RETELE CRISTALINE.

CELULE ELEMENTARE
ARANJAREA ORDONATA A ATOMILOR.
Daca se reprezinta simplificat nucleele atomice dintr-o
leg. metalica sub forma punctelor care marcheaza
centre ale sferelor care reprezinta in mod normal
nucleele atomice, si se unesc aceste puncte prin linii
care sa marcheze interactiunile dintre atomii vecini, se
obtine o retea cristalina.
Deoarece aranjarea nucleelor in cadrul retelei
cristaline e ordonata, implicand distante egale intre
atomii de pe o anumita directie, in cadrul orcarei
retele cristaline poate fi identificata o structura
geometrica simpla care, prin multiplicarea sa pe cele 3
directii ale spatiului poate sa reconstituie intreaga
retea critalina.
Aceasta structura geometrica se numeste celula
elementara.In functie de lungimile relative ale laturilor
celulelor elementre, de valorile unghiurilor dintre
acele laturi si de nr. si prozitia atomilor din interiorul
unei anumite cellule elementare se pot distinge in
natura un nr. de 7 sisteme cristaline care cuprind un
nr. de 14 retele cristaline distincte.
1. Celula elementara cubica cu volum centrat
(c.v.c)
- se compune din 8 atomi plasati in colturile unui
cub, un alt atom fiind situat in centrul geometric
al cubului a.i. acesta sa fie tangent la atomii din
colturi.
- Pt a determina compactitatea, se foloseste
coeficientul de compactitate care se not. cu

Acest tip de celula elementara se intalneste la Fierul ,
crom, vanadiu, etc.
2. Celula elementara cubica cu fete centrate
(c.f.c)
- se compune din 8 atomi situati in fiecare din
colturile unui cub si din alti 6 atomi situati in
centrele fetelor cubului a.i. atomii din centrele
fetelor sa fie tangenti la atomii din colturi.
-

- Acest tip de cel. element. se italneste la Al, Cu,
Pb, Ag,An etc.
3. Celula elementara hexagonal compacta
- se compune din 12 atomi plasati in fiecare
dintre colturile unei prisme hexagonale drepte,
din alti 2 atomi plasati in centrele bazelor
acestei prisme si din inca 3 atomi situati in
interiorul prismei intr-un plan orizontal aflat la
jumatatea distantei dintre baze si formand un
triunghi echilateral
-

- Acest tip de cel. elem. se intalneste la Mg,Zn,
Grafit.
CRISTALIZAREA METALELOR
- In gaze, atomii sunt dispusi la intamplare, fara
sa existe o ordine intre atomi.
- In lichide,in anumite legaturi se intalneste o
oarecare aranjare ordonata dar doar pe distante
mici.
- Solide(amorfe) ordine apropiata
- Solide (cristaline) ordine indepartata
- Trecerea unui material din starea lichida de
topitura in stare solida ordonata(critalina) se
numeste cristalizare.
- Cristalizarea se produce in mai multe etape:
o in momentul in care temperature
scade sub punctual de solidificare
(sau de inceput de solidificare), in
topitura, incep sa apara mici
grupuri de atomi cu o structura
ordonata, solida, numite germeni
sau nuclee.
- pe masura ce procesul de solidificare continua,
germenii de cristalizare acumuleaza in jurul lor
tot mai multa materie solida si se formeaza
cristalitele. Aceste cristalite continua sa se
dezvolte absorbind tot mai mult lichid din
vecinatatea lor, pana cand ocupa tot spatial
disponibil si respective se lovesc de cristalitele
invecinate.
- formarea de graunti e cauzata de orientarea
diferit a planelor atomice din fiecare graunte.
- Atunci cand cristalizarea se produce cu vitea
mare, de ex. in cazul turnarii materialelor
metalice, se vor forma graunti care prezinta o
structura puternic ramificata, cu ramuri
orientate pe directiile principale de evacuare a
caldurii. Aceste cristale se numesc dendrite.
- Modul de solidificare al unui material poate fi
descries printr-un grafic, in coordonate si
timp (oriz.), numit graphic de racir. In cazul
metalelor pure, curba de racier prezinta, in
dreptul pct. de solidificare, un polier de
temperatura.
DEFECTE DE STRUCTURA
-S-a demonstrat ca rezistenta mecanica a unui cristal
ideal, format dintr-o insiruire infinita de atomi
distribuiti ordonat, ar fi de circa 10.000 de ori mai
mare decat rezistenta determinate efectiv pe cristale
reale.
-De aici poate deduce faptul ca nu exista o aranjare
ordonata infinita ci ca, din loc in loc, in cristale exista
imperfectiuni sau defecte si se disting 3 feluri de
defecte:
o punctiforme( defecteaza un singur punct)
o liniare
o de suprafata
DEFECTE PUNCTIFORME
-sunt imperfectiuni legate de cate un singur punct al
unei retele cristaline
-chiar si in conditii normale, in orice retea cristalina
exista un nr. mare de defecte punctiform. Acest numar
creste mult atunci cand se deformeaza reteaua
cristalina rspectiva.
DEFECTE LINIARE
-Sunt imperfectiuni in reteaua cristalina care se
manifesta la nivelul unui intreg plan sau semiplan
atomic.
-exista 2 tipuri de dislocatii (marginale si elicoidale)
DISLOCATII MARGINALE: defecte liniare care se
caracterizeaa prin preenta unui semiplan atomic
suplimentar in reteaua cristtalina a unui corp in curs
de deformare, care se repara zona care a fost deja
deformata de cea care nu s-a deformat inca.Planul
orizontal, deasupra sau dedesuptul caruia are loc
deformarea se numeste plan de alunecare.
DEFECTE DE SUPRAFATA
-exista 3 tipuri principale:
a) limitele de graunti b)sublimitele c) maclele
a)Limitele de graunti sunt zone 3D care repara
portiuni de retele cristaline a caror orientare difera cu
mai mult de un grad.In cadrul unui graunte se pot
distinge blocuri de material(de atomi) a caror
orientare difera, dar cu unghiuri de ordinal secundelor
sau minutelor de grad.
b)Zonele care repara aceste blocuri se numesc
sublimite si se considera ca ele apar ca urmare a unei
insiruiri de dislocatii.Structura alcatuita intr-un
graunte se numeste struct. in mozaic.
c)Maclele sunt defecte de suprafata care se
caracterizeaza prin schimbarea brusca a directiei unui
grup de plane atomice in oglinda fata de orientarea
initiala, pe lungimea de cateva sute sau mii de atomi
dupa care se revine la directia initiala.

TENSIUNI SI DEFORMATII
-Atunci cand se actioneaza asupra unui corp cu o fort
deformatoare, in acel corp apar ca raspuns, forte
distribuite, numite tensiuni sau eforturi unitare.
Rezultatul actiunii fortei deformatoare duce la
deformatii.
-Exista 3 tipuri de deformari:
o deformare elastica (deformatie ce dispare
odata cu incetarea fortei deformatoare)
o deformare plastica (deformatia nu mai dispare
dupa incetarea fortei deformatoare)
o deformare anelastica (caracteristica deformarii
cu viteze mari in urma ei o parte din deformatie
dispare si o parte ramane)

DIAGRAMA TENSIUNE- DEFORMATIE LA TRACTIUNE
Pt. a putea determina evolutia deformatiei dintr-un
material in functie de tensiunea aplicata se folosesc
epruvete plane sau cilindrice fixate intre blocurile unei
masini de incercare la tractiune.Prin deplanarea
blocului mobil in sus se genereaza valori tot mai mari
ale fortei de tragere, respectiv ale tensiunii poduse de
acesta in material si se inregistreaza pt. fiecare valoare
a tensiunii deformatiei produre.Se obtine astfel o serie
de puncte in coordonatele tensiune pe verticala si
deformatie pe orizontala, care, unite, formeaza curba
tensiune deformatie la tractiune.

RECRISTALIZAREA
-Este procedeul de inlaturare a efectelor ecruisarii
asupra unui material, prin incalzirea acestuia. Se pot
distinge 3 etape:
A) restaurarea B) germinarea C)cresterea grauntilor
In etapa de RESTAURARE se incepe o incalzire treptata
a materialului ecruisat. Prin energia suplimentara data
de aceasta incalzire, atomii materialului incep sa
vibreze mai puternic in jurul pozitiei lor de echilibru si
chiar sa se deplaseze usor, ducand la o reordonare
limitata a retelei si la o scadere a deformatiei acesteia.

Etapa de RECRISTALIZARE/GERMINARE incepe in
moemntul in care in material se atinge un prag de
temperatura numit critica de recristalizare.Valoarea
acesteia e specifica fiecarui material in parte si poate
lua valori inte 0.35 si 0.5 din temp. de topire.Aceasta
temp. permite diferentierea notiunilor de prelucrare la
cald respectiv la rece. In cadrul acestei etape, vechea
retea deformata, ecruisata se dizolva si in locul ei se
formeaza o noua retea nedeformat si cu graunti de
dimensiuni relative mici.

Rezistenta si duritatea materialului se reduc simtitor in
timp ce proprietatile de plasticitate se imbunatatesc.
Daca se depaseste la incalzire o anumita valoare a
temp., e initiata cea de a-3-a etapa in care se constata
o CRESTERE BRUSCA SI SEMNIFICATIVA A DIMENSIUNII
GRAUNTILOR.Aceasta crestere a grauntilor se
datoreaza, pe de-o parte dilatarii acestora dar si
fenomenului de coalescenta a grauntilor( contopire a
mai multor graunti mici intr-unul mare).

RUPEREA MATERIALELOR
E initiata in materialele ccristaline; in locuri in care
exista obstacole sau concentrari de tensiuni care
modifica traiectoria obisnuita a liniilor de tensiune si
fac ca acestea sa se concentreze in anumite puncte
ex. impuritati, orificii, schimburi bruste de dimensiuni
etc.
Concentrarea tensiunilor in acele puncte poate sa
duca la aparitia unr microfisuri/defecte de material
situate intre graunti.Daca solicitarea asupra
materialului continua si chiar creste ,aceste microfisuri
se inmultesc si in final ajung sa se uneasca si se
formeaza astfel microfisuri care se dezvolta si ele
ducand in final la rupere.
Se pot distinge 3 tipuri de rupere in fct. de natura
materialelor si de modul de solicitare.
A) Ruperea ductila (prin forfecare)
-se produce datorita tensiunilor tangentiale
-la inceput se alungeste si se subtiaza aspectul este
mat si fibros.
B) Ruperea fragila (rupere prin smulgere)
-se datoreaza actiunilor tensiunilor normale
-aspectul suprafetei de rupere este cristalin si lucios
-fara deformatii elastice
C) Ruperea con-cupa
-una dintre bucatile de material se deformeaza si se
subtiaza, in timp ce in cealalta apare cavitate

In anumite conditii, materialele ductile pot sa se rupa
in ele fragil. Principalii factori care pot duce la aparitia
unei ruperi fragile in materialele ductile sunt:
-compozitia chimica
-structura materialului
-conditiile de exploatare (temp. scazute, viteze mai de
solicitare)
-prezenta cncentratorilor de tensiune

ALIAJE METALICE(GENERALITATI, SOLUTII SOLIDE,
AMESTECURI MECANICE)
In industrie, in general, nu se folosesc metale pure.Se
folosesc in schimb combinatii de mai multe elemente
chimice , dintre care cel mai putin unul (cel de baza) e
metal si numite aliaje metalice.
Elementul principal metalic se numeste metal de baza
iar elementele chimice prezente pe langa el se numesc
elemente de aliere. Pe langa acestea, pot exita in aliaj
si impuritati.
Daca atomii de tip A si cei de tip B se atrag in aceeasi
masura in care se atrag intre ei atomii din fiecare
categorie atunci nu exista o preferinta in aranjrea
atomilor a.i. se va forma o structura cu aspect
neomogen. S evorbeste atunci de o SOLUTIE SOLIDA
DEZODONATA
Daca atomii de tip diferit se atrag mai puternic decat
atomii de acelasi fel atunci atomii de tip A vor tinde sa
se inconjoare de atomii de tip B si invers.S evorbeste
atunci de o SOLUTIE SOLIDA ORDONATA.
Daca atomii de acelasi fel se atragmai puternic, atomii
de tip diferit , atunci in cadrul unui graunte se vor
forma blocuri distincte formate din atomi de tip A in
alternanta cu blocuri de atomi de tip B, Se vorbeste
atunci de un AMESTEC MECANIC.

TRANSFORMARI DE BAZA,CAZUL GENERAL SI
EXEMPLIFICARE PT DIAGRAMA Fe-Fe3C

Transformarea eutectica reprezinta transformarea
prin care la racirea unei solutii lichide se formeaza in
conditii de temp. constant un amestec mecanic de 2
substante solide.
Punctul in care are loc transformarea se numeste
punct eutectic iar amestecul mecanic rezultat se
numeste eutectic al diagramei de echilibru respective.

Transformarea eutectoida- o solutie lichida se
transforma la racire in conditii de temp. constanta
intr-un amestec mecanic de 2 subst. solide.
)
Punctul in care are loc transformarea se numeste
punct eutectoid iar amestecul mecanic rezultat se
numeste eutectoid al diagramei de echilibru
respective.

Transformarea peritectica- o substanta solida
reactioneaza la racire in conditii de temp. constanta cu
lichidul din care s-a reparat anterior formand o noua
solutie solida.
Punctul in care are loc transformarea se numeste
punct PERITECTIC.
EXEMPLIFICARE PT DIAGRAMA Fe-Fe3C
Pe orizontala --->0% cementita--->100%cementita
100% fier ---> 0% fier

Linia lichidus a diagramei e linia ceaa mai de sus ABCD
Linia solidus a diagramei AHJECF
Trei transformri de bza:
-exista 3 domenii monofazice
-in DGPQ avem numai ferita
-in polignul NJESG avem numai austenita
-in DAHN avem numai ferita
Avem o transformare peritectica in J
L+F=A
Avem o transformare eutectoida in S
A--->(F+Ce)
Amesteul mecanic de F si Ce se numeste perlita(P) si
contine 0.77%C
Avem o transf. eutectica in C
L---->A+Ce
Amestecul mecanic dintre A si Ce se numeste
Ledebuita (Le).A re 4.3%C