1

TITLUL I
Capitolul 1. Notiunea si structura obligatiei civile
Definitia obligatiei: NCC: o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie
creditorului iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata.
Doctrinar-este raportul juridic in care o parte numita C are dreptul de a pretinde celeilalte parti,numita D
,sa execute prestatia sau prestatiile la care este indatorat,sub sanctiunea constrangerii de stat.
Subiectele raportului juridic de obligatii : -parti ; S activ-determinata/determinabila in mom nasterii rap
de obl; S pasiv-intotdeauna determ. S act-Creditor S pas=Debitor
Continutul rap de obligatii : - dr de creanta si indatoririle care apartin subiectelor acestuia. De regula
=dr C de a pretinde si indatorilea jur a D de a executa prestatia datorata.
Poatefi : simplu/bilateral ; subiectiv/obiectiv
Obiectul rap jur de obligatii : - prestatia/conduit concreta la care este indreptatit C si la care este tinut D.
actiunea(prestatia e pozitiva)/inactiune(prestatia e negative).
Positive/negative.
Prestatia de a da- constitui/transmite un dr real in patrimonial C
Prestatia de a fac-orice conduit pozitiva care nu este o prestatie de a da si nici nu intra in continutul sau
structura acesteia : plata chiriei,restituirea unui bun,realizarea unui tablou de un artist.
Prestatia de a nu face : intotdeauna o abtinere a D de a face ceea c ear fi fost indreptatit sa faca in lipsa
angajamentului obligational existent intre el si C. ; ex : autorul unui roman care a incheiat un contract de
publicare cu o anumita editura se indatoreaza sa nu publice acea opera la o alta editura inainte de
implinirea unui termen.
Sanctiunea obligatiilor : Sanctiunea obligatiei consta din perspectiva C,in totalitatea mijloacelor
offensive si defensivepe care le poate exercita,de regula,cu ajutorul fortei de constrangere a statului,pt a
obtine/pastra prestatia care I se datoreaza de catre D si,din perspectiva D,in mijloacele juridice pe care
legea le pune la indemana lui pt a se libera de datorie,prin executarea prestatiei datorate,atunci cand C
refuza ori nu poate sa o primeasca,D avand interes sa stinga raportul obligational prin executare.
A.Mijloace juridice offensive si defensive aflate la dispozitia C:
Punerea in intarziere a D : manifestarea unilaterala de vointa prin care C pretinde D sa execute
prestatia/prestatiile datorate. prin notificare scrisa,comunicata D prin execut jud/prin orice alt
mijloc care asigura dovada comunicarii,acordanu-I un termen de executare.
Consecinte =>se constata refuzul D de a executa pr,astfel incat C are dr sa ceara plata de daune-interese
compensatorii; de la data la care se afla in intar,D datoreaza C daune-interese moratorii;D pus in int va
raspunde de orice pierdere cauzata de un caz fortuit.
2

Actiunea in justitie-actul procesual prin care C il cheama pe D in justitie pt ca prin hotararea ce
se va pronunta sa fie condamnat la executarea prestatiet datorate.
Daunele cominatorii : sume de bani pe care D e obligat prin hot unei inst competente sa le
plateasca C sau pt fiecare zi de intarziere(luna,saptamana)pana la executarea prest datorate. Scop
:il constrang pe D economic la executare;nu au functie de despagubiri=>imediat dupa executarea
prestatiei de catre D,C e obligat sa le restituie.In caz contrat-imbogatire fara justa cauza.
Amenzile cominatorii-sum de bani pe care D e obligat prin hot jud sa le plateasca la bugetul de
stat cu titlu de sanctiune pt fiecare zi intarziere pana la execut prestatiei. mijolc de constrangere
pecuniara a D dar NU sunt supuse restituirii.
Daune-interese moratoria-desp in bani pt repararea prejud cauzat C prin intarzierea executarii
prestatiei de catre D. AU character de raparatie,NU se restituie ,se cumuleaza cu executarea in
natura a prest/cu plata de daune-interese compensatorii.
Executarea silita : procedura complexa,C are titlu exec obtine prestatia cu concursul organelor
competente,in cazul in care D nu o executa de buna voie. prin urmarirea bunurilor D.
Directa: in natura,prin predarea bunurilor de la D la C cu ajutorul exec jud si org statului;
Indirecta : prin echivalent banesc-vanzarea bunurilor D
Toate merg cu act in just si ececut silita

Mijloace defensive(obligatii natural) : - C nu il poate constringe pe D sa-si realizeze creanta;
-Exceptia pe care o poate opune C cererii de restituire a prestatiei executate de D,invocand faptul
ca D a platit o datorie existent.

B.Mijloace juridice la care D poate recurge pt a se libera de datorie:

a)Punerea in int a C : atunci cand C refuza primirea platii; respectivul C repara prej cauzate D in
intarziere.
b)Oferta reala de plata
c)Cpnsemnatiunea

Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor.
1.Obligatii de a da,de a face,de a nu face.
2.Obligatiile de plata a unei sume de bani/de predare a unei cantitati de bunuri generice;obl de
predare a unui bun cert,determinat; obl de prestare de servicii si obl de a nu face.
A.Obl de plata a unei sume de bani/de predare a unei cantitati de alte bunuri generice. de a face. D-
prestatia de individualizarea lor prin numarare,cantarite,etc.Transferul dr de propr in mom predari
bunurilor.
B.Obl de predare a unui bun cert,determinat.-obligatiile care au ca ob prestatia de a pune la dispozitia
C,adica de a-I preda un bun determ,asupra caruia el a dobandit un dr real/personal : obl vanz de a preda
cump bunul cert vanduc,cumparat
3

A si B- pot fi realizte prin executare silita atunci cand D nu executa voluntary prestatia/prestatiile.
C.Obl de prestare de servicii-obl care au ca ob o activitate a D,cu exceptia predarii unui bun/unor bunuri. :
obl transportatorului de a efectua un transport de personae/de bunuri.
-sunt obl intuit personae => nu sunt susceptibile de executare silita in natura. In caz de neexecutare
voluntara,C are dr doar de a pretinde si obtine condamnarea D la daune-interese.
D.Obligatiile de a nu face. au ca obiect o conduit negative a D.El trebuie sa se abtina de la o conduit
pozitiva la care avea dr daca obligatia negativa de a nu face nu ar exista. : Ex: obligatia de a nu construe
un edificiu intr-un anumit loc.
3.Obligatii de rezultati si obligatii de mijloace.Calificarea subcategoriei obl de securitate.
A.Obligatiile de rezultat(determinate)-raporturi juridice de oblig in care D este indatorat,prin conduit sa
pozitiva/negative,sa obtina un anumit rezultat,prcis determinat,in favoarea C sau.
-D GARANTEAZA creditorului ca rezultatul va fi produs.
Ex: Obligatia unui transportator intr-un contract de transport,sa-l transporte pe calator sanatos si
nevatamat.Daca se produce un accident=>la cererea C,se angajeaza raspunderea D. C-face dovada ca
rezultatul la care D se angajase nu s-a produs.El nu trebuie sa probeze cauzele accidentului.Exonerarea de
raspundere numai daca deb face proba,pe terenul cauzalitatii ,ca ranirea calatorului a fost cauzata de
forta majora,fapta victimei sau fapta unui tert.
a)obligatii de rezultat absolute- cand D a ramas indatorat chiar si atunci cand rezultatul promis nu a fost
obtinut din cauza de forta majora.Ex : obligatii de a plati o suma de bani poate fi executata in orice
situatie.
b)obligatii de rezultat relative-cand obligatia inceteaza din cauza de forta majora,raspunderea deb fiind
inlaturata.Ex : obl transportatorului nascuta dintr-un contract de transport de personae.
c)obligatii de rezultat intermediare-obl care raman in sarcina deb numai cazuri de forta
majora,determinate printr-o clauza contractuala sau dispozitie legala;
Obligatiile de prestari de servicii-obl unui meserias de a executa o anumita reparative
In cazul obl de rezultat,neobtinerea rezultatului=> rasp civila obiectiva,fara vinovatie a D fata de C sau
B.Obligatii de mijloace (de diligenta sau prudenta)-raporturi juridice de obligatii in care D este indatorat
sa utilizeze sis a puna in valoaretoate mijloacele necesare si posibile,dand dovada de diligenta si
prudenta,pt a obtine un anumit rezultat in favoarea creditorului/persoanei determinate de acesta.
Debitorul NU GARANTEAZA!!! Daca el a ewcurs la toate mijloacele necesare si posibile si a dat dovada
de prudenta si diligenta facand tot ceea ce este in stare sa faca pt obtinerea rezultatului urmarit,se
considera ca prestatia la care este indatorat a fost executata,indifferent de rezultat.

4

Raspunderea D doar daca C dovedeste ca rezultatul promis nu s-a obtinut deoarece nu s-a folosit de toate
mijloacele necesare si posibile ori ca in loc sa fie diligent a fost neglijent. Ex: obl unui medic de a trata
pacientul pt vindecarea unei maladii
Rasp debitorului pt neexecutarea prestatiei este subiectiva intemeiata pe culpa/vinovatia dovedita de C.
Oblig de a da-de rezultat;
Obl de a face-de rezultat/de mijloace
Obl de a nu face-de rezultat
C.Obligatiile de securitate-o specie a obl de a face,in care o parte are indatorirea legala/contractuala de a
o garanta pe cealalta parte si,uneori,chiar tertele personae impotriva riscurilor care le ameninta securitatea
corporala.
-aparut in dr civil din Franta cand a crescut nr accidentelor de munca datorita dezvoltarii masinismului si
in general revolutiei industrial.
-din contractual de transport de personae se naste in sarcina transportatorului ob dea0i transport ape
calatori intregi si sanatosi la destinatie.Aceasta obl a primit denumirea de obl de securitate. Aceasa a fost
extinsa la toate contractele de transport,hotelarie.In prezent exista: obl angajatorului de a asigura
securitatea si sanatatea salariatilor.
-au o natura contractuala
-cele prevazute de lege sunt obl de rezultat;
-nascute din contracte,altele decat cel de transport sunt obl de mijloace;D poate fi obligat sa raspunda
numai daca victim dovedeste ca accidental s-a produs din cauza vinovatiei sale.Ex: x victim unui accident
care s-a produs intr-un hotel.
Concluzie: Obl contractuale de securitate sunt de rezultat sau de mijloace in functie de faptul daca
participarea victimei se afla sau nu printre circumstantele evenimentului care a avut ca urmare vatamarea
sanatatii si integritaii corporale.
4.Obligatii in natura si obl pecuniare
A.Obligatiile in natura. :-acele raporturi juridice obligationale care au ca obiect orice prestatie
pozitiva/negative cu exceptia prestatiei de a plati o suma de bani. Ex: obl de predare a unui bun cert
B.Obligatiile pecuniare/monetare: -rap juridice obligationale care au intotdeauna ca obiect prestatia de
a plati sau remite o suma de bani creditorului sau reprezentantului sau.Ex : obl de a restitui suma
imprumutata
Deosebiri A si B :
a) B-intotdeauna de rezultat; A- de rezultat/de mijloace.
5

b) B-daca D intarzie sa faca plata,raspunderea sa se angajeaza fara ca C sa faca dovada vinovatiei D
si a intinderii prejudiciului suferit.In caz de forta majora obl D nu inceteaza fortui fiind doar
suspendata exdecutarea ei. A-daca D intarzie in executarea prestatiei datorate,angajarea rasp sale
civile e conditionata de dovada existentei si intinderii prejudiciuluii,iar daca e vorba de obl de
mijloc,C e obligat sa probeze culpa/vinovatia D. Daca D dovedeste ca prestatia datorata nu poate
fie executata din cauza de forta majora,obligatia sa inceteaza pt caz fortuity cu exceptia obl care
au ca obiect bunuri generice.
c) Obl pecuniare cu executare succesiva/afectate de un termen suspensiv pt plata lor sunt influentate
de fluctuatiile monetare grave.Obl in natura sunt insensibile la asemenea fenomene.
C.Datoriile de valoare si specificul obiectului acestora.- raporturi de obligatii care au ca obiect o
valoare exprimata intr-o suma de bani pe care D o datoreaza C,,suma care este supusa
modificarii/recalcularii in acele situatii in care,la momentul platii,nu mai reprezinta acea valoare din
cauza fluctuatiilor monetare.
-elaborata cu scopul ca aceste obligatii sa fie la adapost de consecintele deprecierilor monetare care
intervin pana la plata datoriei
-o obligatie de rezultat
Clasificarea izvoarelor obligatiilor in dreptul civil roman contemporan.
A.Acte juridice civile-acorduri de vointa sau manifestari unilaterale de vointa ale diferitelor personae
facute cu respectarea sau in executarea legii,cu intentia de a produce efecte juridice,care altfel nu s-ar
putea produce. :
a)Contractul-acord de vointe intre doua sau mai multe pers,cu intentia de a da nastere,modifica sau
transforma,stramuta sau stinge raporturi juridice,efecte care altfel nu s-ar putea produce.
b)Actul juridic unilateral-manifestarea de vointa a unei singure personae,cu intentia de a produce
efecte juridice,adica de a da nastere,a modifica ori stinge raporturi juridice civile.
B.Faptele juridice civile stricto sensu-toate acele imprejurari,cu exceptia acordurilor si manifestarilor
unilaterale de vointa,indifferent ca sunt sau nu sunt conduit umane,de savarsirea sau producerea
carora legea leaga nasterea,modificarea sau stingerea de raporturi juridice.
a)Fapte juridice-conduite umane-actiuni/inactiuni ale oamenilor licite si ilicite,care dau
nastere,modifica sau sting rap jur de obl fiindca asa prevede legea.Sunt izvoare de obl in afara vointei
D de a se oblige.
-conduite umane ilicte: -actiuni/inact ale oamenilor savarsite prin incalcarea normelor jur imperative
-conduite umane licite:- fapte ale omului prin care nu se incalca normele imperative ale legii.
b)Alte fapte juridice care nu sunt conduit umane-manifestari ale unor energii exterioare omului,ale
unui lucru sau ale unei finite,alta decat fiinta umana.Ex : fenomene ale naturii,explozia unui cazan.
6

Asemenea imprejurari au ca rezultat cauzarea injusta a unui prejudiciu corporal,material sau
moral;existent prejudiciului,da nastere,potrivit normelor impreativa ale legii unei obligatii de
reparare in sarcina persoanei raspunzatoare,care este un raport de rasp civila.
TITLUL II- CONTRACTUL CIVIL
Contractul acordul de vointe intre doua sau mai multe personae cu intentia de a constitui,modifica sau
stinge un raport juridic.
-acordul de vointe alpartilor. : intalnirea concordanta a doua sau mai multe vointe individuale,cu intentia
partilor de a produce efecte juridice.
Principiul libertatii contractuale-partile sunt libere sa incheie orice contracte sis a determine continutul
acestora,in limitele impuse de lege,de ordinea publica si de bunele moravuri.=>Forta obligatorie a
contractului.
1.Limitele libertatii contractuale.Ordinea publica si bunele moravuri.
Libertatea contractuala este recunoscuta tuturor subiectelor de dr civil,cu respectarea urmatoarelor limite
generale: ordinea publica si bunele moravuri.
A.Ordinea publica.
-totalitatea reglementarilor care alcatuiesc dr public(Constituita,legile adm,penale,etc).
-se schimba in functie de conceptiile politice,sociale si economice ale legiuitorului.
Functia ei de baza este aceea a unei interdictii sociale,menita sa ingradeasca libertatea
contractuala,interdictie aflata impreuna cu bunele moravuri intr-o permanenta reevaluare a unora din
normele care compun ordinea publica.Clasificare:
a) Dupa modul in care normele de ordine publica produc efecte asupra contractului:
Ordinea publica expresa(textuala/legislativa)-normele in cadrul carora se prevede expres
exigenta unei anumite conduit precum si sanctiunea nerespectarii acesteia.
Ordinea publica implicita(virtuala sau judiciara)-normele in cadrul carora se prevede
doar ca nu se poate deroga de la ele prin vointa partilor,fara sa se prevada o sanctiune
expresa.
-Aplicarea sanctiunii-intermediul judec.
b)-Ordinea publica de directive(normele prin interm carora statul intervine la nivelul contractelor) si
ordinea publica de protective(se realizeaza protectia partii mai slabe economic sau juridic)
c)
Ordinea publica politica-normele care ocrotesc interesele funamentale ale societatii.
Statul,familia,individual.
Ordinea publica moderna

7

B.Bunele moravuri totalitatea regulilor de conduit care s-au conturat in constiinta societatii si a caror
respectare s-a impus cu necessitate,printr-o experienta si practiva indelungata.
-continutul ei e variabil in timp si spatiu
-locurile commune ale mentalitatii unei societati la un moment dat,mai ales cu privire la morala sexuala a
acesteia.
-In practica judiciara au fost considerate contrare bunelor moravuri contractile prin care a fost nesocotit
respectful datorat persoanei umane,celei prin care o parte sau ambele parti contractante au urmarit
realizarea unui castig imoral.
2.Clasificarea contractelor civile
A.Contracte sinalagmatice si contracte unilaturale.
1.Contactele sinalagmatice obl nascute din acesta sunt reciproce si interdependente.fiecare parte este
concomitant C cat si D fata de cealalta parte. Ex : Vanzare-cumparare .V se oblige sa transfere dr de pr sis
a predea bunul vandut iar cump se oblige reciproc sa plateasca pretul.
2.Contractele unilaterale contracte in care o parte sau mai multe parti se oblige fata de cealalta,adica
unilateral,fara ca acesta/acestia din urma sa se oblige fata de primele la vreo contraprestatie. O parte e C
iar cealalta D.Ex : donatia,mandatul.
B.Contractele sinalagmatice imprefecte
Contr unilat care pot dupa incheierea lor,in mod ocazional,sa dea nastere la obligatii in sarcina C,obligatii
pe care acesta nu si le-a asumat initial.Ex. contractual de deposit. Daca depozitarul a facut unele cheltuieli
cu conservarea bunului aflat in deposit,deponentul va fi obligat sa-i plateasca valoarea acestora.
-oblig celor 2 pari,desi reciproce,nu sunt si interdependente.
a)face sa se nasca obl numai in sarcina uneia dintre parti;nasterea ulterioara a unei obl in sarcina
celeilalte parti are ca izvor un fap jur,imb fara justa cauza a cred.
b)carac reciproc al prestatiilor e insufficient pt a fi un c sinalag. Trebe sa fie si interdependente
c)Conform NCC toate contr care nu genereaza obl interdependente si reciproce trebuie consid unilaterale.
Li se aplica regimul juridic al contr unilaterale atat in ceea ce priveste proba cat si efectele si executarea
lor.Carac sinal poate fi dat de vointa partilor care,cu ocazia incheierii contr inteleg sa isi assume obl
reciproce si interdep desi contractual,prin natura sa este unilateral.
Importanta clasificarii
a) Dpdv probator: insc sub sem priv-proba unui contr. Contr sinalconditia dublului
exemplar.Inscrisul-redactat in atatea exemplare cate parti exista.
Contr ulnilat-> inscrisul sub sem private e
sufficient intr-un singur exemplar si remis
8

creditorului.Daca prin acel contract D se oblige sa
plateasca o suma de bani sau sa dea bunuri gen,inscrisul
trebe sa contina formula de bun si aprobat scrisa cu
propria sa mana.
b)din perspectiva regulilor special aplicabile efectelor lor.
Caracterul reciproc si interde al obl celor doua parti determina efectele:
-exceptia de neexecutare a contractului-dr oricarei parti de a suspenda executarea prestatiei datorate,atat
timp cat cealalta parte nu executa prestatia la care ea insasi s-a oobligat;
-rezolutiunea contractului-este indreptatita sa o ceara in just o parte contractanta in cazul neexecutarii
culpabile a obl contractuale de catre cealalta parte;
-riscurile neexecutarii contractului datorata fortei majore sau cazului fortuity genereaza diferite
efecte,in primul rand datorita reciprocitatii prestatiilor generand adesea o obligatie de restituire,ceea ce nu
este cazul la contr unilat.
C.Contracte simple,contracte complexe si grupuri de contracte
1.Contractele simple: contr prin intermediul carora se realizeaza o singura operatiune jur.
Vnzarea,schimb,mandate,etc.
2.Contractele complexe : contracte care infatiseaza mai multe operatiuni juridice.Fiecare dintre ele daca
ar fi analizata distinct,ar reprezenta un contract in sine.Ex leasingul
3.Grupurile de contracte: doua sau mai multe contracte strans legate intre ele prin faptul ca sunt
incheiate in vederea realizarii aceluiasi obiectiv final,contracte care isi conserva insa propria
individualitate.
Pot fi incheiate intre personae diferite,dar este necesara o conexitate data de obiectivul final al tuturor
contractelor.
Fiecarui contract I se va aplica regimul juridic in parte.Ex contr de credit.
Incheierea contractului
A.Acord extern de vointe.Consensul extern-presupune exprimarea consimtamantului intr-o maniera
suficienta pt incheierea contractului.
-mecanismul formarii contractului prin intalnirea ofertei si acceptarii si ,inclusa fiind de legiuitor in sfera
cosimtamantului se refera la incheierea contractului prin intalnirea ofertei de a contracta si acceptarii
acesteia,precum si la faza premergatoare realizarii acestui consens extern care este cea a negocierilor
precontractuale.
B.Determinarea fazei precontractuale-Incheierea contractului poate fi spontana sau sa aiba loc
negocieea precontractuala.
9

-poate sa presupuna o progresie/regresie in sensul ca poate sau nu sa duca la incheierea unui contract.
-desfasurata sb semnul libertatii negocierilor prin care partile au dr sa-si aleaga singure partenerii de
negociere,de a intrerupe dezbaterile precontractuale,de a le relua.
-momentul incetarii ei este cel al realizarii acordului de vointe.
C.Obligatii specific fazei precontractuale
a)Obl de buna-credinta : legala,expresa.Patrile nu pot conveni excluderea acestei obligatii.-O obl
imperativa si legala.Imposibil de definit.Manifestarile contrarea bunei cred care trebuie eliminate sau
prohibite in faza precontr sunt: angajarea intr-o negociere fara intentia de a incheia un contr. Patea care
initiaza,continua sau rupe negocierile contrar bunei credinte rasp pt prej cauzat celeilalte parti.
b)Obl de confidentialitate : cand o informative confidentiala este comunicata de catre o parte in cursul
negocierilor,cealalta parte este tinuta sa nu o divulge sis a nu o foloseasca in interes propriu,indifferent
daca se incheie sau nu contractul.Incalcarea acestei obl=>rasp in culpa. obl legala si
dispozitiva=>partile pot deroga de la ea permitand utilizarea inform obtinute in cadrul negocierilor.
c)Obligatia de informare precontractuala- legala si implicita dedusa din obl de buna-cred.Din definitia
dolului,ca viciu de consimt putem deduce ca exista o obl legala de inform contractantului fata de cealalta
parte asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa I le dezvaluie. o obl de rezultat=>cel care o
datoreaza trebuie sa se asigure ca transmiterea inform s-a realizat sic a destinatarul indormatiei a inteles
informatiile furnizate. In cazul neresp poat aparea sanctiunile aplicabile viciilor de consimt sau chiar
sanctiunile contractuale.
d)Obligatii de sorginte contractuala rezultate din conventiile preparatorii.
D.Acorduri precontractuale Este posibil ca faza precontr sa presupuna o serie de acte:
a)contractele preparatorii- contr prin intermediul carora partile convin sa negocieze cu buna-cred
incheierea unui viitor contr si prin care,in fapt,se organizeaza conventional negocierile dintre parti.
b)punctajul/acordul partial : -acord al partilor prin care recapituleaza negocierile purtate intre ele pana la
un anumit moment dat si decid stabilirea unor puncte comnue care nu vor mai trebui sa faca obiectul
negocierilor,fiind considerate elemente contractuale lamurite. Niciuna dintre parti nu poate repune in
discutie unilateral elementele asupra carora s-a convenit prin accord partial.
c)pact de preferinta : -contr preparatoriu prin care o parte se oblige fata de cealalta sa o prefere ca
partener contractual in conditii identice de contractare fata de orice alti potentiali contractanti.
d)promisiunea unilaterala de a contracta: -contract preparatoriu prin care o parte se oblige sa contr daca
cealalta parte va dori.
e)promisiunea bilaterala de a contracta: -contr prepar implica obligatia asumata de ambele parti de a
incheia in viitor un contact.In cazul neresp promis de a incheia contr,partea indreptatita poate sa solicite
daune-interese sau chiar pronuntarea unei hotar care sa tina loc de contract.
10

f)contractual-cadru: - acel cont prin cae partile contr stabilesc principalele reguli care vor guverna
incheierea viitoarelor ocntracte dintre acestea.Contractele incheiate in executarea contr-cadru se numesc
contracte de executie si de aplicatie.
E.Oferta de a contracta :- propunerea pe care o pers o face alte pers sau publicului,in general,de a
incheia un contr in anumite conditii.
-manif unil de vointa prin care emitentul face cunoscuta terilor intentia sa.
Prin scris/verbal/expres/tacit.
Cat timp unei oferte I s-a raspuns printr-o contraoferta sau printr-o pretina acceptare care presupune in
realitate modificarea termenilor ofertei primare si nu poate fi astfel considerate acceptare,nu avea de-a
face cu un contr valabil incheiat.emitentul ofertei de a contracta este cel care propune ultimul element
essential al contractului.
F.Conditiile ofertei manif de vointa of trebuie sa indepl toate cond generale de validitatea ale
consimt (serios,liber exprimat si in cunostina de cauza)
a)completa-adica sa cuprinda elemente necesare pt realizarea accord de vointe.Doua elemente sunt
indispensabile: natura contr si ob contr . nu e oblig sa se faca referiri la clauzele si conditiile contr
prevazute de lege. Ex. Nu e consid oferta de a contr actul prin care se anunta vanzarea fara sa se indice
pretul.
-Oferta trebuie sa fie atat de complete incat,daca se intalneste o acceptare simpla( da),contr sa ia nastere
ca urmare a realizarii acordului de vointe.
b)ferma- sa exprime vointa neindoilnica de a incheia contr prin simpla ei acceptare,adica sa fie
neechivoca. Of care include clauza negociabil ref la pret sau alte elem esentiale nu poate fi consid
valabila.Oferta adresata unor personae nedeterminate(publicului) chiar daca e sufficient de precisa si
complete,nu valoreaza of decat in mod exceptional.Oferta facuta de un comerciant profesionist in cadrul
profesiei sale-chiar si of publicitare sunt of valabile.
c)Of sa fie emisa in forma ceruta de lege pt validitatea contr proiectat : daca legea pretinde forma
autentica ad validitatem,tot asa trebuie sa fie si oferta de a contracta.Ex : van-cump,donatia.
G.Oferta si alte manifestari de vointa
a)propunerea adresata unor pers nedeterminate : Prop de a incheia un contr adresata publicului sau nor
pers nedeterminate nu const oferta.
b)solicitarea de oferte : -are rol de a conda posibilitatile de contractare la un moment dat.Solicitarea de
a formula oferte,adresata uneia sau mai multor personae determinate,nu constituie prin ea insasi oferta de
a contracta.
c)invitatia la negociere.
H.Forta obligatorie a ofertei.Principiul contract al efectelor contractului il constituie celal fortei
obligatorii se traduce in materie de oferta prin iervocabilitatea acesteia.Exigenta ceruta este ca oferta sa
11

presupuna un angajament unilateral explicit sau implicit de mentinere a ofertei intr-un anumit termen.In
lipsa unui asemenea angajament unilateral,oferta trebuie consid revocabila..
a)oferta e facuta unei personae prezente: -ofertantul si destinatarul ofertei se afla fata in fata,in acelasi
loc,fara sa fie acordat un termen pt a o exprima si accepta,il oblige pe ofertant numai daca a fost acceptata
imediat,integral si fara reserve.Oferta trebuie acceptata pe loc.Consecinta acceptarii este realizarea
acordului de vointe,adica incheierea contr.Daca of nu e accep imediat,ofert nu are nicio oblig.
Dimpotriva,atunci cand ofertantul acorda un termen de acceptare,el e obligat sa mentina oferta inauntrul
acelui termen.
b)Oferta e facuta unei personae absente deci care nu se afla in acelasi loc,fata in fata cu ofertantul.of e
trimis prin posta,curier,relex,telefax,e-mail,radio,etc astfel incat realizarea aco de vointe presupune in
mod rezonabil un termen mai lung decat in cazul pers aflate fata in fata.Distingem daca oferta este cu
termen sau fara termen de acceptare
Oferta cu termen-of care include un termen in mod explicit(ex. Of valabila 30 de zile,of valabila
in perioada sarb de iarna ,etc) sau implicit (of val in limita stocului disp,etc).Inauntrul termenului
de acceptare explicit/implicit nu e posibila revocarea of,ceea ce presupune ca declaratia de
revocare a unei of irevocabile nu produce niciun effect.Termenul de acceptare al of curge doar
din mom in care of ajunge la destinatar,in lipsa unei prevederi contrare.
Oferta fara termen adresata unei pers absente: -daca of nu include niciun term de acceptare si e
adresata unei pers determinate care nu este prezenta,atunci ea trebuie mentinuta.Eventuala
revocare a unei of fara termen de acceptare adresata unei pers absente ar trebui sa nu produca
niciun effect juridic,daca este facuta in termenul considerat de legiuitor rezonabil de mentinere a
ofertei.
I.Retractarea si revocarea ofertei de a contracta
Retractarea/retragerea=ofertei de a contracta este o revenire asupra ofertei,survenita ANTERIOR
ajungerii ofertei la destinatar.
Revocarea=ofertei presupune revenirea de catre emitent asupra vointei sale,dar numai ULTERIOR
ajungerii ofertei la destinatar
a)retractarea/retragerea ofertei: -fie ca e cu termen/fara termen ,revocabila/irevocabila,adresata unei pers
prezente/absente,poate avea loc in mod liber si necenzurat oricand pana la momentul ajungerii ofertei la
destinatar sau cel tarziu concomitant cu acest moment.Retr impiedica formarea contr desfiintand
unilateral orice effect al ofertei de a contracta.
b)revocarea ofertei:- actul jur unil de revenire asupra ofertei initiale si care intervine dupa momentul
ajungerii ofertei la destinat.
Daca oferta este irevocabila: -datorita unui termini explicit/implicit de acceptare a of,atunc,dupa
momentul ajungerii of la dest,declaratia de revocare nu mai produce ef jur.
Daca oferta este irevocabila ca urmare a existentei termenului rezonabil.:
-daca of presupune un term rezonabil ea poate fi rev in mod liber pana la mom ajungerii
acceptarii la ofertant.Poate genera raspunderea ofert pt revo of si oblig sa de a repara prej cauzat.
12

-daca oferta presupune un term rezonabil ea nu mai poate fi revocata dupa mom ajungerii
acceptarii la destinatar.
Acceptarea
Consta in manifestarea vointei juridice a unei pers de a incheia un contr in conditiile stabilite in oferta ce
i-a fost adresata in acest scop.Orice manifestare de vointa care presupune altceva decat o acceptare
neconditionata a ofertei,nu are valoarea unei acceptari ci,cel mult a unei contraoferte.
1.Conditiile acceptarii :
a)sa fie pura si simpla,adica sa fie in concordanta cu oferta.Dest trebuie sa accepte integral of,fara reserve
sau a propune modif privitoare la clauzele esentiale ale viitorului contr.In caz contrat,consimt nu
constituie o acceptare,eventual o contraoferta.Accept trebuie sa constituie o simpla confirmare a ofertei
sau,daca nu este o simpla confirmare,eventualele completari cuprinse in aceasta sa nu aduca atingere
fondului ofertei.
b)sa fie neindoielnica-sa ateste in mod neechivoc intentia dest of de a accepta aceasta oferta.
c)sa nu fie tardiva: -accept sa fie facuta in interiorul term de accept,adica in interiorul term in care of se
considera a fi revocabila.
d)sa fie emisa in dorma ceruta de lege pt valabilitatea contractului proiectat.Lipsa formei atrage nulitatea
abs a acceptarii.
2.Momentul incheierii contractului
Contr consensualemom inch contr este mom realizarii acordului de vointe
Contr solemnese incheie in mom indeplinirii formalitatilor prev de lege pt validitatea lor.
Importanta det mom incheierii contr:
a)din mom inch contr opereaza principiul fortei sale oblig si of nu mai poate fi revocata;nici acceptarea nu
mai poate fi rev sau retrasa.
b)capacitatea partilor de a contracta se apreciaza in functie de mom inch contr;
c)mom inch contr e criteriul dupa care se va stabili legea civila aplicabila sau norma conflictuala
aplicabila in dr internat privat inc caz de conflicte de legi in tiimp.
d)mom inc contr constituie mom din care incep sa curga anumite temene legale si conventionale,cum
sunt: term de prescriptive extinctive si term suspensiv.
e)in contr translative avand ca ob bunuril mobile,mom incheierii contr marcheaza transferal dr de
proprietate sau a altor dr reale de instrainare la dobanditor.
f)constituie criteriul de determinare a locului incheierii contractlui.
A.Determinarea mom inch contr intre pers prezente
13

Incluse si contr perfectate prin telefon deoarece partile isi percep direcr si nemijlocit declaratiile de
vointa.Momentul coincide cu cel al declararii acceptarii ofertei,integral si fara reserve.
B.Determinarea momentului incheierii contractului intre personae neprezente
-of se trimite prin posta,curier,telegraf,e-mail,etc sau in cazul in care,in general,intre oferta si acceptare
trece un interval de tim.Momentul manifestarii vointei de acceptare a destinatarului ofertei nu coincide cu
Acela al cunoasterii acceptarii de catre ofertant.
Ipoteze/teorii:
a)sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii. Potrivit caruia contractual se considera incheiat in
momentul cand destinatarul ofertei s-a hotarat sa o accepte chiard aca vointa de acceptare nu a fost
expediata ofertantului.Astfel,momentul incheierii contractului ar depinde numai de vointa acceptantului
ofertei care desi a semnat inscrisul cuprinzandacceptarea,ar putea sa-l trimita mult mai tarziu,ori sa nu-l
trimita deloc,ori sa-l distruga.
b)sistemul expedierii acceptarii-momentul incheierii contractului este considerat Acela in care
destinatarul ofertei a expediat acceptarea prin scrisoare,telegram,etc chiar daca nu a ajuns la
ofertant.Prezinta dezavantaje deoarece pana in momentul cand ajunge la ofertant,acceptarea poate fi
retrasa.Totodata ofertantul nu poate sti faptul ca acel contract s-a incheiat neavand cunostinta de
acceptare.
c)sistemul receptiunii acceptarii: -contractul se considera incheiat in momentul cand acceptarea a ajuns la
ofertant,fiind sufficient ca scrisoarea/telegram sa fie pusa in cutia postala,predate la
poarta,secretariat.Acceptarea se definitiveaza,neputand fi revocata.
d)sistemul informarii sau luarii la cunostinta: pt incheierea cintractului e absolut necesara intalnirea
efectiva si constienta a celor doua vointe individuale.Momentul incheierii contractului este cel in care
ofertantul a luat la cunostinta de continutul acceptarii.
Solutia NCC: Legiuitorul s-a oprit asupra sistemului receptiei acceptarii ca system aplicabil pt
determinarea momentului incheierii contractului.Este essential ca acceptarea sa ajunga la ofertant inainte
de implinirea termenului expres/tacit,inauntrul caruia se poate face schimbul intre oferta si
acceptare.Contractul se incheie in momentul si in locul in care acceptarea ajunge la ofertant chiar daca
acesta nu ia cunostinta de ea din motive care nu-I sunt imputabile.Riscul informarii apartine
ofertantului.Riscul comunicarii apartine acceptantului care trebuie sa utilizeze mijloace cel putin la fel de
rapide ca si cele folosite de ofertant.
C.Momentul incheierii contractului prin acceptarea implicita
Incheierea contractului se poate realiza si printr-o acceptare implicitaa ofertei de a contracta.De ex. De
o acceptare a ofertei prin executarea contractului de catre destinatarul ofertei. Contractul se considera
incheiat in momentul in care dest ofertei savarseste un act sau un fapt concludent,fara a-l instiinta pe
ofertant,daca,in temeiul ofertei,al practicilor stablilite de parti acceptarea se poate face in acest fel.
14

a)Daca legea,uzantele partilor nu prevede nimic in legatura cu mom incheierii contractului prin acceptare
implicuta,contr poate fi incheiat numai prin instiintarea,in orice fel a ofertantului de inch
contractului(ex.livrarea efectiva a marfii).
b)Daca exista o intelegere intre parti,,aceasta se va aplica.De ex daca exista intre parti o conventie care
prevede ca acceptarea ofertelor de catre dest se va face prin executare si ca nu trebuie facuta nicio
comunicare in acest sens ofertantului,mom incheierii contr coincide cu primul act de executare.
3.Locul incheierii contractului
Momentul inch contr-criteriul in functie de care se determina si locul inch sale.
-locul in care s-a realizat acordul de vointe.
In cazul contr incheiate intre personae prezente si aflate fata in fataacolo unde partile se afla.
In cazul contr incheiate intre pers neprezente,avand in vedere sistemul receptiei acceptariilocalitatea
unde ofertantul primeste corespondenta/acceptarea.
In cazul contr sinalagmatice incheiate prin telefonacela din care vorbeste ofertantul;
Contractele solemnelocul in care s-au indeplinit formalitatile prevazute de lege pt validitatea lor.
4.Forta obligatorie a contractului intre parti.
Principiul fortei obligatorii a contractului are rolul primar de a explica si ordona raportul juridic nascut
intre parti ca urmare a incheierii contractului,pt ca apoi sa se poata impune ca realitate obiectiva
tertilor,prin intermediul opoyabilitatii contractului. Consecintele immediate ale fortei obligatorii intre
parti sunt:
a)partile contractante sunt tinute sa execute intocmai,una fata de cealalta,obligatiile la care s-au
indatorat,deoarece contractual valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante.
b)a doua consecinta primara a fortei obligatorii este regula conform careiacontractual se modifica sau
inceteaza numai prin acordul partilor ori din cause autorizate de lege.De aici regula simetriei in
contracte.
c)in sfarsit,obligatiile contractuale trebuie sa fie executate intotdeauna cu buna-credinta.
5.Obligatia partilor de a executa intocmai contractual.Regula conformitatii executarii.
-partile sunt obligate sa execute intocmai toate prestatille la care s-au indatorat prin contract.Neexecutarea
obligatiei de a excuta intocmai contractual presupune o neexecutare.Este necesar sa avem o neexecutare
ilicita sau mai exact,fara justficare.Este vb de toate formele de neexecutare care atrag raspunderea
contractuala si celelalte remedii pt neexecutare. O asemenea neexecutare trebuie distinsa de neexecutarea
licita.Prin neexecutare licita se inteleg situatiile in care D este indreptatit sa nu isi execute obligatiile
asumate prin contract fara sa atraga angajarea raspunderii sale.De ex: acordarea de catre instanta a unui
termen de executare a D.
15

6.Irevocabilitatea contractului pri vointa uneia dintre partile contractante.Regula simetriei in
contracte.
Contractul se modifica sau inceteaza prin acordul partilor ori din cause autorizate de lege.
Regula simetrieiorice contract,fiind rezultatul acordului de vointe al partilor,el poate fi desfacut sau
revocat,in principiu,numai in acelasi fel.Revocarea contractului nu este posibila prin vointa exclusive a
uneia dintre parti contractante,cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
-este valabila si in privinta modificarilor contractului-nicio parte nu poate modifica pe cale unilaterala
continutul contractului.O asemenea modificare se poate realiza numai in material simetrica formarii
contractului,printr-un accord de vointa.
Modificare unilaterala-doar daca exista o clauza care ii permite acest lucru.
-se manifesta si la nivelul formal de exprimare a consimtamantului care trebuie sa fie,in
principiu,identica la revocarea sau modificarea contractului cu cea a formarii acordului de vointe.
A.Revocarea contractului prin consimtamant mutual.
Revocarea-prin vointa comuna.
-este vb de un nou contract-se desface vechiul contract incheiat intre aceleasi parti.
-produce efecte numai pt viitor,opereaza ca o reziliere amiabila.
Contracte cu executare succesiva:-partile devanseaza data implinirii termenului extinctive,procedand la
scurtarea duratei contractului.Neretroactivitatea efectelor rezilierii mutual este simplu de
explicat,deoarece intr-o asemenea situatie deoarece prestatiile executate de cel putin o parte contractanta
sunt ireversibile.
Contracte cu executare instantanee: Ex vanzare-prin revocare partile doresc sa restabileasca situatia
juridical existent inainte de incheierea lor.In cazul contractelor prin care s-a realizat transferal de
proprietate asupra unui bun,revocarea mutualanu are effect retroactive.In realitate,este vb de un nou
contract de instrainare a bunului in sens contrar,de la dobanditor la instrainator.Consecinte:
Toate drepturile consimtie de dobanditorul bunului in intervalul dintre incheierea si rezilierea
mutual a contractului se mentin;ele nu pot fi desfiintate,revocarea avand efecte doar pt viitor.
Partile sunt obligate sa plateasca taxele aferente perfectarii contractului;
Cand contractual supus rezilierii are ca ob instrainarea unui bun imobil,conventia de reziliere va
fi urmata de indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliare.

B.Revocarea unilaterala a contractului-denuntarea unilaterala
-posibila prin acordul partilor ori din cause autorizate de lege;
Regului:
16

a)posibilitatea denuntarii contr are temei juridic in forta obligatorie (daca partile au inserat o clauza care
prevede posibilitatea denuntarii unil a contra)a contractului sau intr-o norma legala.
b)Con cu execut dintr-o data:-daca dr de a denunta contr e recunoscut uneia dintre parti,acesta poate fi
exercitat atat timp cat executarea nu a inceput;
c)Contr cu execut succesiva:- dr de denunt unil daca e prevazut de contract sau admis de lege poate fi
exeritat cu respectarea unui termini rezonabil de preaviz,chiar si dupa inceperea executarii contr,insa
denuntarea nu produce efecte in privinta prestatiilor executate sau care se afla in curs de executare.
d)Exista contracte care au stipulate o contraprestatie in scimbul exercitarii dr de denuntare unilaterala;
e)Prevederile legale de maniera de exercitre a denuntarii unilaterale sunt supletive partile pot modifica
regimul lor juridic.
f)Prohibitia angajamentelor contractuale perpetue-orice contract incheiat pe durata nedeterminata poate fi
denunta unilateral cu conditia respectarii unui termen rezonabil de preaviz;
g)Contractele incheiate pe o durata determinate nu poti fi denuntate unilateral pana la exiprarea acelui
termen.In cazuri de exceptie,prevazute de lege,legatura contractuala poate inceta prin vointa unei parti;
h)Uneori dr la denuntarea unilaterala nu poate fi exercitat in mod discretionar.Exercitarea lui trebuie sa
aiba loc numai in limitele prevazute de lege,cu buna credinta sis a fie intemeiata pe motive justificate.In
caz contrar,se savarseste un abuz de drept.
i)Uneori,facultatea de denuntare unilaterala este recunoscuta in conditii special unei parti din contract
chiar de catre legiuitor,in scopul protejarii sale.Ex.Dr de denuntare in dreptul protectiei consumatorului.
C.Rezilierea fortata a contractelor
Incetarea contr pt viitor poate avea loc si fortat,adica impotriva vointei partilor.
-cazul contr intuitu personae,care se incheie avand ca motiv determinant identitate sau calitatile special
ale celeilalte parti.
7.Executarea cu buna-credinta a contractului-nu se mai regaseste in actuala reglementare insa ea este
cea mai importanta obligatie implicita din care decurg urmatoarele obligatii:
Obligatia de loialitate-indatorirea partilor de a se informa reciproc,pe toata durata executarii
contractului; - impune a fortiori,abtinerea partilor contractante dela orice comportamentt
dolosiv/culpabil in executarea prestatiilor.
Obligatia de cooperare-indatorirea partilor de a facilita executarea contractului pt a se asigura
echilibrul prestatiilor.Fiecare parte are indatorirea de a se comprta in asa fel incat sa nu impuna
celeilalte parti efectuarea unor cheltuieli inutile.

Sanctionarea nerespectarii bunei credinte: -lipsirea de efecte comportamentului contractual cu
rea-credinta;
-angajarea raspunderii contractantului de rea-credinta;
17

-paralizarea unui remediu contractual
-considerarea clauzei ca nescrisa.

8.Impreviziunea in contracte-Contractele cu ex succesiva si cele afectate de un term suspensiv
de executare sun supuse pe durata finite lor,unor imprejurari aleatorii ale caror origini se afla mai
ales in fluctuatiile monetare.Fluctuatiile monetare constau in deprecierea de cumparare a banilor
prin inflatie.
Inflatia se reflecta in cresterea generala si continua a preturilor si tarifelor la toate bunurile si
serviciile,cresterea masei monetare avanc ca rezultat scaderea puterii de cumparare-deprecierea
banilor.
Atunci cand se incheie un contract,mai ales in perioadele de stabilitate monetara relative,partile
contractante se oblige avand in vedere circumstantele sau realitatile economice ale
momentului.Dupa incheierea contractului,pe durata executarii sale pot sa apara evenimente
neprevazute iar intre valoarea prestatiilor partilor pot sa apara grave dezechilibre,susceptibile a fi
cauza de ruina economic apt o parte si de imbogatire pt cealalta.
Impreviziunea-paguba pe care o sufera una dintre partile contractante ca urma a dezechilbrului
grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti,in cursul
executarii contractului determinat de fluctuatiile monetare sau de alte imprejurari.
9.Caracterele impreviziunii :
a)impreviziunea se pune numai in sfera obligatiilor izvorate din contracte cu titlu oneros;
b)-este o problema de ordin economic si financiar;
c)paguba pe care o sufera sau este pe cale sa o sufere partea contractanta rezultata din
dezechilibrul prestatiilor,intervine intotdeauna dupa momentul incheierii contractului.
10.Ipoteza revizuirii conventionale a contractului.Clauze privind impreviziunea.
Partile contractante pot sa intervina si sa reechilibreze contractul prin incheierea unei conventii de
adaptare al acestuia la noile conditii.
Clauzele de indexare: -corelarea unei valori economice cu o alta valoare economica,in vederea
mentinerii in timp a valorii reale a obligatiilor contractuale. Indicii economici: cursul la zi a unei
monede straine,pretul la zi a unor bunuri/servicii de prima necessitate(paine,carne,etc),pretul
metalelor pretioase.
Clauzele de hardship/de revizuire: -obligatia pe care si-o asuma expres partile ca vor revedea si
reajusta prestatiile lor,la anumite perioade de timp stabilite
Deosebiri : cl de indexare-opereaza automat;cele de revizuire-au ca effect doar obligatia partilor
de a reexamine contr.

11.Problema revizuirii contractului si reechilibrarii prestatiilor de catre judecator.

Poate un judecator sa intervina,in cazuri exceptionale,in contract in vederea reechilibrarii
prestatiilor afectate de imprevizibilitate?
Princip. Fortei obligatoriinegativ.
Argumentele in favoarea adoptarii tezelor impreviziunii:
a)Interpretarea vointei prezumate.se presupune ca partile s-au obligat sub conditia subinteleasa ca
situatia economica existent in mom inch contr se va mentine pe durata executaarii lui.Daca
aceasta s-a schimbat radical,si prin urmare,executarea devine prea oneroasa,adica lezionara p tuna
18

din parti,revizuirea contr de catre inst de jud se impune in vederea restabilirii echilibrului
prestatiilor.
b)In VCC se stipula ca toate contr trebuie executate cu buna-cr si in conformitate cu
echitatea.Or,a plati un pret cu mult mai mare/mic decat valoarea reala a bunului este contrar
bunei-cr si echitatii;
c)partea contractanta care solicita executarea unei prestatii care duce la ruina economica a
celeilalte parti ar putea fi cons ca sav-abuz de drept;
d)obligarea debitorului la executarea unei prestatii care a devenit exagerat de oneroasa-efect
imbogatirea fara justa cauza;
e)imprejurarile care determina dezechilibrul pot fi considerate cazuri de forta majora,cu effect
liberator pr debitor.
Legiuitorul roman a reglementat expres impreviziunea ca si exceptie de la principiul fortei
obligatorii a contractului.Cu toate acestea,daca executarea contractului a devenit excesiv de
oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea
D la executarea obligatiei,instant poate sa dispuna adaptarea contr/incetarea acestuia.

12.Conditiile impreviziunii-Conditiile in care poate opera revizuirea judiciara pt
impreviziune;
a)schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea contractului:-evenimentul care genereaza
dezechilibrul prestatiilor sa fi intervenit dupa incheierea contractului;
b)schimbarea imprejurarilor,precum si intinderea acestora nu au fost si nici nu puteau fi avute in
vedere de catre debitor,in mod rezonabi,in momentul incheierii contractului:
c)debitorul sa nu-si fi asumat riscul schimbarii imprejurarilor-Situatii in care impreviziunea nu
functioneaza
Intr-una din situatii,debitorul si-a asumat expre riscul producerii unui eveniment imprevizibil;
Asumarea riscului evenimentului imprevizibil este dedusa pe cale de interpretare a contractului;
d)debitorul sa fi incercat,intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta,negocierea adaptarii
rezonabile si echitabile a contractului.

EFECTELE CONTRACTULUI FATA DE TERTI
1.Relativitatea efectelor contractului fata de terti

Orice contract este un accord intre vointele individuale a doua sau mai multe personae.Aceste
accord poate sa poarte numai asupra unor drepturi si obligatii de care partile pot sa
dispuna.Rezultatul vointei partilor va produce efecte cu privere la ele insele pt ca si-au dat
consimtamantul la acest effect si nu cu privire la terti.==> fata de terti,contr nu va produce,in
principiu,niciun effect obligatoriu,dintr-un contract nu vor putea rezulta obligatii pt alte pers decat
cele implicate in contract in calitate de parti.Legiuitorul a considerat ca extinderea efectelorr
contractului asupra tertilor poate fi admisa daca ea priveste nasterea unor drepturi in favoarea
acestora.
1.Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului.
Domeniul obiectiv al relativitatii=ceea ce este legat de efectele contractului
Domeniul subiectiv al relativitatii=ceea ce este legat de subiectii de drept carora li se aplica
aceasta regula;
19

A.Domeniul obiectiv al relativitatii efectelor contractului.
In virtutea fortei obligatorii a contr,D se oblige sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva.-este aplicarea
primara a principiului forteii obligatorii:in acest sens,efectul obligatoriu se rezuma la categoria
partilor.Contr nu is va produce efecte fata de terti.
Contractul incheiat mai poate genera si alte efecte cum ar fi transferal unui drept real.Aceste
efecte constituie in drept principiul opozabilitatii efectelor contractelor.Astfe,contractual se
impune partilor ca forta obligatorie care da nastere la dr si obl si el se impune tertilor ca realitate
obiectiva care trebuie respectata.
Efectele obligatorii ale contr se pot extinde si asupra tertilor prin intermediul ratificarii.

B.Domeniul subiectiv al relativitatii efectelor contractului.
+determinarea persoanelor implicate in relativitatea efectelor contractului.
a)Parti contractante:
Pers f/j care si-au dat consimt personal si direct/prin reprez la incheierea contr.Sunt numite parti
originare ale contr.
Cele care prin ratificare au devenit parti ;
Persoanele care adera la un contract deja format;
Cele care prin teoria aparentei in drept vor suporta efectele obligatorii ale unui contract la care nu
au fost parte.
b)Tertii propriu-zisi: toate pers care nu au participat direct la incheierea contr si care nu au astfel
calitatea de parti contractante.Dupa incheierea contractului:
Unele parti ale acestuia isi pierd aceasta calitate pt a devein terti;
Unii terti dobandesc insa calitatea de parti(mostenitorul unei parti devine parte in contractual pe
care defunctul l-a consimtit)
Unii terti suporta consecintele incheierii unor contracte,fara a fi parte la acestea(creditorii
chirografari trebuie sa suporte fluctuatiile patrimoniului D)
Unii terti nu au nicio legatura cu contr si nu suporta efectele acestuia.

Categorii de terti:
a)terti deveniti parti(si parti devenite terti)-acele pers care suporta in mod direct efectele oblig ale
unui contr datorita unei circumstante anterioare acestuia sau unei circumstante posterioare.
-succesorii in drepturi ai partilor sau avanzii-cauza(acei terti fata de care totusi se produce f contr
desi nu si-au dat acordul la incheierea lui.
Succesorii in drepturi sunt de 2 feluri:
Succesori universali:care dobandesc intreg patrimonial partii contractante
Succesori cu titlu particular: dobandesc obligatii strans legate de acel bun
b)tertii care suporta anumite efecte ale contr: -creditorii chirografari;Ei suporta consecintele
acestor contracte prin intermediul dr lor de gaj
c)terti absoluti: -cerc extins de personae care nu au nicio legatura cu contractul;
-complet straine de contract si care nu au nicio legatura cu partile contractante.
Contractul produce efecte fata de partile contractante,succesorii in drepturi si obligatii ai
partilor.El produce anumite efecte si asupra creditorilor chirografari.

2.Efectele contractului fata de succesorii partilor si fata de creditorii chirografari
20

A.Fata de succesorii universali/cu titlu universal
Succesorii universali-pers care dob in intregime si nefractionat patrimonial autorului lor,adica
totalitatea dr si obl patrimoniale ale persoanei respective.
Succesorii cu titlu universal- pers care dib o cota-parte/fractiune din patrimonial autorului lor
-sunt continuatorii personalitatii autorului contractului devenind astfel C si D.Acesti terti sunt
deveniti parti.Exceptii:
a)partile pot prevedea ca efectele contractului nu se vor putea produce in beneficiul si sarcina
succesorilor;
b)contractile intuit personae inceteaza,de regula la moartea partii contractante.
B.Fata de succesorii cu titlu particular-pers care dobandesc de la alta persoana unul sau mai multe
drepturi determinate,private in individualitatea lor.
-profita de dr reale si este tinut sa respecte obligatiile sau sarcinile reale nascute din contractile
incheiate de autorul sau in legatura cu bunul sau dreptul ce i-a fost transmis.Conditii
a)sa fie vb de dr si obl strans legate de bunul dobandit;
b)contractile care au dat nastere acelor dr si obl sa aiba o data certa anterioara momentului
incheierii actului intre succesorul cu titlu particular sic el de la care a dobandit bunul;
c)sa fi fost indeplinite formele de publicitate atunci cand asemenea cerinte sunt prevazute de lege.
C)Creditorii chirografari-acele pers care au ca singura garantie comuna si proportional a realizarii
drepturilor lor de creanta intregul patrimoniu al debitorului,ceea ce constituie gajul lor general.

Opozabilitatea contractului fata de terti
1.Notiunea de opozabilitate a contractului in sens larg:
-el produce efecte intre partile contractante si avanzii-cauza ai partilor ,precum si faptul ca
situatia juridica nascuta din contractul respective trebuie respectata de catre toti,inclusive de tertii
propriu-zis;
-este alcatuita din : opozabilitatea contractului fata de parti si avanzii-cauza ai acestora si
opozabilitatea contractului fata de terti;
2.Opozabilitatea contractului fata de tertii propriu-zisi:
-obligatia tuturor de a respecta situatia juridical create printr-un contract;
-situatiile juridice create de ele trebuie sa fie respectate si de catre alte personae decat partile;
-opozabilitatea are pt terti,semnificatia respectarii unei stari de fapt.

Promisiunea faptei altuia/ conventia de parte-fort
1.Notiune.-contract sau o clauza intr-un contract prin care o persoana-D/promitentul se oblige fata
de creditor sa obtina consimtamantul unei terte personae de a incheia un contract sau a ratifica un
contract deja incheiat.
2.Formele conventiei de parte-fort
Promisiunea faptei altuia este principala in cazul in care intre doua personae se incheie un
contract al carui obiect unuic consta in prestatia D de a-l determina pe un tert sa-si dea
consimtamantul la incheierea unui contract cu creditorul;Scopul care uneste cele doua parti este:
obtinerea angajamentului tertului.
Promisiunea pt altul are character accesoriu atunci cand consta intr-o clauza ce se integreaza intr-
un contract si prin care D se oblige,printre altele,sa obtina consimtamantul sau angajamentul unui
tert.Ex : un coproprietar instraineaza cota sa parte din dr de proprietate asupra bunului
21

indiviz,obligand-se totodata,printr-o clauza expresa cuprinsa in contract,sa determine pe ceilalti
coproprietari sa instraineza catre acelasi D si cotele lor parti.
3.Conditii de validitate
-toate conditiile generale de validitate ale unui contract(capacitate,consimtamant,obiect si cauza)
-Forma-chiar daca actul pe care tertul trebuie sa incheie/artifice este unul pt care legea pretine
forma autentica,promisiunea faptei altuia nu trebuie sa implice aceasta forma.
-Conditie speciala: promisiunea faptei altuia trebuie sa fie expresa sau cel putin neindoielnica.
4.Aplicatii practice
a)Contractul de mandat : mandantul nu este tinut de ceea ce mandatarul a facut peste limita
mandatului.
b)Cand un bun apartine in coproprietatea a doua sau mai multe personae,unul dintre coproprietari
isi poate instraina cota-parte din dr de proprietate printr-o clauza expresa,stipulate ina ctul de
instrainare.
5.Efectele conventiei de parte-fort:
-depind de atitudinea tertului al carui consimtamant sau angajament s-a obligat sa-l obtina,dar si
de limitele angajamentului asumat de catre promitent;
In temeiul promisiunii de parte-fort,in sarcina D se naste o obligatie de a face si in acelasi timp de
rezultat.El se oblige sa determine o terta pers sa incheie sau sa artifice un act juridic.Daca actul va
fi incheiat/ratificat se considera ca D si-a indeplini obligatia.
Daca tertul nu executa obligatiile din contractul incheiat cu C promitentului,acesta din urma
raspunde de neexecutare.
Promitentul are posibilitatea de a executa el insusi obligatia asumata de tert sau de a face sa fie
executata aceasta obligatie prin intermediul altei personae.
6.Conventia de parte-fort nu este o exceptie de la relativitatea efectelor contractului.
D promite fapta sa proprie de a determina o terta persoana sa artifice sau sa incheie un act
juridic.Tertul nu este obligat prin vointa promitentului.El devine parte in actul juridic prin vointa
sa si nu prin efectul acordului de vointa al altor persoane.

Stipulatia pt altul
1.Definitie.
Contractul in favoarea unei terte persoane sau stipulatia pt altul este un contract/o clauza intr-un
contract prin care o parte numita promitent se oblige fata de cealalta parte,numita stipulant,sa
execute o prestatie in favoarea unei alte persoane,straina de contract,numita tert beneficiar.
2.Conditii de validitate a stipulatiei pt altul
-conditiile generale de validitate prevazute de lege(capacitate,consimtamant,obiect si cauza si
forma daca este cazul)
-conditii speciale:
a)Tertul beneficiar sa fie o persoana determinate/determinabila;
b)Tertul beneficiar al stipulatiei trebuie sa existe la momentul la care promitentul trebuie sa isi
execute prestatia;
c)Stipulatia sa fie neindoielnica
Nerespectarea conditiilor special are ca efect: stipulatia profita stipulantului,fara a agrava insa
sarcina promitentuluiPrestatia care trebuia executata in favoarea unui tert,va fi executata direct
in favoarea stipulantului.
22

3.Acceptarea stipulatiei de catre tert sau refuzul acesteia.
Consimtamantul tertului beneficiar nu este o conditite de existent a stipulatiei pt altul,dar este o
conditie de efectivitate.Dreptul nascut in favoarea tertului beneficiar este opera exclusive a
acordului de vointe realizat intre stipulant si promitent.Tertul are libertatea de a-l confirma sau de
a-l refuza.
Vointa tertului beneficiar nu are nicio relevanta in nasterea dreptuluiel poate fi o persoana
lipsita de cap de exercitiu.
Momentul la care aceasta acceptare produce efecte este cel al comunicarii ei catre
stipulant/promitent. ajungerea ei la destinatar.

4.Efectele stipulatiei pt altul.
Mecanismul stipulatiei pt altul consta in nasterea,in mod direct si originar,din contractul incheiat
intr stipulant si promitent,a unui drept de sine statator in favoarea tertului beneficiar,fara a fi
necesar consimtamantul acestuia.
A.Efectele stipulatiei pt altul in raporturile dintre stipulant si promitent
a)de la momentul ajungerii acceptarii tertului beneficiar la stipulant/promitent,stipulatia nu mai
poate fi revocata unilateral sau mutual;
b)Sipulatia poate fi revocata in mod liber pana la momentul indicat mai sus de catre promitent si
stipulant in persoana;
c)Stipulatia poate fi revocata unilateral de catre stipulant,cu conditia ca nu cumva promitentul sa
aiba un interes in executarea prestatiei fata de tert;
d)Revocarea are character intuit personaestipulatia nu poate fi revocata decat de el insusi in
persoana si nu de catre mostenitorii sai;
e)Revocarea stipulatiei produce efecte din momentul ajungerii sale la promitent;
B.Efectele stipulatiei pt altul in raporturile dintre promitent si tertul beneficiar
a)Tertul beneficiar nu este in pericol de a suporta concursul creditorilor stipulantului si eventuala
insolvabilitate prezenta sau viitoare a acestuia;
b)Tertul beneficiar decedeaza inainte de a fi confirmat dreptul nascut in favoarea sa,dr respective
facand parte din patrimonial sau se va transmite propriilor mostenitori;
c)Intre tertul benef-promitent se naste un raport obligational;T benef-creditor promitentul-
debitor.T beneficiar poate cere promitentului sa execute prestatia la care s-a obligata prin actiunea
in executare.T beneficiar are dr sa ceara despagubiri de la promitent pt repararea prejudiciului ce
i-a fost cauza prin neexecutarea obligatiei.T beneficiar NU poate cre rezolutinuea contractului in
caz de neexecutare deoarece el nu este parte la contract si acesta nu-I poate profita si deci nu are
niciun interes pt a-l desfiinta.
d)Promitentul are dreptul in unele situatii sa refuse executarea obligatiei in favoarea tertului
beneficiar.
3.Efectele stipulatiei pt altul in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar.
-nu exista
Exceptii: daca intre ei exista raporturi juridice nascute anterior dintr-un act juridic/fapt juridic.Ex.
Daca stipulantul este D al tertului beneficiar,executarea prestatiei de catre promitent are valoarea
unei plati,

Simulatia
23

1.Notiune
-o operatiune juridical realizata prin disimularea vointei reale a partilor,constand in incheierea si
existent simulate,a doua intelegeri sau conventii: una aparenta sau publica prin care se creeaza o
situatie juridical aparenta,contrara realitatii si alta secreta.care da nastere situatiei juridice reale
dintre parti,anihiland sau modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului public.
Actul apparent poate si el sa produca anumite efecte in subsidiary,numai in masura in care partile
au prevazut aceasta in contractul secret.
2.Conditiile simulatiei:
A)Existenta actului secret
-Actul real sau contrainscrisul sa fie incheiat astfel incat existent si cuprinsul sau sa fie
necunoscute tertilor.Actul secret poate sa lipseasca daca este privit ca instrumentum,dar este
indispensabil privit ca negotium.
Chestiunea contemporaneitatii.-Actul secret trebuie sa existe sub forma intelegerii dintre parti la
data incheierii acului public.Pt a fi in prezenta simulatiei,este sufficient ca cele doua acte sa fie
contemporane.Prin caracterul contemporan se intelege coexistenta in timp a actului secret cu cel
public.Sunt contemporane nu numai atunci cand au fost incheiate simultan,ci si in cazul in care a
avut loc incheierea mai intai a actului secret,in sens de negotium,si apoi a actului apparent.Nu
poate fi vb de simulatie atunci cand actul apparent a fost incheiat anterior actului public.Simulatia
poate sa poarte asupra unui act juridic in curs de desfasurare.Ex actul juridic al remiterii de
datorie poate fi disimulat intr-un act public de plata a datoriei;
Conditiile da validitate-substantiale si formale
Conditii de fond : consimtamant,capacitate,obiect si cauza;
Conditii de forma: nu e necaesar ca actul secret sa fie incheiat in vreo forma ceruta de lege
B.Existenta actului public:
Actul public este actul care se incheie astfel incat sa produca o aparenta juridical.Este actul adus
la cunostinta tertilor in intentia de a ascunde acestora adevarata realitate juridical din actul secret.
Actul public trebuie sa fie ostensibil-sa permita tertilor sa afle de cuprinsul acestuia.
C.Existenta acordului simulatoriu
-reprezentare comuna a partilor,anterior incheierii actului public si actului secret,reprezentare
comuna in care partile sa orchestreze intreaga operatiune a simulatiei,adica sa imagineze toate
manoperele prin care se va disimula adevarata relatie dintre ele fata de terti.
Intentia de a simula se obiectivizeaza in acordul simulatoriu al partilor,accord care intervine cel
tarziu in momentul perfectarii actului secret in sens de negotium.
3.Formele simulatiei
Simulatia se poate realiza prin 3 procedee:
a)Fictivitate
b)Deghizare
c)interpunere de persoane

Ea poate fi absoluta-caz in care partile stabilesc ca intre ele sa nu existe in realitate niciun act(este
vb de fictivitate,singurul caz de simulatie absoluta)
Poate fi relativa:-atunci cand sunt simulate doar unul sau mai multe elemente ale contractului
public: natura lui,obiectu,cauza reala,etc
Simulatia relative se subclasifica in:
24

Simulatie obiectiva-atunci cand sunt dissimulate elemente obiective cum sunt natura
contractului,obiectul sau cauza acestuia;
Simulatie subiectiva: -atunci cand este disimulat elemental subiectiv al contractului,adica partile.
4.Efectele simulatiei in raporturile dintre partile contractante
-atunci cand simulatia este valabila,intre partile contractante si succesorii universali si cu titlu universal ai
partilor,produce efecte actul secret.Succesorii universali si cu titlu universal devin si ei terti propriu-
zisi,fata de actul secret,atunci cand,prin simulatie,autorul lor,parte contractanta,a urmarit sa le fraudeze
interesele.In cazul in care o parte refuza sa-si execute obligatiile pe care le-a asumat prin actul
secret,cealalta parte este indreptatita sa ceara sa se constate simulatia si apoi executarea prestatiilor
celeilalte parti sau sa invoce celelalte remenii pt neexecutare.
5.Efectele simulatiei fata de terti
-tertii obisnuiti(fata de care intereseaza in ce masura se poate invoca simulatia sau nu)
-creditorii aprtilor(care au un interes aparte in privinta simulatiei)
Tertii pot invoca inopozabilitatea,fata de ei,a actului secret,numai daca sunt de buna-credinta.Daca tertii
au avut cunostinta despre incheierea si cuprinsul actului secret,sunt de rea-credinta.
Prin exceptie,uneori tertii au un drept de optiune intre invocarea actului public sau a celui secret.Actul
secret poate produce efecte favorabile/defavorabile tertilor.
Creditorii uneia dintre parti-sunt tinuti sa suporte efectele tranzitiilor valorice care se produc in si fata de
patrimonial D lor.In cazulu creditoriilor chirografari,daca actele D sunt vatamatoare fata de ei,creditorii
pot avea dr sa le atace.

6.Efectele simulatiei in raporturile dintre terti
-Aceasta problema se pune cand intre terti exista un conflict,in sensul ca unii au interesul sa invoce actul
apparent,iar altii au interesul sa se prevaleze de actul secret care le este favorabil.Ex Creditorii
instrainatorului au interesul sa invoce actul secret pt a-si conserva gajul general;creditorii dobanditorului
au interes sa invoce actul apparent.In acest conflict vor avea castig de cauza acei creditori de buna-cred
care invoca,in favoarea lor,actul apparent,deoarece ei nu au putut cunoaste existent actului secret.Creanta
C sa aiba o data certa oara fata de actul secret. anteri
Actiunea in simulatie
1.Notiune
-acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa constate existent si continutul actului secret cu
scopul de a inlatura actul apparent sau acele clause ale sale care anihileaza sau mascheaza actul real.
2.Titularii actiunii in simulatie.
25

Actiunea in simulatie poate fi exercitata de orice persoana interesata sa invoce in favoarea actului
secret,daca este valabil sau sa ceara constatarea nulitatii acelui act,cum sunt: o parte
contractanta,succesorii in drepturi ai partilor contractante sau tertii propriu-zisi.
3.Natura juridical a ctiunii in simulatie
Dpdv procedural este o actiune in constatare care poate fi exercitata oricand pe cale principala sau de
exceptieimprescriptibila
4.Proba simulatiei
-se face diferit,dupa cum actul secret este invocate de catre una dintre partile contractante,de catre
succesorii universali si cu titlu universal sau de catre un tert,fie el tert absolut devenit interest sa probeze
simulatia,fie creditor.
a)Intre partile contractante:- proba se face numai potrivit normelor de drept comun privitoare la actele
juridice.Aceleasi reguli se aplica si atunci cand actiunea in simulatie este introdusa de succesorii in
drepturi ai partilor,daca prin actul secret nu le-au fost fraudate interesele.Atunci cand forma ceruta pt
existent actului real este inscrisul sub semnatura private sau inscrisul authentic,acesta nu poate fi dovedit
decat printr-un contra-inscris care ar modifica/combate actul apparent.In cazul in care partile au admis ca
proba sa se faca si in alt mod decat cu inscrisul.
b)Tertii-propriu zisi-se include aici si creditorii partilor;
-se face prin orice mijloc de proba,deoarece,neparticipand la incheierea contractului,nu au avut
posibilitatea sa-si preconstituie un inscris doveditor al simulatiei.Fata de ei actul secret are valoarea unui
fapt juridic.
Raspunderea contractuala si remediile neexecutarii contractului
Raspunderea civila contractuala
1.Notiune. obligatia D de a repara pecuniar prejudicial cauzat C sau prin neexecutarea,executarea
necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat.
a)-este urmarea obligatiei generale de a raspunde pt prejudiciile cauzate unei alte persoane;
b)are drept scop repararea pecuniara a prejudiciilor cauzate prin neexecutarea contractului;
c)este urmarea neexecutarii obligatiilor contractuale.
2.Conditiile raspunderii contractuale in conceptia traditionala
a)fapta ilicita.Neexecutarea obligatiilor contractuale.Premisa raspunderii contractuale o constituie
existent unui contract valabil incheiat.Fapta ilicita savarsita de D contractual consta in incalcarea
dreptului celeilalte parti prin neexecutarea obligatiilor contractuale.In caz de neexecutare
totala,raspunderea contractuala se va angaja ,D fiind obligat sa repare intregul prejudiciu cauzat. In caz de
neexecutare partiala se face distinctive intre doua situatii dupa cum obiectul obligatiei este:
26

Prestatie indivizibilaprin natura/conventia partilor,executarea partial are valoarea unei
neexecutari totale;
Prestatie divizibila-se va aprecia masura in care obligatia este executata,cu diminuarea
corespunzatoare a despagubirilor pe care D va fi obligat sa le plateasca C sau.
Executarea necorespunzatoare=executarea prestatiei cu nerespectarea conditiilor de calitate
stabilite in clauzele contractuale.
Executare cu intarziere=D a executat in natura prestatiile salue sau este gata sa le execute.
b)Prejudiciul=Consecintele daunatoare de natura patrim/nepatr,efecte ale incalcarii de catre D a
dr de creanta apartinand C sau contractual,prin neexecutarea prestatiei/prestatiilor la care s-a
indatorat.
-trebuie sa fie cert-este cert atunci cand existenta sa este singura si poate fi stabilia intinderea
lui;Sunt certe prejudiciile actuale si cele viitoare care este sigur ca se vor produce.
c)Raportul de cauzalitate:
Pt atragerea rasp contractuale este necesara existent raportului de cauzalitate intre neexecutarea
lato sensu a obligatiilor contractuale si prejudicial sufeit de catre C. D nu poate fi obligat la plata
de daune-interese atunci cand neexecutarea lato sensu a prestatiei/prestatiilor se datoreaza fortei
majore/caz fortuity.
d)culpa sau vinovatia debitorului
Raspunderea nu functioneaza in ipoteza unei neexecutari justificate a contractului,tocmai pt ca
aceasta nu este culpabila.
In cazul obligatiilor de rezultat-culpa D se prezuma;-prezumtie relative.
In cazul obligatiilor de mijloace: D nu garanteaza rezultatulnerealizarea rezultatului nu are
efect prezumarea automata a D in culpa. C trebuie sa faca dovada ca D a fost in culpa

.Raspunderea contractuala pt fapta altuia
In principiu,raspunderea contractuala este directa si personala.Cu toate acestea,ne putem imagina situatii
in care prejudicial este cauzat in mod direct celeilalte parti de catre o persoana pe care C si-a substituit-o
in executarea obligatiilor sale contractuale.
Exemplu:incalcarea obligatiei de securitate rezultata dintr-un contract medicalde catre un angajat al
medicului care datoreaza prestatiile medicale,adica de catre un asistent medical.In mod evident,medical
sau stabilimentul medical va raspunde de fapta persoanelor interpose in executarea contractului,adica am
putea spune de faptaprepusilor contractuali ca si cum ar raspunde pt fapta proprie.Daca partile nu
convin altfel,D raspunde pt prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se foloseste pt executarea
obligatiilor contractuale.
Conditii
a)obligatia contractuala a D sa se execute prin altul;
b)tertul interpus in executarea contractului sa fie desemnat voluntar de catre C;
c)absenta de scutire de raspundere a D de catre C sau contractual;
27

d)neexecutarea obligatiilor contractuale ale D principal sa constituie o fapta ilicita si culpabila a tertului
interpus in executare.
Remediille neexecutarii contractului
Termenul suplimentar de executare
1.Notiune
Consta in obligatia C in ipoteza ajungerii obligatiei la scadenta fara a fi executata,sa acorde D un termen
suplimentar in care acesta sa isi execute obligatiile contractuale;
Dpdv practice sensul acestui remediu este punerea in intarziere a D printr-o notificare;
Scopul este Acela de protective a D;
2.Mecanismul termenului suplimentar de executare
Odata neexecutata obligatia contractuala,C este tinut sa il puna in intarziere pe D,adica s ail someze sa isi
execute obligatia contractuala,acordandu-I in acest scop un termen de executare care depaseste scadenta
contractuala.
Prin exceptie,accordarea acestui termen suplimentar de executare nu este necesara daca D este pus in
intarziere de drept.
3.Conditiile termenului suplimentar de executare.
a)forma punerii in intarziere: in mod scris si sa fie comunicata D prin orice mijloc care asigura dovada
comunicarii,adica prin executorul judecatoresc sau in orice alt mod prin care se poate proba comunicarea
notificarii
Poate avea loc direct prin cererea de chemare in judecata
b)trebuie sa include acordarea unui termen rezonabil de executare.
Prin notificare trebuie sa se acorde D un termen de executare,tinand seama de natura obligatiei si de
imprejurari.D poate sa execute obligatia intr-un termen rezonabil,calculate din ziua comunicarii
notificarii;Daca C a formulat direct o cerere de chemare in judecata impotriva D,atunci D are in
continuare dreptul de a executa obligatiile intr-un termen rezonabil,calculate de la data cand cererea i-a
fons condamnata.
In mod exceptional,acordarea unui termen suplimentar nu este necesara in toate ipotezele de punere in
intarziere de drept.
4.Exceptia de la regula acordarii termenului suplimentar-punerea de drept in intarziere
a)Cand exista o stipulatie contractuala care prevede ca simpla implinire a termenului contractual de
executare produce efectul unei puneri de drept in intarziere;
b)cand o prevedere legala expresa indica punerea in drept in intarziere;
28

c)cand obligatia contractuala a D nu putea fi executata in mod util decat intr-un anumit termen;
d)Cand,prin fapta sa,D a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie
de a nu face.
e)cand anterior oricarei notificari,D si-a manifestat in mod neindoielnic fata de C intentia de a nu executa
obligatia;
f)cand nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani,asumata in exercitiul activitatii unei
interprinderi;
g)cand obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale
5.Efectele punerii in intarziere
Punerea in intarziere are un dublu rol: reprezinta un remediu prealabil oricarui alt remediu si totodaa,este
un mijloc indirect de proba a refuzului D de a-si executa obligatiile.
a)efectul principal: suspendarea dreptului C la remedial executarii silite in natura,la cel al
repararii/inlocuirii sau la dreptul de a invoca rezolutiunea;
b)Efectul secundar: D raspunde de la data punerii in intarziere de orice pierdere,chiar cauzata de un caz
fortuit.
c)daca D a facut o oferta de executare C, chiar fara a respecta conditiile punerii in intarziere a C iar acesta
a refuzat sa o primeasca,D nu poate fi considerat pus in intarziere. creditorul nu va fi in acest caz
indreptatit sa invoce celelalte remedii pt neexecutare;
d)punerea in int a unuia dintre codebitorii solidari,va produce efecte si in privinta celorlalti debitori.
Executarea silita in natura
1.Exceptia de neexecutare
Atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile,iar una dintre parti nu executa
sau nu ofera executarea obligatiei,cealalta parte poate,intr-o masura corespunzatoare,sa rfeuze executarea
propriei obligatii,afara de cazul in care prin lege,prin vointa partilor rezulta ca cealalta parte este obligata
sa execute mai intai.
2.Conditiile exceptiei de neexecutare a contractului.
a)referitor la natura obligatiilor neexecutate:obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa isi aiba temeiul in
acelasi contract sinalagmatic. Ex : cumparatoru nu poate refuza sa plateasca pretul pe motiv ca
vanzatorul ii datoreaza o suma de bani;
b)conditiile neexecutarii: trebuie sa existe o neexecutare a obligatiilor,chiar partial;Neexecutarea trebuie
sa fie sufficient de important apt a da dreptul la acest remediu;
29

c)obligatiile reciproce trebuie sa fie ambele exigibile-exceptia de neexecutare poate fi invocate numai
daca obligatiile reciproce sunt ajunse la scadenta/trebuie executate imediat;
d)neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de neexecutare,fapta care l-a impiedicat
pe celalalt sa-si execute obligatia;
e)raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor
doua parti.Exceptiile de la aceasta regula sunt:
Partile au prevazut o ordine a executarii prestatiilor;
Daca din imprejurari rezulta ca obligatiile nu trebuie executate simultan. Ex: la restaurant plata
se face dupa conumatie;
Daca neexecutarea obligatiei uneia dintre parti necesita o perioada de timp,acea parte este tinuta
sa execute contractul prima;
Contractul u stipuleaza niciun termen suspensiv de executare,regula este cea a executarii
immediate a prestatiilor partilor.

3.Functionarea exceptiei de neexecutare
Exceptia de neexecutare a contractului opereaza exclusive in puterea partii care o invoca.Pt invocarea ei
nu este necesara indeplinirea niciunei conditii de forma. Nu e necesara nici macar acordarea termenului
suplimentar de executare,adica punerea in intarziere.
Exceptia de neexecutare poate fi invocate si in fata instantei de judecata,ca mijloc de aparare a paratului.
4.Efectele exceptiei de neexecutare.
Exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca.Partea care o invoca nu poate
fi urmarita silit in justitie pt executarea obligatiei sale.
Partea indreptatita sa refuse executarea prestatiilor sale,nu poate fi obligata sa plateasca daune-interese
moratori pe motiv ca ar fi intarziat executarea prestatiilor ce le datoreaza.
Exceptia de neexecutare poate fi opusa nu numai celeilalte parti,ci tuturor persoanelor ale caror pretentii
se intemeiaza pe acel contract.
5.Calificarea juridical a exceptiei de neexecutare a contractului si scopurile sale
Exceptia de neexecutare poate fi considerata:
a)Mijloc de aparare a partii care o invoca;Avand dreptul de sa refuse executarea prestatiilor sale,D,care in
acelas timp e si Cpoate evita concursul eventual al celorlalti creditori ai contractantului.
b)mijloc de presiune asupra celeilalte parti.In masura in care contractantul are nevoie de prestatia
corelativa a celuilalt,pt a o putea obtine,el va fi silit sa procedeze indata la executarea prestatiei la care e
indatorat.

30

Rezolutiunea
1.Reglementare
-cauza de desfiintare a contractului si o cauza de incetare a contractului pe care o putem include in
ipotezele prevazute de lege;
-este un remediu oferit C in caz de neexecutare
2.Tipuri de rezolutiune:
a)judiciara
arezolutiunea de drept legala(atunci cand legea prevede expres ca neexecutarea obligatiilor la
termen atrage dupa sine rezolutiunea)
rezolutiunea de drept conventionala(care opereaza in conditiile stabilite contractual de parti)
Rezolutiunea totala
Rezolutiunea partial a contractului

b)Rezolutiunea unilaterala extrajudiciara-posibilitatea C,chiar in lipsa unui pact comisoriu expres,de a
invoca rezolutiunea contractului pt neexecutare,fara a apela la foruri judiciare sau la orice autoritate
exterioara propriei vointe,in maniera unilaterala si extrajudiciara.
Creditorul isi asuma o raspundere semnificativa:
Instant poate aprecia ca rezolutiunea a fost invocate abuzivconstatarea actului rezolutiunii este nul sic a
la data declararii rezolutiunii aveam de a face cu un contract in vigoarere-repunerea partilor in situatia
anterioara.
Rezolutiunea unilaterala-un remediu care trebuie utilizat de un C responsabil,adica sigur de dreptatea sa.
3.Conditia de fond unica a rezolutiunii-neexecutareainsemnata
Creditorul are dreptul la rezolutiune atunci cand neexecutarea este insemnata.Daca neexecutarea este
insemnata,adica sufficient de importanta,inseamna c ail lipseste pe C de ceea ce era indreptatit sa se
astepte de pe urma contractului.
In cazul contractelor cu executare succesiva,C are dreptul la reziliere,chiar daca neexecutarea este de mica
insemnatate,insa are un character repetat.
4.Conditiile neexecutarii rezolutorii:
a)neexecutarea trebuie sa priveasca o obligatie contractuala
b)neexecutarea trebuie sa fie sufficient de grava;
In cazul neexecutarii totale nu se mai pune problema evaluarii gravitatii.La neexecutarea partial acest
criteriu este important.
31

5.Rezolutiunea judiciara
Conditii:
a)conditia substantial unica a rezolutiunii judiciare consta in neexecutarea insemnata
b)conditia formala a rezolutiunii judiciare este aceea ca,in prealabil,D sa I se fi acordat un termen
suplimentar de executare.
3.Rezolutiunea unilaterala
Conditii:
a)de fond:existent unei neexecutari inseminate;
b)formala: existent unei puneri in intarziere.C trebuie sa acorde un termen suplimentar de executare
debitorului;
c)Declaratia unilaterala de rezolutiune:- act unilateral supus comunicarii prin care C isi manifesta vointa
de a desfinta unilateral contractul pt neexecutare.Trebuie facuta in termenul de prescriptive prevazut de
lege pt eventuala actiune in rezolutiune.Efectul declaratiei este Acela al desfiintarii contractului
d)Conditia de efectivitate a rezolutiunii unilaterale-notificarea rezolutiunii. comunicarea declaratiei
unilaterale debitorului,trebuie sa fie scrisa.
4.Rezolutiunea conventionata intemeiata pe pactele comisorii
-acea rezolutiune care poate opera in virtutea unei clause rezolutorii prin care partile stabilesc in prealabil
care neexecutare contractuala poate sa atraga rezolutiunea.
Conditiile de validitate:
a)Conditia transparentei pactelor comisorii-pactele comisorii sa fie stipulate expres sic a ele sa prevada
in maniera neechivoca obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea/rezilierea de drept a
contractului;
b)pactul comisoriu trebuie invocate cu buna-credinta;
c)neexecutarea definite in pactul comisoriu trebuie sa se fi produs si sa aiba o gravitate suficienta;
d)notificarea specializata. semnifica obligatia C de a adduce la cunostinta D,prin intermediul
notificarii,faptul ca a invocate rezolutiunea contractului si conditiile in care aceasta opereaza.
Punerea prealabila in intarziere este necesara numai daca pactul comisoriu prevede acest lucru.
Rezilierea
-forma de rezolutiune a contractului ale carei efecte nu au un character retroactive,ci numai pt viitor.
-este specifica acelor contracte cu executare succesiva
32

5.Efectele rezolutiunii si rezilierii
In centru- restituirea prestatiilor.
a)Efectele intre parti: Rezolutiuneadesfiintarea temeiului actului juridic care leaga partile. nasterea
obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor executate.Daca ele nu au fost executate,nu mai trebuie
executate.Daca prestatiile au fost deja executate sau partial executate,se pune problema restituirii lor.
Restituirea prestatiilor se face in natura.-regula
Exceptii:
In ipoteza in care restituirea in natura nu mai este posibila,restituirea se face prin echivalent;
La restituirea prestatiilor se va tine seama de momentul in care D a primit ceea ce trebuie sa
restituie;
Daca D se afla in imposibilitate de a restitui prestatiile in natura,restituirea se va face prin
bani,adica prin echivalent
Incapabilul va fi tinut la restituirea prestatiilor doar in limita imbogatirii sale,apreciata la data
cererii de restituire.Prin exceptie,persoana incapabila poate fi tinuta la restituirea integral atunci
cand.cu intentie sau din culpa grava,a facut ca restituirea sa fie imposibila;
Cumulul restituirii cu executarea prin echivalent: restituirea in natura/echivalent poate fi dublata
de o cerere de despagubiri-daune interese,in masura in care C obligatiei contractuale neexecutate
i-a fost cauzat un prejudiciu;

b)Efectele rezolutiunii si rezilierii in raporturile fata de terti
Regula este cea a desfiintarii drepturilor tertilor constituite de catre dobanditorul initial intre momentul
incheierii contractului si cel al desfiintarii lui;
Exceptiile:
Actiunea in restituire nu poate fi formulate fata de tertul dobanditor,daca regulile de carte
funciara il impiedica sa o faca;
Actiunea in restituire nu poate fi utilizata nici impotriva dobanditorului de buna-credinta a unui
bun mobil,daca acesra dovedeste intrunirea tuturor conditiilor pt dobandirea proprietatii asupra
bunurilor mobile prin posesie de buna-credinta;
Restituirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a uzucapat bunul ce face obiectul actiunii in
restituire;
Cu exceptia actelor de dispozitie si cele cu executare succesiva vor fi mentinute daca au fost
facute in favoarea unui tert de buna-credinta.


Executarea prin echivalent
Daune-interese.-despagubirile in bani pe care D este indatorat sa le plateasca,in scopul
repararii prejudiciului suferit de C ca urmare a neexecutariii culpabile a obligatiilor
33

contractuale. Creanta sa initiala este inlocuita cu o alta creanta,care are ca obiect suma de ban
ice reprezinta echivalentul prejudiciului suferit.
Caracterul pecuniar al daunelor-interese.Intotdeauna daunele interese se stabilesc in bani.
Daunele interese au vocatia cumulului cu celelalte remedii.

1.Clasificare daunelor-interese:
a)Compensatorii-despagubiri in bani care se platesc C pt a-I repara prejudicial ce i-a fost cauzat
prin neexecutarea totala sau partial ori executarea necorespunzatoare a obligatiilor de catre D
b)Moratorii-despagubiri in bani care reprezinta echivalentul prejudiciului provocat C prin
intarzierea executarii obligatiei de catre D.
Deosebiri: Daunele-interese compensatorii inlocuiesc executarea in natura a obligatiilor
contractualenu se cumuleaza cu aceasta. D nu poate fi tinut,in acelasi timp,la plata de daune-
interese compensatorii si la executarea in natura a prestatiilor la care s-a indatorat prin contract.
Daunele-interese moratoria se cumuleaza intotdeauna cu executarea in natura a obligatiei sau cu
plata de daune interese compensatorii.
2.Evaluarea daunelor-interese.
a)Evaluarea judiciara.-prin hotarare judecatoreasca.Intinderea daunelor-interese are loc cu
respectarea principiului repararii integrale a prejudiciului in scopul repunerii C in situaia in care
s-ar afla daca D ar fi executat intocmai prestatiile la care s-a indatorat. Sumele de banii pe care D
va fi obligat sa le plateasca C,cu titlu de despagubiri,trebuie sa corespunda intinderii prejudiciului
cauzat.Presunpune cantarirea de catre judecator a tuturor conditiilor de angajare a raspunderii
contractuale in special cu privire la prejudiciu.Rolul judecatorului este semnificativ in special in
ipotezele in care prejudiciile al caror cuantum nu poate fi stability cu certitudine si care,se
determina de instant de judecata,precum si in cazul prejudiciilor nepatrimoniale ar caror cuantum
este incert si trebuie stabilit de judecator.Evaluarea trebuie sa fie facuta in functie de momentul
pronuntarii hotararii judecatoresti.
b)Evaluarea legala se circumscribe sferei obligatiilor care au ca obiect prestatia de a da o suma
de bani,la care legiuitorul adauga si cazul obligatiilor de a face care pot fi evaluate in bani.

A.Obligatiile pecuniare-ele se pot executa intotdeauna in naturaD poate fi obligat sa plateasca
doar daune-interese moratoria care se cumuleaza cu executarea obligatiei.
Cuantumul daunelor interese moratoria este cel stabilit de parti/de lege.Daca partile au prevazut
cuantumul daunelor-interese pt executarea cu intarziere a obligatiilor pecuniare se aplica acest
nivel al despagubirilor.Daca nu exista nicio clauza referitoare la cuantumul daunelor-interese
moratoria, se acorda despagubiri in cuantumul stability de lege;
C nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii prejudiciului cauzat prin intarzierea in
executarea obligatiei;
Daunele moratoria sunt datorate in principiu,din ziua scadentei obligatiei de plata

B.Reguli special in materie de obligatii pecuniare
Evaluarea daunelor-interese in materie de obligatii pecuniare trebuie sa tina seama de clasificarea
legala a acestora in
1. Dobanda legala remuneratorie-pt perioada anterioara implinirii termenului scadentei
obligatiei;
34

2. Dobanda legala penalizatoare-datorata de D la scadenta
Dobanda legala
Partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii ppt sumele datorate in baza contractului dintre ele;

C.Evaluarea daunelor interese moratoria in cazul obligatiilor de a fac si a altor obligatii decat cele
pecuniare

3.Evaluarea conventionala a daunelor-interese
1.Clauza penala-o stipulatie contractuala prin care partile evalueaza anticipat daunele-interese
contractuale.
-aceea prin care partile stipuleaza ca D se oblige la o anumita prestatie in cazul neexecutarii
obligatiei principale;
2.Carcaterul accesoriu al clauyei penale
+are caracter accesoriu ceea ce determina independent conventiei in care ea a fost stipulate.
-nulitatea obligatiei principale o atrage sip e aceea a clauzei penale.De accea,toate clauzele de
stingere ale obligatiei principale vor duce si la stingerea efectelor clauzei penale
3.Dreptul de optiune al creditorului. Ca urmare a optiunii la care C are dreptul ,de a allege intre
ai multe remedii pt neexecutare,intre executarea silita in natura a obligatiei principale si cea a
executarii clauzei penale.
-exista doar daca neexecutarea este culpabila din partea D;
-alegerea nu este recunoscuta decat C,D neavand acest drept;
4.Functionarea clauzei penale
Cu ce tip de alte remedii se poate cumula clauza penala?
A.Chestiunea cumulului:
Atunci cand clauza penala a fost prevazuta pt neexecutarea obligatiilor nu poate fi cumulate cu
executarea lor in natura si nici cu eventualele daune-interese compensatorii;
Clauza penala a fost prevazuta pt executarea necorespunzatoare,clauza penala se poate cumuli cu
remedial executarii silite in natura;
Clauza penala a fost prevazuta pt neexecutare,ea nu poate fi cumulate cu daunele-interese
compensatorii dar poate fi cumulate cu cele moratoria daca exista si intarziere in executarea
obligatiilor;
B.Chestiunea mutabilitatii
Instant nu poate modifica in niciun fel cuantumul clauzei penale;
Prin exceptie,clauza penala poate fi modificata de instant de judecata in 2 ipoteze:
o Micsorare este admisibila in cazul in care obligatia principal a fost executata partial si
aceasta executare a profitat creditorului;
o Micsorarea este admisibila si in cazul in care penalitatea este vadit excesiva fata de
prejudicial ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului;

Riscurile contractului
1.Riscurile in contractile translative de proprietate
35

Transferul riscurilor este separate de cel a transferului proprietatii si este legat de un moment care poate fi
evaluat strict,cel al predarii.
a)Daca bunul nu a fost predate,riscul ramane in sarcina D obligatiei de predare. Ex daca vanzatorul nu a
predate bunul si acesta a pierit fortuity inainte de predare,el va suporta riscurile si va trebui sa restituie
cumparatorului pretul contractual sau daca nu l-a primit,nu-l va mai putea solicita;
b)daca creditorul a fost pus in intarziere de catre debitor,riscul se transfera in sarcina C de la data
punerii sale in intarziere.

TI TLUL I V
FAPTE J URI DI CE LI CI TE-I ZVOARE DE OBLI GATI I
Gestiunea de afaceri
1.Definitie-fapt juridic licit care consta in accea ca o persoana,numita GERANT,incheie din proprie
initiative,fara sa fie obligata,acte juridice sau savarseste acte material necesare si utile,in favoarea sau
interesul altei persoane ,numita GREAT.
Efectul acestui fapt licit si voluntary,este nasterea unui raport de obligatii reciproce intre gerant si great;
2.conditiile gestiunii de afaceri:
a)sa existe o gerare oportuna a intereselor altuia. Gerantul trebuie sa incheie acte juridice sau sa
savarseasca fapte material utile in interesul altuia.
o Actele juridice de gestiune: plata unei datorii. de conservare si administrare.Prin exceptie,unele
acte de dispozitie sunt assimilate celor de conservare si administrare.Astfel,gerantul va putea
incheia acte de dispozitie din aceasta categorie,cum este vanzarea unor bunuri perisabile,supuse
stricaciunii;
o Fapte material de gestiune: descarcarea unor marfuri,stingerea unui incendiu

Actele si faptele juridice trebuie in principiu sa aiba un character patrimonial,constatandu-se
utilitatea interventiei gerantulu in afacerile geratului. Totusi,sunt ipoteze cand continutul gestiunii
este unul nepatrimonial (ex salvarea geratului de la un pericol imminent); Interventia geratului
trebuie sa fie utila geratului,adica sa fi evitat pierderea unei valori patrimoniale sau sa fi sporit
valoarea unui bun al acestuia.
b)actele de gestiune sa fie savarsite,fara imputernicire si fara stirea geratului sau,cu stirea geratului dar
fara ca acesta sa poata desemna un mandatar sau fara a se putea ocupa de afacerile sale;
Interventia gerantului este in principiu,spontana.Daca geratul cunostea faptele de gestiune,dar nu se afla
in masura de a desemna un mandatar care sa se ocupe de propriile-I afaceri sau daca el insusi nu se
putea ocupa de acele afaceri,nedesemnand un mandatar desi era in masura sa o faca.In ipoteza indiferentei
geratului,avem un mandate tacit;
36

c)Gestiunea de afaceri sa fie voluntare;actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele
altuia;
Este necesar ca gerantul sa actioneze voluntar,ceea ce presupune ca toate situatiile in care gerantul
actioneaza fara intentia de a gestiona interesele altei persoane nu pot fi calificate drept gestiune de afaceri;
Nu este necesar ca gerantul sa fi cunoscut persoana tertului ale carui afaceri le gestioneaza voluntary si
nici ca gerantul sa fie o persoana determinate.Ex o persoana face reparatiile necesare la casa invecinata pt
a evita ruina acesteia,desi nu stie cine e proprietarul ei deoarce proprietarul vechi a decedat;
Lipsa gesiunii de afaceriin doua situatii:
o Persoana care lucreaza in interesul alteia fara sa stie.Ex o persoana crezand ca este
mostenitor,face o serie de reparatii la casa apparent mostenita;
o Persoana care actioneaza in interesul alteia cu scopul de a o gratifica

In schimb,gerantul poate lucre in acelasi timp,in interes propriusi in interesul altuia.Ex un
coproprietar care face acte de conservare asupra bunului indiviz;
Actele de gestiune trebuie savarsite cu scopul de a-l oblige pe great la restituirea cheltuielilor
d)Garantul sa aiba,in principiu,capacitatea de a contracta;
-conditie relative,ceruta numai daca obiectul juridic al gestiunii o implica: daca el presupune acte
juridice,e nevoie de capacitatea gerantului;daca presupune acte material nu este,in principiu nevoie
de capacitatea de exercitiu.
Geratul nu trebuie sa fie o persoana cu capacitate de exercitiu.
3.Efectele gestiunii de afaceri
A.Raporturile dintre gerant si great
Gerantul are obligatiile:
a)de instiintare.-> gerantul are obligatia s ail instiinteze pe great despre gestiunea de afaceri;
b)de continuare a gestiunii incepute. Obligatia de continuare a unei gestiuni incepute se transmite si
mostenitorilor gerantului care cunosc gestiunea;
c)obligatia de a se ingriji de afacerile altuia cu diligenta unui bun proprietar.Gerantul trebuie sa dea
dovada de toate calitatile unui om prudent si competent.Este dator sa se ingrijeasca de interesele
gerantului cu diligent ape care un bun proprietar o depune in administrarea bunurilor sale.El raspunde
pt prejudicial cauzat prin orice culpa.Cand gestiunea a urmarit s ail apere pe great de o paguba
iminenta,gerantul nu raspunde decat pt prejudiciile cauzate geratului cu intentie/culpa grava.
d)de a da socoteala geratului cu privire la tot ceea ce a facut in timpul gestiunii de afaceri;
37

e)de a remite geratului tot ceea ce a primit actionand in interesul sau. Daca in cursul gestiunii gerantul
primeste sume de bani sau alte bunuri,in temeiul afacerii gestionate,acestea se cuvin geratului.Chiar si
ceea ce gerantul a primit fara a I se cuveni gerantului,dar in legatura cu afacerea gerata.Gerantul are
obligatia,in mod natural,de a conserva bunurile primate pana in momentul in care le va putea preda
geratului;
Geratul are obligatii:
a) De a plati gerantului toate cheltuielile necesare si utile.
Cheltuielile necesare:-cheltuieli care au servitt la conservarea intereselor geratului.Acestea trebuie
rambursate integral de catre great;
Cheltuielile utile:-cheltuieli effectuate de gerant pt punerea in valoare a bunurilor geratului,fiind
similar cheltuielilor de administrare.Geratul nu datoreaza restituirea cheltuielilor decat in limita
sporului de valoare al afacerii sale.
Gestiunea voluptuara-gestiune inoportuna: il oblige pe great numai daca i-a procurat vreun
avantaj;
b)obligatia de a-l despagubi pe gerant de prejudiciile pe care,fara culpa sa,geratul le-a suferit din
cauza gestiunii;
c)obligatia geratului de a executa acetele necesare si utile care cau fost incheiate de gerant;
B. Raporturile dintre gerat si terti
- daca gestiunea de afaceri a fost ratificata sau este necesara sau utila, geratul este obligat sa execute
toate obligatiile contractate de gerant, in numele geratului sau in nume propriu, in interesul gestiunii, in
masura in care nu au fost inca executate : plata pretului unor materiale comandate sau achizitionate de
la terti etc
C. Raporturile dintre gerant si terti
- daca gerantul le-a adus la cunostinta tertilor ca actioneaza numai in contul geratului si gestiunea a fost
ratificata sau este utila, el nu are nicio obligatie proprie (cazul gestiunii cu reprezentare)
- daca gerantul a actionat in nume propriu, asumandu-si personal obligatiile fata de terti, suntem in
cazul gestiunii fara reprezentare - cazul cel mai frecvent
Natura juridica a gestiunii de afaceri
A. Gestiunea de afaceri si imbogatirea fara justa cauza
- ambele sunt fapte juridice licite si se fundamenteaza pe ideea de echitate
- beneficiaza insa de reglementari distincte:
a) -geratul are obligatia de a restitui gerantului valoarea integrala a cheltuielilor pe care le-a facut cu
gestiunea, chiar daca avantajele geratului sunt inferioare acesteia (numai in cazul gestiunii necesare)
- imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale, chiar daca
insaracirea reclamantului este mai mare
b) - eventuala imbogatire a geratului are un temei legal in interventia unilaterala si voluntara a
gerantului de a-i gera interesele
c) eventualele despagubiri generate de imbogatirea fara justa cauza, au in temei juridic subsidiar fata
38

de cel al gestiunii de afaceri.

B. Gestiunea de afaceri si mandatul
- in ambele cazuri, o persoana incheie acte juridice in contul altei persoane
- atat gestiunea de afaceri, cat si mandatul pot fi cu sau fara reprezentare
- ambele sunt izvoare de obligatii
- deosebiri: a) -gerantul poate incheia acte juridice si savarsi acte materiale
- mandatarul incheie numai acte juridice in contul altei persoane
b) - gerantul actioneaza din proprie initiativa si fara stirea geratului
- mandatarul incheie acte juridice in baza imputernicirii acordate de mandant
c) - gerantul raspunde pentru prejudiciile cauzate geratului, atunci cand interventia sa a fost
absolut necesara, numai daca se face vinovat de dol
- mandatarul raspunde, fara exceptie, daca partile n-au convenit altfel, indiferent de forma si
gradul culpei
d) - gerantul nu poate renunta la gestiune, fiind obligat sa o continue pana cand geratul sau
mostenitorii sai, in caz de deces, o vor prelua
- mandatarul poate renunta la mandat, atunci cand continuarea executarii lui l-ar prejudicia
e) - daca gestiunea de afaceri nu a fost ratificata, obligatiile geratului fata de gerant vor exista
numai daca gestiunea a fost necesara sau utila
- mandantul este intotdeauna obligat prin actele incheiate de mandatar in limitele
imputernicirii acordate
- diferenta fundamentala: consimtamantul mandantului face din mandat un contract, pe cand lipsa unui
consimtamant expres in aceasta privinta din partea geratului face din aceasta operatiune un fapt juridic
producator de obligatii.
Plata nedatorata
- este un fapt juridic licit care consta in executarea de catre o persoana, din eroare, a unei prestatii
la care nu era obligata si fara intentia de a plati pentru altul
- astfel, cel care plateste fara a datora are dreptul la restituire
- da nastere unui raport de obligatii in temeiul caruia cel care a platit este creditor al obligatiei de restituire
a prestatiei executate si se numeste solvens, iar cel care a primit plata este debitorul aceleiasi obligatii si
se numeste accipiens.

Conditiile platii nedatorate
1. Existenta unei plati in sens obiectiv
- plata facuta trebuie sa constea in remiterea unei sume de bani, a unui bun individual determinat ori
determinat prin caractere generice
- efectuarea platii, ca fapt material, trebuie sa fie dublata si de elementul sau intentional- intentia de a plati
o datorie, in caz contrar se poate considera ca are valoarea unui imprumut sau constituie o donatie
- astfel, nu este supus restituirii ceea ce s-a platit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri.
2. Datoria a carei stingere s-a urmarit prin plata sa nu existe
-plata nedatorata poate avea caracter absolut sau relativ
- inexistenta absoluta sau obiectiva a unui temei al platii face ca si plata sa fie nedatorata (atunci cand
datoria este imaginara sau datorie anterior stinsa)
-plata nedatorata are caracter relativ sau subiectiv atunci cand ceea ce s-a platit nu forma obiectul
obligatiei intre solvens si accipiens sau cand obligatia concreta a carei stingere s-a urmarit prin executarea
acelei prestatii nu exista intre parti, fara a fi exclusa existenta unei alte obligatii de alta natura.
- restituirea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale care au fost executate de bunavoie
3. Relativitatea conditiei ca plata sa fie facuta din eroare
Eroarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) numai solvens trebuie sa fi fost in eroare (daca plata se face printr-un reprezentant, este suficient ca
numai acesta sa se fi aflat in eroare)
39

b) Eroarea sa fi avut caracter determinant, in sensul ca in lipsa ei solvens nu ar fi facut plata

Conditia erorii celui care a facut plata nu este necesara:
1. Daca suntem in prezenta unei inexistente absolute sau obiective a temeiului platii
2. Daca suntem in prezenta unei obligatii care ulterior a fost desfiintata
3. Cazul particular al executarii obligatiilor naturale (le lipseste sanctiunea, nu pot fi executate silit) - daca
plata este efectuata voluntar, prestatiile nu mai pot fi supuse restituirii
4. Cand solvens a efectuat plata unei obligatii sub conditie suspensiva, daca acea conditie nu s-a realizat
5. Plata unei datorii facuta a doua oara de catre debitor care dupa ce a executat prestatia datorata pierde
chitanta doveditoare si este amenintat cu urmarirea de catre fostul sau creditor
6. Plata facuta datorita dolului si cea sub imperiul violentei.

Efectele platii nedatorate

- plata nedatorata are ca efect nasterea unui raport de obligatii intre solvens si accipiens, in cadrul caruia
accipiens are obligatia de restituire fata de solvens
In anumite cazuri nu se poate pretinde restituirea fata de accipiens in temeiul mecanismului platii
nedatorate (adica prin actiunea intemeiata pe plata nedatorata):
a) atunci cand accipiens a primit plata cu buna-credinta (crezand asadar ca i se cuvine) si a lasat sa se
implineasca termenul de prescriptie
b) Atunci cand accipiens a primit plata cu buna-credinta si ca urmare a acestei plati s-a lipsit in orice mod
de titlul creantei sale sau a renuntat la garantiile creantei
c) Nu poate fi restituit nici ceea ce s-a platit inaintea implinirii termenului suspensiv, decat daca plata s-a
facut prin dol sau violenta

- plata nedatorata trebuie restituita chiar daca solvens a fost de rea-credinta
- restituirea se face in natura sau prin echivalent
- plata nedatorata a avut ca obiect un bun cert
- daca bunul a pierit nefortuit sau a pierit din culpa debitorului sau nu mai este posibila
restituirea lui (pentru ca a fost instrainat, de exemplu), acesta va fi obligat sa restituie
contravaloarea bunului raportata la momentul primirii sale sau la momentul pierderii sau
instrainarii acestuia (daca debitorul este de buna-credinta se va tine seama de cea mai mica
dintre valori, daca este de rea-credinta- de cea mai mare)
- daca bunul a pierit fortuit, debitorul de buna-credinta nu va fi obligat la restituire si nici la
contravaloarea bunului
- daca bunul a pierit fortuit si debitorul este de rea-credinta sau daca obligatia sa de
restituire este urmarea culpei sale, debitorul este obligat la restituirea echivalentului bunului in
functie de cea mai mare dintre cele trei valori mentionate; daca dovedeste ca bunul ar fi pierit
chiar daca ar fi fost predat creditorului, atunci va fi exonerat de obligatia de restituire
- in cazul unei pierderi partiale a bunului (pieire partiala, deteriorare sau orice scadere de
valoare cu exceptia celei generate de folosinta normala a bunului sau cu exceptia cauzelor
neimputabile debitorului), debitorul este obligat sa ii achite creditorului contravaloarea pierderii
- bunul supus restituirii este un bun frugifer
- daca debitorul obligatiei de restituire este de buna-credinta, el va putea pastra in
proprietate fructele, dar va suporta cheltuielile avansate pentru obtinerea acestora
- daca debitorul obligatiei de restituire este de rea-credinta sau cauza restituirii ii este
imputabila, el este tinut sa restituie fructele sau contravaloarea lor si sa il despagubeasca pe
creditor de lipsa de folosinta (are insa dreptul la acoperirea cheltuielilor facute cu obtinerea
fructelor)
- indiferent de buna sau reaua-credinta a lui accipiens, acesta trebuie sa restituie suma de bani ori, dupa
caz, bunurile de gen primite, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate
40

- daca accipiens este un incapabil, el este tinut la restituire numai in limita folosului realizat


Actiunea in restituire a platii nedatorate
- este o actiune, de regula, personala
- se prescrie in termenul general de prescriptie extinctiva de 3 ani, care incepe sa curga din momentul
cand solvens a cunoscut ori ar fi trebuit sa cunoasca faptul platii nedatorate si persoana obligata la
restituire
- cand obiectul platii nedatorate a fost un lucru individual determinat, actiunea in restituire are caracterul
unei actiuni in revendicare, cu regimul sau juridic


Imbogatirea fara justa cauza
- faptul juridic licit prin care are loc marirea patrimoniului unei persoane prin micsorarea
corelativa a patrimoniului alte persoane, fara ca pentru acest efect sa existe o cauza justa sau un
temei juridic.
- creditorul se numeste insaracit, iar debitorul se numeste imbogatit

Conditiile imbogatirii fara justa cauza
1. Conditiile materiale ale intentarii actiunii in restituire
a) sa existe o imbogatire a paratului (exista imbogatire de fiecare data cand in patrimoniul
imbogatitului se poate inregistra orice avantaj care poate fi evaluat in bani, fara sa fie necesara o crestere
a activului patrimonial)
b) sa existe o insaracire a reclamantului
c) intre imbogatirea paratului si insaracirea reclamantului sa fie o legatura sau o corelatie directa (sa
aiba o cauza unica sau aceeasi origine)

2. Conditiile juridice ale actiunii in restituire
a) imbogatirea si insaracirea corespunzatoare sa fie lipsite de o cauza justa, adica de un temei juridic
care sa le justifice
Exista trei cazuri in care imbogatirea trebuie considerata justificata:
- atunci cand imbogatirea rezulta din executarea unei obligatii valabile
- in ipoteza neexercitarii de catre cel pagubit a unui drept contra celui imbogatit
- cand imbogatirea rezulta dintr-un act indeplinit de cel pagubit in interesul sau personal si exclusiv,
pe riscul sau ori, dupa caz, cu intentia de a gratifica
b) Imbogatitul sa fie de buna-credinta (in caz contrar este fapta ilicita ce antreneaza raspunderea
civila delictuala)
c) Insaracitul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru realizarea dreptului sau de
creanta impotriva paratului

Efectele imbogatirii fara justa cauza
- da nastere unui raport obligational intre imbogatit (debitorul) si insaracit (creditorul obligatiei de
restituire)
- restituirea se face in natura sau prin echivalent banesc
- limitele restituirii intemeiate pe imbogatirea fara justa cauza:
- imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale, chiar daca
insaracirea reclamantului este mai mare
- insaracitul are dreptul de a i se restitui doar valoarea insaracirii sale, chiar daca foloasele
obtinute de imbogatit sunt mai mari
- pentru ca imbogatirea fara justa cauza sa genereze actiunea in restituire este necesar ca imbogatirea sa
subziste la data sesizarii instantei
41

- restituirea este subordonata regulilor generale ale dreptului restituirilor

Prescriptia dreptului la actiune
- actiunea intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza se prescrie in termenul general de 3 ani
- prescriptia incepe sa curga de la data cand insaracitul a cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa
cunoasca atat insaracirea sa lipsita de o cauza justa, cat si persoana imbogatitului


Raspunderea civila delictuala sau extracontractuala

- este acel raport juridic de obligatii in care o persoana, numita raspunzatoare, este indatorata sa
repare prejudiciul injust suferit de catre o alta persoana
-are ca fundament principiul precautiunii = obligatia juridica de a preintampina si reduce riscurile care
pun in pericol viata, sanatatea oamenilor si mediul inconjurator


I. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie

Angajarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie, mai mult, a intregii raspunderi
civile delictuale presupune existenta cumulata a patru conditii sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta
ilicita, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia autorului faptei ilicite si
prejudiciabile.

1. Prejudiciul

Prin prejudiciu intelegem rezultatele daunatoare, de natura patrimoniala sau morala, consecinte
ale incalcarii sau vatamarii drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane.

Clasificarea prejudiciilor:
A. Potrivit clasificarii traditionale, prejudiciile sunt de doua feluri: patrimoniale si nepatrimoniale sau
daune morale.
a) prejudiciile patrimoniale = consecinte daunatoare care au valoare economica, putand fi
evaluate pecuniar
b) prejudiciile nepatrimoniale sau daunele morale = consecinte daunatoare suferite de catre o
persoana, care nu au valoare economica si nu pot fi evaluate pecuniar; ele constau intotdeauna in
dureri fizice si psihice ale victimei si sunt urmarea, in principiu, a incalcarii drepturilor personale
nepatrimoniale care definesc personalitatea umana in tripla sa dimensiune: fizica, morala si sociala
- se clasifica, la randul lor, in : prejudicii morale rezultate din leziuni sau vatamari ale
personalitatii fizice a victimei (prejudiciile corporale) si prejudicii morale independente de orice
leziune fizica sau corporala (prejudiciile afective).

B. Clasificarea moderna tripartita a prejudiciilor : prejudicii patrimoniale, prejudicii corporale si
prejudicii sau daune morale.
a) prejudiciile patrimoniale
b) prejudiciile corporale = prejudiciile cauzate prin incalcarea drepturilor personale
nepatrimoniale care definesc personalitatea fizica a unei persoane, precum: dreptul la viata, la
sanatate, la integritate corporala.
- sunt prejudicii mixte, cu o alcatuire duala: o componenta economica (patrimoniala), care
se repara prin despagubiri banesti si o componenta morala (nepatrimoniala), care se repara prin
mijloace nepatrimoniale si, deopotriva, prin plata de sume de bani cu titlu de compensatii
banesti
42

c) prejudicii morale sau daune morale pure = constau in dureri psihice cauzate prin atingerile
aduse personalitatii afective ori personalitatii sociale a unei persoane, cum sunt: moartea unei rude
apropiate, atentatele la onoarea, demnitatea, cinstea victimei etc.

Alte clasificari:
a) prejudicii previzibile = acele consecinte daunatoare care au fost sau au putut fi prevazute la momentul
savarsirii faptei ilicite sau al producerii imprejurarii care le-a cauzat
prejudicii imprevizibile = cele care nu puteau fi prevazute

b) prejudicii individuale = cele care rezulta din atingerile sau incalcarile unui drept ori interes legitim
individual al unei persoane
prejudicii colective = presupun lezarea dreptului sau interesului unei colectivitati privit in sine insusi,
independent de interesele individuale ale fiecarui membru al acelei colectivitati (sindicat, asociatie a
consumatorilor)
prejudicii in masa = cele cauzate unui numar mare de victime, care rezulta dintr-o fapta ilicita sau
imprejurare unica (acte de terorism, catastrofa naturala, accidente nucleare etc)

c) prejudicii instantanee = acele consecinte daunatoare care se produc dintr-o data sau intr-o perioada de
timp foarte scurta (moartea unui animal prin impuscare, spargerea unui obiect de sticla etc)
Prejudicii succesive = acele consecinte daunatoare care se produc continuu sau intr-o perioada
indelungata de timp (o boala cronica, o infirmitate permanenta etc)

Pentru a fi reparabil, in principiu, orice prejudiciu este obligatoriu sa indeplineasca urmatoarele conditii
minime: sa fie cert, direct, personal si sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes
legitim.

1.Caracterul cert al prejudiciului
Un prejudiciu este cert atunci cand existenta lui este sigura, neindoielnica si, totodata, poate fi stabilita
intinderea sa in prezent.
Sunt certe toate prejudiciile actuale si prejudiciile viitoare si sigure.
prejudiciu actual = cel care s-a produs in totalitate pana la momentul in care victima cere
repararea lui
prejudiciu viitor si sigur = cel care, desi inca nu s-a produs, este sigur ca se va produce, putand
fi stabilita intinderea sau valoarea lui, pe baza de elemente indestulatoare

Pentru ca un prejudiciu rezultat din pierderea unei sanse sa aiba caracter cert si reparabil trebuie
indeplinite urmatoarele conditii:
- sansa sa fie reala si serioasa
- pierderea sansei sa fie consecinta directa a faptei ilicite sau a alte imprejurari pentru care se
angajeaza raspunderea delictuala
- la stabilirea reparatiei sa se tina cont in mod obligatoriu de marja de incertitudine sau de faptul
"alea" care afecteaza posibilitatea realizarii sansei de castig sau evitarii riscului de pierdere.

2. Caracterul direct al prejudiciului
Pentru a fi direct, prejudiciul presupune necesitatea existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si
acel prejudiciu injust cauzat victimei. Asadar, el priveste un element obiectiv (raportul de cauzalitate), iar
nu unul subiectiv.
Caracterul direct al prejudiciului exista atat in cazul prejudiciilor cauzate in mod direct (cel suferit de
victima imediata), cat si in cazul prejudiciilor directe cauzate indirect (prejudiciile cauzate altor persoane,
victime indirecte, datorita prejudiciului initial cauzat in mod direct si nemijlocit victimei imediate).
prejudiciu direct = prejudiciul cauzat printr-o legatura cauzala directa si nemijlocita (victima
43

directa si imediata), cat si printr-o legatura cauzala indirecta, mediata
(victima indirecta sau prin ricoseu ori reflectare).

3. Caracterul personal al prejudiciului
Prin caracterul personal al prejudiciului intelegem ca doar persoana care a suferit un prejudiciu injust
cauzat are dreptul de a pretinde repararea lui.
In cazul prejudiciilor colective, repararea lor se poate asigura si prin recunoasterea actiunilor colective.
Actiunea colectiva este actiunea introdusa de catre un reclamant- reprezentant prin care se solicita
apararea unui drept apartinand unui grup de persoane, incat solutia ce se va pronunta va fi opozabila
intregului grup (poate fi introdusa de o asociatie a profesionistilor, a consumatorilor, un sindicat, asociatie
de proprietari etc).

4. Prejudiciul sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legitim
Atingerea unui simplu interes rezultat dintr-o situatie de fapt da dreptul la repararea prejudiciului cauzat
daca sunt intrunite doua conditii:
- situatia de fapt sa fi avut caracter de stabilitate, incat sa se poata deduce ca ar fi continuat si in
viitor
- sa fie vorba de vatamarea unui interes licit si moral.


2. Fapta ilicita
O fapta este ilicita atunci cand este contrara legilor imperative si bunelor moravuri, avand ca efect
incalcarea sau atingerea drepturilor subiective sau cel putin a intereselor legitime ale altor
persoane, interese care nu sunt potrivnice normelor juridice si moralei.

-in cele mai frecvente situatii, faptele ilicite ale oamenilor sunt pozitive, adica fapte de comisiune sau
actiuni (sustragerea, deteriorarea sau distrugerea unui bun etc)
-inactiunea este fapta ilicita in toate cazurile cand legea prevede imperativ obligatia unei persoane de a
actiona intr-un anumit fel, adica de a avea o conduita pozitiva, obligatie care insa nu a fost respectata
(parasirea locului accidentului, neluarea masurilor medicale de urgenta etc).
Abuzul de drept este o fapta ilicita civila. Exercitarea drepturilor prin depasirea limitelor lor juridice
ori cu rea-credinta, contrar ordinii publice si exigentelor ce rezulta din continutul bunelor moravuri
constituie o conduita ilicita sau un abuz de drept. Daca printr-o astfel de conduita ilicita sau abuziva se
cauzeaza altuia un prejudiciu, autorul sau este si trebuie obligat sa il repare.


3. Raportul de cauzalitate

- este o conditie materiala sau obiectiva
- raportul de cauzalitate lipseste atunci cand prejudiciul este cauzat in exclusivitate de forta majora, uneori
de cazul fortuit, de fapta unei terte persoane sau fapta victimei.

Teoria sau sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si conditii
-se porneste de la ideea justa potrivit careia in stabilirea raportului cauzal trebuie avut in vedere ca
fenomenul-cauza nu actioneaza singur, izolat, ci in ambianta unor conditi externe, care au contribuit
precumpanitor la realizarea efectului pagubitor, si alcatuiesc impreuna cu imprejurarea cauza o unitate
indivizibila, in cadrul careia asemenea conditii dobandesc si ele, prin interactiune cu cauza, caracter
cauzal
- cu alte cuvinte, intre cauza principala si conditii este o unitate indivizibila, raportul de cauzalitate
cuprinzand nu numai faptele care constituie cauza necesara si directa, ci si conditiile cauzale, fapte care
au facut posibila actiunea cauza sau i-au asigurat ori agravat efectele daunatoare.
44


Cauzele care exclud existenta raportului de cauzalitate

Forta majora
Forta majora este orice imprejurare de origine externa, cu caracter exceptional, imprevizibila, absolut
invincibila si inevitabila.
Astfel, pentru ca un eveniment sau o anumita imprejurare sa poata fi calificata forta majora este necesar
sa indeplineasca cumulativ urmatoarele trei conditii: sa fie externa, imprevizibila, absolut invincibila si
inevitabila.
A. Exterioritatea - evenimentele de forta majora sunt, de cele mai multe ori, fenomene naturale
extraordinare, straine de activitatea si vointa omului, cum sunt: cutremurele grave, inundatiile
catastrofale, alunecarile de teren, trasnetele, tornadele etc. De asemenea, sunt cazuri de forta majora si
unele evenimente sociale extraordinare, provocate de oameni, cum sunt razboaiele si revolutiile.
B. Imprevizibilitatea - evenimentul trebuie sa fie rezonabil imprevizibil
C. Absoluta invincibilitate si inevitabilitate - aprecierea se face in abstracto


Cazul fortuit
Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost
chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs.
Evenimentele care pot fi calificate cazuri fortuite sunt de doua feluri:
a) imprejurari interne, care isi au originea in campul de activitate a celui care este sau ar fi chemat sa
raspunda, fiind intrinseci lucrurilor si animalelor acestuia, cum sunt: viciile ascunse ale lucrului, defectele
de fabricatie, sperietura unui animal etc, imprejurari care nu sunt imputabile persoanei respective;
b) imprejurari de origine externa, neimputabile persoanei chemata sa raspunda, care nu ai caracter
extraordinar si nu puteau fi prevazute de catre un tip uman mediu si nici prevenite ori evitate decat de
omul cel mai capabil de o diligenta si prudenta maxima. Fac parte din aceasta categorie: ploile torentiale,
cutremurele de mica intensitate care se produc frecvent in anumite zone teritoriale etc
Rezulta ca imprejurarile cazuri fortuite sunt evenimente care nu puteau fi prevazute de cel care ar fi
chemat sa raspunda si care nu pot fi impiedicate si nici evitate de catre un om cu diligenta si prudenta
medie, obisnuita, normala.
- sunt totusi situatii de exceptii cand numai forta majora exclude raspunderea delictuala.


Raspunderea persoanei juridice pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie

Raspunderea persoanei juridice pentru prejudiciile cauzate prin faptele ilicite ale organelor sale de
conducere si administrare este o raspundere pentru fapta proprie.
Persoana juridica poate fi conceputa si definita ca fiind o entitate juridica creata potrivit legii de o
persoana sau de mai multe persoane fizice sau juridice, cu statut de subiect de drept autonom, care
participa in nume propriu la viata juridica, fiind titulara de drepturi si obligatii proprii si avand o
raspundere juridica proprie, distincta de persoanele care au constituit-o sau o alcatuiesc.
Faptele ilicite si prejudiciabile savarsite de organele de conducere si administrare ale persoanelor juridice
in legatura cu functiile incredintate sunt fapte ilicite ale insasi persoanei juridice.

Angajarea acestei raspunderi poate avea loc numai daca sunt indeplinite anumite conditii:
-in primul rand, trebuie sa fie prezente si dovedite trei conditii generale: prejudiciul, fapta ilicita a
organului de conducere sau administrare si raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu.
- mai este necesara o conditie speciala: fapta ilicita trebuie sa fi fost savarsita de organele de conducere
sau administrare in legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor care le-au fost incredintate. Fapta ilicita
trebuie sa fi fost savarsita in interesul persoanei juridice sau sa existe cel putin aparenta ca in acel moment
45

si loc s-a actionat in interesul acesteia.

Faptele ilicite atrag si raspundere personala si solidara a celor care le-au savarsit, atat fata de persoana
juridica, cat si fata de terti.
Atunci cand persoana juridica obligata la reparare plateste victimei despagubiri, ea are dreptul sa se
intoarca cu o actiune in regres impotriva persoanelor care au savarsit fapta in calitate de organ de
conducere sau de administrare.
II. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta altuia
Raspunderea persoanelor care au obligatia de supraveghere a unui minor sau interzis judecatoresc
pentru prejudiciul cauzat tertilor prin fapta ilicita savarsita de cel aflat sub acea supraveghere

Sfera persoanelor pentru care se raspunde: copii minori, cat si persoanele puse sub interdictie
judecatoareasca, indiferent de varsta.
Astfel, in ceea ce-l priveste pe autorul faptei ilicite si prejudiciabile, acesta trebuie ca la data
savarsirii faptei sa fi fost minor, adica sa aiba varsta sub 18 ani, ori sa fie o persoana aflata sub interdictie
judecatoreasca. Aceasta raspundere nu exista in cazul in care autorul faptei este o persoana majora lipsita
de discernamant, care insa nu este pusa sub interdictie judecatoreasca pentru alienatie sau debilitate
mintala.
Persoanele chemate sa raspunda: toate persoanele fizice sau juridice care au obligatia prevazuta de
lege, stabilita intr-un contract sau printr-o hotarare judecatoreasca de a supraveghea pe minorul sau, dupa
caz, persoana pusa sub interdictie judecatoreasca care a savarsit fapta ilicita prin care s-a cauzat unei terte
persoane un prejudiciu injust.

Conditiile care trebuie respectate sunt:
-conditiile generale ale raspunderii civile: prejudiciul injust cauzat unei terte persoane, fapta ilicita a
minorului sau, dupa caz, a interzisului judecatoresc si raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si
prejudiciu
- conditii speciale: minoritatea sau, dupa caz, statutul juridic de persoana pusa sub interdictie
judecatoreasca al autorului fapte ilicite si prejudiciabile, precum si existenta obligatiei de supraveghere a
autorului faptei ilicite si prejudiciabile in sarcina persoanei raspunzatoare, obligatie nascuta direct din
lege, dintr-un contract ori stabilita prin hotarare judecatoreasca
a) Minoritatea sau, dupa caz, statutul de persoana pusa sub interdictie
-conditia trebuie sa fie prezenta in momentul in care autorul prejudiciului a savarsit fapta ilicita si
prejudiciabila
b) Fapta ilicita si prejudiciabila sa fie savarsita de catre minor sau de interzisul judecatoresc
dupa momentul nasterii efective a obligatiei de supraveghere in sarcina persoanei raspunzatoare
- prin obligatia de supraveghere se intelege indatorirea si puterea persoanei in sarcina careia s-a
nascut de a organiza, dirija, indruma si controla activitatea autorului faptei ilicite si prejudiciabile

Cel obligat la supraveghere este exonerat de raspundere numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica
fapta prejudiciabila. Astfel, trebuie facuta dovada unei cauze straine care l-a pus pe cel chemat de lege sa
raspunda in situatia de a nu putea impiedica fapta prejudiciabila. Cauza straina consta evident in forta
majora, cazul fortuit, fapta victimei sau fapta unei terte persoane.
- exonerarea de raspundere nu depinde de existenta sau inexistenta vinovatiei persoanei raspunzatoare
- raspunderea este principala, obiectiva si directa, victima putand sa se indrepte direct impotriva persoanei
raspunzatoare pentru a obtine reparatia, fara ca promovarea actiunii sa fie conditionata de chemarea in
judecata inainte sau simultan si a autorului prejudiciului, chiar daca are discernamant.
Regresul persoanei raspunzatoare care a reparat prejudiciul cauzat victimei
Atunci cand persoana raspunzatoare a reparat prejudiciul cauzat, in anumite conditii, ea are dreptul de
regres impotriva faptuitorului.
Dreptul de regres impotriva celui care a cauzat prejudiciul este prevazut de lege cu valoare de regula
46

generala si pentru toate cazurile de raspundere pentru prejudiciile cauzate prin fapta altuia, indiferent de
locul unde sunt reglementate.
Persoana raspunzatoare care a reparat in totul sau in parte prejudiciul cauzat victimei are actiune in
regres impotriva minorului sau interzisului judecatoresc, autor al faptei prejudiciabile, doar atunci cand
sunt intrunite toate conditiile ca acesta sa raspunda pentru fapta proprie, adica trebuie sa existe vinovatia
dovedita a autorului faptei prejudiciabile. Existenta vinovatiei va putea fi dovedita numai atunci cand se
va proba faptul ca in momentul savarsirii faptei prejudiciabile, autorul ei avea discernamant.
- minorul care a implinit varsta de 14 ani are discernamant in plan delictual, deci daca se dovedeste
vinovatia lui, el va raspunde de prejudiciul cauzat.


Raspunderea comitentului pentru prejudiciile cauzate tertilor prin faptele ilicite delictuale ale
prepusului

Raspunderea intervine numai atunci cand prepusul cauzeaza un prejudiciu unei terte persoane printr-o
fapta ilicita extracontractuala, adica delictuala.
Conditiile raspunderii comitentului:
-conditiile generale: prejudiciul victimei, fapta ilicita a prepusului si raportul de cauzalitate existent intre
fapta ilicita a prepusului si prejudiciul injust suferit de victima
-vinovatia sau culpa prepusului nu mai este o conditie a angajarii raspunderii comitentului.
Raspunderea comitentului este principala si autonoma in raport cu eventuala raspundere delictuala
proprie a prepusului pentru fapta sa, fara ca intre ele sa existe dependenta unilaterala sau reciproca. Astfel,
victima il va putea chema in judecata numai pe comitent pentru a fi obligat sa repare prejudiciul ce i-a
fost cauzat prin fapta ilicita a prepusului.

Conditiile speciale ale raspunderii comitentului:
1. Existenta raportului de prepusenie dintre autorul faptei ilicite si prejudiciabile si persoana
chemata sa raspunda in calitate de comitent pentru prejudiciul cauzat victimei
-comitentul este persoana care, in baza unui contract sau in temeiul legii, exercita directia,
supravegherea si controlul asupra prepusului
-prepusul este persoana care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul comitentului sau
al altuia si asupra careia comitentul exercita directia, supravegherea si controlul
- raportul de prepusenie se naste numai cu consimtamantul ambelor parti, in sensul de vointa
declarata a comitentului si a prepusului
-in cele mai frecvente situatii, raportul de prepusenie se naste dintr-un contract (contractul individual
de munca dintre salariat si angajator)
-prepusul este intotdeauna o persoana fizica, pe cand comitentul poate fi, dupa caz, persoana juridica
de drept privat sau de drept public ori persoana fizica.


2. fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu sa fie savarsita de catre prepus in legatura cu
atributiile sau cu scopul functiilor ce i-au fost incredintate de comitent.
- comitentul va raspunde intotdeauna cand prepusul a savarsit fapta ilicita si prejudiciabila actionand
in interesul comitentului sau la ordinul sau in interesul altuia, in limitele stricte ale atributiilor care
alcatuiesc continutul functiei sale, cu respectarea instructiunilor si dispozitiilor pe care i le-a dat
comitentul. Este vorba de culpa de serviciu, care este imputabila exclusiv comitentului.
-comitentul va raspunde si pentru prejudiciul cauzat de prepus atunci cand a actionat prin deviere de
la functia sa, prin depasirea limitelor sale si chiar prin exercitiul abuziv al acesteia
-comitentul nu va raspunde daca se dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa
cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile
sau scopul functiilor incredintate, pe scurt, trebuie ca victima sa fi fost de buna-credinta la momentul
47

savarsirii faptei.

Pentru admiterea actiunii in regres, comitentul, dupa ce a reparat in tot sau in parte prejudiciul
cauzat victimei, va trebui sa faca dovada vinovatiei prepusului. Este necesar sa distingem intre vinovatia
sau culpa proprie si culpa de serviciu.
In raporturile victima-comitent, vinovatia prepusului este si ramane indiferenta. Ea are relevanta exclusiv
in raporturile dintre victima si prepus, atunci cand victima ii cere prepusului sau si prepusului repararea
prejudiciului, precum si in raporturile dintre comitent si prepus, fiind o conditie de admitere a actiunii in
regres a comitentului impotriva prepusului.



III. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general, de animale si de ruina edificiului


Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general
Orice persoana este obligata sa repare prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa, ceea ce inseamna ca
pentru a duce la antrenarea raspunderii, "lucrul" trebuie sa indeplineasca o singura conditie: aceea de a se
fi aflat, in momentul cauzarii prejudiciului, sub paza persoanei chemata de lege sa raspunda.
Prin exceptie, aceasta raspundere nu se poate antrena in cazul lururilor pentru care exista reglementari
speciale: ruina edificiului, produsele cu defecte, instalatii si energie nucleara, in caz de accidente nucleare,
aeronave.
De asemenea, raspunderea nu se antreneaza pentru prejudiciile cauzate de lucrurile care n-au fost inca
apropriate de nimeni si nu se afla in paza unei persoane, cum sunt: aerul din atmosfera, radiatiile naturale
etc.
Raspunderea pentru lucruri nu se va aplica, de regula, in acele situatii in care lucrul a fost doar un simplu
instrument de care omul s-a folosit in cauzarea prejudiciului.

Prin paza juridica se intelege puterea de directie, control si supraveghere pe care o persoana o poate
exercita, in mod independent, asupra unui lucru sau animal.
Temeiul pazei juridice consta, de regula, intr-un drept (drept real, de proprietate sau personal), dar sunt si
situatii in care un lucru sau animal cauzeaza un prejudiciu aflandu-se doar in fapt sub controlul si
supravegherea unei persoane, deci fara un temei legitim (persoana care a furat un lucru sau un animal sau
este gasitorul lui).
Prin paza materiala intelegem tot o punere de directie, control si supraveghere pe care o persoana o
exercita asupra unui lucru, sub autoritatea pazitorului juridic si in interesul acestuia.
Paza juridica si paza materiala pot fi exercitate de una si aceeasi persoana, dar si de persoane diferite (in
cazul prepusului). Pazitorul material nu raspunde decat pentru fapta proprie, iar obligatia de reparare a
pejudiciului cauzat de lucru revine numai pazitorului sau juridic.
Persoanele care au calitatea de pazitori juridici:
- proprietarul lucrului, care poate exercita plenar toate atributiile proprietatii (posesie, folosinta si
dispozitie) si in favoarea caruia opereaza o prezumtie relativa de pazitor juridic al lucrului aflat in
proprietatea sa. Aceasta prezumtie poate fi inlaturata atunci cand proprietarul dovedeste ca lucrul sau, in
momentul cand a cauzat prejudiciul, se afla in paza juridica legitima sau nelegitima, de drept sau de fapt,
a unei alte persoane.
- in situatia cand un lucru se afla in proprietate pe cote-parti sau in devalmasie, raspunderea
coproprietarilor este solidara pentru prejudiciul cauzat de lucrul comun, prezumandu-se ca toti sunt
simultan si concurent pazitori juridici ai acestuia.
- raspunderea unitatii administrativ-teritoriale pentru prejudiciile cauzate de lucrurile dintr-o mostenire
vacanta se angajeaza numai in momentul in care a intrat in stapanirea de fapt a mostenirii
- in toate cazurile, daca proprietarul inlatura prezumtia de pazitor juridic al lucrului, aceasta va opera,
48

atunci cand este cazul, in sarcina titularilor celorlalte drepturi reale, cum sunt: uzufructuarul, uzuarul,
fiduciarul, creditorul gajist, creditorul retentor etc.
Paza juridica a lucrului poate fi, adesea, scindata intre proprietar sau posesor si detentorul precar.
Astfel, paza juridica a structurii lucrului ramane la proprietar sau la posesor, iar paza juridica a utilizarii
sau pastrarii acestuia este in sarcina detentorului precar.
-daca se va dovedi ca prejudiciul se datoreaza unui viciu intern al lucrului sau, in general, este
legat de structura sa, raspunderea se va angaja in persoana proprietarului sau posesorului
- daca lucrul provoaca un prejudiciu din cauza modului in care este pastrat sau utilizat,
raspunderea revine detentorului precar (chiriasului, comodatarului, transportatorului etc).

Obligatia de reparare a prejudiciului in sarcina celui care are paza lucrului este independenta de orice
culpa, adica de orice vinovatie. Raspunderea se fundamenteaza pe obligatia de garantie in sarcina
pazitorului juridic cu privire la "comportamentul lucrului", care are ca suport riscul de activitate.
Raspunderea pazitorului juridic al lucrului este exclusa numai daca se face dovada inexistentei raportului
de cauzalitate dintre lucru si prejudiciul suferit de reclamant. Proba se face prin dovada ca, dimpotriva,
prejudiciul este cauzat exclusiv de un caz de forta majora, de fapta victimei sau fapta unei terte persoane.

Conditiile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri:
- conditiile generale sunt: un prejudiciu si raportul de cauzalitate dintre lucru si prejudiciu
-conditia speciala consta in faptul ca lucrul care a cauzat prejudiciul este necesar sa se afle in paza
juridica a unei persoane
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale

Proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde, independent de orice culpa, de
prejudiciul cauzat de animal, chiar daca acesta a scapat de sub paza sa.
Nu exista obligatie de reparare a prejudiciului atunci cand acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei,
de fapta unui tert ori este urmarea unui caz de forta majora.

Persoanele care sunt chemate de lege sa raspunda:
- raspunderea revine intotdeauna persoanei care are paza juridica a animalului in momentul realizarii
prejudiciului, intrucat paza juridica se prezuma ca apartine proprietarului animalului care a cauzat
prejudiciul, pana la proba contrara
- nu pot fi obligate sa raspunda acele persoane care au si exercita doar paza materiala a animalului, cum
este prepusul pazitorului juridic, indiferent ca, in indeplinirea atributiilor si exercitarea functiilor sale, are
obligatia de a ingriji animalul sau dreptul de a-l folosi in interesul comitentului

Animalele pentru care se raspunde:
- aceasta raspundere se aplica doar in cazul prejudiciilor cauzate de animalele care se afla in paza juridica
a unei persoane fizice sau juridice, asupra lor putand a fi exercitata, in mod independent, o putere de
directie, control si supraveghere
-animalele domestice, indiferent de specie
- animalele salbatice din ariile protejate de tip faunistic, din gradinile zoologice, din centrele de
reabilitare, din sanctuare, din circuri, menajerii si folosite legal in scopuri artistice, precum si acelea din
crescatoriile de vanat autorizate si din complexurile de vanatoare
- prejudiciile cauzate de animalele salbatice care traiesc in libertate, adica in parcuri de vanatoare trebuie
sa fie clasificate in: prejudicii cauzate prin distrugerea sau avarierea bunurilor apartinand persoanelor
fizice si juridice si prejudicii cauzate direct persoanei umane, constand in vatamari ale sanatatii,
integritatii corporale sau in moartea victimei.

Conditiile raspunderii:
-existenta prejudiciului
49

-existenta raportului de cauzalitate dintre "comportamentul" animalului si prejudiciu
- animalul sa se afle in paza juridica a unei persoane.

Cel care a suferit prejudiciul are dreptul sa ceara repararea lui de la pazitorul juridic al animalului. Dupa
ce pazitorul juridic a reparat prejudiciul, el are dreptul la o actiune in regres impotriva celui care a avut
paza materiala a animalului in momentul cauzarii prejudiciului. In cadrul actiunii in regres, pazitorul
juridic este tinut sa dovedeasca prezenta tuturor conditiilor raspunderii pentru fapta proprie a pazitorului
material al animalului.


Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de ruina edificiului

Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat sa repare prejudiciul cauzat prin
ruina lui ori prin desprinderea unor parti din el, daca acestea au fost cauzate de lipsa intretinerii sau de un
viciu de constructie.
Prin edificiu se intelege orice constructie realizata de om prin ansamblarea trainica a unor materiale care,
prin incorporarea lor in sau la sol ori la alta constructie, devine, in mod durabil, un imobil in natura sa. Nu
constituie edificiu: o stanca, un arbore etc nici lucrarile sau contructiile improvizate sau demontabile, cum
sunt este un gard mobil sau un garaj mobil.

Persoana raspunzatoare pentru prejudiciile cauzate de ruina edificiilor este cea care are calitatea de
proprietar al edificiului. Acesta raspunde chiar si atunci cand edificiul se afla, la momentul producerii
prejudiciului, in stapanirea altei persoane pe temeiul unui alt drept real sau personal: uzufruct, abitatie,
fiducie, locatiune, comodat etc, cu exceptia superficiarului, care este proprietarul edificiului.
Daca dreptul de proprietate este afectat de o conditie, suntem in prezenta a doi proprietari: unul sub
conditie suspensiva (care va raspunde numai in cazul realizarii conditiei) si celalalt sub conditie
rezolutorie.
Atunci cand edificiul este in coproprietate sau in devalmasie, coproprietarii sau devalmasii vor raspunde
solidar.

Conditiile raspunderii:
- existenta prejudiciului
- ruina edificiului sau desprinderea unor parti din edificiu care este urmarea lipsei de intretinere sau a unui
viciu de constructie (ruina edificiului trebuie sa fie involuntara)
- existenta raportului de cauzalitate dintre ruina edificiului sau desprinderea unor parti din acesta si
prejudiciul suferit de victima
Toate aceste conditii trebuie sa fie dovedite de victima care pretinde repararea prejudiciului ce i-a fost
cauzat.
In situatia in care prejudiciul este cauzat de caderea sau aruncarea unui lucru dintr-un edificiu,
raspunderea revine persoanei care a ocupat cu titlu sau fara titlu acel imobil.
Inlaturarea raspunderii poate avea loc numai daca proprietarul edificiului dovedeste ca ruina se
datoreaza unei cauze straine: fortei majore, faptei victimei sau faptei unui tert. Ea nu poate fi inlaturata
prin simpla dovada a cazului fortuit.

Daca ruina edificiului s-a produs din cauza lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie imputabil
unei alte persoane, atunci proprietarul poate promova, dupa repararea prejudiciului cauzat victimei, o
actiune in regres impotriva acelei persoane.


Obligatiile solidare

50

Obligatia solidara este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte care prezinta
particularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intregime a datoriei sau oricare
debitor solidar este tinut sa execute intreaga prestatie la care are dreptul creditorul.
Solidaritatea este acea modalitate a obligatiei care se opune divizibilitatii.
Solidaritatea nu se prezuma, fie ca este vorba de solidaritate activa, fie pasiva. Ea poate fi:
-conventionala = ipoteza cand ea este expres stipulata de parti in contract
- legala = ipoteza cand este expres prevazuta de lege (cazul obligatiei de reparare a
prejudiciului)
-activa = exista doi sau mai multi creditori solidari
- pasiva = intre doi sau mai multi debitori

Solidaritatea pasiva

Obligatia este solidara intre debitori cand toti sunt obligati la aceeasi prestatie, astfel incat fiecare
poate sa fie tinut separat pentru intreaga obligatie, iar executarea acesteia de catre unul dintre
codebitori ii libereaza pe ceilalti fata de creditor.
- da dreptul creditorului sa pretinda plata intregii datorii de la oricare dintre debitorii solidari, iar, la
nevoie, sa urmareasca pe oricare, la alegerea sa.
- are functia unei adevarate garantii a realizarii creantei, creditorul avand drept de gaj general asupra a
doua sau mai multe patrimonii, in functie de numarul debitorilor solidari.
- riscul insolvabilitatii celuilalt sau celorlalti debitori il va suporta codebitorul care a platit datoria si
nicidecum creditorul

Exigenta caracterului expres al solidaritatii
Solidaritatea pasiva este o exceptie de la regula diviziunii datoriei, motiv pentru care obligatia solidara
nu se prezuma. Ea trebuie sa fie stipulata in mod expres prin vointa partilor sau trebuie sa fie prevazuta de
lege.
Prin exceptie, instituie o prezumtie de solidaritate intre debitorii unei obligatii contractate in exercitiul
activitatii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel. Este vorba de o instituire legala a unei
prezumtii de solidaritate pasiva care se refera la obligatiile comerciale.

Efectele solidaritatii pasive
A. In raporturile dintre creditor si debitorii solidari
a) efecte principale:
- obligatia oricarui debitor de a plati datoria in intregime
- plata facuta de un codebitor solidar are ca efect liberarea de datorie a tuturor codebitorilor
- obligatia solidara are unul si acelasi obiect, prestatia datorata de toti codebitorii si
presupune o pluralitate de raporturi obligationale
- debitorul urmarit de catre creditor poate sa-i opuna, ca mijloace de aparare, doua categorii de
exceptii: exceptiile personale si exceptiile comune tuturor debitorilor, insa nu se poate folosi de
mijloace de aparare care sunt pur personale altui codebitor


Exceptiile personale = cele care pot fi opuse numai de catre unul dintre codebitorii solidari
si profita in exclusivitate acestuia (nulitatea relativa a carei cauza este vicierea consimtamantului unuia
dintre codebitori etc); exista si o categorie de exceptii personale care profita indirect si celorlalti
codebitori solidari (confuziunea, compensatia etc)
Exceptiile comune = cele care profita tuturor codebitorilor (cauzele de nulitate absoluta si nulitate
relativa etc)
- in principiu, cauzele care genereaza o diminuare sau o stingere a datoriei profita tuturor codebitorilor
solidari, chiar daca numai partial
51

- intreruperea si suspendarea prescriptiei fata de un codebitor genereaza intreruperea si suspendarea fata
de toti debitorii solidari
- remiterea de datorie consimtita unuia dintre debitori nu ii elibereaza in principiu pe ceilalti debitori
- compensatia si confuziunea produc aceleasi efecte partiale ca si remiterea partiala de datorie
b) efecte secundare:
-cand obligatia devine imposibil de executat din cauza faptei unuia sau mai multor debitori solidari sau
cand obligatia devina imposibil de executat din cauze obiective (forta majora sau caz fortuit), insa dupa
momentul punerii in intarziere a debitorilor solidari, debitorii care nu sunt vinovati vor fi obligati la plata
solidara a datoriei prin echivalent, in timp ce debitorii carora le este datorata imposibilitatea de executare
vor fi tinuti la daune-interese suplimentare (despagubiri)
-efectele hotararii judecatoresti: hotararea obtinuta impotriva unuia din codebitorii soldiari nu are
autoritate de lucru judecat fata de ceilalti codebitori, in schimb hotararea pronuntata in favoarea unuia
dintre debitorii solidari profita si celorlalti debitori solidari, cu exceptia cazului in care s-a intemeiat pe o
cauza ce putea fi invocata numai de acel codebitor.

B. In raporturile dintre codebitorii solidari
- ori de cate ori numai unul plateste intreaga datorie, prestatia executata se imparte de plin drept, de regula
in mod egal, si trebuie suportata de fiecare
- cel care a platit este indreptatit sa se intoarca impotriva celorlalti, avand un drept de regres fata de
ceilalti debitori, pentru a obtine restituirea partii lor de contributie la datorie, avand la dispozitie doua
actiuni: actiunea subrogatorie sau actiunea personala
-daca unul din codebitori este insolvabil, acest risc este suportat de toti codebitorii, inclusiv de cel care a
facut plata.


Mijloacele juridice de transmitere a obligatiilor

Cesiunea de creanta
Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta
impotriva unui tert.
Creditorul care transmite creanta se numeste cedent, dobanditorul creantei se numeste cesionar, iar tertul
asupra caruia exista creanta, adica debitorul care este indatorat sa execute prestatia se numeste debitor
cedat.

Conditiile de validitate ale cesiunii de creanta:
-conditiile generale legale impuse oricarui contract: capacitatea de a contracta, consimtamantul partilor,
cauza licita si morala si obiect determinat si licit
- conditiile de forma specifice cerute de lege, in functie de contract (situatii exceptionale- donatia etc)
-cesiunea de creanta se incheie valid prin simplul acord de vointa al partilor, fiind un contract consensual
-consimtamantul debitorului cedat nu se cere deoarece nu este parte in contractul de cesiune
-cesiunea cu titlu oneros este valida si isi produce efectele intre parti, fara a fi necesara indeplinirea
vreunei conditii de forma
- cesiunea cu titlu gratuit, fiind o donatie, trebuie sa fie incheiata cu respectarea conditiilor de forma
pentru validitatea acesteia -forma autentica
Pentru efectivitatea (eficienta) cesiunii de creanta, este necesar ca aceasta operatiune sa fie facuta
opozabila debitorului cedat, care nu este decat un tert fata de actul incheiat intre cedent si cesionar.

Conditiile de efectivitate ale cesiunii de creanta:
-trebuie indeplinite anumite formalitati de publicitate prin intermediul carora sa se realizeze
opozabilitatea cesiunii fata de terti -adica fata de debitorul cedat, dar si fata de alti terti interesati
(creditorii cedentului si alti cesionari, pentru ipoteza cesiunilor succesive)
52

-fideiusorul este asimilat debitorului cedat, iar opozabilitatea se face in acelasi mod
Opozabilitatea cesiunii fata de debitorul cedat si fata de tertii interesati se realizeaza prin:
a) acceptarea cesiunii de catre debitor printr-un inscris sub semnatura privata, a carui singura conditie
este sa aiba data certa
b) notificarea scrisa a cesiunii, pe suport de hartie sau in format electronic, care poate fi facuta de ambele
parti (de cele mai multe ori de cesionar)
- daca ea e facuta de catre cedent, debitorul cedat trebuie sa execute prestatia direct fata de cesionar,
opozabilitatea fiind realizata de la data comunicarii notificarii
- daca ea e facuta de catre cesionar, debitorul are dreptul de a-i pretinde acestuia sa-i prezinte dovada
scrisa a cesiunii, precum si de a suspenda plata pana la acest moment
- pana la comunicarea dovezii scrise a cesiunii de creanta catre debitor, notificarea nu produce efecte
c) inscrierea in arhiva electronica
d) cererea de chemare in judecata -formulata de cesionarul creantei, implica intotdeauna si o comunicare
a cesiunii de creanta
e)opozabilitatea fata de tertii asimilati debitorului cedat (fideiusorii debitorului cedat)
f) notarea in cartea funciara
Efectele cesiunii de creanta.
Efectele intre parti
A. Transferul creantei. Cesiunea de creanta are ca efect principal transferul dreptului de creanta din
patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului.
- creanta se transmite impreuna cu: toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata
si drepturile de garantie (fideiusiunea, gajul, ipoteca, privilegiul), precum si toate accesoriile creantei
(dobanzi si alte venituri aferente)
- exceptie: cedentul nu poate transmite cesionarului posesia bunului luat in gaj fara acordul
constituitorului
- creanta se transmite la valoarea ei nominala (adica la valoarea rezultata din titlul creantei, in limita
ramasa neexecutata efectiv la data producerii cesiunii de creanta)
- este posibila si o transmitere partiala a creantei (cesiune partiala), cedentul si cesionarul avand drepturi
proportionale in incasarea creantei de la debitorul cedat
- in cazul transmisiunii integrale a creantei cedentul are obligatia de a preda cesionarului inscrisul
constatator al creantei, precum si orice alte inscrisuri doveditoare
-in cazul cesiunii partiale, aceasta obligatie se rezuma doar la remiterea unei copii legalizate de pe
inscrisul constatator, precum si la mentionarea cesiunii partiale pe acest inscris, impreuna cu semnatura
partilor

B. Obligatia de garantie. Atunci cand cesiunea de creanta se face cu titlu oneros, cedentul are o
obligatie de garantie fata de cesionar, raspunzand de existenta actuala si valabila a creantei si accesoriilor
sale.
- obligatia de garantie nu exista: in cazul cesiunii cu titlu gratuit (cu exceptia unei stipulatii contrare
in actul de cesiune), in cel al cesiunii unui drept aleatoriu care s-a stins datorita realizarii evenimentului
aleatoriu, si nici cand dreptul cesionat a fost desfiintat datorita unor cauze posterioare cesiunii, cu
exceptia cazurilor in care desfiintarea se produce retroactiv, cum ar fi admiterea actiunii in anulare
-cedentul poate sa isi asume prin actul de cesiune obligatia de a garanta si solvabilitatea debitorului
-cedentul este tinut sa raspunda pentru evictiune, daca prin fapta sa proprie, singura ori concurenta cu
fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobandeste creanta in patrimoniul sau ori nu poate sa o faca
opozabila tertilor
- cedentul este tinut sa despagubeasca pe cesionar pentru prejudiciile ce i-au fost cauzate

Efectele fata de terti si intre terti
A. Efectele inainte de notificare sau acceptare
- cesiunea de creanta este opozabila debitorului cedat numai din momentul acceptarii sau comunicarii
53

cesiunii (notificarea) de catre sau catre acesta.
-inainte de acceptare sau de primirea comunicarii, debitorul nu se poate libera decat platind
cedentului
- daca este actionat in justitie de cesionar, debitorul poate refuza plata si poate opune chitantele
semnate de cedent anterior notificarii cesiunii, chiar daca acestea nu au data certa
-in general, orice modificare a creantei initiale ar fi cuvenita de debitorul cedat si cedent inainte de
indeplinirea formalitatilor de publicitate ale cesiunii este pe deplin opozabila cesionarului

B. Efectele dupa notificare sau acceptare
- debitorul cedat poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca
impotriva cedentului
- debitorul cedat poate sa opuna cesionarului plata facuta cu buna credinta unui creditor aparent
- debitorul cedat care a acceptat cesiunea prin inscris cu data certa, nu mai poate opune cesionarului
compensatia pe care o putea opune cedentului
C. Cesionari succesivi
- daca s-au facut mai multe cesiuni ale aceleiasi creante, va dobandi creanta acela dintre cesionari
care a facut primul notificarea cesiunii catre debitorul cedat sau celui caruia a obtinut primul acceptarea
cesiunii prin inscris cu data certa
- in raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante este preferat cel care si-a inscris mai
intai cesiunea la arhiva, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia catre debitor
- creditorii cedentului, pana la notificarea sau acceptarea cesiunii de catre debitor, sunt considerati
terti fata de cesiunea intervenita intre debitorul lor, care este cedentul, si cesionar.


Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei

Subrogatia consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational (creditor initial) cu
o alta persoana care, platind datoria debitorului, devine creditor al acestuia din urma (subrogat,
solvens sau creditor prin subrogatie), dobandind toate drepturile creditorului platit.
Celui subrogat ii sunt transmise, in momentul platii, toate drepturile pe care creditorul le avea impotriva
debitorului, adica si toate garantiile si accesoriile obligatiei pe care o plateste.
Debitorul este scutit de amenintarea sau presiunea creditorului initial si beneficiaza implicit de o
prelungire a termenului de plata. Creditorul platit isi vede realizat dreptul de creanta fara a fi necesar sa-l
urmareasca pe debitor.
Legiuitorul instituie doua tipuri de subrogatie prin plata: subrogatia conventionala si subrogatia legala,
care produc aceleasi efecte.
Subrogatia conventionala
-isi are izvorul in acordul de vointa dintre tertul care plateste si creditorul platit sau dintre tertul care
plateste si debitorul obligatiei
- poate fi: subrogatie consimtita de creditor si subrogatie consimtita de debitor
- trebuie sa fie expresa, adica efectul subrogator sa fie mentionat in mod expres in act si, in vederea
realizarii opozabilitatii fata de terti, ea trebuie sa fie constatata printr-un inscris
A. Subrogatia consimtita de creditor (ex parte creditoris)
-opereaza prin acordul de vointa realizat expres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria
(exigenta consimtamantului creditorului la efectuarea platii prin subrogatie si totodata la efectuarea
inlocuirii sale cu platitorul)
-nu este necesar si consimtamantul debitorului
-subrogatia trebuie sa fie stipulata expres si sa fie concomitenta cu plata (se stipuleaza, de regula,
chiar in chitanta de plata semnata de creditor)
-subrogatia nu poate fi consimtita dupa ce s-a facut plata deoarece obligatia nu mai exista; din
moment ce a fost platit, creditorul nu poate subroga pe altul in dreptul sau, de vreme ce raportul
54

obligational s-a stins
-subrogatia intervenita inainte de a face plata nu poate opera pentru ca, in acest caz, suntem in
prezenta unei cesiuni de creanta
-proba subrogatiei consimtita de creditor trebuie sa se faca dupa regulile dreptului comun aplicabile
probei actelor juridice, iar pentru a dovedi ca subrogatia a fost concomitenta cu plata si pentru a o face
opozabila tertilor, este necesar ca inscrisul sau chitanta in care a fost stipulata sa aiba data certa

B. Subrogatia consimtita de debitor (ex parte debitoris)
- are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert, de la care debitorul se imprumuta
pentru a-l plati pe creditor, subrogand pe tertul imprumutator in drepturile creditorului sau initial
- nu este necesar acordul creditorului
- daca creditorul refuza sa primeasca plata, debitorul poate recurge la procedura punerii in intarziere
a creditorului care, dupa validarea ei, are efect liberatoriu de datorie
-pentru a fi valabila, subrogatia consimtita de debitor trebuie sa indeplineasca conditiile:
a) actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma inscrisului cu data certa
b) in actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a
face plata datoriei sale fata de creditor
c) in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de debitor de la
tert.

Subrogatia legala
-opereaza de plin drept, fara a fi necesar consimtamantul creditorului platit sau al debitorului a carui
datorie se plateste
- subrogatia opereaza de drept in urmatoarele cazuri:
a) in folosul celui care, fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor, plateste pe un alt creditor, ce are
preferinta
b) In folosul celui care, dobandind un bun ce face obiectul unei garantii asupra acestuia (privilegiu
sau ipoteca), plateste pe titularul creantei, pentru a preintampina urmarirea bunului, adica scoaterea lui la
vanzare publica sau preluarea sa in contul creantei si a-l pastra in patrimoniul sau
c) In folosul celui care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interesul sa stinga
datoria si il plateste pe creditor (codebitorul solidar)
d) In folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile mostenirii
e) In alte cazuri prevazute de lege (cazul asigurarilor, cazul instrainarii bunului obiect al locatiunii,
cazul platii nedatorate).

Efectele subrogatiei
-subrogatul ia locul creditorului platit si poate exercita toate drepturile si actiunile acestuia impotriva
debitorului; de asemenea, el beneficiaza si de toate garantiile care insotesc creanta
- subrogatul are la dispozitie, pe langa actiunile creditorului platit, si o actiune proprie contra debitorului
izvorata din mandat, gestiune de afaceri sau imbogatire fara justa cauza, prin care poate obtine nu numai
ceea ce a platit creditorului initial, ci si eventualele cheltuieli facute sau daune suferite cu aceasta ocazie.
Preluarea datoriei si cesiunea de datorie

Transmisiunea datoriei se poate realiza pe doua cai diferite:
a) prin contract incheiat intre debitorul initial (debitor cedent) si noul debitor (debitor cesionar)
b) prin contract incheiat intre creditor si noul debitor, prin care acesta din urma isi asuma obligatia
(novatie prin schimbare de debitor)

A. Preluarea datoriei realizata prin contract incheiat intre debitorul initial (debitor cedent) si noul
debitor (debitor cesionar)
- reprezinta o cesiune de datorie care se realizeaza prin intermediul unui acord de vointe intre
55

debitorul initial (debitorul cedent) si tert (debitorul cesionar)
-intre parti, aceasta conventie produce efecte depline in virtutea principiului fortei obligatorii a
contractului
- cesiunea de datorie nu este opozabila fata de creditorul cedat, care are calitatea de tert fata de acest
contract, in virtutea principiului relativitatii efectelor contractului si opozabilitatii acestuia
- pentru realizarea opozabilitatii fata de creditor a efectului translativ al datoriei si pentru liberarea
debitorului cedent, este necesar acordul creditorului
- prin exceptie, debitorul initial nu este liberat prin preluarea datoriei, daca se dovedeste ca noul
debitor era insolvabil la data cand a preluat datoria, iar creditorul a consimtit la preluare, fara a cunoaste
aceasta imprejurare
Maniera de realizare a opozabilitatii fata de creditor: oricare dintre contractanti (debitorul cedent sau
debitorul cesionar) poate comunica creditorului contractul de preluare a datoriei, solicitandu-i acordul la
aceasta operatiune si poate stabili un termen rezonabil pentru ca acesta sa isi exprime pozitia fata de
preluarea de datorie. Daca in termenul acordat, creditorul nu raspunde, preluarea este considerata
refuzata.
Efecte : -pana la acordul sau refuzul creditorului, partile pot sa modifice contractul de preluare de
datorie sau sa ii puna capat
- dupa acordul creditorului, noul debitor il inlocuieste pe cel vechi si il libereaza pe acesta din urma
de obligatia de plata fata de creditor
- in raporturile dintre creditor si noul debitor, creditorul se poate prevala de toate drepturile pe care le
avea contra vechiului debitor, dupa cum noul debitor poate invoca impotriva creditorului toate apararile,
exceptiile, cauzele de stingere a datoriei sau de amanare a platii pe care le putea invoca vechiul debitor,
fara a putea opune insa:
a) mijloacele de aparare pe care le-ar putea invoca in raportul obligational dintre el si vechiul debitor
b) Exceptiile personale ale vechiului debitor (cum ar fi nulitatea relativa pentru viciile de
consimtamant)
c) Compensatia intre debitorul initial si creditor
-in ceea ce priveste efectele asupra garantiilor creantei initiale:
i. Daca este vorba de garantii consimtite de catre debitorul initial si care pot fi despartite de
persoana debitorului, acestea se mentin in totalitate
ii. Daca este vorba de garantii consimtite de terti cu privire la creanta initiala, fie ca e vorba de
garantii personale (fideiusiunea), fie ca e vorba de garantii reale (ipoteca sau gajul), acestea
se vor stinge ca efect al acceptarii de catre creditor a preluarii de datorie, cu exceptia
cazului in care aceste persoane au consimtit la mentinerea garantiei
iii. Daca este vorba de o preluare de datorie in cadrul careia nu se convine la liberarea
debitorului initial, toate garantiile vechii obligatii se mentin in totalitate in favoarea
creditorului

B. Preluarea de datorie realizata prin contract incheiat intre creditor si noul debitor
Odata incheiata conventia de preluare a datoriei intre creditor si noul debitor, efectul translativ al
datoriei in sarcina noului debitor se realizeaza fara alte formalitati, noul debitor inlocuindu-l pe cel vechi
care este liberat de plata, cu exceptia cazului cand noul debitor era insolvabil la data conventiei preluarii
de datorie si creditorul a consimtit la aceasta operatiune crezand ca tertul este solvabil.
-aceleasi efecte ca mai sus


Cesiunea de contract

Reprezinta contractul (contract de cesiune) incheiat intre o parte (contractant cedent) a unui
contract aflat in curs de executare (contract cedat) si un tert fata de acest contract (contractant
cesionar) prin care se convine la transmisiunea drepturilor si obligatiilor contractuale asupra si fata
56

de contractantul din contractul initial (contractant cedat) si care are ca efect atat transmisiunea
acestor drepturi si obligatii, cat si liberarea contractantului cedent, sub conditia existentei
consimtamantului contractantului cedat la aceasta operatiune.
- reprezinta o conventie bilaterala incheiata intre contractantul cedent si contractantul cesionar
- este necesar consimtamantul contractantului cedat
- in mod exceptional, cesiunea de contract se realizeaza pe calea exprimarii unei simple optiuni sau
prerogative legale (preemptiunea legala)

Tipuri de cesiune. Aceasta operatiune se poate realiza:
a) cu titlu principal
i. printr-o operatiune in trei persoane care participa la un acord tripartit
ii. printr-o conventie bilaterala intre contractantul cedent si contractantul cesionar care este
facuta apoi opozabila tertului - contractant cedat
iii. Cesiune de contract a carei efectivitate sa fie asigurata de consimtamantul anticipat al
contractantului cedat
b) cu titlu accesoriu -prin instrainarea unui bun mobil sau imobil care face obiectul unui anumit
contract; cazul cesiunii unui fond de comert-toate contractele accesorii ale acestui fond
c) in mod exceptional, prin exprimarea unei prerogative recunoscuta legal (dreptul de preemptiune)
d) cesiunea de contract poate fi si conventionala (stabilita de parti pe calea acordului bilateral sau
plurilateral) sau legala (prevazuta de lege).



Conditii de validitate si efectivitate
a) conditiile de fond (generale)- toate conditiile de validitate ale contractelor : capacitatea de a contracta,
consimtamantul partilor, cauza morala si licita, obiect determinat si licit si conditiile referitoare la nulitati
b) conditiile de forma. Cesiunea de contract se incheie valabil prin simplul acord de vointa al partilor,
fiind un contract consensual.
- cesiunea cu titlu oneros este valida si isi produce efectele intre parti, fara a fi necesara indeplinirea
vreunei conditii de forma, exceptand situatia in care legiuitorul cere o anumita forma
-cesiunea contractului si acceptarea acesteia de catre contractantul cedat trebuie incheiate in forma
ceruta de lege pentru validitatea contractului cedat
- nerespectarea conditiei de forma atrage nulitatea absoluta a intregii operatiuni
c) conditie de efectivitate - consimtamantul contractantului cedat
d) conditie de efectivitate - prestatiile din contractul initial sa nu fie inca integral executate

Efectele cesiunii de contract
Cesiunea de contract perfecta presupune o transmisiune totala a drepturilor si obligatiilor contractuale
ale unei parti, care implica si liberarea contractantului cedent de obligatiile sale. Pentru ca acest efect total
sa se produca, este necesar (cu exceptiile prevazute de lege) consimtamantul contractantului cedat.
Cesiunea de contract imperfecta nu indeplineste conditia consimtamantului contractantului cedat, ceea ce
presupune ca, prin intermediul ei, ori nu se realizeaza transmisiunea drepturilor si obligatiilor, ori nu se
realizeaza liberarea contractantului cedent de obligatiile sale, ori nici una, nici alta.
Efectele cesiunii de contract pana la momentul exprimarii consimtamantului sau in lipsa exprimarii
acestuia:
-intre parti: produce efecte dupa regulile principiului fortei obligatorii a contractului; obligatia de
garantie se deduce si ea din acest principiu, astfel, contractantul cedent garanteaza cesionarului validitatea
contractului initial
-fata de contractantul cedat: nu produce niciun efect in lipsa acordului sau, intrucat opereaza o
cesiune de contract incompleta, care reprezinta o alta operatiune juridica (cesiunea de creanta, subrogatia
consimtita de creditor)
57



Novatia
Novatia este o operatiune juridica de natura contractuala prin care partile sting o obligatie veche si
o inlocuiesc cu o obligatie noua.

Conditiile novatiei:
-conditiile generale de validitate a oricarui contract: capacitate, consimtamant, obiect, cauza, conditiile
referitoare la forma, respectiv la nulitati
-novatia trebuie sa respecte toate conditiile de forma cerute de lege pentru modificarea contractului, adica
toate conditiile de forma impuse de lege pentru incheierea valabila a contractului initial
-conditii speciale:
a) sa existe o obligatie veche valabila, care urmeaza sa se stinga prin vointa partilor
-obligatia lovita de nulitate absoluta nu poate fi novata
-prin exceptie, se admite ca obligatia lovita de nulitate relativa poate fi novata, pentru motivul ca
obligatiile anulabile pot fi confirmate, insa cu conditia ca nulitatea relativa sa nu se fi pronuntat in justitie
deja
-poate fi novata si o obligatie naturala
b) Sa se nasca, prin acordul partilor, o obligatie noua valabila care o inlocuieste pe cea veche
- daca obligatia noua nu este valabila, obligatia veche ramane in fiinta si se considera ca obligatia
noua nu a existat niciodata, precum si ca cea veche nu s-a stins niciodata
- atunci cand obligatia noua este lovita de nulitate relativa, novatia se va consolida daca nulitatea a
fost acoperita prin confirmare expresa sau tacita
- atunci cand obligatia noua este desfiintata ca urmare a rezolutiunii sau ca urmare a revocarii de
comun acord a obligatiei noi, novatia isi pierde efectele si persista vechea obligatie ca si cand nu s-ar fi
stins niciodata
c) Obligatia noua care se naste prin novatie trebuie sa aiba un element nou fata de vechea obligatie
- elementul nou poate consta in: schimbarea uneia dintre parti (creditorul sau debitorul), schimbarea
obiectului, a cauzei sau in adaugarea ori inlaturarea unei conditii care afecteaza obligatia existenta
-modificarea termenului de executare a obligatiei nu constituie novatie
d) Sa existe intentia expresa a partilor de a nova
- novatia nu se prezuma, intentia de a nova trebuie sa fie neindoielnica si trebuie sa rezulte evident si
clar din conventia partilor.

Efectele novatiei
-in principal, are ca efect stingerea obligatiei initiale (efectul extinctiv) si nasterea unei noi obligatii
(efectul creator)
a) situatia garantiilor creantei initiale
i. Ipotecile constituite de debitor pentru executarea obligatiei initiale se sting daca are loc o novatie
prin schimbarea debitorului; prin exceptie, acestea se mentin daca debitorul consimte expres la
aceasta
ii. Ipotecile constituite de terti in vederea garantarii obligatiei originare se sting odata cu incheierea
contractului de novatie
iii. Novatia intre un creditor si unul dintre debitorii solidari are ca si consecinta faptul ca ipotecile
legate de vechea creanta nu pot fi transferate decat asupra bunurilor codebitorului care
contracteaza noua datorie
iv. Aceste garantii se pastreaza in toate cazurile in care cei care le-au constituit sunt de acord, la
cererea creditorului, sa supravietuiasca pentru a garanta noua obligatie

b) Raporturile dintre partile novatiei
- noua obligatie are caracter contractual
58

- in raporturile rezultate din novatia prin schimbare de debitor, noul debitor nu poate opune
creditorului mijloacele de aparare pe care le avea impotriva debitorului initial si nici pe care acesta din
urma le avea impotriva creditorului, cu exceptia situatiei in care, in acest ultim caz, debitorul poate invoca
nulitatea absoluta a actului din care s-a nascut obligatia initiala.


Plata

Plata reprezinta executarea benevola a obligatiei care duce la stingerea acesteia. Obiectul platii
poate sa constea in remiterea unei sume de bani sau executarea oricarei alte prestatii care constituie
obiectul insusi al obligatiei.
Persoana care poate primi plata (accipens-ul):
a) Creditorul
b) Reprezentantul creditorului, legal sau conventional
c) Persoana autorizata de instanta sa o primeasca
d) Persoana indicata de creditor sa primeasca plata
-accipens-ul trebuie sa fie o persoana capabila pentru ca plata sa fie considerata valabila, cu exceptia
cazului in care plata facuta catre incapabil a profitat creditorului si numai in masura in care i-a profitat
acestuia

Plata facuta unui tert. Plata facuta altor persoane este valabila in urmatoarele cazuri:
a) cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipens fara drept de a o primi
b) Cand cel care a primit plata fara a avea acest drept, devine ulterior titularul creantei
c) Cand plata a fost facuta celui care a pretins plata in baza unei chitante liberatorii semnate de
creditor
d) Cand plata a fost facuta unui tert in alte conditii decat cele mentionate mai sus si nu este
considerata valabila ca urmare a imprejurarilor prevazute mai sus, ea poate fi totusi considerata valabila si
va stinge obligatia daca si numai in masura in care a profitat creditorului
e) Cand plata s-a facut unui creditor aparent
In toate cazurile in care plata nu se incadreaza in situatiile descrise mai sus, ea nu poate fi considerata
valabila, nu stinge obligatia si poate fi ceruta a doua oara.
Solvens are dreptul sa ceara restituirea platii nevalabile de la cel care a primit-o fara a avea acest drept, in
temeiul platii nedatorate, al imbogatirii fara justa cauza sau chiar al raspunderii civile delictuale, daca
actiunile tertului imbraca forma unui delict.




Conditiile platii. Obiectul platii
-debitorul este obligat sa plateasca exact lucrul sau prestatia pe care o datoreaza
- in executarea prestatiilor sale, el este tinut sa isi execute obligatiile cu diligenta pe care un bun proprietar
o depune in administrarea bunurilor sale, afara de cazul in care prin lege sau prin contract s-ar dispune
altfel
- in cazul unui debitor aflat in executarea unor obligatii profesionale, diligenta se apreciaza tinand seama
se natura activitatii exercitate

a) in cazul obligatiilor de rezultat - debitorul este tinut sa procure creditorului rezultatul promis, iar in
cazul obligatiilor de mijloace - debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele necesare pentru
atingerea rezultatului promis
b) Daca obiectul obligatiei este prestatia de a preda un bun cert - debitorul trebuie sa il remita in starea in
care se gaseste in momentul nasterii obligatiei
59

c) Cand obiectul obligatiei este stramutarea proprietatii - debitorul are obligatia de a preda bunul si de a-l
conserva pana la predare
d) Cand obiectul obligatiei este de a constitui o garantie fara ca modalitatea si forma acesteia sa fie
determinate - debitorul poate oferi, la alegerea sa, o garantie reala sau personala ori o alta garantie
suficienta
e) Atunci cand obiectul obligatiei este prestatia de a da bunuri generice - debitorul are dreptul sa aleaga
bunurile ce urmeaza a fi predate si trebuie sa remita creditorului intotdeauna bunuri de o calitate cel putin
medie, daca partile nu au convenit altfel.
f) Pentru cazurile in care obiectul obligatiei este prestatia de a da o suma de bani - debitorul trebuie sa
plateasca suma nominala datorata, indiferent de fluctuatiile valorice ; pentru efectuarea platii se poate
utiliza orice mijloc, in mod obisnuit folosit la locul platii; daca sumele de bani sunt purtatoare de dobanzi,
dobanda este cea stabilita de parti prin contract sau, in lipsa, cea stabilita prin lege
g) In cazul obligatiilor de a face - debitorul trebuie sa execute intocmai faptul la care s-a obligat


Imputatia platii
1. Imputatia conventionala si imputatia unilaterala
- de regula, imputatia platii se face prin acordul partilor, iar in acest caz nu cunoaste limite, insa, fiind
vorba de un acord patrimonial, in ipoteza in care este incheiat in frauda anumitor creditori, el poate fi
atacat printr-o eventuala actiune pauliana
-in lipsa acordului de vointa, imputatia poate fi facuta de debitor sau de creditor prin vointa
unilaterala
Atunci cand imputatia platii se face de catre debitor, el va arata care datorii intelege sa fie platite.
Debitorul poate face imputatia platii in urmatoarele limite:
a) cand creanta este producatoare de dobanzi si/sau a presupus cheltuieli, nu poate impune
creditorului plata capitalului inaintea platii dobanzilor si nici pe acestea inaintea platii cheltuielilor
b) Daca unele datorii sunt scadente, iar altele nu au ajuns la scadenta, iar termenul a fost stipulat in
beneficiul creditorului, debitorul poate face imputatia numai asupra datoriilor scadente
c) In cazul platii efectuate prin virament bancar, imputatia trebuie facuta de catre debitor prin
mentiunile corespunzatoare consemnate de el insusi pe ordinul de plata
d) Ca regula de principiu, dedusa din principiul indivizibilitatii platii, debitorul nu are dreptul sa
impuna creditorului o plata fractionata.
Atunci cand creditorul face imputatia platii, acesta poate, intr-un termen rezonabil dupa ce a primit
plata, sa indice debitorului datoria asupra caruia aceasta se va imputa.
-creditorul are dreptul de a face imputatia platii in mod nelimitat
- daca creditorul remite o chitanta liberatorie, el este dator sa indice in cuprinsul acesteia carei datorii
intelege sa faca imputatia.

2. Imputatia legala
Imputatia legala a platii se face dupa urmatoarele reguli:
a) se considera platita datoria ajunsa la scadenta
b) Se sting prioritar datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are mai putine garantii fata
de cele garantate sau fata de cele cu garantii suficiente
c) Daca toate datoriile sunt scadente, imputatia se face asupra celei mai oneroase dintre datorii
d) Daca toate datoriile sunt scadente si la fel de oneroase, dar si garantate in egala masura, se va
considera platita datoria cea mai veche
e) Daca toate datoriile scadente sunt la fel de oneroase si au aceeasi vechime, plata se imputa
proportional asupra fiecareia, asadar creditorul va primi o plata partiala pentru fiecare din creantele sale
f) In toate cazurile insa, plata se va imputa mai intai asupra cheltuielilor de judecata si executare,
apoi asupra ratelor, dobanzilor si penalitatilor, in ordinea cronologica a scadentei acestora si, in final,
asupra capitalului, daca partile nu convin altfel.
60



Executarea silita in natura
A. Executarea silita in natura a obligatiilor care au ca obiect prestatia de a da
a) obligatiile contractuale care au ca obiect prestatia de a da o suma de bani sunt intotdeauna posibil
de executat in natura
b) Atunci cand obligatia are ca obiect prestatia de a da un bun individual determinat, debitorul este
tinut, pe de o parte, sa transfere dreptul de proprietate sau un alt drept real si, pe de alta parte, sa predea
bunul in materialitatea lui la creditor
i. Predarea silita a bunurilor mobile - consta intr-o procedura care se incheie prin ridicarea bunurilor
mobile de la debitor de catre executorul judecatoresc si predarea lor creditorului
ii. Predarea silita a bunurilor imobile
- daca debitorul a instrainat bunul la un tert si a predat posesia lui, creditorul poate introduce o
actiune in revendicare impotriva tertului. Tertul se poate apara invocand posesia de buna-credinta, in
cazul bunurilor mobile, sau uzucapiunea, respectiv decaderea sau prescriptia din dreptul de a formula
actiunea in rectificare in cazul bunurilor imobile
- daca actiunea in revendicare este respinsa, creditorul va putea obtine executarea obligatiilor de la
debitor numai prin echivalent banesc.
c) In ipoteza in care obligatia are ca obiect prestatia de a da bunuri de gen, transferul dreptului de
proprietate opereaza numai in momentul individualizarii lor care, de regula, are loc cu prilejul predarii
d) In ipoteza predarii de catre debitor a unor bunuri neconforme (care prezinte defecte aparente sau
ascunse sesizate in conditiile prevazute la reglementarea garantiei de vicii ascunse respectiv predarii
conforme) creditorul, in cadrul aceluiasi drept la executarea in natura, are dreptul si la repararea,
inlocuirea bunului, precum si la orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasa.

B. Executarea obligatiei de a face
In principiu, nu se poate realiza in natura, insa exista anumite mijloace indirecte de constrangere a
debitorului sa isi execute propriile prestatii, de exemplu acordarea amenzilor cominatorii. Prin
intermediul acestora, debitorul este constrans la executare prin utilizarea presiunii banesti si obligarea
acestuia la plata unor sume de bani pana la executarea in natura a obligatiei sale de a face.
O alta cale de constrangere o constituie autorizarea creditorului de a lua masurile necesare de
executare in natura a unor obligatii pe cheltuiala debitorului.

C. Executarea silita a obligatiilor de a nu face
In cazul neexecutarii obligatiei de a nu face, creditorul poate cere instantei incuviintarea sa inlature
ori sa ridice ceea ce debitorul a facut cu incalcarea obligatiei, pe cheltuiala debitorului, in limita stabilita
prin hotarare judecatoreasca. Mai precis, inlaturarea rezultatului neexecutarii acestei obligatii, de exemplu
desfiintarea unei constructii edificate cu incalcarea obligatiei de a nu construi.


Amenzile cominatorii - reprezinta sume de bani pe care debitorul este obligat prin hotarare
judecatoreasca sa le plateasca creditorului la anumite intervale de timp, de regula, pentru fiecare zi de
intarziere, pana la executarea in natura a obligatiei.
Nu poate fi vorba de obligarea debitorului la plata de daune cominatorii in urmatoarele situatii:
a) cand debitorul a fost obligat anticipat prin hotarare judecatoreasca sa repare prejudiciul pe care l-a
suferit creditorul prin executarea cu intarziere a prestatiei, caz cand suntem in prezenta unor daune-
interese moratorii
b) Cand executarea silita in natura a obligatiei nu mai este posibila - debitorul va putea fi obligat
numai la plata de daune-interese compensatorii
c) Cand refuzul debitorului de a executa obligatia este clar si definitiv exprimat, astfel se va angaja
raspunderea sa civila pentru neexecutare, putand fi obligat sa plateasca daune-interese pentru repararea
61

prejudiciului cauzat creditorului

Compensatia
Este definita ca fiind un mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceeasi natura existente
intre doua persoane, astfel incat fiecare este, concomitent, creditor si debitor al celeilalte.

Compensatia legala. Este acea compensatie care opereaza de drept, in temeiul legii, fara a fi nevoie
de acordul de vointa al partilor sau de o hotarare judecatoreasca
Conditiile in care compensatia poate sa opereze:
a) obligatiile sa fie reciproce, adica sa existe intre aceleasi persoane, fiecare avand, una fata de
cealalta, atat calitatea de creditor, cat si de debitor
b) Datoriile sa fie certe, lichide si exigibile, adica sa intruneasca toate conditiile pentru ca dreptul
de a cere executarea silita in natura sau prin echivalent sa fie actual (cu exceptia punerii in intarziere
prealabile a celeilalte parti)
- creantele trebuie sa fie neindoielnice, determinate in intinderea lor si sa poata fi ceruta
executarea acestora
b) Datoriile sa aiba ca obiect prestatia de a da sume de bani sau o anumita cantitate de bunuri
fungibile si de aceeasi natura
c) Partile sa nu fi renuntat expres sau tacit la beneficiul compensatiei

Compensatia conventionala. Este acea compensatie care opereaza prin acordul de vointa al partilor.
Se recurge la aceasta compensatie atunci cand nu sunt intrunite conditiile compensatiei legale si partile au
interes, totusi, sa stinga anumite obligatii reciproce pe aceasta cale.

Efectele compensatiei. Compensatia produce urmatoarele efecte:
a) stinge cele doua datorii reciproce, pana la concurenta obligatiei care are valoarea cea mai mica
b) Compensatia opereaza ca o plata dubla. Consecinte: stinge implicit si garantiile si accesoriile obligatiei
principale, debitorul care putea sa opuna compensatia si care a platit datoria nu se mai poate prevala, in
detrimentul tertilor, de privilegiile sau de ipotecile creantei sale. De asemenea, compensatia nu mai poate
opera sau nu mai poate face obiectul renuntarii in detrimentul drepturilor dobandite de un tert.
c) Cand intre partile compensatiei exista doua sau mai multe datorii reciproce si compensabile, se aplica
regulile de la imputatia platii
d) Fideiusorul poate opune creditorului compensatia creantei pe care debitorul principal, a carui datorie o
garanteaza, o dobandeste fata de creditorul obligatiei garantate
e) In cazul solidaritatii pasive, compensatia care se produce intre creditor si un codebitor solidar produce
efectul extinctiv de obligatie numai in limita partii de datorie a codebitorului solidar cu care se realizeaza
compensatia, iar ceilalti codebitori solidari raman obligati pentru partea de datorie ramasa dupa ce a
operat compensatia
f) In cazul indivizibilitatii, compensatia intervenita intre unul dintre debitorii obligati indivizibil si
creditor stinge obligatia indivizibila si ii libereaza pe ceilalti debitori, acestia ramanand insa tinuti sa
plateasca celui dintai echivalentul partilor lor.
g) In cazul compensatiei conventionale si a celei judiciare, aceste efecte se produc de la data cand s-a
incheiat conventia privitoare la compensatie.

Darea in plata
Darea in plata este acel contract si totodata mijloc de stingere a obligatiilor care consta in
acceptarea de catre creditor la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe
care debitorul era obligat initial sa o execute.

Conditii:
a) acceptarea inlocuirii prestatiei initiale de catre creditor trebuie sa fie concomitenta cu plata
62

b) Intre prestatia datorata si cea oferita in schimb, cu titlu de dare in plata, sa existe o echivalenta valorica
relativa
c) Fiind un contract intervenit in faza platii, darea in plata trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond
pentru validitatea contractului, precum si conditiile de forma in cazul in care darea in plata presupune
executarea unei obligatii de a da un bun imobil

Efectele darii in plata.
- stinge obligatia cu toate garantiile si accesoriile ei
- daca darea in plata depaseste conditiile echivalentei rezonabile, debitorul este obligat sa plateasca o sulta
-daca darea in plata se realizeaza prin transferul in contul datoriei a unui drept de proprietate sau a unui alt
drept real, atunci se pune problema garantiei de evictiune si vicii ascunse


Remiterea de datorie
Remiterea de datorie este un mod voluntar de stingere a obligatiei care consta in renuntarea
creditorului, cu consimtamantul debitorului, la dreptul sau de creanta.
Remiterea de datorie poate fi totala sau partiala, expresa sau tacita, si este de regula un act juridic cu
titlu gratuit (iertare de datorie), dar poate sa fie si un act cu titlu oneros.
Conditiile remiterii de datorie. Fiind, in principiu, un act cu titlu gratuit, adica o liberalitate,
remiterea de datorie poate fi facuta prin acte intre vii -donatie sau prin acte mortis causa -legat.
Atunci cand se face prin acte intre vii, ea constituie o donatie, fiind necesar sa indeplineasca toate
conditiile acesteia. Totusi, remiterea de datorie nu trebuie sa imbrace forma solemna a inscrisului autentic,
putand fi realizata in orice forma, scrisa sau verbala, expresa sau tacita. Remiterea de datorie se poate
realiza si prin intermediul unui act juridic cu titlu oneros, ceea ce o apropie de darea in plata sau de
novatie prin schimbare de obiect.
Atunci cand se face prin acte mortis causa, adica prin testament, ea trebuie sa indeplineasca conditiile
de fond si de forma pentru validitatea testamentului.


Garantiile generale

Actiunea oblica (indirecta sau subrogatorie)
Actiunea oblica este mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului,
atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite in prejudiciul creditorului.
- poate privi numai exercitarea drepturilor patrimoniale ale debitorului, in consecinta nu se pot exercita
drepturile si actiunile nepatrimoniale, cum sunt: drepturile parintesti, actiunea de divort, actiunea in
anularea casatoriei

Nu toate actiunile si drepturile patrimoniale pot fi exercitate pe cale oblica. Mai exact:
- creditorii nu au posibilitatea sa se substituie debitorului pentru a incheia acte de administrare a
patrimoniului acestuia (inchirierea unui bun) sau acte de dispozitie juridica (vanzarea)
- creditorii nu pot exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana debitorului
- creditorii nu pot exercita drepturile patrimoniale insesizabile, precum: dreptul de uz, dreptul de abitatie,
etc.

Conditiile actiunii oblice:
1. creanta creditorului trebuie sa fie certa (atunci cand are o existenta sigura si necontestata) si exigibila
(creditorul poate sa ceara plata ei de la debitor)
2. debitorul sa fie inactiv, adica sa neglijeze sau sa refuze exercitiul dreptului sau
3. creditorul sa faca dovada unui interes serios si legitim (creditorul dovedeste ca exista pericolul de a nu-
si realiza creanta datorita neexercitarii de catre debitor a unui drept sau a unei actiuni pe care le detine
63

impotriva unui tert)

Momentul in care trebuie indeplinite condiile actiunii oblice
-daca exercitarea de catre creditor a drepturilor debitorului se realizeaza pe cale judiciara (printr-o actiune
in justitie), atunci conditiile trebuie indeplinite la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti; in acest
caz ne aflam in prezenta unor conditii de admisibilitate a actiunii
- daca exercitarea de catre creditor a drepturilor debitorului se realizeaza pe cale extrajudiciara, atunci
conditiile trebuie intrunite la data exercitarii drepturilor debitorului, de regula, la data formularii cererii de
catre creditor; in acest caz ne aflam in prezenta unor conditii de exercitare a actiunii oblice

Efectele actiunii oblice.
A. Efectele fata de tertul parat actionat in judecata
-pe cale oblica, creditorul exercita in locul debitorului drepturile pe care el le are impotriva tertului.
De aceea, tertul actionat in judecata va putea opune toate exceptiile si mijloacele de aparare pe care le-ar
fi putut invoca si impotriva debitorului
- exercitarea actiunii oblice nu indisponibilizeaza drepturile patrimoniale ale debitorului
B. Efectele fata de debitorul pasiv
-daca debitorul a fost introdus in proces, el fiind parte, efectele hotararii judecatoresti pronuntata ca
urmare a exercitarii actiunii oblice se vor rasfrange si asupra lui
- daca debitorul nu a fost introdus in proces, aceste efecte nu se produc fata de el, fiind un simplu tert
C. Efectele fata de creditorii debitorului
-daca actiunea oblica este exercitata cu succes, se va evita micsorarea patrimoniului debitorului
-situatia creata profita tuturor creditorilor in temeiul dreptului lor de gaj


Actiunea pauliana (revocatorie)
Actiunea pauliana este acea actiune prin care creditorul solicita sa fie declarate inopozabile fata de
el actele juridice incheiate de catre debitor in frauda intereselor sale, cum sunt cele prin care
debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate.
- se deosebeste de actiunea oblica deoarece actiunea oblica se exercita in numele debitorului, in timp ce
actiunea pauliana este exercitata de catre creditor in numele sau propriu. In timp ce actiunea oblica
sanctioneaza inactiunea (pasivitatea) debitorului, actiunea pauliana se declanseaza ca urmare a actiunilor
frauduloase ale debitorului. Daca actiunea oblica profita tuturor creditorilor, actiunea pauliana foloseste
numai creditorului care a promovat-o.
-domeniul de aplicare a actiunii pauliene cuprinde, in principiu, toate actele juridice civile (a se vedea pg.
768)

Exceptii. Nu pot fi revocate pe cale pauliana urmatoarele acte:
a) actele care privesc drepturile nepatrimoniale ale debitorului
b) Actele juridice referitoare la drepturile patrimoniale exclusive ale debitorului
c) Actele juridice privitoare la drepturile si bunurile insesizabile ale debitorului

Conditiile actiunii pauliene:
A. Creanta creditorului trebuie sa fie certa, lichida si exigibila si,de regula, anterioara actului
atacat.
a) creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila
- creanta trebuie sa fie certa la momentul introducerii actiunii
- exigibilitatea si lichiditatea trebuie indeplinite la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de
declarare pe cale pauliana a inopozabilitatii actului atacat, si nu la momentul introducerii actiunii
- pot justifica admiterea actiunii pauliene creantele pure si simple, precum si cele afectate de o
conditie rezolutorie, cele afectate de un termen suspensiv al carui beneficiar este creditorul
64

b) Creanta creditorului trebuie sa fie, de regula, anterioara incheierii de catre debitor a actului a
carui inopozabilitate se solicita
-creditorul posterior va putea introduce actiunea pauliana in doua situatii: atunci cand creanta sa
exista in principiu la data incheierii actului fraudulos (de exemplu, instrainarile facute de autorul unui
accident inainte de a fi obligat prin hotarare sa plateasca despagubiri victimei) si daca la momentul
perfectarii actului fraudulos exista perspectiva certa de a intra intr-un raport juridic cu debitorul
- creditorul poate recurge la orice mijloc de proba
c) Admisibilitatea actiunii pauliene nu depinde de existenta unui titlu executoriu
- proba insolvabilitatii debitorului poate fi facuta prin orice mijloc de proba


B. Actul incheiat de debitor cu tertul trebuie sa fi cauzat un prejudiciu creditorului reclamant.
- creditorul poate solicita constatarea inopozabilitatii actelor juridice incheiate de catre debitor in
frauda intereselor sale, numai daca face dovada unui prejudiciu
- prejudiciul creditorului consta, de regula, in faptul ca debitorul si-a provocat sau si-a marit o stare
de insolvabilitate existenta prin incheierea actului atacat (o insaracire a debitorului), de exemplu: actele
care au ca efect iesirea unei valori active din patrimoniul debitorului, fara ca in locul acestea el sa
primeasca ceva in schimb (donatia directa sau indirecta), actele cu titlu oneros in care valoarea prestatiilor
este dezechilibrata etc.
- actele prin care debitorul refuza sa se imbogateasca nu sunt acte de insaracire si deci nu pot fi
atacate pe cale pauliana (exemplu: nu accepta oferta de donatie facuta de o anumita persoana)
- renuntarea debitorului la o mostenire solvabila este considerata un act de insaracire, in masura in
care transmisiunea mostenirii opereaza de plin drept, de la data deschiderii succesiunii -creditorii pot cere
revocarea renuntarii in termen de 3 luni de la data la care au cunoscut renuntarea
C. Frauda debitorului
-frauda desemneaza simpla cunoastere de catre debitor a faptului ca prin perfectarea actului contestat
pe cale pauliana ii cauzeaza creditorului un prejudiciu
- proba fraudei cade in sarcina creditorului, care o poate realiza prin orice mijloc de proba
D. Complicitatea tertului la frauda debitorului
-exista complicitatea tertului atunci cand el a cunoscut ca prin actul atacat se cauzeaza un prejudiciu
creditorului, prin crearea sau marirea starii de insolvabilitate a debitorului
- complicitatea tertului nu este ceruta decat atunci cand actiunea pauliana este indreptata impotriva
unui contract cu titlu oneros sau o plata efectuata in temeiul unui atare act juridic
- pentru atacarea pe cale pauliana a unui act juridic cu titlu gratuit, creditorul nu trebuie sa
dovedeasca complicitatea tertului
- actiunea va putea fi indreptata si asupra tertului subdobanditor doar daca este admisibila si fata de
dobanditorul direct (aceleasi conditii de admisibilitate, inclusiv complicitatea sa la frauda)

Efectele actiunii pauliene
A. In raporturile dintre creditor si tertul care a incheiat actul fraudulos cu debitorul
- actul atacat este declarat inopozabil (ca fiind lipsit de efectele sale) fata de creditorul reclamant, dar si
fata de creditorii care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza
- daca prin actul atacat a fost instrainat un bun, creditorul reclamant si, eventual, cel care a intervenit in
proces, il vor putea urmari silit ca si cand acesta nu ar fi iesit din patrimoniul debitorului, instrainarea
nefiindu-le opozabila. Pretul obtinut din valorificarea bunului se va imparti intre ei, cu respectarea
cauzelor de preferinta ai caror beneficiari sunt, daca este cazul.
- hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii pauliene va indisponibiliza bunul pana la incetarea
executarii silite a creantei care a justificat pronuntarea ei (prin formalitatile de publicitate mobiliara sau
imobiliara);
-daca bunul este instrainat de tertul dobanditor, actul astfel incheiat este lovit de nulitate, la cererea
creditorului; tertul dobanditor va putea pastra bunul daca va plati creditorului o suma de bani egala cu
65

prejudiciul suferit de acesta prin incheierea actului atacat (sau despagubiri pentru a acoperi prejudiciul
creditorului, daca a fost de buna-credinta sau daca bunul a pierit din culpa tertului)
B. Raporturile dintre partile actului fraudulos
- actul fraudulos este inopozabil fata de creditorul reclamant, insa isi mentine valabilitatea si continua sa
produca efecte intre partile care au participat la incheierea lui
- tertul dobanditor cu titlu oneros are un drept de regres impotriva debitorului, intemeiat pe garantia de
evictiune ce cade in sarcina acestuia
- tertul dobanditor cu titlu gratuit nu are drept de regres impotriva debitorului
C. Raporturile dintre creditorul reclamant si ceilalti creditori ai debitorului
-actul isi produce efectul de inopozabilitate doar fata de creditorul reclamant si fata de cei care au
intervenit in proces, daca este cazul
- in raport de ceilalti creditori, actul isi pastreaza eficacitatea, valoarea instrainata ramanand din punctul
lor de vedere in patrimoniul tertului, deci nu o pot urmari pentru realizarea creantei lor.
D. Raporturile dintre creditorul urmaritor si creditorii proprii ai tertului
- este posibil ca creditorul urmaritor sa intre in conflict cu creditorii proprii ai tertului dobanditor, in
masura in care si ei doresc sa isi realizeze creantele asupra valorilor intrate in patrimoniul acestuia prin
actul fraudulos
- atunci cand creditorul urmareste in natura bunul instrainat prin actul fraudulos, el nu va intra in conflict
cu creditorii chirografari
- creditorul urmaritor va intra in conflict cu creditorii chirografari ori de cate ori detine un drept de creanta
impotriva tertului ce consta in plata unei sume de bani (atunci cand nu este posibila urmarirea in natura a
bunului)
-cand asupra bunului instrainat, tertul a constituit garantii reale in favoarea unor creditori ai sai, acestia au
statutul juridic al subdobanditorului cu titlu oneros in raporturile cu creditorul urmaritor, iar daca
creditorul nu dovedeste complicitatea lor la frauda pauliana, lui ii vor fi opozabile garantiile reale astfel
constituite. Daca creditorul dovedeste complicitatea lor la frauda, actele de constituire a acestor garantii ii
sunt inopozabile, astfel ca el isi va realiza creanta cu intaietate.

Fideiusiunea
Fideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obliga fata de cealalta parte, care are
intr-un alt raport obligational calitatea de creditor, sa execute, cu titlu gratuit sau in schimbul unei
remuneratii, obligatia debitorului daca acesta din urma nu o executa.
- partile contractului de fideiusiune sunt creditorul si fideiusorul, debitorul obligatiei garantate nu este
parte a contractului de fideiusiune (perfectarea lui se poate realiza fara stiinta si chiar impotriva vointei
debitorului).

Caracterele fideiusiunii
a) este un contract solemn (intocmit in forma unui inscris autentic sau sub semnatura privata, sub
sanctiunea nulitatii absolute), nu se prezuma si nu poate fi extinsa peste limitele in care a fost contractata
b) Este un act unilateral (numai fideiusorul se obliga), daca prevede obligatii si in sarcina creditorului (in
sensul de reale contraprestatii pentru obligatia fideiusorului), devine un act sinalagmatic
c) Este un contract cu titlu gratuit sau oneros (daca fideiusorul pretinde sau nu o remuneratie)
d) Este un contract accesoriu (insoteste si garanteaza o obligatie principala). Consecintele care decurg din
caracterul accesoriu al fideiusiunii:
- fideiusiunea nu poate exista decat pentru o obligatie valabila, nulitatea obligatiei principale,
absoluta sau relativa, avand drept urmare, in virtutea caracterului ei accesoriu, si nulitatea fideiusiunii.
Exceptie: fideiusiunea ramane totusi valabila atunci cand motivul anularii obligatiei principale consta in
incapacitatea debitorului principal, iar fideiusorul cunostea aceasta imprejurare
- intinderea fideiusiunii nu o poate depasi pe aceea a datoriei debitorului si nici nu poate fi
contractata in conditii mai oneroase
- in absenta unei prevederi contrare, fideiusiunea garanteaza atat obligatia principala, cat si toate
66

accesoriile acesteia
- prorogarea termenului obligatiei principale si decaderea din termen a debitorului produc efecte si
fata de fideiusor
- stingerea obligatiei principale atrage si incetarea fideiusiunii


Efectele fideiusiunii
1. In raporturile dintre creditor si fideiusor
-daca debitorul nu isi achita datoria, creditorul poate cere plata datoriei direct de la fideiusor, fara sa fie
obligat sa il urmareasca in prealabil pe debitor
- in apararea sa, fideiusorul poate invoca exceptiile ce decurg nemijlocit din raportul juridic de
fideiusiune, poate apela la mijloacele de aparare pe care le putea opune si debitorul principal, afara de
cele care ii sunt strict personale acestuia sau care sunt excluse prin angajamentul asumat de fideiusor
-fideiusorul are la indemana doua exceptii specifice: beneficiul de discutiune si beneficiul de diviziune:
a) beneficiul de discutiune consta in facultatea fideiusorului de a cere creditorului, care a pornit
urmarirea impotriva sa, sa urmareasca mai intai bunurile debitorului principal.

Conditiile invocarii beneficiului de discutiune:
1. Fideiusorul trebuie sa il invoce inainte de judecarea fondului procesului.
2. Fideiusorul trebuie sa indice creditorului bunurile urmaribile (mobile sau imobile)
ale debitorului principal si sa avanseze acestuia sumele necesare urmaririi lor.
Efectul invocarii beneficiului de discutiune: suspenda urmarirea fideiusorului pana la momentul la care
sunt cunoscute rezultatele urmaririi debitorului
- daca creditorul intarzie din culpa sa urmarirea, el raspunde fata de fideiusor pentru insolvabilitatea
debitorului principal survenita dupa indicarea bunurilor urmaribile pana la concurenta valorii acestora
(daca valoarea este mai mare sau cel putin egala cu valoarea creantei, urmarirea fideiusorului nu mai
poate avea loc; daca valoarea este mai mica decat aceea a creantei, creditorul il poate urmari pe fideiusor
numai in limita in care cuantumul creantei il depaseste pe acela al lucrurilor aratate de catre fideiusor
pentru a fi urmarite)
Beneficiul de discutiune nu poate fi invocat: de catre fideiusorul care a renuntat in mod expres la
aceasta facultate; de catre fideiusorul judiciar (fie ca cere discutarea bunurilor debitorului principal sau ale
altui fideiusor) si nici de catre fideiusorul care s-a obligat in solidar cu debitorul.
b) beneficiul de diviziune este facultatea recunoscuta cofideiusorului, in ipoteza existentei mai
multor fideiusori ai aceluiasi debitor, pentru aceeasi datorie, de a solicita creditorului sa isi divida actiunea
si sa o reduca la partea fiecaruia (instanta nu o poate invoca din oficiu)
- nu inlatura in totalitate aplicarea regulii raspunderii fiecarui cofideiusor pentru intreaga
datorie, astfel ca riscul insolvabilitatii fiecaruia dintre cofideiusori, survenita inainte de invocarea
beneficiului de diviziune este suportat de catre ceilalti in mod proportional
- daca insolvabilitatea survine ulterior invocarii beneficiului de diviziune, riscul insolvabilitatii
cofideiusorului este suportat de catre creditor
- daca insusi creditorul a divizat urmarirea, el nu mai poate reveni asupra diviziunii
Beneficiul de diviziune nu poate fi invocat: de cel care a renuntat la el si nici de cofideiusorii care sunt
solidari intre ei, insa nu cu debitorul.
In cazul in care cofideiusorii sunt solidari atat intre ei, cat si cu debitorul, atunci acestia pierd
posibilitatea de a invoca ambele beneficii, cel de discutiune si cel de diviziune.

2. Intre debitor si fideiusor
Daca fideiusorul plateste obligatia principala, el are un drept de regres impotriva debitorului. In mod
exceptional, fideiusorului ii este recunoscut un drept de regres si inainte de efectuarea platii.
a) Regresul fideiusorului dupa efectuarea platii
-fideiusorul are la indemana doua actiuni: o actiune personala, intemeiata pe mandat sau pe gestiunea
67

de afaceri si actiunea subrogatorie, in locul creditorului platit.
Actiunea personala se intemeiaza pe mandat sau pe gestiunea de afaceri dupa cum fideiusorul si-a
asumat obligatia de garantie cu si, respectiv, fara acordul debitorului.
- daca s-a obligat cu acordul debitorului, el este indreptatit sa pretinda restituirea a ceea ce a
platit, capitalul, dobanzile si cheltuielile, precum si daunele-interese pentru repararea oricarui
prejudiciu pe care acesta l-a suferit din cauza fideiusiunii
- daca s-a obligat fara acordul debitorului, el poate solicita in regres numai ceea ce debitorul ar fi
trebuit sa plateasca daca fideiusiunea nu ar fi avut loc, inclusiv posibilele daune-interese, alaturi de
cheltuielile efectuate ulterior notificarii platii catre debitor
Actiunea subrogatorie se fundamenteaza pe fapta subrogarii fideiusorului in drepturile creditorului
platit. In acest sens, fideiusorul beneficiaza de toate garantiile care apartineau creditorului platit, iar daca a
garantat mai multi debitori solidari, el poate solicita de la oricare din ei intreaga suma platita creditorului.
- daca obligatia de garantie a fost asumata impotriva vointei debitorului, regresul fideiusorului
poate imbraca doar forma actiunii subrogatorii.
- se pot cumula avantajele celor doua actiuni: fideiusorul poate invoca beneficiul subrogatiei in
limita a ceea ce a platit efectiv creditorului si sa apeleze la actiunea persoanala, in scopul de a obtine
eventuale dobanzi sau despagubiri.
Dreptul de regres al fideiusorului se pierde atunci cand: fideiusorul plateste datoria fara al incunostinta
pe debitor, iar acesta plateste a doua oara; fideiusorul plateste datoria fara a-l incunostinta pe debitor, iar
acesta face dovada ca la momentul platii avea mijloacele necesare pentru a declara stinsa datoria.
Fideiusorul ramane insa indreptatit sa-i solicite creditorului restituirea platii facute in totalitate sau in
parte, dupa caz.
Daca datoria este achitata de catre debitorul principal, acesta are obligatia, atunci cand cunoaste
existenta unei fideiusiuni, sa il instiinteze pe fideiusor despre plata efectuata. In absenta acestei instiintari,
daca fideiusorul plateste a doua oara, are drept de restituire atat impotriva creditorului, cat si impotriva
debitorului.
b) Regresul fideiusorului inainte de efectuarea platii
- are caracter exceptional si poate fi exercitat numai in situatiile:
i. Cand fideiusorul este urmarit in justitie pentru plata
ii. Cand debitorul este insolvabil
iii. Debitorul s-a obligat a-l elibera de garantie intr-un anumit termen care a expirat
iv. Cand datoria a ajuns la termen, chiar daca creditorul, fara consimtamantul fideiusorului, i-a
acordat debitorului un nou termen de plata
v. Cand, din cauza pierderilor suferite de debitor ori a unei culpe a acestuia, fideiusorul suporta
riscuri semnificativ mai mari decat in momentul in care s-a obligat

3. Intre cofideiusori
Daca obligatia este garantata de mai mult cofideiusori si ea a fost achitata doar de unul dintre ei, acesta
are un drept de regres impotriva celorlalti, avand la indemana doua actiuni: una personala si una
subrogatorie.
Actiunea personala este intemeiata pe gestiunea de afaceri. Daca unul dintre fideiusori este insolvabil,
partea ce revine acestuia se divide proportional intre ceilalti fideiusori si cel care a platit.
Actiunea subrogatorie este recunoscuta celui care are interes sa stinga datoria (beneficiaza de eventualele
garantii suplimentare), iar fideiusorul care a platit este de drept subrogat in drepturile creditorului.
- daca cofideiusorii s-au obligat in solidar la plata datoriei, fideiusorul care a achitat creanta nu ii
poate actiona pe ceilalti, invocand beneficiul actiunii subrogatorii decat pentru partea ce revine fiecaruia,
si nu pentru intreaga datorie.
Dreptul de regres poate fi exercitat numai in cazurile in care fideiusorul putea, inainte de a plati, sa se
indrepte impotriva debitorului.

Privilegiile
68

Privilegiile sunt cauze de preferinta acordate de lege unui creditor in considerarea calitatii
creantei sale.
- prin calitatea creantei se intelege cauza sau faptul juridic din care ea s-a nascut.

Caracterele juridice ale privilegiilor:
a) sunt simple cauze de preferinta; ele acorda creditorului privilegiat numai dreptul de a fi platit cu
prioritate din pretul obtinut in urma vanzarii bunului grevat
b) Sunt garantii legale, izvorul lor fiind numai legea
c) Sunt indivizibile, astfel intregul bun si fiecare parte a acesuia este afectat garantarii creantei privilegiate
in totalitatea ei.
d) Au un caracter accesoriu, existenta privilegiului avand ca singura finalitate realizarea creantei
garantate.

Clasificare:
- generale, asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului
- speciale, care poarta asupra unor anumite bunuri mobile sau imobile


Ipoteca
Ipoteca este acel drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executarii unei obligatii.
- ipoteca este acea garantie reala care se constituie fara deposedarea constituitorului de bunul grevat si
care presupune afectarea unui bun, mobil sau imobil, garantarii unei obligatii, conferind titularului ei atat
un drept de urmarire, cat si un drept de preferinta

Caracterele juridice:
a) ipoteca este un drept real, ea conferind titularului ei atat un drept de urmarire, cat si un drept de
preferinta
Dreptul de urmarire este acea prerogativa in temeiul careia creditorul ipotecar este indreptatit sa
urmareasca si sa valorifice bunul grevat in mainile oricui el s-ar gasi, chiar daca a fost instrainat de catre
constituitor.
Dreptul de preferinta este prerogativa recunoscuta creditorului ipotecar de a-si realiza cu prioritate
creanta inaintea creditorilor chirografari, precum si inaintea creditorilor ipotecari de rang inferior.
Dreptul de urmarire nu este decat liantul ce asigura creditorului accesul la valoarea bunului grevat
asupra careia se exercita dreptul de preferinta.
a) Ipoteca este un drept accesoriu
Ipoteca se constituie pentru a insoti si garanta o obligatie principala. In consecinta:
- nasterea dreptului de ipoteca implica existenta valabila a creantei garantate
- transmiterea obligatiei principale are drept consecinta si transmiterea ipotecii
- stingerea creantei atrage si stingerea ipotecii.
b) Ipoteca este indivizibila
Prin indivizibilitatea ipotecii se intelege ca bunul in integritatea lui si fiecare parte din el sunt afectate
garantarii creantei in totalitatea ei. Daca ipoteca poarta asupra mai multor bunuri, fiecare dintre ele este
afectat garantarii intregii obligatii.
Indivizibilitatea isi dovedeste importanta:
- in caz de achitare partiala a datoriei, cand ipoteca ramane nefractionata, imobilul, in intregimea lui,
fiind in continuare afectat garantarii partii din creanta ramasa neachitata
- in situatia in care bunul grevat este divizat (in cazul partajarii sau transmiterii lui fragmentate),
deoarece fiecare parte a acestuia serveste realizarii creantei in intregul ei, creditorul fiind indrituit sa se
indrepte impotriva oricaruia dintre proprietari pentru intreaga datorie
- atunci cand creanta sau datoria se divid, cum se intampla in cazul mortii creditorului sau
debitorului, fiecare dintre succesori este indreptatit, pentru partea ce-i revine, sa urmareasca bunul in
69

integralitatea lui. Cand datoria se divide, succesorul in patrimoniul caruia intra bunul ipotecat poate fi
urmarit pentru intreaga datorie.

Clasificarea ipotecii:
- dupa cum poarta asupra unor bunuri individual determinate sau asupra unei universalitati de bunuri,
ipotecile sunt speciale si generale;
- dupa cum bunurile grevate sunt mobile sau imobile, ipotecile sunt mobiliare si imobiliare;
- dupa izvorul lor, ipotecile sunt legale si conventionale.

Ipoteca conventionala este cea care isi are izvorul in contractul incheiat intre creditor si debitor.
Atat ipotecile imobiliare, cat si cele mobiliare pot avea caracter conventional.
Conditiile ipotecii conventionale:
A. Conditii de fond - privesc persoana creditorului si a constituitorului, creanta garantata si bunul
ipotecat.
a) Cerinte care privesc persoana creditorului si a constituitorului
- identificarea partilor (constituitorul si creditorul) in cuprinsul contractului de ipoteca, sub
sanctiunea nulitatii
-constituitor al ipotecii poate fi atat debitorul, cat si o terta persoana; daca ipoteca este constituita de
un tert, acesta va avea drepturile si obligatiile debitorului ipotecar, fara a fi supus regimului garantiilor
personale.
- constituitorul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu; incheierea contractului de ipoteca
pentru minorul care nu a implinit 14 ani, se realizeaza de catre reprezentantul sau legal; daca a implinit 14
ani, ipoteca este consimtita de catre minor, fiind necesara incuviintarea parintilor sau a tutorelui; in toate
cazurile, ipotecarea unui bun al minorului se poate realiza numai cu avizul consiliului de familie si
autorizarea instantei de tutela, sub sanctiunea nulitatii relative a contractului de ipoteca.
-titularul dreptului de ipoteca este, de regula, creditorul; in materie mobiliara acesta poate desemna
un tert care va exercita drepturile creditorului ipotecar si va fi tinut de obligatiile acestuia
- daca a fost desemnat un agent, acesta va putea sa exercite toate drepturile creditorilor ipotecari care
l-au desemnat, raspunzand fata de beneficiarii ipotecii mobiliare pentru actele intreprinse.
b) Cerinte referitoare la creanta garantata
- ipoteca poate garanta obligatii de orice fel
- pentru a fi valabil, contractul de ipoteca trebuie sa contina elemente suficiente pentru a se determina
in mod rezonabil suma pentru care este constituita ipoteca, precum si cauza obligatiei garantate, adica
faptul juridic generator, care poate fi un act juridic sau un fapt juridic in sens restrans.
- poate fi garantata si o obligatie viitoare: ipoteca ce se constituie pentru a garanta plata unei sume de
bani este valabila, chiar daca la momentul constituirii debitorul nu a primit sau a primit doar in parte
prestatia in considerarea careia a constituit garantia. Daca creditorul refuza sa predea sumele pe care s-a
angajat sa le puna la dispozitia debitorului, acesta are posibilitatea sa obtina reducerea sau desfiintarea
ipotecii pe cheltuiala creditorului, platindu-i acestuia sumele atunci datorate. Creditorul poate fi obligat si
la daune interese.
c) Cerinte care privesc bunul ipotecat
-in situatia in care constituitorul detine asupra bunului un drept anulabil ori afectat de o conditie, el
nu va putea consimti decat la o ipoteca supusa aceleiasi nulitati sau conditii.
-in principiu, se recunoaste partilor posibilitatea de a incheia contracte asupra unor bunuri viitoare,
insa dreptul real de ipoteca nu greveaza bunul decat din momentul nasterii sau dobandirii acestuia in
patrimoniul constituitorului (bun mobil) sau, dupa caz, din momentul inscrierii ipotecii in cartea funciara
(bun imobil).

B. Conditii de forma
Contractul de ipoteca este unul solemn, incheierea sa valabila fiind conditionata de respectarea unor
anumite cerinte de forma, sub sanctiunea nulitatii absolute.
70

Daca ipoteca este imobiliara, contractul de ipoteca trebuie incheiat in forma unui inscris autentic
notarial. Daca actul juridic constitutiv al ipotecii este incheiat printr-un mandatar si contractul de mandat
trebuie intocmit in forma autentica.
In cazul persoanelor juridice, este suficient ca puterea de reprezentarea sa fie conferita reprezentantului
in urma deliberarilor si a imputernicirilor intocmite sub semnatura privata, in conformitate cu regulile
prevazute de actul constitutiv.
Daca ipoteca este mobiliara, contractul de ipoteca trebuie incheiat in forma autentica sau sub semnatura
privata.
Nu se supun regulilor de drept comun privitoare la forma ceruta pentru incheierea contractului de
ipoteca:
- ipoteca asupra instrumentelor financiare, care se constituie conform regulilor pietei pe care acestea
sunt tranzactionate
- ipoteca asupra actiunilor si partilor sociale ale unei societati comerciale, care se constituie potrivit
regulilor stabilite prin legea speciala.

Ipoteca legala. Ea este intalnita numai in materie imobiliara.
A. Cazuri prevazute de art. 2386 C. Civ. :
1. Ipoteca vanzatorului asupra bunului vandut, pentru pretul datorat
2. Ipoteca promitentului achizitor pentru neexecutarea promisiunii de a contracta avand ca obiect
un imobil inscris in cartea funciara, asupra imobilului respectiv, pentru restituirea sumelor platite in contul
acestuia
3. Ipoteca celui care a imprumutat o suma de bani pentru dobandirea unui imobil, asupra imobilului
astfel dobandit, pentru restituirea imprumutului
4. Ipoteca celui care a instrainat un imobil in schimbul intretinerii, asupra imobilului instrainat,
pentru plata rentei in bani corespunzatoare intretinerii neexecutate; dreptul de proprietate al debitorului
intretinerii nu se va inscrie in cartea funciara decat odata cu aceasta ipoteca
5. Coproprietarii, pentru plata sultelor sau a pretului datorat de coproprietarul adjudecatar al
imobilului ori pentru garantarea creantei rezultand din evictiune, asupra imobilelor ce au revenit
coproprietarului tinut de o atare obligatie
6. Arhitectii si antreprenorii care au convenit cu proprietarul sa edifice, sa reconstruiasca sau sa
repare un imobil, asupra imobilului, pentru garantarea sumelor datorate acestora, insa numai in limita
sporului de valoare realizat
7. Legatarii cu titlu particular, asupra imobilelor din mostenire cuvenite celui obligat la executarea
legatului, pentru plata acestuia.
B. Alte cazuri prevazute de lege
- ipoteca autorului de buna-credinta asupra imobilului, pentru plata insemnizatiei datorate de catre
proprietarul care invoca accesiunea; inscrierea dreptului de ipoteca se realizeaza pe baza conventiei in
forma autentica incheiate intre proprietarul imobilului si autor sau, in caz de refuz, in temeiul unei
hotarari judecatoresti
- ipoteca proprietarului initial asupra imobilului pentru plata pretului acestuia de catre autorul lucrarii;
acest drept de ipoteca este recunoscut proprietarului imobilului, atunci cand el opteaza pentru obligarea
autorului lucrarii la cumpararea acestuia
- ipoteca uzufructuarului asupra imobilului grevat
- ipoteca gerantului asupra imobilului geratului pentru garantarea restituirii cheltuielilor necesare
efectuate
- ipoteca antreprenorului asupra lucrarii efectuate, pana la achitarea pretului datorat pentru ea.

Publicitatea ipotecii imobiliare
Ipoteca asupra unui bun imobil se constituie prin inscriere in cartea funciara. Indiferent ca ipoteca
imobiliara este legala sau conventionala, ea se dobandeste atat in raporturile dintre parti, cat si fata de
terti, numai prin inscriere in cartea funciara.
71

Ipoteca trebuie inscrisa in cartea funciara si atunci cand are ca obiect o universalitate de fapt pentru a
greva bunurile imobile pe care le cuprinde.
Ipoteca ce poarta asupra unui bun viitor nu va putea fi inscrisa in cartea funciara, in principiu, decat din
momentul in care bunul a intrat in patrimoniul constituitorului, sub conditia inscrierii dreptului grevat in
cartea funciara.
Prin exceptie, ipoteca poate fi inscrisa in cartea funciara, chiar daca ea poarta asupra unui bun viitor, in
cazul unei constructii viitoare. Nu e vorba de o veritabila intabulare, ci doar de o inscriere provizorie a
ipotecii.
Ipoteca constituita asupra chiriilor si arenzilor prezente si viitoare produse de un imobil, precum si
indemnizatiile platite in temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi
este supusa regulilor publicitatii imobiliare, deci ele au o natura mobiliara.


Executarea ipotecii mobiliare

Dreptul de optiune al creditorului ipotecar. Daca ipoteca poarta asupra unui mobil si conditiile
executarii garantiei reale sunt indeplinite, creditorul poate sa recurga la procedura speciala de executare a
ipotecii.
Existenta procedurii speciale de executare nu afecteaza dreptul creditorului de a recurge la
executarea ipotecii in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura civila. Optiunea alegerii uneia
sau alteia dintre cele doua proceduri revine creditorului.
Beneficiul de discutiune. Creditorului de rang inferior ii este recunoscuta facultatea de a se opune
urmaririi bunului mobil care ii este anume ipotecat, daca au mai ramas bunuri suficiente ipotecate in
favoarea creditorului de rang superior care a declansat urmarirea. Astfel, creditorul de rang inferior poate
cere discutiunea prealabila. In situatia in care cererea sa este admisa, urmarirea bunului mobil ipotecat
este suspendata.

Executarea ipotecii asupra bunurilor mobile corporale
Procedura executarii mobiliare asupra bunurilor corporale cuprinde doua etape: deposedarea debitorului
de bunul grevat (care are un caracter prealabil) si valorificarea propriu-zisa a bunului ipotecat.
A. Deposedarea debitorului de bunul ipotecat
a) Urmarirea si separarea accesoriilor unui imobil
- nu se poate realiza daca a fost declansata in prealabil urmarirea imobilului in temeiul regulilor stabilite
pentru executarea ipotecilor imobiliare
In vederea executarii ipotecii mobiliare, creditorul ipotecar este indreptatit sa solicite separarea bunului
mobil accesoriu, daca este preferat titularilor de drepturi reale asupra bunului imobil respectiv. Astfel,
creditorul ipotecar va trebui sa ii despagubeasca pe titularii drepturilor reale asupra imobilului, mai putin
pe constituitor, in limita cheltuielilor necesare repararii stricaciunilor impuse de separarea celor doua
bunuri. Nu va trebui insa sa plateasca despagubiri pentru scaderea valorii imobilului ca urmare a
inlaturarii bunului mobil ipotecat sau a necesitatii de a-l inlocui.
Pana ce creditorul nu ofera o garantie suficienta pentru plata despagubirii, cei indreptatiti pot refuza
separarea bunurilor.
- nu se pot separa materialele incorporate in constructie

b) Preluarea bunului ipotecat
- bunurile mobile ipotecate pot fi preluate efectiv cu toate accesoriile lor sau, simbolic, cand, fara a le
deplasa, creditorul ia masurile necesare pentru ca echipamentele sau alte asemenea bunuri sa nu mai poata
fi folosite.
Scopul preluarii consta in exercitarea unui rol cominator asupra debitorului care, pentru a reintra in
stapanirea bunului, ar fi determinat sa stinga creanta garantata, dar si in perspectiva obtinerii unui pret mai
bun in urma valorificarii lui.
72

Preluarea bunului poate avea loc prin mijloace proprii sau pe cale silita.
1. Preluarea bunului prin mijloace proprii este subsumata indeplinirii urmatoarelor conditii:
-contractul de ipoteca mobiliara sa permita in mod expres preluarea prin mijloace proprii a
bunului (conceperea clauzei ramane la aprecierea partilor, dar din continutul ei trebuie sa rezulte in
mod expres indreptatirea creditorului de a putea prelua in mod pasnic bunul);
- existenta unei notificari prealabile preluarii bunului, efectuate prin intermediul executorului
judecatoresc
- creditorul nu trebuie sa tulbure linistea si ordinea publica si nu poate recurge in mod direct sau
indirect la constrangere, chiar daca fapta sa nu reprezinta o infractiune (simpla invocare a posibilitatii
de executare silita si a efectelor neindeplinirii obligatiei nu constituie constrangere).
-daca debitorul se opune in mod expres, preluarea prin mijloace proprii a bunului nu este
permisa (nu se impune cu necesitate consimtamantul debitorului la preluare, ci doar nu trebuie sa se
opuna in mod expres).
Daca se indeplinesc aceste conditii, creditorul ipotecar poate prelua bunul din mainile oricarei persoane
il detine, dovedind ca are acest drept prin prezentarea unei copii a contractului de ipoteca mobiliara
perfectat in conditiile legii si a unei copii a avizului de ipoteca.
Din momentul preluarii bunului de catre beneficiarul ipotecii, nici un alt creditor nu poate cere remiterea
lui, cu exceptia celui ipotecar de rang superior care, la randul sau, a pornit executarea.
2. Preluarea silita a bunului
Creditorul poate prelua bunul pe cale silita, solicitand in acest sens concursul executorului judecatoresc.
Pentru aceasta, creditorul trebuie sa formuleze o cerere insotita de o copie a contractului de garantie, de o
descriere a bunului ce urmeaza a fi preluat si, daca este cazul, de o copie certificata de pe inscrierea la
arhiva a ipotecii.
In termen de 48 de ore de la primirea cererii, executorul judecatoresc se deplaseaza la locul unde se afla
bunul ipotecat, il ridica si il preda de indata creditorului.
Daca este nevoie sa se recurga la constrangere, executorul judecatoresc este obligat sa revina in cursul
aceleiasi zile, insotit de agenti ai fortei publice, pentru a prelua bunul.
Cu privire la procedura de ridicare si predare, executorul judecatoresc intocmeste un proces-verbal, in
doua exemplare (unul se pastreaza la dosarul de executare, iar celalalt se comunica debitorului)
Cheltuielile de executare sunt avansate de catre creditor care suporta si riscul transportului si depozitarii
bunului

B. Valorificarea bunului ipotecat
Creditorul ipotecar de rang superior poate, cat timp bunul nu a fost vandut, sa continue executarea
inceputa de un creditor de rang inferior sau sa porneasca o noua executare.
Creditorul de rang superior poate insa fi obligat sa restituie cheltuielile rezonabile efectuate daca, fiind
notificat cu privire la executarea ipotecii, omite sa invoce prioritatea drepturilor sale intr-un termen
rezonabil.
Valorificarea poate avea loc prin: vanzarea bunului, insusirea bunului in scopul stingerii creantei
ipotecare sau prin preluarea bunului in scop de administrare.

a) Vanzarea bunului. Executarea silita inceteaza, iar creditorul trebuie sa restituie bunul, daca
debitorul sau orice alta persoana interesata stinge obligatia principala, platind si cheltuielile rezonabile
facute prin preluarea si vanzarea bunului. Pentru a opera efectul incetarii executarii este necesar ca plata
sa fie efectuata inainte de vanzarea bunului.
1. Procedura de vanzare a bunului

Incuviintarea executarii silite. Cererea de incuviintare trebuie insotita de documente care atesta
existenta creantei ipotecare si a ipotecii mobiliare, impreuna cu dovada perfectarii garantiei. Instanta va
verifica existenta creantei si a ipotecii legal perfectate si va incuviinta vanzarea cu citarea partilor
interesate.
73

Instanta competenta sa se pronunte asupra cererii de incuviintare a executarii silite este judecatoria de la
domiciliul sau, respectiv, sediul creditorului
Vanzarea comercial rezonabila. Bunul ipotecat poate fi vandut in starea in care se gaseste sau dupa
luarea unor masuri comercial rezonabile pentru valorificarea lui.
- partile pot stabili prin contractul de garantie modul de vanzare a bunului
- creditorul poate alege modalitatea de vanzare: prin licitatie publica, prin unul sau mai multe contracte, in
bloc sau separat, in orice moment sau loc
Vanzarea este comercial rezonabila daca ea are loc: in modul in care se dispune indeobste de bunuri de
acelasi fel pe o piata organizata, la pretul stabilit pe o piata organizata, in conformitate cu practicile
comerciale rezonabile urmate de cei care vand in mod obisnuit bunuri de acelasi fel.
Creditorul ipotecar poate cumpara bunul grevat doar in cadrul unei licitatii publice si, de asemenea, fara
licitatie prin vanzare directa, insa numai daca bunuri de acelasi fel sunt vandute in mod obisnuit pe o piata
reglementata care le stabileste preturile
Notificarea vanzarii. Vanzarea bunului de catre creditor este conditionata, sub sanctiunea nulitatii ei, de
comunicarea unei notificari persoanelor interesate de executarea bunului ipotecat, precum si de inscrierea
unui aviz de executare la arhiva, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru vanzare. Aceste
formalitati nu sunt necesare atunci cand bunurile care fac obiectul urmaririi sunt supuse pieirii,
deteriorarii ori devalorizarii rapide, ori sunt vandute in mod obisnuit pe o piata organizata.
Notificarea trebuie sa cuprinda: constituitorul si creditorul ipotecar, bunurile care fac obiectul urmaririi,
suma pentru care se porneste urmarirea, metoda prin care se va realiza valorificarea bunului, data, ora si
locul la care va avea loc licitatia publica, precum si pretul de pornire al licitatiei ori, dupa caz, data si ora
cu incepere de la care creditorul va dispune de bun.
Opozitia la executare. Cei interesati sau vatamati prin executare pot formula opozitie la executare in
termen de 15 zile de la data comunicarii notificarii sau, dupa caz, de la momentul inscrierii avizului de
executare la arhiva.
Au calitate procesuala si, deci, pot recurge la mecanismul procedural al opozitiei la executare debitorul
si ceilalti creditori garantati cu privire la acelasi bun si proprietarul bunului ipotecat.
Competenta de solutionare a opozitiei la executare revine judecatoriei care a incuviintat vanzarea
bunului ipotecat.
Opozitia la vanzare suspenda de drept procedura de vanzare pana la solutionarea definitiva a cauzei, care
trebuie realizata in termen de 5 zile.
Instanta poate dispune, ca solutie, incetarea executarii pornite de creditor, daca debitorul a platit, precum
si restituirea bunului de catre creditor.



2. Consecintele vanzarii bunului
- dobandirea de catre cumparator a bunului, liber de orice sarcini.
- supravietuirea creantei in limita care depaseste valoarea bunului ipotecat
-dreptul constituitorului la pastrarea folosintei bunului ipotecat
- distribuirea sumelor obtinute din executare

b) Preluarea bunului ipotecat in contul creantei
Creditorul are posibilitatea de a-si executa garantia prin preluarea bunului ipotecat in contul creantei,
daca prin lege nu se prevede altfel, sub rezerva indeplinirii urmatoarelor conditii:
- constituitorul ipotecii sa consimta la preluare (consimtamantul trebuie sa fie exprimat in scris si sa
fie ulterior neexecutarii obligatiei garantate)
- persoanele identificate prin art. 2450 C. Civ. (destinatarii notificarii) sa nu se opuna preluarii
bunului
Preluarea bunului in contul creantei produce urmatoarele efecte: stinge creanta ipotecara, transmite
creditorului toate drepturile constituitorului asupra bunului, stinge toate ipotecile privilegiate de rang
74

inferior.

c) Preluarea bunului in vederea administrarii
Creditorul ipotecar este indreptatit sa isi execute ipoteca si, implicit, sa isi realizeze creanta garantata
prin preluarea administrarii bunului ipotecat, cu respectarea urmatoarelor conditii:
- ipoteca sa aiba ca obiect bunurile unei intreprinderi
- sa inscrie un aviz de executare si sa notifice persoanele de la art. 2450 C. civ.
- preluarea bunului sa nu aduca atingere drepturilor dobandite anterior de locatar
Daca se formuleaza opozitie la preluarea bunului in vederea administrarii, ea este de competenta
judecatoriei de la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului.
Calitatea de administrator poate apartine atat creditorului, cat si unei alte persoane desemnate de
creditor sau, dupa caz, de catre instanta de la domiciliul sau sediul creditorului.
Preluarea are un caracter temporar, cel mult pana la satisfacerea creantei creditorului ipotecar, prin
acoperirea inclusiv a despagubirilor si a cheltuielilor privind executarea.
Administrarea mai inceteaza si atunci cand creditorul a facut o notificare prin care alege alta
modalitate de executare, precum si in alte cazuri prevazute de lege. Declararea falimentului celui
impotriva caruia a inceput executarea nu conduce la incetarea administrarii.
Daca administrarea inceteaza, creditorul este obligat sa dea socoteala si, daca nu a optat pentru o alta
modalitate de executare, sa restituie bunurile celui impotriva caruia s-a facut executarea, alaturi si de
surplusul de bunuri obtinut prin administrare.

Executarea ipotecii asupra unor titluri reprezentative
Ipoteca poate avea ca titluri reprezentative privind bunuri mobile, inclusiv recipise de depozit sau
warante. In vederea executarii ipotecii, creditorul va putea recurge la vanzarea bunurilor la care se refera
aceste titluri, cu respectarea textelor legale incidente in cazul vanzarii bunurilor mobile corporale.
Atunci cand ipoteca poarta asupra unor titluri de valoare negociabile, creditorul poate executa ipoteca
impotriva girantilor si avalistilor.

Executarea ipotecii asupra creantelor
A. Executarea ipotecii asupra creantei
Asigura creditorului urmatoarele prerogative: sa preia titlul de creanta, sa ceara si sa obtina plata in limita
sumei garantate, sa vanda creanta si sa isi insuseasca pretul in limitele obligatiei garantate, aplicandu-se
prin analogie dispozitiile incidente in materia cesiunii de creanta.
Indiferent de modalitatea de valorificare, creditorul trebuie sa actioneze intr-o maniera comercial
rezonabila.

B. Executarea ipotecii asupra conturilor
Soldul creditor este expresia dreptului de creanta constand in plata unei sume de bani pe care titularul il
detine impotriva institutiei la care este deschis contul. Ipoteca asupra contului greveaza, in cele din urma,
un drept de creanta.
Executarea ipotecii asupra conturilor se realizeaza diferit, in functie de modalitatea in care creditorul a
dobandit controlul asupra contului.
Indiferent daca detine sau nu controlul asupra contului, creditorul trebuie ca, in executarea ipotecii, sa
actioneze de o maniera comercial rezonabila.

Raspunderea creditorului. Poate fi angajata in trei situatii: atunci cand sunt incalcate regulile
privitoare la preluarea bunului, daca sunt incalcate dispozitiile referitoate la valorificarea bunului, in cazul
in care nu au fost respectate textele legale referitoare la distribuirea pretului.
A. Actiunea in daune in situatia incalcarii regulilor privitoare la preluarea bunului
- creditorul raspunde pentru daunele provocate, fiind obligat la restituirea bunului si la plata catre
persoana impotriva careia a pornit urmarirea a unei treimi din valoarea lui
75

- raspunderea este angajata indiferent ca ea se realizeaza prin mijloace proprii sau pe cale silita
- in situatia in care restituirea nu mai este posibila (bunul a fost valorificat), raspunderea creditorului se
limiteaza la achitarea penalitatii si la repararea pagubelor pricinuite
B. Actinea in daune in situatia incalcarii regulilor privitoare la valorificarea bunului
- creditorul este obligat sa plateasca persoanei impotriva careia a pornit urmarirea o treime din valoarea de
la momentul vanzarii a bunului supus urmaririi
- pentru evaluarea bunului, creditorul si constituitorul vor desemna cate un expert evaluator
- pentru cazul cand diferenta dintre sumele astfel stabilite este mai mica de o cincime, valoarea bunului se
considera a fi media artimetica a celor doua evaluari
-daca diferenta este mai mare de o cincime, evaluatorii vor desemna un al treilea expert
- sub rezerva ca plateste aceste sume, creditorul poate retine pretul vanzarii, pierzand insa partea din
creanta ipotecara care a ramas neacoperita dupa urmarirea bunului.
C. Actiunea in daune in situatia incalcarii regulilor privitoare la distribuirea pretului
-creditorii prejudiciati pot introduce o actiune personala, in despagubire, potrivit dreptului comun,
impotriva creditorului ipotecar care a incalcat regulile prevazute de distribuirea pretului