Sunteți pe pagina 1din 1

Urechea analizatorul auditiv - la specia uman are un rol foarte important n ceea ce privete

comunicarea i socializarea cu alte persoane, totodat avnd i funcie n echilibru i direcionarea


spaial
Urechea nu asigur numai simul nostru auditiv, ci i pe cel al echilibrului. Este un organ complex,
mprit n trei regiuni: urechea extern, care preia sunetele precum un radar; urechea medie, al crei
angrenaj osos seamn cu un aparat ce amplific sunetele care i sunt transmise; i urechea intern, care
convertete vibraiile sonore n impulsuri nervoase i determin poziia capului.
Mesajele care rezult sunt transmise la creier de-a lungul a doi nervi apropiai, cu traiect comun: nervul
vestibular pentru echilibru i nervul cohlear pentru sunete. Urechea extern i cea medie sunt implicate
n special n auz, dar structurile urechii interne ce interpreteaz poziia capului i sunetul sunt separate,
dei ele se gsesc mpreun n acelai organ.
Anatomie
Aparatul acustico-vestibular prezint mai multe segmente i anume:
- un segment periferic alctuit din urechea extern, urechea medie i urechea intern;
- un segment intermediar reprezentat de calea acustic i cea vestibular;
- un segment central reprezentat de centrii auditivi corticali i subcorticali i centrii echilibrului
Auzul
Ceea ce auzim sunt unde sonore produse prin vibraiile moleculelor de aer. Amplitudinea i energia
acestor unde determin intensitatea, care este msurat n decibeli (dB). Numrul vibraiilor sau al
ciclurilor pe secund determin frecvena; cu ct numrul vibraiilor este mai mare, cu att tonalitatea
este mai ascuit. Frecvena sunetului este exprimat n cicli pe secund sau n heri (Hz).
La persoanele tinere, gama de frecvene ce pot fi auzite este aproximativ ntre 20 pn la 20.000 Hz pe
secund, dei sensibilitatea maxim la sunete este cuprins, n medie, ntre 500 la 4.000 Hz. Pe msur
ce mbtrnim sau dac suntem expui la sunete cu intensitate excesiv pentru o perioad de timp,
sensibilitatea pentru frecvenele nalte scade. Pentru a msura gradul pierderii auzului, nivelul normal al
auzului este definit printr-un standard internaional. Acuitatea reprezint diferena n decibeli ntre cel
mai slab sunet perceput i sunetul standard generat de un aparat special denumit audiometru.
Urechea funcioneaz ca un captator (urechea extern), amplificator (urechea medie) i transmitor
(urechea intern).
Pavilionul poriunea elastic, este cel care coopteaz sunetele. n centrul acestuia exist un canal osos ce
conduce la timpan. Pereii canalului secret o substan ceroas pentru a preveni uscarea i
descuamarea pielii. Amplificatorul este reprezentat de un angrenaj format din trei osioare. Acestea
sunt ciocnelul, care vine n contact cu timpanul; scria, care este ataat de urechea intern; i
nicovala, un os mic, care face conexiunea ntre cele dou. Acest sistem amplific de 20 de ori micrile
timpanului.
De la urechea medie pleac un canal ngust, denumit tuba Eustachio, care se deschide n spatele
amigdalelor, ceea ce contribuie la egalizarea presiunii aerului de ambele fee ale timpanului.

S-ar putea să vă placă și