Sunteți pe pagina 1din 108

106

Procesele functionale ,ale motoarelor

cu ardare

interna

port ante de combustibil

si formarea

rapida

a amestecului

În aceastll perioada.

Intensitatea

Reducerea

de vedere

aer,

cu fum,

ridicata

a

dar

exagerata

al

arderii

asigura

cresterea economicitatii c (arderea

de Trestere

a

presiunii;

este fa.vor~bila

asigur~rea

excesului

se

ÂpjÂcp

si a raportului de crestere 'a presiunii 7t; funCtionarea motorului este 15rutala.

din

\]nei "bunf

de

formari

tul

apropie de izocora),

si marirea

vitezei

a ÎI)tÎrzerii

linistite,

În

la autoaprindere

Însa

face

general

punc-

functionarii

dificila

.aamestecului,

rezultînd

fie marirea

arderea

necesar

fie prelungirea

si,

În

orice

posJ;arderii si, eventual,

caz, reducerea

incompleta cu evacuarea

randamentUlui.

3.4.3.3.

Controlul formarii amestecului. Constructia camerei de ai'dere '" .

a. Posibilitatile

qOl1trolului formarii

amesiecului

Formarea

amestecului

la

MAC

este controlata

de

distributia

combustibilului,

realizata

prin

injeqie,

si de miscarea

aerului

din

camera

de ardere.

 

Pot

fi imaginate

doua

situatii

extreme,

care

ar

conduce

la utilizarea

id~ala

a aerului

din

câmera

de ardere.

 

.

.

. In primul caz se obtine prininjeCtie o,pulverizare exceptionalde fina si

uniforma, si o r

epartiz~reegala

. combustibil

uniforma

~ picat.urilor În camera de ardere, astfel Încît

În "exces. Aceasta

în camera

de ardere

ar

fi

în

sÎ1Juatie nu este principiaJ

PQsibila, datorita neomogenitatii jetului de combustibil, atît"" sUb aspectul dimensiunilor particulelor cît si al distributiei acestora În jet.

reali-

sa nu existe zone cu

O distributie

a combustibilului

tate

chiar

defavorabJi~,

întrucît

ar conduce

la aparitia

unor

volume

mari

de

amestec

cvasiomogen

~ngajat

în

reaCtii chimice

premergatoare

la sfîrsitUl

Îri-

tÎrzierii la autoaprindere :~. Arderea rapida ar avea loc cu 'mare intensitate, rezultînd o functionare' brutala inadmisibila a motorului.

Într-o anumita

tn

al doilea

caz, coinb~stibil~l

este concentrat

prininjectie

zona a camere,i, parcursa

treptat în cursul arderii de curentul de aer cu care se amesteca. Arderea com- pleta a combustibilului, cu o intensitate redusa a arderii tapide si, o durata redus~ a postiu<,lerii, ar. n~cesit?- În acest caz miscarea aerului cu directii si viteze perfect controlate. Mentinerea" combustiblului cu concentratielocala mare ridica de asemelt1ea problema evitarii formarii intense de funingine În timpul arderii

de

un

curent

de

aer.

Combustibilul

este

preluat

'Conditiil~

reaie ale formarii

amestecului

se apropie

Îrî:tr-o' m.asura mai mare

sau mai 111icade. aceste situatii

mica

combustibilului prin injectie. Motoarele cu formare peliculara' a arriestecului

extreme.

Motoarele

cu o miscare' de intensitate

a

a

aerului În camera de ardere necesita o distributie mai unifonria

se apropie mai mult de,<tIdoiJea caz' extrem considerat.

.

,~ Reactiile

chimice

premergatoare

autoaprinderii

5-'ar dezvolta

de ,\Semenea În conditii

.

defavorabile,astfel ca si Îndrzierea la autoaprindercar fi mai mare.

.

mai

i

Arderea

Uniformizare a

distributiei

combustibilului

În

camera

de

ardere

poate

107

fi

Îmbunatatita prin marirea numarului de jeturi (marirea numarului de orificii

ale pulverizatorului), corespondenta ."cît mai apropiata a formei camerei de
I

" f

ardere cu forma jeturilor si prin marirea finetii de pulverizare si a omogenitatii pulverizarii (presiunea la Începutul injeqiei 150-1 500 kgf/cm~). Formarea unei miscari dirijate a aerului În camera de ardere poate fi obti-

nuta În trei perioade diferite ale ciclului: 1) În perioada admisiunii sau a

constructive adecvate ale camerei de ardere.

.

baleiajului; 2) În perioada compresiunii; 3) În perioada arderii. în pri'mul

1 caz este necesara o constructÎe speciala a galeriei si a' supapei' de admisiune, sau a luminilor de baleiaj. în celelalte cazuri sînt necesare În general forme

".

.t

Formarea

În bune

conditii

a amestecului

presupune;

prin

urmare,

realizarea

l1nei sorespondente

oPtime

Între

caracteristicile

injectiei,

constructia

camerei

I

de ardere si a ,siStemului de admisiune sau baleiaj. Influenta constructiei came-

mai Însemnata, daca

creeaza si posibilitatea de control a duratei Întîrzierii la autoaprindere."

rei de ardere asupra desfasurarii arderii este cu atît

b.

Gonstructia

cqmerei

de

ardere

Dupa

forma

cbnstructiva.

camerele de arde re ale MACpot

fi clasific~te În

doua categorii: a) camere de ardere neÎmpartite; b) camere ÎmpaÎ-tite, .de tipul

etieamera

separata

de "vîrtej,

de

preardere,de

rezerva 'de' aer sâude un

tip mixt.

 

"

.

.'.

.

.

'

',.

.

, Cameradeurde'1e neîmpartita (cu injectie directa). Camera de arder~ neîm- "partita reprezinta compartimentul unic,: cuprins între capul pistonului si chiuhsa; În care se face si injeetia combustibilului, ceea ce justifica si denu"-

mirea

de

cCt1?ieracu'injectie

directa.

'"".

'

,

Camera

:de' ardere

neîmpartita

este

caracterizata

prin

importanta

iepartic.

zaiii

uniforme

a 'combustibilului,

pentru

asigurarea

unei mai 'bune

utilizari

a

aerului

În

cursul

arderii.

în

acest

scop,

camerele

neÎmpartite'

au" o

forma

compacta;, care: .urmaresfe

eventual

conturul

jettirilor; de' combustibil (camere

muIate dupa forma jemrilor); de'âseinehea sc,formeaza m'ai multejeturi (pulverizatorul 'are' mai multe orificii), iar pulverizarea combustibilului

este .' fina.,

',.

-

".

'

"

,

~"

.

.

. Formarea' amestcclJluieste favorizata prin 'miscarea. (tI caracter

.

nedirijat a

a.er\llJ].i,.inclusa. spre sfîrsitul cursei de compresiune apistonului. în ,acest scop,

J:

~sg~ne~~~.arca prin

o

profiIarea

capului

mult

zona În'care

pistonul

se apropie

pistonului

sau a chiulasei sa se formeze

de chiulasa

la sfîrsitul

ctmei

de com-

presiune,

asigurînd

expuI zarea

aerului

spre

c~mera

de

adere

(fig.

3.87).

La' .1j1o1:qaielerapide; tin1pul disponibi.1 pentru ardere este redus. Pentru

,

.

acc~lerareâ procesului formarii amestecului se realizeaza si o miscare dirijata

a

() miscare de rotatie a aerului În jurul axei ci1indrului spre sfîrsitul cursei de

compresiune, cînd' se face si injeCtia combustibilului, ,prin asigurarea intrarii aerului tangential)a cilindru ~n timpul admisiunii sau _al baleia iului.

Lt: motoar~le ~ripatru timpi, se prevede în acest scop o supapa de admisiune cu 'ecran, sau 'se" l'ealizeaza o galerie de admÎsiune de forma speciala. Supapa

aerului.

indusa În cursul admisiunii

sau al baleiajului';

In

general,~ se obtine

~

108

Procesele functionale

ale

motoarelor

cu ardere

 

interna

/,?jedorul

 

Fig.

3.87.

Schema

camerei

de

ardere

a

motO-

 

rului

12 LDA

28.

de admisiune

ferinta talerului (120-180°),

cilindru.

tangential

cu eCran (fig.

orientarea

cilindru

(fig.

3.88,

care

3.88,

b).

a) are

un ecran

pe

o portiune

curentului

din

de

circum-

aer

În

dirijeaza

întrucît

intrarea

Prin

la

adecvata a ecranului se asigura deplasarea aerului

curentul de aer are si o viteza

axiala, care corespunde deplasarii pistonului, va rezulta o miscare elicoidala

În cilindru. în cursa de compresiune a pistonului, miscarea elicoidala- a aerului

se efectueaza

miscare de rotatie În apropierea P.M.!. Injeqia Se face În acest curent circular care deviaza jeturil~, uniformizÎnd repartitia combustibilului În camera, si

poate asigura apoi transportul oxig-enului În zonele de ardere. Experientele au aratat ca conditiile optime de formare a amestecului, la care puterea si economicitatea motorului sînt maxime, se obtin la un anumit raport Între

viteza de rotatie a curentului si turatia motorului.

cu

scaderea

pasului

elicei,

pîna

la

transformarea

acesteia În

La motorul D 103, camera

are aerului tangential la

de ardere

forma

 

de

cilindru

cupa

dispusa

se

În

piston

(fig.

realizeaza

printr-o

3.89,

a),

iar

intrarea

constructie speciala a

galeriei de admisiune (fig. 3.89, b).

 

La mqtoarele

În doi

timpi,

aceeasi miscare

a aerului

se poate

asigura

prin

dispunerea

Înclinata

a

ferestrelor

de

baleiaj

(fig.

3.90).

Procedeele enumerate de control al formarii amestecului, folosite la motoa-

rele cu injeCtie flirecta, permit

limitarea

duratei

postarderii

la o valoare

accep-

tabila, asigurÎndu-se totodata

arderea

completa

a combustibil ului,

la~un

exces

de aer

relativ

ridicat

(IXmin'mnu

coboara

În

general

sub 1,45).

O

fraCtiun~

importanta

a aerului prezent

nu

este

astfel

utilizata

În

cursul

arderii,

ceea

ce evidentiaza

imperfeCtiunile

formarii

amestecului.

 

Procesul

arderii

În

motoarele

rapide

cu

injeCtie

directa

este

caracterizat

printr-o Întîrziere mare la autoaprindere În raport cu durata injectiei, care se termina În unele cazuri chiar Înaintea autoaprinderii. Arderea unei frac- tiuni importante de combustibil În perioada arderii rapide conduce la viteze

ridicatede

crestere

a

presiunii

(Âp/Ârp

=4

.

.

. 8

kgfjcm2.oRAC),

la

un

grad

important de crestere a presiunii (7t = 1,7

Înalte (65-85 kgf/cm2), care aCtioneaza direct asupra pistonului. Organele motorului sînt) supuse unor solicitari mecanice ridicate, rezultînd marirea

2,5), si deci la presiunimaxime

Fig.

3.88:

admisiune

Supapa

de

cu

ecran.

Fig. 3.89. Schemele camerei

de

si

admisiune

ardere

galeriei

de

ale

D 103.

motorului

Fig.

3.90.

Dispozitia

luminilor

intr-o

seqiune

transversala

a

de

a

a

evacuare

Injedor

cilindru lui.

b

Sec/"unea A-B

~.

lJlrediu

aerului

luintrare

ConllJrtl/

.{

c/linr/rtJ/lJi

Galeria de

admls/une

110

Procesele

functionale -'

ale

motoarelor

cu "" -~ ardere

interna

greutatii lor si accelerarea uzurii. Valoarea ridicata a excesului de aer contri- buie de asemenea la marirea greutatîi motorului.

Mod~l de A;sfa~ur~r~ av arderii .' în

I?o~6arelev cu injectie directa

asigura

t?todata o efIc~e~ta ~IdIcata a procesulUI, Ilustrata d~ co~surn,.uL~pecific efec-

gfjCP. h), mfenorm,- general celor-

lalte MAC. Arderea rapida, apropiata de conditiile teoreiice ale izocorei a

unei cantitati

precum

sufici~nt

tIV de combustIbIl scazut (ce= 160

180

mari

de combustibil,

si durata

totala

a arderii

la

un randament termic ridicat (paragr, 3.1.1.). De asemenea, consu~ul relativ redus de energie pentru formarea curentilor din camera de ardere, precum si

pierderile mici de caldura

racita efectiv, redusa) reprezinta cauze suplimentare ale economicitatii ridi-

de redus~asociata

cu

valoarea ridicata

prin

peretii

a excesului

camerei

de

de aer folosit

arde re

(cu

o

conduc

suprafata

cate. Din

aceleasi motive,

presiunea

medie

indicata

are

valori

ridicate;

In încheiere

trebuie

aratat

ca formarea

unor

curenti

de aer

în

cursul

admi-

siunii prezinta un dezavantaj de principiu. Datorita pierderilor importante prin frecari în perioada compresiuriii, energia cinetica a curentului de aer în timpul injectiei este redusa în raport cu energia curentului admis în cilindru (poate sa scada cu 700/0).

"

Camera de ardere împartita,

cu camera separata de vîrtej.

Camera

separata

de vîrtej a fost creata din necesitatea de a se obtine o miscal'e dirijata a aerului, de mare intensita.te, în perioada injectiei combustibilului. La motoarele cu camera de vîrtej, camera de ardere este formata din doua compartimente: 1) camera principala, cuprinsa între piston si- chiulasa; 2) ca- mera separata de vîrtej, realizata în general în chiulasa si avînd formegeo- metri ce variate (sferica, cilindrica, sfera aplatisata). Cele doua camere comu- nica prin unul sau mai multe canale cu forma generala de ajutaj si o sectiune totala relativ mare, dispuse tangential la camera de vîrtej (fig. 3.91).

trece

în camera de vîrtej. Procesul se intensifica, prin scaderea volumului de dea- supra pistonului în rapon cu volumul ~camerei separate, la apropierea pisto- nului de P.M.!. Datorita formei camerei de vîrtej si dispozitiei tangentiale

aerului

miscari

a canalelor de legatura,

In

cursa

de compresiune

a pistonului,

o parte

a aerului

din

cilindru

curgerea

determina

formarea

unor

dirijate

de vîrtej

în camera

separata.

Numarul

canalelor

si dispozitia

lor sînt

stabilite

astfel

ca

sa se obtina

antrenarea

aerului

din

camera

într-o

masura

cît mai completa în miscarea de vîrtej. Viteza vîrtej ului creste, atingînd va-

loarea maxima înaintea P.M.!. (cu circa 25 °RACavans

Viteza de-curgere a aerului prin canalele de legatura, care determina energia cinetica a vîrtejurilor, depinde [de viteza de deplasare a pistonului (turatia motorului) si de TQarimea relativa a canalelor de legatura si a volumului

fata

de P.M.!.).

camerei separate.

-'

-

~

La camera- separata

este montat

si pulverizatorul,

în

gefleral

cu un

singur

orificiu (pulverizatorul

cu ac simplu

sau

cu ac

cu

stift),

care realizeaza

un jet

de mare

dispersie

la camerele

de forma

sferica

si

de

dispersie

redusa

la

cele

de

forma

cilindri ca.

Jetul

de

combustibil

este dirijat

în

directia

vîrtejurilor,

care antreneaza picaturile

în camera

de ardere,

asigurînd

totodata

accelerarea

vaporizarii

si amestecarea

vaporilor

formati

cu aerul.

Ardere{l

~ ~

"

Fig. 3.91. Camera de ardere hnpartita, cu camera separata de vîrtej.

'" =~

Intensitatea

ridicata

la

autoaprindere.

general

O

prin

În

a camerei

obtine

este pUtin

joc

În

chiulasa.

~

~

a

formarii

amestecului

reducere

suplimentara

a

determina

Întîrzierii'

ridicarea

locala

a temperaturii.

racita,

fiind

modelata

într-o

pies}

În

111

'"

~

~

~

reducerea

Întîrzierii

la

autoaprinde~e ~ ~e

acesJ scop,

o

parte

separata,

montata

cu

,.

~

.

-

Dupa" autoaprindere, flacara se extinde rapid asupra amesteculuiforma! din.

camera 'separata,care se gaseste În miscare intensa, progresînd, aratat fotoînregistrarile,' de la periferie spre centru. Cresterea

presiunii <si temperaturii în camera separata determina curgere a În camera

dupa Cum au importanta a

principala a

unei ~ parti din continutul~sau, care' cuprinde, alaturi de,gazearse,

combustibil într'::o ~masura Însemnata s~ub forma de funingine. Prin patrun- derea jeturilor de gaze cu combustibil În camera principala se asigura o,yiteza, ridi,cata de formare a amestecului, arderea continuînd cu ma're 'intensitate. Diagramele indicate în cele doua. camere indica invei-sar_earaportului pre-

I siunii, si deci al sensului curgerii între cele qoua camere dupa Începerea arderii

în camera principala

(fig.

3.92). Procesul

arderii

În ambele camere .este carac.:.

Jerizat

prin

viteze

moderate

,pe, cresterea

pres:iunii

(~:c;oo.3,~'5kgf(cm20RACr

112

::;-,

!t:'

~

'" ~

~

50

/fU

30'-

20

70

.

80

"

60

SI preslUlll

CU injeqie

motorului.

Diferenta

Procesele functiona le ale

((\(" Camera de vi'rld

il

,

,J

~Camera

.

principa/ti

motoarelor cu ardereinterna

Fig. 3.92. Diagramele indicate p- <pin camera de vhtej si camera principala.

/rO 20 fMJ. ?f/

!fU 50

80

10O:f'./fA.C.

maxime

(Pmax=50-70

kgf/cm2),

mai

coborîte

decît

la

motorul

directa,

rezultînd

conditii

mai

usoare

de

solicitare

a

organelor

de

presiune

dintre

cele

doua

camere,

observata

pe

diagramele

indicate,

arata

ca

curgerea

gazelor

are

loc

cu

pierderi.

gazodinamice

reduse.

C::onsumul de

energie

pentru

formarea

amestecului

este

totusi

important

În

rapo!'t

cu

motoarele

cu

injeqie

directa.

Acest

aspect,

preoom

si

majorarea

pierderilor de caldura prin pereti (datorita suprafetei camerei de ardere, racire

efectiv, mai mare

ferul

directa. (170-190

Importanta vÎrtejurilor din camera separata În procesul. formarii ameste- cului, prin energia lor cinetica si caracterul dirijat al miscarii, ca si conditiile favorabile de formare a amestecului În camera principala asigura arderea completa a combustibilului cu o utilizare mai. completa a aerului decit la motoarele cu injeqie directa (IXmin scade pîna la valoarea 1,3). Totodata, conditiile privind modul de distribuire a combustibilului prin injectie sînt mai' pUtin severe, injeqia se face printr-un singur orificiu, presiunea necesara de injectie este redusa (la Începutul injectiei 120-170 kgf/cm2). Echipamen-' tul de injeCtie impune astfel conditii de fabricatie mai usoare decît la motoa- rele cu injeqie directa, iar Întretinerea este mai usoara si mai ieftina.

si

a

miscarilor

intense

ale

gazelor

care

intensifica

trans-

Însa

consumul

specific

efectiv

de

combustibil

general

mai

mare

decît

la

motoarele

cu

injeCtie

caldurii)

explica

În

gjCP.h),

Camera

chiulasa,

In cursa

În

de ardere împartita,

repree:inta

cu

o

cu camera separata de preardere (antecamera).

al camerei

de

cilin-

Antecamera

În

camera

un compartiment

aproximativ

orificii

cu

o

a pistonului

separat

cilindrica

sectiune

se produce

prin

de ardere,

3.93).

aerului

plasat

,cu

cu

intensa

forma

prin

sau

Îngusta

para,

de

comunicînd

din

.~.'

se face

principala

camera

mari,

care

(fig.

curgerea

de compresiune

de preardere.

ating

sute

dru

viteze

Scurgerea

de

mls,

orificiile

legatura

rezultînd

() miscare

turbulenta

a aerului În camera

de preardere

si, totodata,

diferente

impQrtante depresi1.111e

Între

cele doua

camere

(pierderi

gazodinamice

mari).

Ardered

1'13

Fig.

cu

3.93.

Camera

de

separata

camera

ardere

~mpartita,

de. preardere.

InjeCtia combustibilului

se face În antecamera

printr-un

pulverizator

cu un

singur orificiu,

montat

coaxial

cu camera

si dirijat

spre peretele

orificiilof de

legatura.

Pulverizatorul

(În

general

de tipul

cu

ac

cu stift)

realizeaza

un jet

compact,

de

mica

dispersie

si mare

penetratie,

cu

o

pulverizare

grosolana)

combustibil ului. în acest mod se urmareste concentrarea majoritatii combusti-,

bilului

în

zona

orificiilor

de

legatura

Înaintea

Începerii

arderii,

 

si

evitarea

depunerii

picaturilor

pe

peretii

laterali.

 

"

~

Autoaprinderea

se

produce

În

zona

centrala

aantecamerei,

 

la

perjferia

jetului,

unde

se gasesc particule

fin

pulverizate.

Arderea

rapida

a unei Jrac-

 

tiuni

din

combustibilul

injectat

conduce

la

cresterea

puternica

a

presiunii

si

a temperaturii.

Diferenta

importanta

de

presiune

care

se creeaza

între

cele

doua

camere

determina

expulzarea

combustibilului,

Împreuna

cu

gazele

arse,

În camera principala,

unde

arde

În

continuare,

pe

masura

formarii

ameste-

eului. Procesul formarii

amestecului

În

camera

principala

se

desfasoara,

Î)1

conditii favorabile, jeturik de gaze care transporta combustibilul asigurînd pulverizarea suplimentara a acestuia, buna repartizare În camera de ardere si amorsarea unei miscari turbulente a aerului. în acest sens prezinta impor- tanta numarul si pozitia orificiilor de legatura În raport cu camera principala,

precum si forma camerei principale.

'

"-,'"

<

Pulverizarea fina a combustibilului si formarea amestecului la acest tip de camera de ardere se realizeaza cu un consum important de energie cinetica

a gazelor: energia cinetica a aerului cedata de piston În timpul compresiunii,

care asigur;a formarea amesrecului În camera de preardere si energia cinetica

a jeturilor de gaze, rezultata din arderea unei fraCtiuni de combustibil În

antecamera. Acest consum de energie cinetica determina reducerea: lucrului

mecanic indicat.

.

.

J

Pentru

o, huna

formare

a amestecului--este necesar un anumit

COnS1.111;1ir1irln:i.

de energie. Totodata, o" îmbunatatire suplimentara ,a 'fotmarii'amesteculjJi poate necesita o crestere exagerata a consumului de energie, care conduce la

8 -

Mele",e

cu

ardere

.s

"

"

""

HA

Procesele

>.'t,

,

~.

-

'"

,.

functlonale' ale motoarelor

~,~

""

cu artlere

=

"

=

Iht;;n6

~

-

scaderea lucrului mecanic, indicat;

Este

important

astfel

c"a, în

camera

de~

preardere"sa:

arda

o

fractiune

optima

de

combustibil.

Pentru

respectarea

acestei conditir

trebuie

c<t în mgmentul Jn

care se

produce

autoaprinderea,

în

pa~tea

trata în apropiereaccanalelq,J;: În, acest mod se asigura expulzarea majoritatii combustibilului în camera "grincipala, dupa începerea arderii. Pentru restul

con-

combustibil ului, injectat

concen-

superioara

a

antecamereir

majoritatea

combustibilului

nu

sa

fie

dupa ~momentul. autoaprinderii,

se mai poate

~

trola

trasportul

'în camera

principala.

Di1J.acelasi motiv,

trebuie

evij:ataddepu-

nereaoombustibilplui

pe peretii

laterali.'

"'-

"

 

Se explica

în acest f~l necesitatea

unei injectii

cu durata~ redusa,

cu un

jet

de

mare

penetratie

si dispersie

redusa,

cu

opulverizare

mai

pUtin

 

fina.

Jn

acest

sens prezinta

o

mare

importanta

si pozitia

orificiilor

de

legatura

În

raport

cu

axainjecJorului.

- ~

 

.In figura

3.94 geprezinta

diagramele

de

variatie

a presiunii'

În

cele doua

camere.

 

,

 

În

cursa

de compresiune,

presiunea

În cilindru

este sensibil superioara

fata

de

antecamera;

curgere a

gazelor

se face

spre 'antecamera.

Dupa

o întîriiere

la

autoaprmdere

relativ

mare

urmeaza

perioada

de~ ardere

rapida

în

ante""

~

camera;

caracterizata

printr-o

viteza, Q~ crestere "a

raporte de

cfCsteye a presiunii ridicate,

În 'aceasta~perioadii ,are

locfcurgerh

(portiunea a-b), caracterizata printr-o cadere'

importanta

Însa "'"direct,pisronului.

presiunii

si

un

care nU"se aplica

camera*'principala

gazelop spre

de presiune între cele doua can;ere.

Arderea

în2;~amer~ -piincipala

decurge)n

general,cu viteze de crestere a pr~siunii mq,oe-

,.,

~'

?(r7JiJ~,o,g~

rafe

grad ~ relativ [.repus de ~crestere a presiunii

(f1Pll1rp ';,"2

1,6J,

.4~ ~gf!cm2)

si

cw un

.(7J= 1,3

"'de Jncarcare

rezultînd

",conditii mai usoare

a~().rgane16r~Ii1otoiului~DeS'(asu-

'

~!J°

.~ rarea cu ,intensitat~ a'ar_deritii1:~amera prin- cipala' inverseaza din n~u rap9rtiil presiuni-

~!

~, i3 iii ~. ,~~

~ ~ t~ ~"'-.\

~ \::!1; '!:>

"'.~

lor dintre cele doua camere (por,tiunea b-c). Trecerea unei fI:aCtiuni de~combustibil în ante- camera în, a,ceasta perioada este defavorabila, întîrziind'", terminarea a;derii.'De asemene';i

apar pierderi gazodinamice

suplimentar;~

. mare a ard~rii, CO!1suJl1Uld~

Durata

relativ

1t00

I

60QLL-

t.

-:'~O,.-3Q-?!d -70

ro

"'.~

~~

!'>,\::!

::.

<.J

~

1:<

'

20 3050,. RA.I:.

Fig. 3.'~4.Piagramele indicate p- (('~n camera' de preardere si camera prin- cipala si variatia 7.vitezeide scurgere.,~

energie pentru Jorpare<1djflmistecylui, (aproxi=

mativ de doua ori mafmar:' deCît la~motoa-

rele cu came~a de vî~1ieJ)~sipie'rderil~ 'impo~-

tante

fata mare racita efectiv" conduc", la con- sumuri specifice efective, de combtÎstibil. de

180-210 g/CP.h, .m,ai mari' ""decît la cele-

de caldura

prin pereti, caie au Oisupra-

lalte tipuri de MAC. '

-

?

-

~

Arderea

~

~

,.

?

115

P~rfectiunea

procesului

arderii

fomi'arii

complete

amestecului

cu

explica. pe

de

de

aer

al1a parte

(rt

posi-

bilitatea

asigurarii

excese reduse

min'ajtinge~

la

1,25). Presiunea de injectie este 'Scazuta (la Începutul injectiei 80-120 kgf/cm2),

constructia injectorului

folosit,

de tipul

cu un

singur

orificiu;

este mult

sim-

plificata.

'

~-

Camfra",de arde re îm12artita, c'ucamera separata de rezerva de aer. ~Camera de;t~1fdere este divizata 'În acest caz În doua spatii: camera~"separata cu re- zerva.de aer si camera principala. Cele doua camere comunica printr-un

canal larg.

-

Arderea Începe" În", camera principala sau chiar În -i.~analul de legatur~. Curgerea aerului' si a gazelor de ardere din camera separata creeaza o miscare intensa a gazelor din camera principala, câre accelereaza formarea amestecului În ultima parte a arderii.

de

Sistemul

Camere de",'ardere mixte.

estt 'astazi

de

ar4ere

putin

folosit.

Modificarile

În

constructi,\e

eliminarii

camere

Împartite,

scopul

aduse tipurilor

principale

unor

dezavantaje

speci-

fice, au condus la Camere de tip mixt. hcestea prezinta

caracterele

c6nstructive

a

doua

tipuri

principale

de

camere:

vîrtej

si

J>reC!rsere, vîrtej

si scinjeetie

directa,

preardere

si injectie

directa.

Formarea

de

(fig.

peliculara

a

este

amestecului

pe

dmpt

de

pr~vede' depunere?" prin injectie

peretel~ camereI de ai'dere.In ace~tv scop,

dm

(procedeul

la

M).

camera

Un

procedeu

recent

sfenca,

form~re .ava.I?estecului,.~rop~s de J. S. Meurer,

<;LmaJo"ntatll con:b.ustlbIlul~I

Jetul

piston

combustIbIl

tangentIal

deardere

~

3.95).

In inJeriorul

camerei de ardere se formeaza,

,aer cu'"viteza

În perioada

injectiei si a arderii,

un" curent' circular-de

ridicata, de rotatie,

generat În cursul admi-

siunii. ~Acest curen't asigura

Întinderea

peliculei

,

lichide

pe, peretele

camerei În perioada

injectiei

si

Îndepartarea

continua

a

vaporilor

formati,

cu

care se amesteca.

'

-

'O fractiune redusa din combustibilul injectat, reprezentînd partea ,fin pulverizata, ramÎne În interiorul camerei, unde se autoaprinde. Arderea rapida are o intensitate redusa, Întrucît se extinde asupra unor fractiuni neînsemnate de combustibil. Restulcoi111buscibilului ardeprogre- siv, pe masura formarii amestecului. Procesul~ formarii amesteculqi decurge În bune conditii si dupa Începerea arderii. GaZele de ardere, fier-

În mod

trul vÎrtejului~ datorita

~ binti, ,se deplaseaza

continuu

spre

cen-

densitatii

lor mai reduse,

'.

\ astJ!el ca la e~tremitatea vÎrrejului, În contact

t

cu

Viteza

viteza

aer.

pelicula

lichida,

apare

mereu. aer

proaspat.

de

d~

vIteza

formarii

amest&ului

este controlata

~ur:ntul,:i

'pnntr-o

de vaporizare

este

si de'. vit:z:

Arderea

caractenzata

Fig. 3.95. Camera de ardere sfe-

rica ~n piston. Procedeul

M.

116

Procesele

functionale

ale

motoarelor

cu

ardere

interna

redusa de crestere a presiunii, care confera motorului o funCtionare extrem de lina. Datorita conditiilor favorabile de formare a amestecului, excesul de aer

necesar este redus

denta fata de calitatea

(a;minim=1,3). Un

alt

avantaj

Însemnat

este marea

.

indepen-

combustibil ului.

Principala

dificultate

introdusa

de

acest procedeu

consta

În asigurarea. tem-

peraturii

optime

a

peretelui

camerei

pentru

vaporizarea

combustibilului

la

toate

regimurile.

Motorul

porneste

greu,

iar

functionarea

la

sarcini

reduse

ridica

problem~

speciale.

 

3.4.3.4. Influentele

si arderii

unor factori asupra

autoaprinderii

Studiul arderii În MAC evidentiaza influenta esentiala a conditiilor formarii amestecului, a duratei întîrzierii la autoaprindere si a legii de injeqie, asupra particularitatilor desfasurarii sale.

pre-

siunea pe si temperatura Te la care decurg procesele pregatitoare ale auto-

Durata

Întîrzierii

la

autoaprindere

este determinata

la

rîndul

sau de

aprinderii

si de natura

combustibilului,

dupa

relatia

(3.16).

 

Influentele

diferitiIor

factori

asupra

arderii

În MAC

pot

fi explicate

astfel

mentionate. în explicarea

acestor influente trebuie sa se ia în consideratie particularitatile desfasurarii arderii, dictate de construCtia camerei de ardere.

prin reducerea lor la

influentele

fundamentale

a. Factori

de stare

Presiunea initiala. Valoarea presiunii initiale influenteaza, prin intermediul presiunii la sfîrsitul compresiunii pe, durata întîrzierii la autoaprindere, dupa relatia (3.16).

Marirea presiunii de admisiune prin supraalimentare reduce Întîrzierea la autoaprindere (fig. 3.96). In acest mod se explica reducerea intensitatii arderii rapide, scaderea vitezei de crestere a presiunii ilP/ilrp si a gradului de crestere a .presiunii 7t, care se constata experimental. Presiunea maxima a ciclului este Însa mai ridicata, datorita cresterii Însemnate a presiunii la sfîrsitul compre-

siu:c.ii. Rezultatele experimentale prezentare În figura 3.97 au fost cu un motor cu injeCtie directa.

obtinute

La

motorul

cu

camera

separata

de

preardere,

influentele

mentionate

se

manifesta

În

mod

pregnanv

asupra

proceselor

din

antecamera;

influentele

asupra

arderii

din

camera

principala

sînt

de mai

mica

importanta.

.

Temperatura initiala;~ariatia temperaturii initiale to a aerului conduce la modificarea temperaturii in ultima parte a cursei de comprimare Te, de care

depinde

Întîrzierea

la

autoaprindere.

 

.

Consider-Înd

relatia

(3.16),

rezulta

ca

reducerea

temperaturii

la

admisiune

determina

cresterea

duratei

întîrzierii

la

autoaprindere.

Rezultatele experi-

cu camera

mentale

prezentate

În figura

3.98, obtinute

cu :un motor

separata

de vîrtej,

confirnîa

aceste. consideratii.

 

.

Arderea

117

"fh

°/fAC

28

t

.

::t~.

1.2I,ft J,6 1,820

22

2,ft

Pa[/;gf/cm'l

Fig. 3.96. Influenta presiunii de admisiune asupra 1ndrzierii la autoaprindere.

~

~

~8

17

'1:;'S

JI>5

~

~5"

*/f

(]

J[

~1,7

~

:ti 1,6

'

l'5

7,lJ

t

~

--

~

L

7,lJ

J

7,6

(t-J

_1

1,8

2,'0 '

2,2

'

2.4'-

Pa [kgfjcm1

Fig.

3.97.

Influenta

presiunii

de

admisiune

asupraparametrilor (d/dcp)max'(Llplt:.cp)si ~

Influenta temperaturii scazute de admisiune se manifesta cu severitate la pornirea motorului rece. Datorita peretilor reci ai cilindrului si a duratei mari a 'procesului de compresiune (turatia de antrenare a motorului la pornire fiind scazuta), pierderile de caldura au valori importante. La o temperatura de admisiune suficient de scazuta'se atinge la finele compresiuniio temperatura insuficienta pentru auto aprinderea În timp util a combustibl1ului; motorul nu

motoarelor

poate porni. Dificultatea

mai mare, cu cît transferul caldurii la pereti În cursul compresiunii este mai

activ decît la motoarele cu injeqie directa, datorita miscarii intense a aerului

sporite a camerei de ardere, i'acite efe~tiv.

Pentru usurarea pornirii se folosesc metode de preÎncalzire a aerului la admi-

pornirii

cu camere Împartite

este cu atît

în

timpul

procesului

si suprafetei

siune, de preîncalzire f cilindru.

a Întregului

motor

sau de încalzire

locala

a aerului

în

Fig. 3.98. Influenta temperaturii initiale

a.supra 1ndrzierii

la

autoaprindere.

~«a

°f?4C

"

9

8

7

6 L---L

!

7U

70

30

fiI

!f0

50

fjO

I

70

I

I

$/1 fp [Der

.'

~

<!!i1

'"

"

.ff:

118

,~

.~

Procesel~ func,ionale

""' 2'

(de motoarelor

~

~

~

cu ardere

""

-

inte~na

~ b. Factori functionaU""

T t!r,at~a. thfluenta turatiei asupra autoaprinderii si ar&rii este complexa,

afectÎng ',unifnumar, mare de factori,;. pulverizarea' combustibil ului

caracteristici ale ietului" intensitatea miscarii .aerului din camera de ,afdere,

regimul' termic al motor)ilul, presiunea din cilindru la sfîrsitul admisiunii:

si'

celel~lte

€resterea: turatiei

ojpulverizare" mai

mareste presiunea

de injectie (v. paragr.

3.4.3.1.)" rezultînd

fina

a' combustibilului,

sporirea penetratiei

si ~ dispersiei

jetului. ~De asemenea se ,mareste energia cin~tica a curenti1or de aer formati

Î~ cur~ul a~misiu?ii

fasoara

unitatea de timp prin cresterea turatiei determina~ si'"ridicar:ea regimuluiter- mic al motorului. Acest aspect, Împreun~:7 cu reaucerea timpului disponibil

p-eutru transferul de caldura la pereti si pentru pierderi de' gaz-wduce la mari-

rea temperaturii la sfîrsitul compresiunii. Presiuhea la "sfîrsitul compresiunii;. Înregistreaza Însa În general o usoara scadere, În urma amplificarii pierderilor'" gazodinamice Ja adhlisiune. Toate aceste influente În ansamblu conduc. la

mics~rarea duratei În timp a Întîrzierii la autoaprindere '};aa,atunci~cînd creste

si al ~ovmpre~iunii.Proce~~ele~fo~rij

sponta.

Efectuarea

unUl numar

~~mes.tec~lpi.

mal~ mare

se ?e;~

de Clclun m

cu mtensltate

turatla.

~

'"

~

'"

~

-

,,"

~

Dur,ata

Întîrzierii

la autoaprindere,

în °RAC,

determinata

"'de r~latia

cunos-

cuta q)a,a,=6n 't'a,a"Îl1registre;<1,zaÎn functie'1,de variatia lui J-a,a,fie o, crestere~ frînata, fie mentinerea ~cvasiconstanta si uneori chiar o reduce~ pÎna~ la o

anu~rrlita limita, În functie de particularitatile mcitorului (fig. 3.99). :Q.ttrata totala"-'a arderii; În °RAC, este influentata În mare masura, de viteza pioce- suluifoflnarii amesteCului. La mo1JOarde cu camere neÎmpart-ite si, C1.1o mis- care organizata a aerului, ;.cresterea - tuiatiei~ determina marirea energiei dnetice ~a~curen-S' ttihli deaer;~{Qrmarea" amestecului se inten-

Y'a<2 ~~: "'"

"HAC

2'2

20

"JS

76 t

~

18,

sifica,9btinÎncÎY-:se

astfel~

o

crestere

(rÎnata

a

dur~tei; ~în '°R.i~C,~aarderii~ se realizeazalnteflsificarea

în

acelasi mod

formaEi~ameste-

culutÎ;'î camerele-separate,-îfi;';tare~ arâerea-.e

':rapida va angaja

o cantÎtat'eErriirita

de _co~;:;

bustibil. Se creeata astfel" o diferenta., supe- rioara ,de ,.presiurie'între~ cele doua cam'ere,

rezultînd viteze sporite -de curgere a g<:l,zelor

- în camera principala, un aport mai mare de

,

-,

"

t

7000

Uu

7§1J1Jn[rol/mm7

Fig.

1,

cate

injectie

2 -

3.99.

tndrzierii

motor

redusa

Influenta

la

turatiei

camera

camera

asupra

cu cmis-

autoaprindere:

3,

directa

4

"""- motor

organizata

de

de

cueinjectie

a: aerului;

cu

a

pre-

directa

6

-

5

-

cuc miscare

motor

motOr

cu

cu

aerului;

ardere;

virtej,

.

energie

cinetica

pentru

-formarea

'arqestefului,

Camerete de ardere, de vÎrtej~se remarca 'prin variatia cea mai redusa a cOl1sumU-hîispecific

de combustibil' cu "'turatia, ceea -ce demon- """

.

!I streaza

v-,"

~0'

supefJoara

v

V"

orgamzarea

x

f ormam

amestecului.

,

Durata

totala

a arderîi

Î11registreaza astfel",

la

variabile; o crestere frÎnata la marireHC1ratiei.

Pentru evitarea deplasarii sfîr,situhii arderii

motoarele

dtre

functioneaza

la

turatii-

-

~

~

.~

~Arderea

.'ii'"

1,19-

În (le~tindere;si

jurul

PiM.!.

revenirea

conditiile

sa se mareasca

ating

la

optime

de

desfasurare

a~ arderii

în

este necesar

avansul 'la injectif;,. în

de- 3600

de

"-

aceste conditii,

nominala.~

motor

cu

MAC

maxima

camera.

de. mic litraj,

Înr~gistrata

de

vîrtej).

moderne,

~ste

-

turatii

rot/min '(turatia

un

de" 4 400

-

row'min, fiind~ realiZata

~"

cu evacuare cu

fum~si tendinta de supraÎncalzire~a-inotorului, datorita prelungirii exagerate a

posdirderii. Efectul favorabil mentionat,

cu cresterea roratiei/Înceteaza dincolo de o anumita limita; energia cineti& se

I?epasirea

upei anumite'~limite atrage Însa arderea

incompleta,

de intensificare

a formarii

amestecului

micsoreaza,

Întrucît

cresterea

vitezei

curentilor

formati

este Însotita

de

redu-

cerea Însemnata

a cantitati~ de substanta (în urma amplificarii

pierderilor

gazo,-

dinamice). De asemenea, functionarea devine",inaHÎnisibil de brutala, cu viteZe mari de, crestere a presiunii. Cresterea avansului-'"la injectie este de asemenea

limitata, deoarece determina sporirea Întîrzierii la autoaprindere, datoritapre"i'-

-

siuniiSi

temperarorii

'scazutela

care

se desfasoara.

decît

=

",Turatja maxima

a MAC

este mult

mai

scazuta

 

a ,11.AS, ceea ce c,on~

stituie un serios dezaval1taj~ -

-

Sarcina, La MA~,

variatla.sarcinii

se -face prin

modificarea

-cantit~ti1~.inje c-

tate

de combustibil, 'schimbîndu-se

În mod corespunzator

durata

injectiei: Can-

t

tita,tea de ~ aeI <hdmisaÎn cilindru

Încît

combustibil injectat si aerul prezent schimba În, functie numai de cantitatea

practic

nu se modifica

(paragr.

3.2.1.), astfel

cantitate

injeqieif

de

se

,,~

încar-

autoaprin"

postarde'rii

arderii.

a

La~

coeficientul

"

de exces de aer OI:(calculat. considerÎn'd Întreaga

-

~

cilindru

la

Începutul

,~

peretilor,

rlducerea

Întîrzierii

in

ae comBustibil" care se injecteaza. ~

temperaturii

"

M~rirea

catufii, din

sarcini,i determina~ridlcarea

cilirldru,ceea

ce- poatt.

si deci

la

explica

dere 't"~~(fig. }.fOO). Crest~reâdurateiiEinjeqiei si apoi-prelungire~

excesllIui de aer prelungesc

Însa 9urata

tptala"a

În urma miqorarii

motoarele cu în jeqiediî':ecta se Înregistreaza o crestere aproape pJ;pportionala

,a duratei arderii la reducerea coeficientului de exces 'Ue aer (marirea esarcinii); randamentul indicat se micsoreaza (fig. 3.101). Motoarele cu camere separate

sînt Însa mai pUtin sensibile la variatia sitatii amestecarii.,

sarcinii, intervenind

si schimbarea inten- ;., i-.

-~

t

'

2,6

2,4\-

t-,.t.2,2

2,f)

~~.

.

~

n~~~

~

40

8tJ

120

780

Seli-cinain mg

combusll/;i/

injec!tlt

Fig.

3.100.

pe ciclu [mg/cic/uJ

Influenta

la

sarcinii

autoaprindere.

asupra

1nârzierii-

"Zi

le

u

MI ~o

'::'

1.7

1.5

20

Fig~

3.101.

Influenta

cientului

de ~ exces~

asupra

randamentului

21,

.:

cr

coefi-

'âe.~er

indicat.

--

120

Li suprasarcina,

Procesele

functionale

ale

motoarelor

cu ardere

interna

la o cantitate

insuficienta

de aer, arderea

devineiricompleta.

Pâsfarderea seîntrerupeîn'ainte de arderea completa a combustibil ului în urma racirii gazelor prin destindere, aparînd astfel fumul la evacuare si o înrautatire

pronuntata a economicitatii.

.

si

mersul în gol, ,datorita pulverizarii imperfecte si a modificarii dezavantajQase a celorlalte caracteristici ale jetului de combustibil, înregistrîndu-se o noua scadere a randamentuIui .termic.

Functionarea

motorului

,se înrautateste

de

ase,menea la

sarcinile

reduse

Avansul

la injectie.

fata

de P.M.!.,

pehtru

Injeqia

combustibil ului

asiguraJeea desfasurarii

a proceselor autoaprinderii si arderii.

trebuie

sa înceapa

cu un

avans

în -conditiile cele mai favorabile

.

La un avans exagerat de mare, procesele prenÎergatoare autoaprinderli sînt

deplasate spre începutul compresiunii, la presiuni si temperaturi mai scazute. Durata întîrzierii la autoaprindere se mareste, viteza de crestere a presiunii si presiunea maxima ating valori ridicate, datorita suprapunerii efectelor de crestere a presiunii în urma compresiunii si a arderii. Puterea si economidtatea

motorului se micsoreaza, în urma sporirii lucrului mecanic consumat pentru compresiune. La un avans redus, procesele premergatoare autoaprinderii: se

deplaseaza în destindere, În conditiile siCaderii presiunii si temperaturii, a.stfel ca de la o anumita limita Întîrzierea la autoaprindere se mareste (fig. 3.102).

reduse',

Viteza de crestere a presiunii si presiune a maxima au Însa valori mai

prin efectul mai pronuntat al destinderii. DecalanEa arderii spre destindere micsoreaza de asemenea puterea si economicitatea.

Exista

un

avans

la injeqie

optim,

la care

puterea

În functie

si economicitatea

de constructia

sînt

maxime.

rului si de regimul de funCtionare, se stabileste prin ÎnceriCari.

Valoarea

avansului

optim,

care difera

moto-

p[kgr/crilj

60

50

40

30

20

Fig. 3.102. Influenta

avansului la injectie asu-

pra diagramei indicate p-tp.

ro

58 'fJ oRAt,

 

Arderea

121

",

 

c. Factori

constructivi

Raportul

de compresiune.

Prin

cresterea raportului

de compresiune

e se miqo-

reaza Întîrzierea

la autoaprindere

't"aa,În urma

ridicarii

presiunii

pc

si

a

tem-

peraturii

(fig. 3.103, a). Ca urmare,

mod corespunzator

Te

la

care

se

viteza

desfasoara

prooesele

premergatoâre

rapide,

autoaprinderii

În

de crestere

scade intensitate a arderii

de crestere a presiunii

micsorÎndu-se

!J.P/!J.cpsi gradul

b). Presiunea maxima

11 mai ridicata, iÎn urma crest-erii puternice a presiunii la sfîrsitulcompresiunii pc. Prin marirea lui e se Îmbunatateste randamentul termic (v. paragr. 3.1.1.1;).

a presiunii 1C(fig. 3.103,

nirii, asigurarii

a ciclului pmax are Însa o valoare

e:(12-22),

a motorului

por-

si a unei economicitati

În scopul usurarii

La MAC se folosesc valori

unei' functionari

ridicate

ale lui

mai linistite

mecanice

. Caracteristicile injectiei. Finetea pulverizarii, penetratia si dispersia jetului au

o mare influenta asupra conditiilor formarii amestecului, de care depinde Întîr- zierea laautoaprindere si desfasurarea În continuare a arderii. Astfel, cresterea I finetii de pulveriza re prin marirea presiunii de injectie conduce, pîna la o anu- mita limita, la micsorarea Întîrzierii la autoaprindere, accelerîndu-se vapori- i zarea combustibilului si amestecarea cu aerul. Desfasurarea arderii este de asemenea influentata de modul de distributie a combustibilului În camera de ardere (pulverizarea combustibilului si caracte- risticile jetului), de care depinde formarea amestecului. Exista astfel o valoare optima a presiunii de injeqie pentru desfasurarea arderii În ansamblu, la care se Înregistreaza puterea si econoITlicitatea maxima. La motoarde cu camera de preardere, presiune a de injeqie trebuie sa asigure În special o mare penetratie. De mare Însemnatate pentru desfasurarea arderii este legea de injeCtie, deter-

.,

,.

ridicate.

Valoarea

lui e: este limitata

numai

de cresterea

solicitarilor

(Pmax)si termiceale motorului.

"

minata

de particularitatile

constructive

ale pompei

de injectie., injectorului

si

conductei

de

legatura.

Legea de

injeCtie .nu

influenteaza

Întîrzierea

la

auto-

aprindere,

dar

pentru

o

durata

determinata

a acesteia poate modifica mult

)

'laa

[si

x 10-J

2,8

~ 2,4

2,0

1,6

;:;--.60

§

~

~

t

:,

50

1::llf(J

30"

20

----- ~Pmax

-'---

-'

----0::::' - Pc

- -"Jl

:J[

l,a

7,1+

7,0

77

73

75

77t

73

74

75

78

77

78

79

l

a

b

1

.

Fig. 3.103. 'Influenta raportului

de ~ompresiune asupra ~rtdrzierii la autoaprindere si

.

a parametrilor

Pmax' Pc' si 7t'.

~O

'"

,f22

~

&

~

~

p

~

P~~cese!e functionaleale

<

~

,,~

'"

=

."

"'"

motoarelor cu ~arclere interna' ~

'"

""

""