Sunteți pe pagina 1din 2

Prezervarea starii de sanatate ramane primul mobil in cadrul medicinei preventive, in

statul nostru.
Consumul de alcool creste vertiginos pe tot globul, cauze economice si sociale,
fenomene de insecuritate privind existenta cotidiana, somajul, criterii valorice arbitrare
in promovarea cadrelor sau criterii pretentioase, imposibilitatea economica de calificare
prin studii superioare; alimentatia nerationala si insuficienta, abuzul de droguri, toate
acestea la un loc, fac ca intr-o lume cu un sistem inechitabil, unde bogatul nu-si mai
recunoaste semenul, acesta cauta prin alcool un refugiu o evadare, un refugiu.
In S.U.A. alcoolismul reprezinta locul patru dupa bolile cardiovasculare, bolile psihice si
cancer. In Franta, in ceea ce priveste cauzele de mortalitate, alcoolismul ocupa locul trei.
Consumul de alcool etilic, fata de acum 15 ani a crescut pe glob cu pana la 21%. Franta
ocupa primul loc in lumea occidentala in privinta consumului de alcool, urmata de Italia,
Germania, Elvetia, Australia, Belgia, etc.
In Japonia o vasta ancheta arata ca in perioada 1966-1976, 80% din barbatii de peste
26 de ani erau bautori excesivi de alcool, iar 6,8% din marile orase (Tokio si Osaka) erau
alcoolici.
In Canada, la un spital din Toronto, la un numar de 6500 de bolnavi, din care 1120
femei, la intrebarea: “Daca consumati alcool in mod permanent?” 16,5% au raspuns
afirmativ.
In 1975-1976, australienii au consumat 1922 milioane litri de bere (la o populatie
adulta de 10 milioane) 168 milioane litri de vin si 16 milioane litri bauturi alcoolice tari; In
Italia, intre anii 1941-1972, consumul de vin, pe cap de locuitor, a crescut de la 62 la 111
litri, iar consumul de bere de la 2 la 12,5 litri, iar in ceea ce priveste bauturile tari de
300 ml pana la 2 litri pe cap de locuitor.
In Belgia se consuma in medie 10 litri de alcool pur pe cap de locuitor, in Germania, 14
litri.
Francezii cheltuiesc pentru bauturi alcoolice a sasea parte din ce investesc in consumul
alimentar (circa 13 milioane de franci).
In Elvetia intre anii 1971-1975 s-au baut:
 Vin 284 800 litri;
 Cidru 41 500 000 litri;
 Bere 778 900 000 litri;
 Rachiu 33 900 000 litri;
Respectiv pe individ de peste 18 ani:
 Vin 61,9 litri;
 Bere 104 litri;
 Rachiu 7,4 litri.
In 1982 cantitatea de vin baut in tara noastra a fost de 1973,5 mii tone, iar in 1983, o
cantitate de 1711,1 mii tone, fata de 1482,2 mii tone, inregistrate in 1979. Consumul de
vin pe cap de locuitor fiind in medie de 35 de litri.
Mentionam ca o cantitate de 84,6 mii tone din recolta 1982 si 78,8 mii tone din recolta
anului 1983, au fost exportate impreuna cu altye bauturi alcoolice.
Cultura de vin este fara nici o indoiala, o bogatie naturala. Exportul vinului este unul
din aspectele noastre pozitive ale comertului in cadrul economiei noastre nationale. Dar o
medalie de aur castigata la un concurs, nu este altceva decat o medalie.

S-ar putea să vă placă și