POLITICA AGRICOL

Con inut
1. Premisele aparitiei si aplicarii politicii agricole comune......................................2
2. Obiectivele politicii agricole.................................................................................2
3. Principii ale politicii agricole................................................................................3
. Tipuri !e interventionism in sectorul agricol.........................................................3
". Restrictii ale politicii agricole..............................................................................."
#. Pilonii politicii agricole.........................................................................................#
1. PR$T%RIL$...................................................................................................&
2. I'T$R($'TIA P$ PIATA )*TOCAR$A+....................................................,
3. A-%TOAR$L$ .I'A'CIAR$) *%/($'TII+.............................................,
. COT$L$ 0$ PRO0%CTI$.........................................................................11
". PROT$CTI$ (A2ALA...............................................................................11
&. Politica agricol3 4n Rom5nia...............................................................................13
,. Conclu6ii..............................................................................................................1&
1. Premisele aparitiei si aplicarii politicii agricole comune
Politica Agricola Comuna este un set !e reguli si mecanisme care reglementea6a
pro!ucerea7 procesarea si comerciali6area pro!uselor agricole in %niunea $uropeana si care
acor!a o atentie crescan!a !e6voltarii rurale. Are la ba6a preturi comune si organi6atii comune !e
piata.
Istoricul Politicii agricole comune incepe in 18"&7 o!ata cu semnarea Tratatului !e la
Roma privin! crearea Comunitatii $conomice $uropene !e catre aceleasi sase state).ranta7
Germania7 Italia7 /elgia7 Olan!a si Lu9emburg+ care7 in 18"27 in:iintasera Comunitatea
$conomica a Carbunelui si Otelului. Reglementarile !e politica agricola sunt cuprinse in
articolele 3,;# ale Tratatului !e la Roma. Articolul 3, stabileste ca< =piata comuna se va e9tin!e
si asupra sectorului agricol si comertului cu pro!use agricole> si ca =operarea si !e6voltarea
pietei comune pentru pro!usele agricole vor :i insotite !e crearea unei politici agricole comune>.
Politica agricola este preva6uta in Tratatul !e la Roma !ar nu si !e:inita. Principiile sale
!irectoare vor :i enuntate7 ceva mai tar6iu7 !e $9ecutivul comunitar7 la Con:erinta Agricola !e la
*tressa. Aplicarea e:ectiva a politicii agricole se va :ace insa7 incepan! cu anul 18#27 in urma
Acor!ului !e la /ru9elles. In ca!rul acestui acor!7 s;au stabilit elementele ca!ru ale politicii
respective7 re:eritoare la principii7 obiective7 mecanisme !e :unctionare7 pro!usele sau grupele !e
pro!use supuse interventiei7 precum si reglementarile unice7 comunitare7 privin! pro!uctia7
preturile7 importurile si e9porturile agricole.
2. Obiectivele politicii agricole
1. cresterea pro!uctivitatii agricole prin promovarea progresului te?nic7 prin asigurarea
!e6voltarii rationale a pro!uctiei agricole7 si prin utili6area optima a :actorilor !e pro!uctie7
in special a :ortei !e munca
2. asigurarea unui nivel !e trai ec?itabil pentru populatia agricola7 in special prin cresterea
veniturilor in!ivi!uale ale lucratorilor agricoli
3. stabili6area preturilor
. asigurarea sigurantei aprovi6ionarilor
". asigurarea unor preturi re6onabile pentru consumatori
3. Principii ale politicii agricole
Principiul pietei unice< in interiorul %niunii $uropene7 pro!usele agricole circula :ara
restrictii.
Principiul preferintei comunitare< este :avori6at consumul pro!uselor originare !in
%niunea $uropeana7 prin impunerea !e preturi mai mari la pro!usele !in import :ata !e pro!uctia
interna.
Principiul solidaritatii financiare< masurile comune sunt :inantate !intr;un buget
comun.
O!ata stabilite aceste principii7 Comisiei i;a revenit responsabilitatea !e a !etalia masurile !e
politica agricola comuna. =Ar?itectul> politicii a :ost olan!e6ul *icco 2ans?olt7 vice;prese!inte
al Comisiei si responsabil pentru agricultura.
4. Tipuri de interventionism in sectorul agricol
Pornin! !e la tipurile !e :actori care @usti:ica interventia autoritatilor publice in sectorul
agricol7 se pot !istinge trei tipuri !e politici agricole< politici !e venit sau !e pret7 politici a9ate
pe piata si politici structurale)!e !e6voltare rurala+.
Politicile de pret sau !e venit repre6inta :orma pre!ilecta prin care se mani:ecta
interventionismul agricol. Trebuie preci6at ca statul poate interveni :ie numai pentru a sustine
veniturile :ermierilor prin !iverse mecanisme7 :ara a actiona asupra preturilor nationale7 :ie
pentru a stabili anumite niveluri ale preturilor nationale. In situatia in care interventia statului
con!uce la aparitia unei !i:erente intre pretul national si pretul mon!ial al pro!uselor agro;
alimentare7 !evine necesara relativa i6olare7 prin mecanismele politicii comerciale7 a sectorului
agricol national !e piata mon!iala. Tipurile !e masuri care pot :i a!optate in ca!rul politicilor !e
venit sau !e pret sunt<
a. masuri care urmaresc sustinerea e9clusiva a veniturilor :ermierilor7 prin <
acor!area !e venituri compensatorii
utili6area masurilor interne !e spri@inA
b. masuri care urmaresc in:luentarea pretului la pro!usele agro;alimentare7 prin<
mecanismul pretului garantat
actionarea asupra cantitatiio:eriteA
Ambele categorii !e masuri au in comun7 in ultima instanta7 sustinerea veniturilor agricultorilor.
Avan! acest lucru in ve!ere7 se poate interpreta ca motivul real al interventionismului la nivelul
preturilor si al veniturilor il repre6inta re!ucerea !isparitatilor !intre veniturile obtinute in
agricultura si cele obtinute in alte sectoare)in!ustrie sau servicii+.
Politici axate pe piata. 2otivul pentru care poate :i7 in unele ca6uri7 @usti:icata
interventia statului in !omeniul !es:acerii pro!uselor agricole tine !e relatia !intre o piata cu
concurenta cvasi;per:ecta )piata pro!ucatorilor agricoli+ si o piata imper:ecta ; monopolistica7
!e oligopol sau c?iar !e monopol )piata prelucratorilor si a comerciatilor !e pro!use agricole+.
Pe langa ratiunile ce tin !e sustinerea pro!ucatorilor agricoli7 guvernele isi @usti:ica interventia
prin necesitatea prote@arii prin !i:erite cai a intereselor consumatorilor. *e pot !istinge ast:el mai
multe mo!alitati in care se concreti6ea6a politicile a9ate pe piata<
; masuri care urmaresc corectarea raportului !e :orta ne:avorabil !intre pro!ucatorii agricoli
primari si interma!iarii !e pe piata agro;alimentaraA
; masuri legate !e calitatea pro!uselor agro;alimentare
; masuri vi6an! sca!erea c?eltuielilor cu marBetingul agricol
2asurile !in categoria celor care urmaresc corectarea raportului de forta nefavorabil
dintre producatorii agricoli primari si intermediarii de pe piata agro-alimentara pot lua o
varietate !e :orme. *pre e9emplu7 statul7 prin legea antitrust7 poate !ispune eliminarea puterii !e
monopol a interme!iarilor agricoli. $ste interesant !e observat insa ca7 in unele tari si pentru
unele pro!use7 statul printr;o serie !e agentii !e interventie ; este cel care isi asuma rolul !e
agent !e colectare a pro!uselor agricole primare !e la :ermieri.
2asurile legate !e calitatea produselor agro-alimentare castiga tot mai mult teren in
pre6ent. *e constata o tot mai mare preocupare a statelor !e a in:luenta calitatea pro!uselor
cultivate si consumate.
Principala mo!alitate !e interventie in aceasta !irectie o constituie impunerea unor stan!ar!e !e
calitate pentru pro!usele agro;alimentare7 precum si ierar?i6area acestor pro!use pe !i:erite
niveluri calitative. 'erespectarea !e catre pro!ucatori a unor ast:el !e norme sanitare si
:itosanitare poate atrage !upa sine :ie e9clu!erea !e pe piata a pro!uselor necorespun6atoare7 :ie
eliminarea sau re!ucerea spri@inului acor!at !e stat.
2asurile vi6an! reducerea cheltuielilor cu maretingul agricol au !e regula
o importanta componenta !e politica comerciala. $le sunt :olosite !e regula :ie pentru
ca pro!usele nationale sa castige teren in :ata celor !e import7 :ie pentru ca pro!usele nationale
sa :ie promovate la e9port.
Politicile structurale nu se re:era numai la sectorul agricol7 ci cuprin!e spatiul rural in
sens mai larg. Pentru acest sector7 politica structurala acopera urmatoarele aspecte ma@ore<
; a!aptarea structurii :ermelor la !i:eritele sc?imbari7 in sensul a!ucerii :ermelor la !imensiunea
optima7 re!ucerea sau cresterea numarului !e :ermieri7 sc?imbarea structurii populatiei agricole7
re!ucerea supra:etelor cultivate etc.
; gestionarea consecitelor sociale si !e me!iu care !ecurg !in trans:ormarile enumerate mai susA
; re6olvarea ca6ului special al :ragmentarii activitatii agricole !in anumite regiuni
2asurile structurale aplicate in sectorul agricol se pot imparti in urmatoarele categorii<
1. !asuri privind marimea exploatatiilor agricole
Actiunea statului asupra marimii e9ploatatiilor agricole se poate mani:esta intr;una !intre
urmatoarele !oua :orme<
; re:orma proprietatii agricole ; se re:era la !ivi6area marilor proprietati )!e stat+ si re!area
:ractiunilor re6ultate acelor persoane care le;au !etinut inaintea procesului !e concentrare :ortata.
O ast:el !e masura nu se regaseste in toate statele7 ci numai in acelea in care s;a pro!us o
nationali6are si o restructurare a sectorului agricol.
; consoli!area si concentrarea proprietatilor agricole ; presupune gruparea spatiala a unor
proprietati !isipate7 apartinan! aceluiasi proprietar. $a este necesara !aca7 spre e9emplu7 un
:ermier !etine o supra:ata !e pamant+7 care consta !in mai multe :asii !e pamant !ispersate. O
ast:el !e situatie nu creea6a premisele unei e9ploatari e:iciente si !in acest motiv este !e !orit
interventia statului7 care poate a!opta un program ce incura@ea6a reali6area !e sc?imburi
intre proprietarii agricoli.
2. !asuri privind cresterea rentabilitatii pe termen lung si a imbunatatirii
calitatii exploatatiilor agricole
Atingerea unei !imensiuni optime a e9ploatatiei agricole este o con!itie necesara pentru o
utili6are e:icienta a resurselor agricole7 insa nu si o con!itie su:icienta. 0e aceea statul poate
interveni prin a!optarea unor masuri privin! cresterea rentabilitatii pe termen lung si a
imbunatatirii calitatii e9ploatatiilor agricole. Aceste masuri vi6ea6a in primul ran! !e6voltarea
in:rastructurii agricole7 intro!ucerea progresului te?nic in agricultura si7 mai recent7 promovarea
!imensiunii ecologice in activitatea agricola. Interventia statului7 cel putin in ca6ul !e6voltarii
in:rastructurii si al promovarii !imensiunii ecologice in agricultura7 poate :i @usti:icata prin
argumentul e9ternalitatilor.
3. !asuri vi"and gasirea de utili"ari alternative ale terenurilor agricole
Acestea au la ba6a urmatoarele motivatii principale< re!ucerea surplusurilor agricole
obtinute !in !i:erite cau6e7 asigurarea protectiei me!iului si solutionarea unor probleme social;
economice ale populatiei rurale. %tili6arile alternative ale terenurilor agricole se pot concreti6a
in<
; a!aptarea unor supra:ete !e pamant !in 6onele rurale pentru a !eveni puncte !e atractie in
ca!rul agro;turismuluiA
; actiuni !e impa!urire ale unor regiuni scoase !in circuitul pro!uctivA
; crearea unor 6one !e agrement mai ales in apropierea marilor aglomeratii urbane.
4. !asuri privind aspectele sociale ale activitatii agricole
Principalele probleme sociale care se pot mani:esta in regiunile rurale si pot a:ecta
pro!uctia agricola sunt legate !e<
; !imensiunea populatiei agricole raportata la :orta !e munca necesara pentru obtinerea unui
nivel al pro!uctiei @usti:icat economicA
; varsta populatiei agricole.
#. $estrictii ale politicii agricole
$ste recunoscut :aptul ca aplicarea politicii agricole comunitare nu a :ost si nu este inca
usoara. In procesul e:icienti6arii activitatii apar numerosi :actori cu e:ecte restrictive care
:ranea6a punerea in practica a reglementarilor impuse la /ru9elles.
In primul ran!7 sunt consi!erati restrictivi7 :actorii naturali !e risc7 care in:luentea6a7 in
ultima instanta7 re6ultatele activitatii. 0in categoria acestor :actori7 cei mai importanti sunt<
trans:ormarile naturale ale terenurilorA
starea vremii7 in cultivarea pamantului agricolA
bolile Ci into9icatiile7 in ca6ul e:ectivelor !e animale !omestice etc.
In a !oua categorie7 intra :actorii sociali si economici7 proprii :iecarei tari !in
componenta %niunii $uropene<
terenul agricol e9istent si structura acestuiaA
:orta !e munca implicata in sectoarele agricole )vegetal si animal+A
sistemul in:ormational si !e in!icatori7 a:lat intr;o continua sc?imbare.
Actiunea restrictiva a acestor :actori se mani:esta prin !is:unctionalitati in teritoriu si
!e6voltare neuni:orma a unor 6one7 regiuni agricole7 opunan!u;se7 ast:el7 centralismului !eclarat
si recunoscut al %niunii.
%. Pilonii politicii agricole
Politica agricol3 comun3 este construit3 4n @urul a !oi piloni. Primul7 cel al organi"a&iilor
comune de pia&'7 cuprin!e m3surile comune !e reglementare a :uncDion3rii pieDelor integrate ale
pro!uselor agricole. Al !oilea7 cel al de"volt'rii rurale7 cuprin!e m3suri structurale7 care Dintesc
!e6voltarea armonioas3 a 6onelor rurale7 sub c5teva aspecte< social7 al !iversit3Dii activit3Dilor7 al
calit3Dii pro!uselor7 al prote@3rii me!iului.
(ctori institutionali ai politicii agricole
InstituDiile implicate 4n elaborarea Ci gestionarea m3surilor !e politic3 agricol3 comun3
sunt< Consiliul %niunii $uropene pentru Agricultur3 Ci Pescuit7 Parlamentul $uropean Ci Comisia
$uropean3. Puterea legislativ3 revine Consiliului7 Parlamentul av5n! !oar un rol consultativ. En
Consiliu7 !eci6iile se iau cu ma@oritate cali:icat3. En e9ercitarea prerogativelor !e consultanD37
Parlamentul este asistat !e Comitetul AGRI)agricultura si !e6voltare rurala+7 organ permanent.
Comisia $uropean3 are !ou3 atribuDii ma@ore7 cea a iniDiativei legislative Ci cea a implement3rii
politicii agricole comune. Comisia este asistat3 !e Comitete7 care sunt !e trei tipuri< Comitete
pentru managementul organi6aDiilor comune !e piaD3 )c5te unul pentru :iecare organi6aDie
comun3 !e piaD3+7 Comitete !e reglementare )cu rol consultativ 4n elaborarea legislaDiei
ori6ontale+ Ci Comitete consultative ):ormate !in repre6entanDi ai grupurilor !e interes+.
*ecuritatea alimentar3 intr3 4n atribuDiile Autorit3Dii $uropene pentru *ecuritatea Alimentelor7
organi6aDie in!epen!ent3 creat3 4n ianuarie 21127 cu rol consultativ pe l5ng3
Comisie.
#.1. Pilonul 1) Organi"a&ii comune de pia&'
Pentru reali6area obiectivelor politicii agricole comune !e:inite 4n Tratatul !e la Roma Ci
4n spiritul principiilor stabilite la *tressa7 s;a construit un sistem comple9 !e reguli Ci mecanisme
care reglementea63 pro!ucDia7 comerDul Ci prelucrarea pro!uselor agricole7 grupate sintetic sub
!enumirea !e organi6aDii comune !e piaD3. Treptat7 organi6aDiile comune !e piaD3 le;au 4nlocuit
pe cele naDionale pentru pro!useleFsectoarele care ca! sub inci!enDa politicii agricole comune. En
pre6ent7 circa 81G !in pro!usele agricole !in %niunea $uropean3 :ac parte !intr;o organi6aDie
comun3 !e piaD37 Ci anume< cereale7 carne !e porc7 ou3 Ci carne !e pas3re7 :ructe Ci legume
proaspete Ci procesate7 banane7 vin7 lapte Ci pro!use lactate7 carne !e vit3 Ci viDel7 ore67 uleiuri Ci
gr3simi )inclusiv ulei !e m3sline Ci plante oleaginoase+7 6a?3r7 :lori Ci plante !ecorative7 :ura@e
uscate7 tutun7 in Ci c5nep37 ?amei7 seminDe7 carne !e oaie7 carne !e capr37 precum Ci alte pro!use
c3rora li se aplic3 numai anumite reglement3ri.
Pentru implementarea m3surilor comune !e reglementare a pieDelor7 Comunitatea are la
!ispo6iDie urm3toarele instrumente< preDurile7 intervenDia pe piaD37 a@utoarele :inanciare7 cotele
!e pro!ucDie7 protecDia vamal3 comun3.
1. P$*T+$,-*
2ecanismul general !e :uncDionare a pieDelor pro!uselor agricole 4n %niunea $uropean3
este ba6at pe un sistem comple9 !e reglementare a preDurilor !e comerciali6are a pro!uselor.
Ast:el7 anual se stabilesc !e c3tre Consiliu trei niveluri !e preD pentru pro!usele !e sub inci!enDa
PAC< pre&ul indicativ7 pre&ul de interven&ie7 Ci pre&ul prag.
Pre&ul indicativ este preDul la care Consiliul recoman!3 comerciali6area pro!uselor
agricole pe PiaDa Intern3. 'ivelul s3u este consi!erat cel potrivit pentru a asigura un stan!ar!
Hre6onabil> al veniturilor pro!uc3torilor agricoli. En acest spirit7 iniDial7 preDurile in!icative au
:ost :i9ate la niveluri :oarte ri!icate7 4n special pentru cereale. $le au mai :ost !iminuate !up3
re:omele !in 1882 Ci 18887 !ar r3m5n 4n continuare7 4n me!ie7 mai ri!icate !ec5t preDurile
internaDionale.
Pre&ul de interven&ie este preDul minim garantat care poate :i obDinut pentru pro!ucDia
comerciali6at3 pe piaDa intern3. Atunci c5n! preDurile unor pro!use )4n special la cereale7 pro!use
lactate7 carne !e vit37 !e porc7 6a?3r7 ore6+7 ating nivelul minim )c5n! o:erta este 4n e9ces :aD3 !e
cerere+7 Comunitatea intervine prin ac?i6iDia Ci stocarea pro!usului respectiv7 nepermiD5n!
sc3!erea preDului !e piaD3 sub preDul !e intervenDie Ci asigur5n! :ermierilor garanDia unor venituri
minime. IniDial7 4n sta!iul !e 4nceput al PAC7 nivelul preDului !e intervenDie era mult superior
celui !e pe piaDa mon!ial3. 23sura era 4n spiritul obiectivului asigur3rii unui nivel !e trai
ec?itabil pentru populaDia agricol3. Ens37 preDurile mari la pro!usele alimentare constituiau un
stimulent puternic pentru creCterea pro!ucDiei7 4nc5t cur5n! s;a a@uns la situaDii !e suprapro!ucDie
Ci pro!ucDie pe stoc. Prin re:ormele !in 1882 )2c*?arrI+ Ci 18887 preDul !e intervenDie a :ost a!us
spre nivelul !e pe piaDa mon!ial37 4n special pentru pro!usele generatoare !e surplusuri )culturi
arabile7 carne !e vit37 lapte Ci pro!use lactate+7 concomitent cu acor!area7 c3tre :ermieri7 !e
a@utoare :inanciare )pl3Di compensatorii+7 care s3 compense6e pier!erile su:erite.
En ca6ul cerealelor Ci al ore6ului7 nivelul preDului !e intervenDie creCte 4n :iecare lun3
pentru a acoperi c?eltuielile !eterminate !e stocarea pro!ucDiei !e c3tre :ermieri 4n perioa!a !e
recoltare Ci comerciali6are. CreCterea lunar3 a preDului !e intervenDie are rolul !e a evita situaDiile
!e plasare pe piaD3 a 4ntregii recolte7 :ermierii :iin! 4ncura@aDi 4n acest :el s3 comerciali6e6e
pro!ucDia treptat7 4n tranCe mai mici.
Pre&ul prag este preDul sub care importurile !e pro!use agricole nu pot p3trun!e 4n
%niunea $uropean3. RaDiunea este aceea ca7 !up3 a!3ugarea c?eltuielilor speci:ice !e transport Ci
comerciali6are pe parcurs comunitar7 preDul la consumator al pro!uselor importate s3 :ie mai
mare !ec5t preDurile pro!uselor interne. 'ivelul preDului prag se obDine prin aplicarea ta9elor
vamale la nivelul preDului mon!ial. IniDial7 ta9ele )prelev3rile+ vamale erau variabile7 4n :uncDie
!e variaDiile preDului mon!ial. Acor!ul pentru agricultur37 negociat 4n 188" 4n ca!rul run!ei
%ruguaI a Organi6aDiei 2on!iale a ComerDului7 a prev36ut trans:ormarea tuturor barierelor
netari:are )inclusiv a prelev3rilor variabile+ 4n ta9e vamale.
2. ,.T*$/*.T,( P* P,(T( 01TOC($*(2
Atunci c5n! preDurile !e piaD3 ale unor pro!use ating niveluri mai mici sau apropiate !e
cele stabilite prin sistemul preDurilor !e intervenDie7 agenDii autori6ate cump3r3 Ci stoc?ea63
aceste pro!use pentru a restabili nivelul preDului. $ste 4ncura@at3 Ci stocarea !e c3tre pro!uc3torii
privaDi7 prin acor!area !e spri@in :inanciar c3tre aceCtia. Pro!usele stocate sunt :ie rev5n!ute c5n!
se restabileCte ec?ilibrul pe piaD37 :ie e9portate la preDuri !eri6orii pe pieDele internaDionale7 :ie
!istruse )4n scenariul negativ al alter3rii7 ca urmare a stoc3rii 4n!elungate+. IntervenDia s;a aplicat
mai ales la cereale7 pro!use lactate7 6a?3r7 ulei !e m3sline7 seminDe oleagionase. 23sura a
!eterminat7 4n timp7 c?eltuieli bugetare 4nsemnate 4n planul intern Ci tensiuni comerciale 4n planul
e9tern. 0e aceea7 ten!inDa actual3 este !e a !iminua la limit3 rolul intervenDiei 4n mecanismul !e
:uncDionare a PAC.
3. (3+TO($*-* 4,.(.C,($*0 1+5/*.T,,2
Aceast3 categorie cuprin!e< pl3Di !irecte Ci alte a@utoare :inanciare7 Ci re:inanD3ri la e9port.
Plati directe
Pl3Dile !irecte sunt :ormate !in a@utoarele pentru pro!ucDie Ci pl3Dile compensatorii.
*ubvenDiile pentru pro!ucDie se aplic3 pro!uselor al c3ror consum ar :i !escura@at 4n
situaDia unui preD prea mare7 obDinut spre e9emplu prin impunerea unui nivel ri!icat al protecDiei
vamale. $le se calculea63 Ci se acor!3 :ie pe unitate !e pro!us7 :ie la supra:aD37 sau pe cap !e
animal. Rolul lor este !ublu< pe !e o parte7 preDul pentru consumatori este menDinut la un nivel
re6onabil7 iar pe !e alt3 parte7 veniturile pro!uc3torilor r3m5n ri!icate. Ast:el !e a@utoare se
acor!3 pentru< ulei !e m3sline7 seminDe oleaginoase7 carne !e oaie7 tutun. Tot 4n aceast3 categorie
se 4nca!rea63 Ci pl3Dile care au ca scop in:luenDarea unor anumite comportamente ale
pro!uc3torilor )cum sunt primele pentru calitate la gr5u !ur7 primele pentru vacile care al3ptea637
prime pentru sacri:icare+7 precum Ci pl3Dile pentru procesare )a@utoare pentru uscarea
cerealelorFseminDelor7 pentru procesarea :ructelorFlegumelor+.
Pl3Dile compensatorii au :ost intro!use o!at3 cu re:ormele 2c*?arrI !in 18827 pentru a
compensa pier!erile su:erite !e :ermieri 4n urma sc3!erii nivelurilor preDurilor !e intervenDie
4nspre preDurile !e pe piaDa mon!ial3. En acest :el7 o parte !in e:orturile :inanciare pentru
subvenDionarea agriculturii au trecut !e la consumatori )care subvenDionau prin preDurile mari
pl3tite+ la contribuabili. Pl3Dile compensatorii se acor!3 :ie sub :orma unei sume anuale :i9e la
?ectar ; in!i:erent !eci !e cantitatea pro!us3 ;7 :ie pe cap !e animal. Pl3Dile la ?ectar sunt
calculate pe ba6a evi!enDei statistice a pro!ucDiei obDinute 4n perioa!a !e re:erinD3 18,#;1881.
Ast:el7 ele nu coinci! !e la o Dar3 la alta sau !e la o regiune agricol3 la alta. Consiliul
stabileCte un cuantum uni:orm al subvenDiei valabil pentru toate D3rile membre )!e e9emplu7 #3
$uroFton3 la cereale+7 !ar 4n continuare7 subvenDia la ?ectar se calculea63 4n :uncDie !e pro!ucDia
me!ie la ?ectar speci:ic3 :iec3rei regiuni7 evi!enDiat3 !e !atele statistice !in perioa!a 18,#;1881.
.ermierii trebuie s3 4n!eplineasc3 unele cerinDe pentru a bene:icia !e pl3Di compensatorii. Prima7
este respectarea unor stan!ar!e !e me!iu Ci ocupare )cross compliance+7 stabilite !e :iecare stat
membru 4n parte. 0ac3 se constat3 necon:ormarea cu stan!ar!ele7 statele membre pot re!uce
cuantumul a@utoarelor !irecte care li s;ar :i cuvenit bene:iciarilor. A !oua7 este cea a 4ng?eD3rii
terenurilor )set;asi!e+7 stabilit3 la minimum 11G !in supra:aDa terenurilor cu !estinaDia culturi
arabile pentru perioa!a 2111;211&2. 23sura se re:er3 at5t la prevenirea situaDiilor !e
suprapro!ucDie7 !ar are 4n ve!ere Ci prote@area me!iului.
Pro!usele pentru care se acor!3 pl3Di !irecte sunt< culturi arabile7 inclusiv cereale7 carto:i
pentru ami!on7 in :3r3 !estinaDia :ibre7 ulei !e m3sline7 leguminoase cu seminDe7 in7 c5nep37
viermi !e m3tase7 banane7 sta:i!e7 tutun7 seminDe7 ?amei7 ore67 carne !e vit3 Ci viDel7 lapte Ci
pro!use lactate7 carne !e oaie Ci capr3. $stim3rile Comisiei3 cu privire la pl3Dile !irecte acor!ate
4n 2111 arat3 c37 la nivelul %niunii $uropene7 pl3Dile !irecte au 4nsumat peste 22 miliar!e $uro7
!in care peste 21 miliar!e $uro au :inanDat culturile arabile Ci :ermele !e animale.
(lte a6utoare financiare
Pro!uc3torii agricoli mai pot primi !iverse alte a@utoare :inanciare7 acor!ate :ie !in
bugetul comun7 :ie in!ivi!ual !e c3tre statele membre7 4n ambele situaDii cu respectarea
con!iDiilor stabilite !e Comunitate. *pre e9emplu7 a@utoare :inanciare suplimentare se acor!3<
4n situaDii c5n! are loc o sc3!ere @usti:icabil3 a veniturilor !in pro!ucDia Cicomerciali6area
unui pro!us7 cum ar :i 4n ca6ul unor calamit3Di naturale
pentru 4ng?eDarea voluntar3 a terenurilor CiFsau con:erirea unei alte !estinaDii7 cum ar :i
cultivarea cu plante pentru biomas3
pentru comerciali6area pro!uselor lactate
asociaDiilor !e pro!uc3toriFcomercianDi care !oresc s3 implemente6e anumite m3suri !e
creCtere a calit3Dii pro!uselor
statele membre pot acor!a a@utoare suplimentare :ermelor mici care nu bene:icia63 4n
proporDie egal3 cu cele mari !e spri@inul comunitar7 C.a.
$estitu&iile 0refinan&'rile2 la export
0atorit3 nivelului mai ri!icat al preDurilor pro!uselor agricole pe PiaDa Intern3 :aD3 !e
piaDa mon!ial37 pro!uc3torilor le lipseCte motivaDia :inanciar3 !e a e9porta7 ei av5n! certitu!inea
c3 prin plasarea pro!usului pe piaDa %niunii $uropene nu vor obDine un preD mai mic !ec5t preDul
!e intervenDie7 superior preDului mon!ial. 0e aceea7 e9porturile !e pro!use agricole c3tre alte D3ri
sunt 4ncura@ate !e %niunea $uropean3 prin acor!area7 c3tre e9portatori7 a unor sume
repre6ent5n! !i:erenDa !intre preDul in!icativ Ci preDul mai mic care se obDine pe piaDa
internaDional3. 23sura este important3 mai ales 4n ca6ul pro!uselor pentru care %niunea se
con:runt3 cu surplusuri< cereale7 pro!use lactate7 carne !e vit37 carne !e porc7 carne !e pas3re7
ou37 unele :ructe Ci legume7 ulei !e m3sline7 ore67 vin7 6a?3r. En 21117 c?eltuielile cu re:inanD3rile
la e9port au 4nsumat "7##.2 milioane $uro7 a!ic3 apro9imativ 1G !in totalul c?eltuielilor
agricole7 !in care peste @um3tate au revenit laptelui Ci pro!uselor lactate Ci 6a?3rului.
4. COT*-* 7* P$O7+CT,*
ACa cum am ar3tat mai sus7 !iversele stimulente :inanciare acor!ate pro!uc3torilor
agricoli7 Ci mai ales susDinerea prin preD7 4i !etermin3 pe aceCtia s3 pro!uc3 mai mult pentru a
c5Ctiga mai mult. Cu c5t pro!ucDia obDinut3 este mai mare7 cu at5t sunt mai mari Ci costurile
pentru :inanDarea PAC. 0e aceea7 pentru a preveni Ci limita suprapro!ucDia7 4n anii J,1 a :ost
intro!us instrumental cotelor !e pro!ucDie. Cotele repre6int3 cantit3Dile ma9ime a!mise pentru
pro!ucDia anumitor pro!use )lapte7 legumeF:ructe7 6a?3r7 carto:i cu !estinaDia ami!on7 banane7
:ura@e uscate7 in Ci c5nep3 pentru :ibre7 ulei !e m3sline7 tutun+. Cotele se stabilesc anual la nivel
comunitar7 iar apoi se negocia63 Ci se reparti6ea63 pe D3ri7 Ci 4n continuare pe :erme7 la nivelul
naDional. Pentru pro!ucDia 4n surplus :aD3 !e cot37 :ermierii sunt :ie penali6aDi7 :ie preDul !e
intervenDie pentru anul agricol urm3tor sca!e.
#. P$OT*CT,* /(!(-(
In linii generale7 pentru reali6area importului pro!uselor agricole 4n %niunea $uropean3
este necesar3 obDinerea unei licenDe !e import K con!iDionat3 !e constituirea unui !epo6it p5n3 4n
momentul 4n care importatorul !ove!eCte c3 pro!usele sale respect3 normele sanitare Ci
:itosanitare7 precum Ci cerinDele !e calitate europene ; Ci plata ta9elor vamale. Ta9ele vamale au
luat locul prelev3rilor variabile la import7 ca urmare a re6ultatelor negocierilor !in ca!rul
Organi6aDiei 2on!iale a ComerDului;Run!a %ruguaI.
En %niunea $uropean3 :uncDionea63 4n pre6ent un sistem unic !e impunere la import
pentru toate pro!usele agricole. Potrivit acestuia7 pro!usele agricole care intr3 4n spaDiul
comunitar sunt supuse nivelului !e impunere vamal3 care se reg3seCte in tari:ul vamal comunitar.
0e asemenea7 potrivit anga@amentelor internaDionale asumate !e %niunea $uropean37 pentru o
serie !e pro!use agricole e9ist3 contingente tari:are.
Instrumentele pre6entate mai sus nu se aplic3 4n mo! unitar tuturor pro!uselor agricole.
Organi6aDiile comune !e piaD3 sunt combinaDii ale acestor instrumente7 4n :uncDie !e
caracteristicile speci:ice ale o:ertei Ci cererii pentru :iecare pro!us. *pre e9emplu7 pentru pro!use
ca< :lori7 ou37 carne !e pui7 unele :ructe;legume7 ore67 se aplic3 protecDia vamal37 :3r3 a se stabili
preDuri a!ministrate. Alte pro!use< 6a?3r7 vin !e mas37 carne !e porc7 :ructe Ci legume proaspete
sunt susDinute !oar prin interme!iul preDurilor7 :3r3 a se acor!a subvenDii pro!uc3torilor lor.
SISTEMUL DE SUBVENIONARE N AGRICULTUR ADMINISTRAT DE AGENIA
DE INTERVENIE I PLI N AGRICULTUR
Prin Lot3r5rea Guvernului nr. #1 !in :ebruarie 21117 !up3 mai bine !e !oi ani !e preg3tire
a :ost creat37 AgenDia !e IntervenDie Ci Pl3Di 4n Agricultur3 )AIPA+. Printre atribuDiile !e ba63 ale
AIPA pot :i menDionate urm3toarele<
1. accept3 e:ectuarea pl3Dilor c3tre bene:iciari 4n urma veri:ic3rii solicit3rilor7 :amiliari63rii cu
neregulile sesi6ate7 precum Ci 4nl3tur3rii complete a acestoraA
2. accept3 sau respinge solicit3rile !e plat3 cu avi6area solicitanDilor !espre necorespun!erea sau
erorile !epistate7 con:orm proce!urilor Ci regulamentelor stabiliteA
3. monitori6ea637 contabili6ea63 Ci 4nregistrea63 pl3Dile 4n registrele contabile separate ale
AgenDiei7 sub :orma unui sistem electronic !e prelucrare a !atelor7 precum Ci preg3teCte
in:ormaDii re:eritoare la e9ecutarea c?eltuielilorA
. p3strea63 !ocumentele necesare 4n conte9tul controlului intern Ci e9tern care @usti:ic3 pl3Dile
e:ectuate Ci !ocumentele care con:irm3 satis:acerea cerinDelor cu privire la controlul :i6ic Ci
a!ministrativA
". elaborea63 manuale !e proce!uri Ci meto!ologii 4n ve!erea implement3rii legale a atribuDiilor
:uncDionaleA
#. 4ntocmeCte or!inele !e plat3 Ci le pre6int3 unit3Dilor teritoriale ale Tre6oreriei !e *tatA
&. organi6ea63 Ci urm3reCte asigurarea !ot3rii te?nice Ci materiale a sub!ivi6iunilor structurale Ci
!irecDiilor teritorialeA
,. pre6int3 rapoarte trimestriale Ci anuale7 precum Ci rapoarte privin! operaDiile !es:3Curate Ci
aspectele lor relevanteA
8. contabili6ea63 pl3Dile e:ectuateA
11. in:ormea63 societatea civil3 !espre activit3Dile !es:3Curate.
#.2. Pilonul 2) 7e"voltare rurala
Componenta !e !e6voltare rural3 a PAC a c3p3tat o atenDie sporit3 !up3 elaborarea !e
c3tre Comisie a !ocumentului strategic Agen!a 21117 !evenin! ast:el al !oilea pilon al PAC.
*unt !ou3 raDiuni ma@ore care @usti:ic3 necesitatea unei abor!3ri 4n aceast3 !irecDie< prima7 este
!at3 !e proporDia :oarte mare K ,1G ; pe care o !eDin supra:eDele agricole relativ la supra:aDa
%niunii $uropene. A !oua este cea a obiectivului primor!ial !e coe6iune economic3 Ci social3 al
%niunii $uropene7 a c3rui reali6are ar !eveni utopic3 :3r3 acor!area atenDiei cuvenite !e6volt3rii
armonioase a 6onelor rurale.
Obiectivele politicii !e !e6voltare rural37 !e:inite 4n Regulamentul Consiliului nr.
12"&F1& mai 1888 re:eritor la spri@inul pentru !e6voltare rural37 sunt<
; Ameliorarea e9ploataDiilor agricole
; Garantarea siguranDei Ci calit3Dii pro!uselor agricole
; Asigurarea unor niveluri stabile Ci ec?itabile ale veniturilor :ermierilor
; ProtecDia me!iului
; 0e6voltarea !e activit3Di complementare Ci alternative generatoare !e locuri !e munc37 pentru a
contracara procesul !e !epopulare a 6onelor agricole Ci a 4nt3ri substanDa economic3 Ci social3 a
6onelor rurale
; Embun3t3Direa con!iDiilor !e munc3 Ci viaD3 4n 6onele rurale Ci promovarea Canselor egale.
Principiile care stau la ba6a politicii !e !e6voltare rural37 !e:inite 4n acelaCi regulament7
sunt<
; Principiul multi:uncDionalit3Dii agriculturii7 4n sensul unei interpret3ri mai largi acor!ate
activit3Dilor agricole7 4n plus :aD3 !e rolul tra!iDional !e :urni6or !e pro!use agricole
;Principiul abor!3rii multisectoriale Ci integrate a economiei rurale7 4n sensul !iversi:ic3rii
activit3Dilor7 cre3rii !e surse suplimentare !e venit Ci ocupare7 Ci pre6erv3rii patrimoniului rural
;Principiul :le9ibilit3Dii :inanciare 4n spri@inirea !e6volt3rii rurale7 4n sensul!escentrali63rii
!eci6iei7 subsi!iarit3Dii7 Ci implic3rii partenerilor locali
; Principiul transparenDei 4n elaborarea programelor !e !e6voltare rural37 ba6at pe simpli:icarea
legislaDiei
23surile !e politic3 !e !e6voltare rural3 sunt !e !ou3 :eluri<
1. Primele7 sunt m3surile 4nsoDitoare<
Pensionarea anticipat'. *e acor!3 spri@in :inanciar pentru :ermierii Ci lucr3torii agricoli 4n
v5rst3 !e peste "" !e ani care se retrag !in activit3DileFmuncile agricole cu caracter comercial
4nainte !e v5rsta legal3 !e pensionare. *pri@inul este con!iDionat !e 4n!eplinirea anumitor cerinDe
!e vec?ime 4n munc3 CiFsau participare la o sc?em3 !e asigur3ri sociale. %n :ermier poate primi
p5n3 la 1"1 111 $uro 4n tranCe anuale !e cel mult 1" 111 $uro p5n3 la v5rsta !e &" !e ani7 iar un
lucr3tor agricol7 p5n3 la 3" 111 $uro7 4n tranCe anuale a c5te 3"11 $uro7 pe perioa!a r3mas3 p5n3
la v5rsta pension3rii.
(gricultura ecologic'. *e acor!3 spri@in :inanciar pentru promovarea meto!elor !e pro!ucDie
agricol3 care au 4n ve!ere prote@area me!iului 4ncon@ur3tor Ci conservarea patrimoniului rural.
A@utorul se acor!3 :ermierilor care timp !e cel puDin " ani au practicat meto!e agro;ecologice7 4n
limita a #11 $uroF?a pentru recoltele anuale7 811 $uroF?a pentru recolte perene7 Ci "1 $uroF?a
pentru alte recolte.
*xploatarea "onelor defavori"ate. *e acor!3 spri@in :inanciar pentru :ermierii !in 6onele
!e:avori6ate )cum ar :i cele montane+ sau cele cu probleme speci:ice !e me!iu7 pentru a se
asigura continuitatea e9ploat3rii terenurilor7 un stan!ar! !e viaD3 ec?itabil pentru :ermieri7
conservarea peisa@ului ambiant7 Ci prote@area me!iului.
2. A !oua categorie a m3surilor !e !e6voltare rural3 sunt cele !e mo!erni6are Ci !iversi:icare a
e9ploataDiilor agricole<
,nvesti&ii. *e acor!3 spri@in :inanciar pentru investiDiile 4n e9ploataDiile agricole )spre e9emplu7
ec?ipamente agricole+ care au ca scop e:icienti6area pro!ucDiei7 !iversi:icarea acesteia7
4mbun3t3Direa calit3Dii pro!uselor7 inclusiv prin stan!ar!e !e igien3 Ci s3n3tate7 prote@area
me!iului7 sau 4mbun3t3Direa con!iDiilor !e viaD3 ale animalelor. A@utorul :inanciar )comunitar Ci
naDional7 cumulate+ se acor!3 4n limita a 1G !in valoarea investiDiei7 e9cepDie :3c5n! 6onele
!e:avori6ate )"1G+ Ci :ermierii tineri )4ntre ";""G+. *pri@inul se acor!3 numai pentru :ermele
care 4n!eplinesc stan!ar!e minime !e me!iu7 igien37 Ci !e bun3stare a animalelor. *e acor!3 !e
asemenea spri@in :inanciar pentru investiDii 4n ameliorarea procesului !e prelucrare Ci
comerciali6are a pro!uselor agricole7 4n scopul creCterii competitivit3Dii Ci valorii a!3ugate a
pro!ucDiei agricole. ContribuDia Comunit3Dii este !e ma9imum "1G !in valoarea proiectului.
,nstalarea fermierilor tineri. *e acor!3 spri@in pentru 4n:iinDarea !e :erme !e c3tre persoanele 4n
v5rst3 !e cel mult 1 !e ani7 care nu au mai con!us o :erm3 agricol3 anterior. A@utorul se acor!3
:ie sub :orma unei prime !e p5n3 la 2"7111 euro7 :ie prin subvenDionarea !ob5n6ii unui 4mprumut
bancar. *unt eligibile numai :ermele care 4n!eplinesc stan!ar!e minime !e me!iu7 igien37 Ci !e
bun3stare a animalelor.
(ctivit'&i de formare profesional'7 4n special 4n !omeniile calit3Dii pro!uselor Ci prote@3rii
me!iului
Conservarea 8i prote6area p'durilor. *e acor!3 spri@in :inanciar persoanelor :i6ice7 asociaDiilor
sau autorit3Dilor locale pentru ocrotirea patrimoniului :orestier7 inclu65n! activit3Di !e 4mp3!urire7
ameliorarea te?nicilor !e e9ploatare :orestier37 prelucrarea Ci comerciali6area pro!uselor
:orestiere7 C.a. En ca6ul 4mp3!uririlor supra:eDelor cu !estinaDie agricol37 4n plus :aD3 !e a@utorul
propriu;6is pentru 4mp3!urire7 se acor!3 Ci compens3ri anuale !e p5n3 la &2" $uroF?a pentru
asociaDii Ci autorit3Di locale Ci !e p5n3 la 1," $uroF?a pentru persoanele :i6ice7 pentru o perioa!3
!e p5n3 la 2" !e ani.
1pri6in pentru alte activit'&i< reparcelarea terenurilor7 !e6voltarea serviciilor 4n me!iul rural7
renovarea satelor7 prote@area patrimoniului7 promovarea turismului Ci activit3Dilor meCteCug3reCti7
C.a.
9. Politica agricol' :n $om;nia
O percepie negativ...
0up3 18817 sectorul agricol !in Rom5nia nu s;a bucurat !e o percepDie prea :avorabil3.
Agricultura a :ost o activitate ineficient' sau prea puDin e:icient37 ocolit3 !e investitori7 !ar7
totuCi7 punct !e atracDie pentru o pon!ere 4nsemnat3 a populaDiei. $a a @ucat Ci 4nc3 mai @oac3 un
important rol social7 constituin! o Hplas3 !e siguranD3> pentru persoanele care nu pot g3si !e
lucru sau care nu pot obDine salarii satis:3c3toare 4n alte sectoare ale economiei.
2ulDi :ermieri rom5ni practic3 o agricultur' de sub"isten&'7 peisa@ul agricol :iin!
!ominat !e un num3r mare !e :erme mici7
:amiliale7 care e9ploatea63 :5Cii 4nguste !e teren7 :3r3 a putea obDine o pro!ucDie 4nsemnat3. 2ai
mult7 o mare parte a re6ultatelor activit3Dii agricole a acestor :erme este !estinat3
autoconsumului.
Pia&a agricol'7 la r5n!ul s3u7 nu este !eplin :uncDional3 K multe pro!use D3r3neCti7 !e ba637
nu pot :i v5n!ute a!esea !ec5t pe sume !eri6orii unor interme!iari K !e multe ori !eDin5n!
monopol local.
.ermierii contest3 a!esea nivelul sc'"ut al subven&iilor K !e care au nevoie 4n con!iDiile 4n
care se con:runt3 cu costuri !e pro!ucDie prea mari :aD3 !e preDurile la care reuCesc s3 4Ci !es:ac3
pro!usele. $i solicit3 Ci protecDie comercial3 :aD3 !e concurenDii !in a:ar3. *e a@unge la o situaDie
!ramatic3< pro!uc3torii naDionali nu re6ist3 concurenDei str3ine7 se con:runt3 cu o serie !e lipsuri7
!ar totuCi nu p3r3sesc activitatea agricol3 pentru c37 spun ei7 nu au alt3 alternativ313. *laba
atractivitate a sectorului agricol !in Rom5nia Ci;a impus amprenta Ci asupra calit'&ii unora !intre
pro!usele obDinute7 iar acest aspect va !eveni :oarte important 4n con!iDiile 4n care Rom5nia va
!eveni membr3 a %$ Ci va aplica PAC.
ntr-adevr...
O scurt3 trecere 4n revist3 a unor !ate statistice arat3 c3 sectorul agricol rom5nesc a cunoscut
un !eclin 4n perioa!a !e tran6iDie la economia !e piaD37 spre !epsebire !e :luctuatiile anali6ate in
intervalul 211,;2111.
Tabel 1< Pon!erea pro!uctiei agricole in PI/ in intervalul 211,;2111
In general7 4n D3rile !e6voltate pro!ucDia agricol3 las3 loc altor sectoare cu valoare a!3ugat3
mai mare )in!ustria Ci mai ales serviciile+. En Rom5nia 4ns37 sc3!erea pon!erii pro!ucDiei agricole
4n PI/ a :ost 4nsoDit3 !e o creCtere important3 a pon!erii populaDiei agricole 4n totalul populaDiei
civile ocupate. $vi!ent7 o ast:el !e corelaDie nu poate sugera !ec5t sc3!erea e:icienDei pro!ucDiei
agricole.
Tabel 2) Pon!erea pop. agricole 4n totalul populaDiei ocupate 4n intervalul 1881;2111
Tabel 3) Produc&ia ramurii agricole
2<<% 2<<9 2<<= 2<<> 2<1< 2<11

!ii lei pre&uri curente
Lei thou current prices

Total #<%4>%<2 49%>>>1% %%>>3><% #>>2=3=% %44#2#91
9%#<=%
#%
Total

(egetal3 3132&212 2,&23&" "&21&" 3"&3"&& 3,,,1
"1&8&
&2
Crop production
Animal3 1,,,#12 1,281#2 21"3"&11 231#1# 211#,1
21&,1
1
Animal production
*ervicii agricole &3&,, #,,1& &1#131 &"1313 ""&2"1 "&,1 Agricultural services

1tructura 0?2
Structure (%)

Total 1<<.< 1<<.< 1<<.< 1<<.< 1<<.< 1<<.< Total

(egetal3 #1.8 #1.2 #,.3 "8.# #&." &1., Crop production
Animal3 3&.2 3,.3 31.# 38.1 31.# 2,." Animal production
*ervicii agricole 1.8 1." 1.1 1.3 1.8 1.& Agricultural services

,ndicii produc&iei
ramurii agricole

0anul precedent @ 1<<2
Agricultural ranch
production indices

(previous !ear " #$$)

Total 1<2.4 =2.3 121.2 >9.= 1<1.< 1<=.> Total

(egetal3 112.2 &1.3 11.8 8&.2 11#.# 112.8 Crop production
Animal3 112. 88. 81. 8,., 83.2 111., Animal production
*ervicii agricole 11&.1 132." 81.8 11".2 &3." 8". Agricultural services
*ursa< Anuarul statistic 21127 %nstitutul &ational de Statistica.
2erg5n! mai !eparte7 o sc3!ere a in!icilor !e autosu:icienD3 p5n3 la valori subunitare
!etermin3 o creCtere a importurilor Ci7 4n lipsa unei creCteri la :el !e mari a e9porturilor7 la
accentuarea !e:icitului balanDei comerciale pentru pro!usele agricole )o ast:el !e evoluDie este
vi6ibil3 mai ales 4n ultimii !oi ani anali6aDi+<
Tabel 4) Comertul cu pro!use agricole in intervalul 211&;2111 )mil.euro+
'i totu(i...
Cu toate problemele care sunt vi6ibile 4n sectorul agricol rom5nesc7 nu trebuie negli@ate
aspectele po6itive sau potenDial po6itive7 care ar putea :i valori:icate. Rom5nia este al !oilea
mare pro!uc3tor agricol !in $uropa central3 Ci !e est7 !up3 Polonia7 :iin! avanta@at3 4n acest sens
Ci !e supra:aDa agricol3 important3 !eDinut37 respectiv 17, milioane ?ectare.
At5t solul7 c5t Ci clima !in Rom5nia :avori6ea63 o e9ploatare agricol3 e:icient3. En con!iDiile
4n care :ermierii !in Rom5nia nu vor bene:icia !e un spri@in mai mic !ec5t cei comunitari )iar
acest lucru se va 4nt5mpla !up3 ce se va :inali6a perioa!a !e tran6iDie care
urmea63 a!er3rii Rom5niei la %$+7 Dara noastr3 poate mani:esta avanta@e comparative importante
:aD3 !e %$ pentru o serie !e pro!use agricole. Pe termen scurt 4ns37 o constr5ngere important3
pentru agricultorii rom5ni a:laDi 4n concurenD3 cu :ermierii comunitari o constituie !ecala@ul
te?nologic 4nsemnat7 care nu poate :i recuperat !ec5t prin a:lu9uri !e capital.
%n e:ect :avorabil7 totuCi7 al lipsei cronice !e capital7 real Ci b3nesc7 4n agricultura
rom5neasc37 l;a constituit potenDialul !e6volt3rii segmentului agriculturii ecologice )organic
)arming+7 venin! ast:el 4n 4nt5mpinarea ten!inDelor care se 4nregistrea63 4n %$. TotuCi nici 4n
aceast3 privinD37 Rom5nia nu Ci;a valori:icat pe !eplin avanta@ul. C?iar !ac3 4n Dar3 sunt reali6ate
pro!use ecologice7 mult3 vreme ele nu au :ost certi:icate la nivel naDional7 :iin! e9portate sub
certi:icare str3in3.
%n alt avanta@ potenDial al Rom5niei7 pornin! !e la meto!ele tra!iDionale Ci non;intensive
utili6ate7 4l constituie p3strarea peisa@ului rural Ci a caracterului tra!iDional 4n multe 6one ale D3rii7
ceea ce poate contribui la !e6voltarea rural37 mai ales prin turismul rural.
=. Conclu"ii
Politica Agricola Comuna7 una !intre cele mai vec?i politici comune7 atent stu!iata7
:recvent re:ormata7 continua sa intrige si sa provoace !e6bateri in ca!rul %$7 pe !e o parte
situan!u;se tarile care spri@ina mentinerea ei ).ranta7 repre6inta cel mai bun e9emplu+7 pe !e alta
parte7 tari )2area /ritanie ocupa po6itia :runtasa in plutonul acestor tari+7 care se pronunta pentru
re:ormarea ra!icala a PAC7 re!ucerea susbstantiala a c?eltuielilor alocate acestui sector si
re!istribuirea lor catre alte politici7 precum cea !e cercetare;!e6voltare7 care pot permite %niunii
sa inregistre6e o crestere !e competitivitate.
Agricultura are un rol mai important in cele 11 state )Ce?ia7 $stonia7 Cipru7 Letonia7
Lituania7 %ngaria7 2alta7 Polonia7 *lovenia7 *lovacia+ !ecat in %$1" )cele 1" state care au
!evenit membre %$ inainte !e mai 211+. In anul 2117 22G !in teritoriul %$11 era !e!icat
agriculturii7 prin comparatie cu numai G in %$1". 13G !in populatia totala a %$11 si 17#G !in
cea a %$1" lucrea6a in agricultur3. 27,G !in venitul national brut al %$11 provine !in
agricultura7 pe can! in %$1" acesta se ri!ica la 17#G.
Pro!uctivitatea este semni:icativ mai mica in %$11. .ermele sunt mai mici7 semi;
subventionate si :olosesc o te?nologie !e pro!uctie mai putin avansata !ecat cea !in %$1". In
plus7 capitalul investit este mai mic. Con:orm !eputatilor europeni7 sc?imbarile in sectorul
agricol trebuie sa se :aca lent pentru evitarea tensiunilor politice si economice.