Motoare pentrzl automobile $; tractoare

79
78
Volumul 11- Dinamidi. ca/cu/ $; constr/lc/ie
(1.5...2)d prezon pentru blocul din fonta ~i (2,5...3)d prezon pentru blocul
din,metal u~or.
Grosimea peretilor blocului 1110tor se va adopta din conditii de
rigiditate (4,5...5 mm pentru blocurile din fonta ~i 6...8 mm pentru
blocurile din aliaje de aluminiu). in jurul cilindrilor se VOl' proiecta camere
de racire cu sectiuni cat mai mici (4...7 111m)pentru trecerea apei, cu scopul
de a mari viteza de curgere. Aceasta nu trebuie sa depa~easca insa 3,5 mis,
deoarece exista pericolul antrenarii depunerilor, care pot astupa canale Ie.
Pentru a asigura posibilitatea curatirii perfecte, la turnare camerele de
racire, precum ~i celelalte cavitati, trebuie sa fie deschise spre exterior prin
ferestre de vizitare cat mai mari. Ferestrele se inchid cu capace demontabile
sau nedel11ontabile.
Nervurile prevazute pentru l11arirea rigiditatii blocului se VOl'
racorda cu raze mari la pereti, iar grosimea lor va fi cu 1.:.2 111mmai mare
decat a peretilor exteriori.
Blocul motor, pentru a rezista solicitarilor mecanice, are un cadru
rigid, cu nervuri deseatat la interior (jig. 4.8), cat ~i la exterior (fig. 4.9).
Construqia blocului motor incepe de la seqiunea axiala a primului
cilindru ~i sedezvolta in directie longitudinala. Daca parametrii constructivi
(diametrul cilindrului, cursa pistonului, lungimea bielei) s-au stabilit la
calculul termic, apoi cu rezultatele din calculul dinamic se poate determina
distanta de la axa arborelui cotit la suprafata de a~ezarea chiulasei. Pentru
stabilirea spatiului necesar mecanismului biela-manivela, se traseaza
traiectoria descrisa de punctele exterioare ale bielei in mi~carea sa (fig.
4.10). dupa care se poatestabili forma carterului ~i pozitia celorlalte organe.
\
Fig. 4.9. Nerv/lr; exterioare ale bloc/llui
Fig. 4.10. Stabilirea
grajicii a spa/iului necesar
mi$ciirii bielei $i manivelei
Cunoscand posibilitatea de amplasare a ~uruburilor chiulasei,
precum ~i caracterul solicitarilor, se deseneazaplaca superioara, bosajele
~uruburilor chiulasei ~i peretii de legatura intre placa superioara, respectiv
bosajele ~uruburilor chiulasei ~i corpul lagarelor arborelui cotit. Pe cat e
posibil, gaurile pentru prezoanelechiulasei ~i ~uruburile capacelor lagarelor
paliere VOl' avea axele colineare, in conditiile in care ultimele VOl' fi cat mai
aproape de alezajul cuzinetilor palieri. Diametrul prezoanelor pentru
chiulasa variaza intre 8...12 mm, iar adancimea de in~urubare este
~.~
Fig. 4.11. Fixarea c/lzine!;/or ill capac prin pinteni
Motoare pentrzl automobile ~i tractoare
79
78
Volumulll- Dinamic.:ii. calclIl ~'iconstr/lc{ie
(U...2)d prezon pentru blocul din fonta ~i (2,5...3)d prezon pentru blocul
din,metal u~or.
Grosimea peretilor blocului motor se va adopm din conditii de
rigidita!e (4,5...5 mm pentru blocurile din fonta ~i 6...8 mm pentru
blocurile din aliaje de aluminiu). In jurul cilindrilor se VOl'proiecta camere
de racire cu sectiuni cat mai mici (4...7 mm) pentru trecerea apei. cu scopul
de a mari viteza de curgere. Aceasta nu trebuie sa depa~eascainsa 3,5 mis,
deoarece exista pericolul antrenarii depunerilor, care pot astupa canaleIe.
Pentru a asigura posibilitatea curatirii perfecte, la turnare camerele de
racire, precum ~i celelalte cavitati, trebuie sa fie deschisespre exterior prin
ferestre de vizitare cat mai mari. Ferestrelese inchid cu capacedemontabile
saunedemontabile.
Nervurile prevazute pentru marirea rigiditatii blocului se VOl'
racorda cu raze mari la pereti, iar grosimea lor va fi cu 1.:.2 mm mai mare
dedit a peretilor exteriori.
Blocul motor, pentru a rezista solicitarilor mecanice, are un cadi'll
rigid, cu nervuri deseatat la interior (fig. 4.8), cat ~i la exterior (fig. 4.9).
Constructia blocului motor incepe de la sectiuneaaxiala a primului
cilindru ~i sedezvolta in directie longitudinala. Daca parametrii constructivi
(diametrul cilindrului, cursa pistonului, lungimea bielei) s-au stabilit la
calculul termie, apoi cu rezultatele din calculul dinamic se poate detennina
distanta de la axa arborelui cotit la suprafata de a~ezarea chiulasei. Pentru
stabilirea spatiului necesar mecanismului biela-manivela, se traseaza
traiectoria descrisa de punctele exterioare ale bielei in mi~carea sa (fig.
4.10), dupa care sepoate stabili forma carterului ~i pozitia celorlalte organe.
\
Fig. 4.9. Nerv/lri exterioare ale bloc/llui
Fig. 4./0. Stabilirea
grajica a spa/iului necesar
mi~carii bielei $i manivelei
Cunoscand posibilitatea de amplasare a ~uruburilor chiulasei,
precum ~i caracterul solicitarilor, se deseneazaplaca superioara, bosajele
~uruburilor chiulasei ~i peretii de legatura intre placa superioara, respectiv
bosajele ~uruburilor chiulasei ~i corpul lagarelor arborelui cotit. Pe cat e
posibil, gaurile pentru prezoanelechiulasei ~i ~uruburile capacelor lagarelor
paliere VOl' avea axele colineare, in conditiile in care ultimele VOl'fi cat mai
aproape de alezajul cuzinetilor palieri. Diametrul prezoanelor pentru
chiulasa variaza intre 8...12 mm, iar adancimea de in~urubare este
~.Ct)
Fig. 4.11. Fixarea c/lzine!ilor in clpac prin pinteni