in curgerea fluidului:
2
2
v
reprezinta energia cinetica a unitatii de volum, gz energia potentiala, iar p
presiunea corespunzatoare lucrului mecanic efectuat de catre forta care actioneaza asupra
unitatii de volum pentru a o deplasa printr-o sectiune a conductei parcurse de fluid.

Tub
manometric

Tub
Pitot










Presiunea statica se masoara cu un manometru alcatuit dintr-un tub vertical, in care
lichidul manometric este insusi lichidul care curge prin conducta. Presiunea dinamica se
masoara cu un instrument numit tub Pitot, alcatuit dintr-un tub indoit in unghi drept, una din
ramuri fiind introdusa in conducta, in calea fluidului (fig. II: a tub manometric; b tub
Pitot), cu deschiderea in sensul opus sensului de curgere. Fluidul, care patrunde in tubul
Pitot este oprit brusc. Presiunea masurata cu tubul manometric al tubului Pitot este deci
0
p . Scazand din aceasta valoare presiunea p, masurata cu manometrul, se obtine
presiunea dinamica. Din relatia (18) rezulta ca, atunci cand viteza creste, presiunea
dinamica crescand, presiunea statica p scade. Pe de alta parte, din (9) rezulta ca, cu cat
sectiunea unei conducte scade cu atat viteza creste, deci ca presiunea statica creste,
respectiv scade, in acelasi timp cu sectiunea conductei. Acest fenomen este folosit intr-un
instrument de masura a vitezei fluidelor in conducte, numit tub Venturi. Tubul Venturi este
alcatuit dintr-un tub cu o sectiune
2
mai mica decat sectiunea
1
a conductei pe care este
montat, de care este legat prin doua portiuni in forma de trunchi de con. In dreptul celor
ramuri ale unui manometru in forma de U, care contine un lichid cu densitatea
1
(fig. III).
Denivelarea h a lichidului in cele doua ramuri ale manometrului da valoarea diferentei
gh p
1
=
de presiune statica intre cele doua sectiuni
1
si
2
. Aplicand ecuatia lui Bernoulli celor
doua sectiuni, obtinem
2
) (
2
1
2
2
1 2 1
v v
gh p p p

= = =
fiind densitatea fluidului care curge prin conducta. Cum
2 2 1 1
S v S v = conform ecuatiei de
continuitate, rezulta

(
(

|
|

\
|

=
2
1
2
2 1
2
1
) ( 2
S
S
p p
v

(20)
Debitul volumic al fluidului ce circul prin conduct va fi:
(
(

|
|

\
|

=
(
(

|
|

\
|

= =
2
1
2
1
2
2
1
2
2 1
2 2 2
1
2
1
) ( 2
S
S
gh
S
S
S
p p
S v S Q
v

(21)


ELEMENTE DE DINAMICA FLUIDELOR REALE

Fluidele reale sunt compresibile ) (p = i vscoase. Cnd vitezele de curgere a
fluidelor sunt relativ mici, straturile alunec unele peste altele iar curgerea se numete
laminar. La viteze mari de curgere a fluidelor, apare o repartiie neomogen a forelor
interioare locale, straturile de fluid se amestec ntre ele i curgerea devine turbulent.
Caracteristicile principale ale unei curgeri turbulente sunt:
- liniile de curent dispar iar masa de fluid are o micare de agitaie dezordonat;
corespunztor cmpul de viteze este ) , , , ( t z y x v v
r r
=
- curgerea turbulent nu poate fi staionar, adic 0

t
v
r
; ntr-un punct dat viteza v
r
i
presiunea p caracteristice fluidului fluctueaz in jurul unor valori medii, deci nu sunt
funcii univoce
- fora de frecare ce se exercit asupra unui obiect introdus ntr-un lichid vscos aflat n
curgere turbulent nu mai este proporional cu viteza, ci cu puteri superioare ale
acesteia. Pentru a caracteriza regimurile de curgere laminar i turbulent s-a introdus
aa numitul numr Reynolds Re, definit de raportul:

v l
= Re
unde l este dimensiunea liniar a obstacolului sau a limitelor ntre care are loc curgerea,
este densitatea fluidului, v viteza de curgere i coeficientul de vscozitate dinamic.
O valoare mic a numrului lui Reynolds indic preponderena forelor de
vscozitate n timpul curgerii. Numerele Reynolds mari arat c sunt predominante forele
de inerie (Re este proporional cu raportul dintre fora de frecare dinamic datorat
ineriei fluidului accelerat i fora de frecare de vscozitate). Trecerea de la un regim de
curgere la cellalt se face brusc i are loc atunci cnd Re atinge o valoare critic
Re
critic
=Re
c
. n calcule tehnice s-a convenit pentru conductele cilindrice de diametru d , ca
limita de tranziie ntre cele dou regimuri de curgere s fie:
2320 Re = = =

c c
c
v d v d

Unde v
c
este viteza critic. La curgeri pentru care 2320 Re
c
regimul este considerat
laminar, iar dac 2320 Re
c
este turbulent.

CURGEREA LAMINAR A FLUIDELOR REALE PRIN CONDUCTE.
LEGEA HAGEN-POISEUILLE

Se consider curgerea laminar a unui fluid vscos printr-o conduct cilindric de raz R i
lungime L, dispus orizontal.

Pentru simplificare se presupune un
regim de curgere staionar
) , , ( z y x v v
r r
= n care viteza de
curgere este independent de timp i
dependent doar de distana r a
diferitelor straturi fa de axa
conductei.

Se delimiteaz un tub de curent de raz r i lungime l , coaxial cu conducta. Fluidul curge
datorit diferenei de presiune de la capetele conductei.
Forele ce acioneaz asupra fluidului sunt fore de presiune ce au rezultanta:
( )
2
2 1
r p p F = (22)
i fora de frecare pe suprafaa lateral, datorit vscozitii:
dr
dv
r F
f
l 2 = (23)
Semnul (-) apare deoarece 0
dr
dv
, viteza fluidului micorndu-se de la axul conductei ctre
perei (unde poate fi considerat nul). Curgerea fiind staionar, forele i fac echilibru,
deci:
( ) dr r
p p
dv
dr
dv
r r p p

l
l
2
2
2 1 2
2 1

= = (24)
Care, prin integrare, ne conduce la relaia vitezei de curgere a fluidului n funcie de
distana r de la axa conductei:
C r
p p
v +

=
2 2 1
4 l
(25)
Folosind condiiile la limit, i anume, pentru r = R viteza v = 0, se obine:
2 2 1
4
R
p p
C
l

=
Valoarea constantei de integrare ne permite s stabilim legea de distribuie a vitezei de
curgere a fluidului care reprezint un paraboloid:
( )
2 2 2 1
4
r R
p p
v

=
l
(26)


Conform relaiei (3) debitul volumic este
dr r v dS v dQ
v
2 = =
Atunci debitul volum devine
( )
( )dr r R r
p p
Q
R
v

=
0
2 2 2 1
4
2

l

4 2 1

8
R
p p
Q
v
l
= (27)

Care exprim legea Hagen-Poisseuille: debitul volumic este proporional cu gradientul de
presiune
l
2 1
p p
i cu puterea a patra a razei conductei.
Din relaia (26) rezult c vitea fluidului este maxim pe axa conductei, avnd valoarea:
2 2 1
max
4
R
p p
v
l

=

r
dr
dS= 2 r dr