Rot Adriana, RU, an I, gr.

III
Fisa de lectura
Educatia i ingradirea cunoasterii in universitatea globala
de Silvia Federici
In acest articol, Silvia Federici abordeaza problema in care cunoasterea e ingradita in
universitatea globala. Ea aduce in prim-plan doua aspecte importante: comercializarea si corporatizarea
vietii academice si standardizarea programelor educationale.
Termenul de universitate globala!, de"init de autoare, se dezvolta pe doua planuri corelate:
primul plan il reprezinta s"arsitul educatiei cu "inantare publica si comercializarea si corporatizarea vietii
academice, iar cel de-al doilea, "i#area standardelor de educatie la nivel global, ceea ce duce la o
ingradire a cunoasterii!.
In continuarea, Silvia Federici prezinta cazul A"ricii si procesul prin care s-a realizat degradarea
invatamantului universitar si aparitia universitatii globale!. $atorita crizei economice din anii %&',
(igeria a "ost nevoita sa apeleze la imprumuturi de la )anca *ondiala si Fondul *onetar International.
Aceste imprumuturi au avut ca si consecinta re"orme ma+ore a economiei politice ale A"ricii, re"orma
care a devenit un proces de recolonizare!. ,rin programele de rea+ustare structurala, pana la inceputul
anilor %-' guvernele a"ricane incetasera "inantarea educatiei. Ast"el, A"rica a a+uns sa i se atribuie
vec.iul rol colonial de e#portator de materii brute si de "orta de munca, studentii "iind nevoiti sa-si
paraseasca tarile.
Ast"el, in A"rica s-a dezvoltat un sistem universitar dublu strati"icat: pe de-o parte e#istau
ramasitele vec.iului sistem cu "inantare publica, dar nu bene"iciau in niciun "el de resursele necesare ce
"ac studiul posibil, dar pe de alta parte, acestea gazduiesc programe "inantate generos de /(0-uri sau
)anca *ondiala, care pro"ita de in"luenta materiala pentru a stabili ce anume sa invete a"ricanii. /data
cu educatia dependenta! s-a produs o sc.imbare in ceea ce priveste programa studiata, trecand de la
stiintele umaniste la contabilitatea de a"aceri. 0oana dupa sustinerea "inanciara a dus la o tot mai
accentuata "ragmentare a vietii academice, iar predarea si cercetarea ocupa un loc secund.
Actiuni asemanatoare in mediul universitar au avut loc in toate celelalte tari, inclusiv in SUA.
S"arsitul admiterii libere! din 1-23, reducerea "ondurilor statale si "ederale pentru scoli, incetarea
actiunilor a"irmative!, cresterea e#agerata a ta#elor, toate aceste lucruri "aceau ca invatamantul superior
sa devina un lu#, intr-o era in care acesta era promovat ca "iind singura poarta spre un nivel minim de
trai!.
Adoptarea stilului corporatist de catre universitati, a dus la reorganizarea lor, unde pro"itul si
e"icienta dicteaza. Ast"el, 4Educatia online este un rezultat direct al cursei academice pentru
pro"itabilitate. Se mai sustine c5 educatia online poate individualiza produsele pedagogice, pentru a
r5spunde programelor si nevoilor studentilor, o"erind o educatie ie"tin5 pentru 4t5rile s5race si pentru
46umea a Treia.
$ezvoltarea universitatii globale! are ca scop omogenizarea culturii si cunoasterii, controlul
asupra in"ormatiei si stabilirea regulilor la nivel global. Insa aceste sc.imbari duc la adancirea
inegalitatilor sociale, de care vor pro"ita in "inal "irmele agricole, miniere si "armaceutice care
"unctioneaz5 pe 7ntreg mapamondul, insusindu-si resursele de pe urma carora traiesc oamenii.
$esigur, aceste actiuni au "ost intampinate cu o opozitie inversunata in randul pro"esorilor si a
studentilor prin in"iintarea de /(0-uri, avand ca si concept libertatea academica!. Studentii au "ost
"oarte activi si in cadrul misc5rii antiglobalizare, creand coalitii impotriva atelierelor si "abricilor cu
conditii inacceptabile de lucru.