Introducere

Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
1.1. Adolescena Definire i caracteristici. Stadialitatea
Considerat metaforic vrsta de aur, vrsta oglinzii, etimologic cuvntul adolescen provine din limba
latin n care adolesco-ere nseamn a crete, a cpta putere, a se maturiza.
a!oritatea specialitilor subdivizeaz adolescena n trei etape"
- preadolescena #$$-$% ani& - familia i ambiana l consider pe adolescent cnd copil, cnd tnr, ambiguitate
care i creaz an'ietate, irascibilitate i c(iar ostilitate
-adolescena propriu-zis #$%-$) ani& - perioad n care i diversific aptitudinile, mbogirea cunotinelor,
cptnd drepturi i obligaii civice prin ma!orat.
- adolescena prelungit #$)-*+ de ani& - etap caracterizat prin ctigarea independenei intr-o msur mai
mare de ctre tineri.
1.2. Rolul familiei
,dolescentul triete ntr-o lume plin de tensiuni, de sc(imbri socio-economice i este n plin
evoluie. -amilia este important pentru c faciliteaz socializarea tnrului, n familie tnrul gsind repere i
modele care i dimensioneaz structurile fle'ibile i stabile ale personalitii.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
.arcinile sociale ale familiei rmn aceleai, de a a a!uta tnrul n ac(iziia normelor, valorilor i
deprinderilor necesare dezvoltrii sale ca individ apartenent a unei societi. /n perioada adolescenei are loc
reconstituirea pe fundamente noi ale personalitii, pe ac(iziia de roluri dobndite i statuturi sociale n cadrul
familiei i a grupului de prieteni.
/n aceast perioad se realizeaz autoeducarea i dorina de perfecionare ca revers a dorinei de
independene. .ub aspect afectiv, n adolescen se manifest cea mai evident transformare, n care apar
accente pasionale #iubire, ura, gelozie etc.&. 0up 1. 2sterriet( #$)34& familia i livreaz copilului sentimentul
de siguran care i permite s se emancipeze i s i dezvolte personalitatea. .entimentul de siguran se
instaureaz i se menine n urmtoarele condiii" protecia de pericole i agresiunile pe care le poate provoca
ambiana # natural i social&, satisfacerea trebuinelor bazale # ,. aslo5, $)))& fiziologice i de securitate,
de dragoste, de apartenen, de respect i de recunoatere, de a fi acceptat ca membru a familiei, de a fi iubit.
,ceste condiii se pot realiza doar ntr-un mediu ec(ilibrat i afectuos, care asigur funciile de securizare
afectiv i se prezint ca factor socializator i individualizator.
.tatutul familiei care prezint semnale ngri!ortoare de degradare calitativ, de diminuarea rolului educativ ca
urmare a instabilitii cuplului.
6ri7son a caracterizat adolescena ca o perioad critic n ndelungatul proces de formare a identitii.
Criza de identitate este caracterizat prin ntrebarea 8cine sunt eu98 i cutarea permanent a rspunsului. ama
i femeia urmeaz s posede cele mai diverse caliti precum" altruismul, cldura, nelegerea i anga!area
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
social. ama este sursa e'perienelor de comunicare, ofer suport afectiv, dei rorlul ei n organizarea
e'istenei materiale nu poate fi negli!at.
0ezvoltarea social a adolescentului beneficiaz mult de un tat accesibil,atent, de nde!de care i
insufl un sentiment de ncredere i siguran. :mportana tatlui se manifest n suport fizic i financiar
completat pe sentimentul de gri! i afectivitate.
/n familiile n care tatl este prezent i responsabil, copii sunt mult mai siguri i mai veseli, au mai puine
conflicte cu semenii. 6i ndrum copii s studieze materii mai grele i le cultiv abiliti te(nice.
;a adolesceni lipsa prinilor le provoac stri emoionale i dificile, ndeprtarea i refugiul n relaia
cu prietenii, profesorii, preocupri n diverse domenii. ,lii se apropie de printele rmas, pe care l trateaz
drept egal sau confident ns nu toi adolescenii se adapteaz n lipsa prinilor.
1.3. Familia i modelele educaionale
Una dintre cele mai importante funcii ale familiei const n educarea i formarea tinerilor n
vederea integrrii lor optime n viaa i activitatea social. Aici, n cadrul grupului familial, prinii
exercit, direct sau indirect, influene educaional-formative asupra propriilor lor copii. Cuplul conjugal,
prin ntreg sistemul su de acte comportamentale, constituie un veritabil model social care, fiind de altfel
primul n ordinea influenelor din partea modelelor sociale existente, are o influen otr!toare asupra
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
copiilor privind formarea concepiei lor despre via, a modului de comportare i relaionare n raport cu
diferite norme i valori sociale.
"e de alt parte, prinii exercit influene educaional-modelatorii n cadrul familiei i n mod
direct, n ba#a unei anumite strategii educaionale, folosind mai mult sau mai puin sistematic i organi#at
anumite metode i tenici educaionale.
1.4. Forme de manifestare a tulburrilor de comportament
$ulburrile de comportament pre#int mai multe forme de manifestri% fug, vagabondaj,
minciuna, comportamente instabile &iperemotivitate, negativism, agresivitate', furt, reacii afective
instabile.
(rustrarea afectiv din familie influenea# calitatea relaiilor sexuale ale adolescentelor, n funcie
de structura personalitii acestora.
)n familie apare, prin urmare, din cau#a nesatisfacerii adecvate a nevoii de afectivitate a unei
persoane, n cadrul relaiilor intrafamiliale, n special al celor parentale.
1.5. Educaia i integrarea social
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
(actorii generali utili#ai pentru a ine cont de influena cadrului familial asupra aci#iiei de ctre
copil a atitudinilor conforme cu ateptrilor sunt de natur esenial psiologic. *ste vorba despre
constituirea unei personaliti n reacie la solicitrile parentale. +ariabilele reinute in evaluarea reuitei
educative sunt considerate n msurarea relaiei ntre integrare social i devian% mrimea familiei,
serviciul mamei, gradul de atenie al prinilor, nivelul de afeciune, frecventarea instituiilor de cultur,
contiincio#itatea colar, participarea la asociaii sau micri de tineret etc.
Metodologia cercetrii
,n cercetarea reali#at am aplicat un interviu i metoda observaiei. Acestea au fost aplicate n
perioada -..-/. 0 1/.-/.1-23 n cadrul grupului personal de cunotine a studentelor% Avram 4odica i
5oroiu )ulia.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Au fost implicai n cercetare un numr de 3- de adolesceni din mediul urban c!t i din mediul
rural.
+!rstele adolescenilor intervievai sunt cuprinse ntre 2/ i 26 ani.
Cercetarea efectuat urmrete s identifice rolul familiei n afectivitatea adolescentului.
)nterviul l-am utili#at pentru a identifica particularitile specifice fiecrui t!nr privind
de#voltarea afectivitii, nivelul expectanelor i relaia cu familia.
Obiectivele cercetrii
Am artat n pre#entarea teoriilor studiate, faptul c afectivitatea joac un rol deosebit de
important n de#voltarea adolescentului. ,n cadrul cercetrii practice am abordat de#voltarea afectiv din
perspectiva asocierii cu cel mai important factor purttor de educaie% familia.
Ipoteele cercetrii
Ca punct de plecare n demararea cercetrii, am pornit de la premisa c ecilibrul emoional al
adolescentului este influenat de calitatea mediului familial cu toate componentele pe care acesta le
presupune7 ne ntrebm ce influen are n de#voltarea personalitii t!nrului familia, sub aspectul su
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
structural i moral. Adolescenii care fac parte dintr-o familie de#organi#at, n care etilismul repre#int o
component principal a vieii cotidiene se simt mai puin apreciai i valori#ai de ctre prini.
$otalitatea manifestrilor afective de#voltate n cadrul relaiei printe - copil sunt regsite n
formula generic de 8ataament9. :e-am propus s investigm n ce msur calitatea ataamentului din
familie, corelat cu mediul socio-educaional &inclu#!nd aici i sistemul de sanciuni i recompense
practicat n familie', se conturea# ntr-un pattern comportamental i atitudinal ce determin nivelul
motivaional i expectativ al t!nrului.
Tehnici, metode i miloace folosite !n cadrul cercetrii
Ca tenici de lucru am folosit interviul si observaia tiinific. Cele doua tenici au vi#at obinerea
unui rspuns viabil, realist, pe tema relatiei dintre adolescent si familie.
"nter#iul
:nterviul reflect i semnific una din cele mai caracteristice activiti umane < comunicarea,
convorbirea, discuia liber sau transmiterea verbal a unor informaii ntre oameni, relaia specific
omului de a ntreba i de a primi rspunsuri. :nterviul nu este ns numai o simpl discuie n doi, ci
i o te(nic de investigare tiinific, aplicat de ec(ipe pentru cunoaterea tiinific i
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
interdisciplinar a unui fenomen sau domeniu social, caz n care discuia n doi se integreaz unui
ansamblu de mi!loace de culegere a datelor.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
A$%&A
:umele si prenumele7
+arsta7
;ocul nasterii7
Cu cine locuiesti<
Ce studii au prinii ti = tutorele = persoanele cu care locuieti< >
C!i membri are familia ta<
;ocuiesti in"
ediul urban=rural
1n la ce nivel vrei s-i continui studiile9
,n familia ta se consum alcool<
:u=doar mama=doar tata=da ambii
5e consuma in familia ta alcool%
?ilnic=oca#ional
,n familia ta se fumea#<
,n familia ta se consum substane cu efect psiotic &droguri'< >
$u consumi alcool<
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
(ume#i<
Consumi substane cu efect psiotic &droguri'<
"$T%R'R%TAR%A DAT%()R
I!"E#$#E"%#E% &%!"I"%"I'( % )%"E*O#
4e#ultatele cantitative obinute n urma cercetrii sunt pre#entate n graficele urmtoare, pentru a
oferi o imagine clar, de ansamblu.
@upa cum arata si graficul, aproximativ 13A din adolescenti locuiesc cu ambii parinti.
Cu unul din parinti Cu ambii parinti Cu altcineva
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.

Adolescenii provin din familii al cror nivel minim de studii este gimna#ial, ponderea cea mai mare
av!nd-o studiile medii, referindu-ne aici la ambele medii de provenien &urban i rural'.
>imnazial ;iceal .uperior
Bradul de maturi#are al adolescentului, n sensul identificrii i stabilirii unui plan de viitor ca
premis a dob!ndirii sentimentului de mplinire i satisfacie profesional i personal, exprim nivelul
motivaional i expectaional al t!nrului.
;a modul general, tinerii evaluai i-au exprimat opiunea cu privire la nivelul dorit de studii, expectanele
nalte fiind determinate fie de suportul i modelul po#itiv oferit de familie, fie de dorina de evadare dintr-
un climat familial di#armonic, conflictual, n care primea# dificultile materiale i un nivel sc#ut de trai.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
;iceal -acultate aster 0octorat
:n aceasta cercetare ne referim la etilismul prezent in familie, atat la parinti cat si la adolescenti. Consumul de
alcool !oac un rol important n dezorganizarea mediului familial i dezvoltarea adolescentului.
,mbii parinti ?u 0oar tata 0a,zilnic ?u 2cazional
Am tratat fumatul din perspectiva integrrii sociale n grupul de prieteni &gac', fie ca modalitate
de dob!ndire a sentimentului de apartenen la grup &norm social a grupului', fie ca expresie a
8teribilismului9 i a imitrii comportamentului de adult.

0a ?u 0a ?u 2cazional
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
4eferitor la re#ultatele cercetarii privind consumul de droguri, ne mentinem re#ervati in a
considera valid re#ultatul obtinut din raspunsurile adolescentilor.
0a ?u ,m incercat
*onclu+iile cercetrii
,n urma cercetrii am ajuns la conclu#ia c o buna de#voltare a afectivitatii si speranta pentru o
via mai bun este str!ns legat de mediul familial i de relaia cu coala, tinerii care au condiii s nvee,
care au o relaie bun cu prinii sunt mult mai optimiti n raport cu propriul lor viitor. (amilia are un
important rol n de#volarea afectivitii la adolescent, mai benefic sau mai ru, aici fac referire la familiile
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
a cror dependene pun amprenta asupra de#voltrii afective a t!nrului. Adolescenii cu o de#voltare
afectiv situata n limitele normalitii sunt cei care au un mediu familial stabil, au condiii optime pentru
a se de#volta social i profesional. "rinii din mediul rural sunt totui mai mult ancorai n tradiie i
pre#int o re#isten mai mare la scimbare. ,n ambele medii de abitaie este tot mai des nt!lnit ideea
i aciunea plecrii la munca n strintate. Astfel, adolescenii se confrunt cu scimbri n structura
familiei lor,scimbri ce i bulversea# i le redimensionea# de#voltarea afectivitii i personalitii.
Familia cadru si factor al dezvoltarii psihice a copiluluiDocument Transcript
1. CuprinsCapitolul 1: Consideraii teoretice privind familia i
copilul ....................................................2 1.1. Familia-unitatea de baza a
societii...............................................................................2 1.1.1. Familia cadru i factor
al dezvoltrii psihice a copilului........................................2 1.1.2. Familia-mediu socio-
economic i afectiv al dezvoltrii copilului...........................5 1.2. Rolul familiei n creterea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
i dezvoltarea precolarului i
colarului............................10 .................................................................................................
..........................................15 1.3. Ocrotirea minorului si asistenta sociala in mediul
rural................................................15 1.3.1. Activitatea de asistenta sociala in mediul
rural......................................................15 1.3.2. Consilierea in asistenta
sociala...............................................................................22 1.4. Problemele familiale si
infuentele lor asupra copilului................................................24Capitolul 2: Comunicare i
confict.........................................................................................28 2.1. Defnitia si rolul
comunicrii........................................................................................28 2.2. Tipuri de
comunicare....................................................................................................31 2.3. Bariere
in procesul de comunicare................................................................................32 2.3.1.
Modaliti inefciente de comunicare.....................................................................32 2.3.
Modaliti de ameliorare a comunicrii.........................................................................39
2.3.1. Limbajul responsabilitii.......................................................................................39
2.3.2. Prevenirea reaciilor defensive n comunicare.......................................................41
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
3.3.3. Exploatarea alternativelor.......................................................................................42
2.3.4. Modaliti de rezolvarea
confictelor.....................................................................42Capitolul 3: Cauze si consecinte
ale dezorganizarii familiei asupra dezvoltarii psihice
acopilului .................................................................................................................................
..45 3.1. Scopul, obiectivele si ipotezele
cercetarii.....................................................................45 3.2. Metodologia
cercetarii...................................................................................................45 3.2.1. Metode de
culegere a datelor..................................................................................45 3.2.2. Universul
populatiei...............................................................................................48 3.3. Rezultatele
cercetrii i interpretarea............................................................................50 3.4. Studii de
caz..................................................................................................................56 3.5.
Concluzii asupra
cercetrii............................................................................................64Concluzii si
propuneri..............................................................................................................69Bibliograf
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
e...............................................................................................................................72ANEXE
....................................................................................................................................75 1
2. Capitolul 1: Consideraii teoretice privind familia i copilul1.1. Familia-unitatea de
baza a societii1.1.1. Familia cadru i factor al dezvoltrii psihice a copilului A. Concept i
defnire Familia este cea mai veche i cea mai important institutie din lume. Dup cum
estefamilia noastr tot aa va f i societatea noastr. Orientarea cteodat prozaic i chiar
crud exprimat, a secolului nostru ctreinterpretarea tiinifc se simte astzi n toate
secolele de gndire i activitate uman. De febra activitii exploratoare sistematice, familia
nu putea rmne, frete, strin.Antropologi i sociologi, economiti i juriti, biologi i
medici phsihologi i pedagogi auinvestigat i investigheaz n continuare celula familial,
drmnd vechiile mituri iprejudeci, ridiculiznd i pulveriznd interpretrile naive,
ordonnd i organiznd datelepentru a construi din ele imaginea adevarat a grupului
social de baz, a funciilor pe care elle ndeplinete n cuprinsul comunitii umane, funcii
dintre care, far indoial c este ceamai important, o constituie creterea i educarea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
copiilor.1 Dup cum meniona i doamna M. Voinea : familia este o form complex de
relaiibiologice, sociale, materiale i spirituale ntre oamenii legai prin cstorie, snge
sauadopiune. Evoluia familiei a avut loc n condiiile unei complexe mpletiri a factorilor
biologicicu cei sociali. B. Funciile familiei Familia a indeplinit i ndeplinete o serie de
funcii, i anume : de reproducere,economic, de socializare, de ateptare, familial. 2
Dup R.Hill sunt cinci funcii ce sunt ateptate ca familia s le ndeplineasc pentrumembrii
ei i pentru societate, subzisten fzic a membrilor familiei prin producerea dehran,
adapost i mbrcminte : 1. mrirea numrului de membrii ai familiei prin reproducere 1
Osterrieth Paul, Copilul i familia, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuereti, 1973,p. 5
Voinea Maria, Familia si evoluia sa istoric, Ed. Stiinifc i Enciclopedic, 2Bucureti,
1978, 2
3. 2. socializarea copiilor prin rolurile de aduli n familie i alte grupuri sociale 3.
meninerea ordinei ntre membrii familiei i strini 4. meninerea moralului i motivaiei
pentru a ndeplini sarcini n familie i n alte grupuri sociale. 5. producerea i distribuirea de
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
bunuri i servicii necesare pentru meninerea unitii familiale. Familia este o comunitate
uman ntemeiat prin cstorie care unete pe soi i pesoii i pe descendenii acestora
prin relaii strnse de ordin biologic, economic, psihologic,spiritual i juridic. Conform
Dicionarului Explicativ al Limbii Romne, familia este : forma social debaz intemeiat
prin cstorie i care const n so, soie i descendenii acestora. 3 Familia, n profda
extremei varieti structurale de origine istoric sau cultural, notpropie a familiei ca
instituie social avnd la baz alegerea reciproc a partenerilor mritari,este de a asigura
reproducerea speciei, n condiii socioculturale determinate. Astfel, conformdefniiei lui C.
Levi Strauss, familia este : un grup care i are originea n cstorie, findalcatuit din so,
soie, copii nscui prin unirea lor (grup cruia i se pot aduga rudele), pecare i unesc
drepturi i obligaii morale, juridice, economice, religioase i sociale. Ca grupsocial
ntemeiat alegerea reciproc a partenerilor mritari cu roluri i statute preciseasociate
membrilor lui, apoi avnd aptitudini, eluri i aspiraii comune i asigurndcreterea copiilor.
4 Familia nu se ntemeiaz pe comoditate. Nu are ca scop doar tovria. Nu este deajuns
s locuieti n aceiai cas, s mnnci la aceiasi mas i s dormi sub acelai
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
acoperi.elul familiei este mplinirea reciproc, creterea i devenirea. O familie inseamn
unitate nidealuri, interese i n flozofa de via. O familie se bucur de bucuriile celuilalt i
estealturi n necaz. Constituind unitatea grupal fundamental a societii, familia a
reprezentat ireprezint o tem predilect de refexive i analiz a spiritualitii umane, a
politicii sociale,dar i a mai multor discipline tiinifce, fecare propunndu-i s surprind,
dintr-operspective specifc i specializat, dimensiunile, dinamica i funciile grupului
familial. Complexitatea acestei forme de comunitate uman, determinat de multitudinea
ivarietatea de relaii care se stabilesc ntre cei care o compun, precum i ntre familie ca 3
Dicionarul Explicativ al Limbii Romne, Bucureti, 1988, p. 366 4 Paul Popescu Neveanu,
Dicionar de psihoogie, Ed. Albatros, Bucureti, 1978, p.262 3
4. entitate distinct i societate, la care se adaug evoluia n timp a trsturilor
salecaracteristice, face difcil ncercare de a defni familia ntr-o form
atotcuprinztoare.Familia, s-a spus, este o realitate bilogic, prin unitatea ce se realizeaz
ntre brbat ifemeie i prin procreare ; este o realitate social, findc prin ea se realizeaz
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
o comunitatede via ntre cei ce o compun ; este o realitate juridic, findc societarea
reglementeazprin norme juridice cele mai importante relaii din cadul ei. 5 Mediul familial
reprezint cadrul n care se desfaoar aciunea educativ a familiei.Mediul infueneaz,
iar educaia acioneaz, nu ns independent, ci concomitent. Nicieri nlume familia nu
este o unitate independent de societatea n care exist6. Ceea ce trebuie ns subliniat
este c exercitarea funciilor familiei este condiionatde tipul de familie, de forma de
organizare a vieii de familie, de relaiile de autoritate, dediviziunea rolurilor din familie, dar
i de tradiii, obiceiuri. Familia este un mediu optim pentru formarea i devenirea uman,
este un mediuafectiv, social i cultural. C. Rolul de printe Rolul de printe reclam noi
responsabiliti, fecare dintre membrii cuplului afndu-se n faa unei puternice provocri
ncercnd strategii personale de echilibrare a rolurilor deso, soie, mam sau tat. nc din
perioada primei sarcini, soii opereaz unele modifcri,att n ateptrile reciproce, ct i n
stilul de via. Se pregtesc deci , pentru apariiacopilului, din punct de vedere material
(rearanjarea spaiului i mobilierului), fnanciar,emoional (ncurajri, discuii, manifestri de
tandree i ntelegere reciproc). Principalele preocupri, uneori ngrijorare a viitorilor prini
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
se concentreaz n jurulcapacitii lor de a face fa noilor probleme determinate de
creterea copilului. Odat cuapariia copilului se produc schimbri n setul de rol-statusuri,
ambii prini triesc emoii noii dobndesc sensul responsabilitii, ceea ce nu elimin
difculti de adaptare. ncepe o perioad de negocieri cu privire la timp, bani, energie i
activiti. De multeori soii se simt neglijai deoarece soiile-mam sunt obosite, iar ritmul
cotidian al familieieste corelat cu ritmul biologic al nou-nscutului. Apar, de asemenea,
probleme sexuale,conficte mritale centrate pe comunicare i incongruen . Factorii care
infueneazperformana rolurilor soilor ca i prini sunt: sprijinirea soiei de ctre so n
timpul sarcinei,stima de sine a prinilor, caracteristicile copilului. 5 Emese Florian, Dreptul
familei, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1997, p. 3 6 Jinga, I., Negre, I., Familia, acest miracol
insulator. EDP., Bucureti, 1999, p.62 4
5. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale copiilor mici i stimuleaz pe prini
ns,deseori , acetia ncearc sentimente negative ca: furia, nervozitatea, dependena i
chiarneajutorarea. Lipsa pregtirii pentru ndeplinirea rolului de prini poate conduce la
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
neglijareacopilului, la abuzarea acestuia, la tensiuni familiale sau chiar la violen. De la
nscrierea lacoal a primului copil nscut i pn la naterea ultimului copil, prinii se
ntlnesc periodiccu responsabiliti crora le pot sau nu le pot face fa complet. n mod
compensatoriu seconsider c dac un parinte are difculti n relaia cu copilul su, la o
anumit etap dedezvoltare a acestuia, poate coopera efcient la alt etap de dezvoltare.
Ideea principal esteca odat cu fecare etap a ciclului de via familial prinii nu se
confrunt doar cu noiabordri i provocri legate de creterea copiilor, ci i cu noi
perspective ale sistemuluifamilial. Uneori, prinii se simt incapabili s construiasc o
autoritate parental adecvat saus indeplineasc corespunzator rolul de printe,
nereuind s comunice empatic i ncreztorcu copiii sau s accepte schimbarea n
gndirea i comportamentul acestora; ajung chiar lalipsa de control asupra copiilor de la
care ateapt un comportament matur. Principala problem care apare este mprirea
responsabilitilor privitoare lacreterea i educaia copiilor, precum i la gospodrie. Aceste
responsabiliti pot fndeplinite cu difcultate datorit faptului c, de cele mai multe ori,
prinii au slujbe i seconfrunt cu provocri din parte vieii sociale. Preocuparea de a oferi
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
cea mai bun ngrijirecopilului n contextul unei viei sociale foarte intense, poate s duc i
spre consecine degenul: conficte mritale, neglijarea copiilor sau chiar abuzul acestora.
Ceea ce este foarteimportant de remarcat din statistici este faptul c numrul cuplurilor
care decid separerea saudivorul, n aceast etap este din ce n ce mai mare . Deci ,
apariia unui nou membru alfamiliei n condiiile continurii vieii profesionale i dezvoltrii
aspiraiei spre performansocial reprezint un aspect relevant pentru modifcrile din
structura vieii de familie. Pentrufoarte multe familii acest element se convertete ntr-o
difcultate greu de soluionat mai alesn contextul unei viei precare din perspective
material-fnanciar.1.1.2. Familia-mediu socio-economic i afectiv al dezvoltrii copilului Ne
referim la familie n mod restrns, adic alcatuit din parini i copii, pentru c, nsens larg,
familia cuprinde i bunici, unchi, mtui, veri. ntre membrii aceleiai familii exist relaii de
strns dependen, ntemeiate pe unjoc afectiv foarte intens, de aceea mediul familial este
de a reaciona la trebuinele iniiale ale 5
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
6. copilului i favorizeaz prima elaborare a personalitii proprii i a imaginii sale
despre lumedupa modalitile esenial afective. Cadrul familial este locul n care copilul
nva s fe iubit i s iubeasc cu multnainte ca el s fe n stare s fac distincia ntre
aceste dou elemente. Impulsurile primare ale copilului i vor gsi aici satisfaciile cuvenite
sau vorntmpina frustrrile inevitabile, temperate ns de dragoste; aici ele se vor nuana
prin joculacomodrilor i renunrilor. Familia constituie o adevarat coal a sentimentelor.
Datorit membrilor si diferiica vrst, sex, posibiliti psiho-fzice, dar care triesc n
comun, copilul este de la bunnceput introdus ntr-un eantion foarte reprezentativ al
societii, cu diversitatea sa depersoane, cu ncruciarea sa de generaii, cu prezena la un
loc al trecutului i viitorului, careleag ntre ei pe toti membrii surclasnd nenelegerile i
sentimentele de afeciune. Datorit acestei bogii i varieti de relaii, pe care alte medii
nu le ofer individuluitocmai din cauza omogenitii lor, trebuie s recunoatem funcia
profound socializatoare afamiliei. Familia impune copilului ocazia de experimentare i
necesiti de adaptare socio-afectiv; copilul triete n familia sa o multitudine de relaii
interindividuale, iar pe cele pecare nu le traiete direct, le are sub privirea sa i le vede cum
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
funcioneaz. Poziia primordial o ocup relaiile dintre prini i relaiile pe care acetia
lestabilesc cu copilul, acestea vor constitui baza pe care copilul i formeaz idea de
pereche,familie, cretere a copiilor. Aceste relaii sunt adnc interiorizate de ctre copil i
seevideniaz chiar n perioade ndepartate cnd copilul devine adolescent, tnar, printe.
Prin diferenele pe care le nmnuncheaz, familia d copilului cea mai mare ans dea se
defni pe sine, punndu-i n acelai timp la dispoziie i modelele la care se poate
referiindividualitatea sa nnascut. Grupul familial joac un rol important n achiziionarea
de ctre individ, a coereneipersonale, n acelai timp, datorit vieii de colectiv, copilul
descoper aici comportamentelesociale de baz (aprarea propriilor drepturi i respectarea
drepturilor celorlali). Aciunile i relaiile din snul familiei asigur simultan socializarea i
individualizareacopilului7. ,,n fecare om o lume i face ncercarea , spunea Eminescu.
ntr-adevr suntem ,, lumi diferite care triesc ntr-o singur lume: societatea uman. Cnd
copilul vine pe lume, este primit de ctre nite oameni care gndesc, acioneaz,simt, se
exteriorizeaz ntr-un anumit fel. Aceti oameni triesc, i dezvluie 7 Osterrieth, Paul,
op.cit, p.52 6
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
7. comportamentul n faa copilului. Nu este vorba despre comportamentul uman n
general, cidespre comportamentul unor persoane care face parte dintr-un grup social bine
determinat,trind ntr-o epoc determinat. Aceast comportare este ncarcat cu o
experien secular implicit i supuspresiunii preocuprilor i ideilor de moment. Copilul
se nate ntr-un cadru determinat de o cultur dat a crei expresie este familiai modurile
ei de a proceda, mai cu seama educative, cadrul la care participa nu numaifpturile umane
ci i obiectele, condiiile materiale. Familiile sunt ,, fabricile care producpersonaliti
umane. ncorpornd copilul ntr-un anumit cadru cultural, familia i propune i i impune
cilede realizare a materii sale umane; el va deveni uman potrivit cu formele de cultur pe
care i leprezint mediul familial8. Numim familia ,, coal a sentimentelor , ,, coal a
relaiilor individuale , daroricum am numi-o, familia presupune referirea la un anume sistem
de valori, care inevitabileste produsul unei culturi. Pe de alt parte, familia introduce copilul
n lumea material, n lumea obiectelor i amanipulrii lor, n lumea activitilor umane
curente. Familia l inva pe copil s traiasc, liniiaz n nenumaratele activiti i i susine
fundamentele, l ajut s descoperenenumratele noiuni n modul cel mai correct i mai
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
direct. Copilul este ajutat de familie s traiasc, s stabileasc schimburi cu mediul ambient
,i se ofer cadru de referin afectiv, social, economic. Cadrul pus la dispoziia copilului
gseste modele umane pe care le va imita ntr-oprima faz, dar de care se va diferenia
treptat nu numai uman, dar i ca autoritate autonomcaracteristic. Cu ceea ce
acumuleaz copilul n cadrul familiei, el se va integra sau nu mai uor ngrupurile sociale
din care inevitabil va face parte; se vor simi n personalitatea sa infuienelereglatoare,
socializatoare i individualizatoare pe care, inevitabil, familia i le-a reprezentat iuneori
impus. Aa cum arat i A. Munteanu, ,, avnd n vedere complementaritatea rolurilor
jucatede cei doi prini este necesar ca nc din primele sptmni de via ale noului
nscut, ambiiprini s se implice n educaia sa; alturi de o mam tandr i stimulativ, el
are nevoie i deprezena tatlui care, n limita timpului disponibil, trebuie s se implice
corect n multipleleprobleme care apar . Astfel ,,tatl este considerat primul partener de
joac al copilului, 8 Osterrieth Paul, op.cit., p.71 7
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
8. intrucat el petrece de patru-cinci ori mai mult timp jucndu-se cu acesta, dect
ngrijindu-l(datorie ce revine prin tradiie preponderant mamei ). Pentru a se stimula evoluia
intelectual a sugarului, familia trebuie s-l antreneze pecopil ntr-o serie de experiene
care s-i precizeze acestuia capacitile cognitive. De asemenea, pentru dezvoltarea
limbajului este bine ca prinii s-i vorbeasccopilului de cte ori acesta este treaz. Aa
cum remarc i R. Vincent ,,triunghiul tat-mam-copil are un rol important n nvaarea
vorbirii 9. Cnd copilul nva s vorbeasc, el nva cerinele structurii sociale.
Experienacopilului este transformat chiar de nvaarea general de propriile sale acte de
vorbire,aparent voluntare. Structura social devine substratul experienei, sale n mod
esenial princonsecinele procesului lingvistic. Din acest punct de vedere, de cte ori copilul
vorbete, oriascult, structura social din care face parte este ntrit n el, iar indultitatea
lui social estebine modelat. Structura social devine realitatea psihologic a copilului n
curs de dezvoltareprin nsi modelarea actelor sale de vorbire. Copiii care au acces la
diferite sisteme devorbire pot adopta diferite conduite sociale i intelectuale n ciuda
potenialului comun10. Prin nvaarea codurilor restrnse, copilul dobndete, n familiile
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
poziionale, unputernic sentiment al identitii sale sociale n detrimental autonomiei i al
capacitii deautocontrol; el va tinde s reproduc n experiena principiul statutar al
delimitrilorsimbolice care guverneaz structura social pe care a interiorizat-o odat cu
nvaarealimbajului. Prin comparaie, un copil socializat ntr-o familie orientat ctre
persoane,dobndeste autonomie i capacitate de control al sinelui, dar sentimental
identitii socialepoate f mai slab; el este capabil s renterpreteze experiena socializrii
personale, iarpornind de aici principiul organizrii sociale care a stat la baza acesteia poate
f schimbat. Mediul familial este cel care imprim aciunii educaionale anumite
particulariti.Astfel, subiectul educaiei este reprezentat de ctre toi membrii familiei,
fecare ns,exercitndu-i atribuiile n funcie de experien i posibilitile sale, d
concepia despreeducaie, de locul pe care l ocup n structura familiei, de autoritatea pe
care o are. Autoritatea este expresia concepiei despre educaie a printelui sau
nvttorului i omanifestare atitudinal n relaiile cu copiii. Autoritatea prinilor se
ntemeiaz pe un sistem de reprezentri i idei, acumulatespontan sau deliberat, care i
vor pune amprenta asupra climatului educativ i afectiv din 9 Vincent, R., Cunoaterea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
copilului, EDP. Bucureti, 197, p.38 10 Ana Muntean, Psihologia dezvoltrii umane, Editura
Polirom, Iai, 2006 8
9. familie. Ea confer prinilor acel climat ascendent i generator de stim i
admiraie,indispensabil aciunii educative pe care o ntreprind. Sunt cunoscute numeroase
modifcri de ordin fzic i fziologic ce se produc de-alungul dezvoltrii entogenetice a
copilului. Fixarea unui regim raional de via i munc,preocuparea pentru respectarea lui
sunt indispensabile pentru o dezvoltare armonioas aorganismului. De la cea mai fraged
vrst, familia intervine pentru nvarea deprinderilorigienicede autoservire, de adoptarea
unui regim de munc i odihn, de fortifcare aorganismului i de ntrire a sntii sale11.
Pe linia dezvoltarii intelectuale, familia i aduce contribuia la organizarea vieiipsihice , a
copilului, prin stimularea procesului de maturizare i dezvoltare a diverselor
salecomponente- procese senzoriale, limbajul, memoria, gndirea, atenia, insuirile
psihice. Suntanumite momente care marcheaz adevarate salturi n dezvoltarea psihic, n
producereacrora aportul familiei este considerabil. Avem n vedere ndeosebi perioada
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
primului an,cnd se pun bazele vieii psihice. Perioada pubertii ridic i ea o serie de
probleme caresolicit ntr-o msur mai mare intervenia educativ a familiei. Un mare
volum de informaii sub form de percepii, reprezentri, idei privitoare larealitatea
nconjurtoare se asimileaz sub ndrumarea familiei. Statutul social al familiei va f
determinat de tat. Dominaia tatlui va imprimacopilului o viziune ferm asupra vieii, dar
acesta nu va trebui s impun ferm legea, ci i spstreze afeciunea copilului. Tatl este
cel care confer familiei, dar i copilului un sentiment de protecie isiguran, inspirnd
copilului dorina arztoare de a deveni ca el. Pentru ca tata este cel care ,,l arunc pe copil
i-l prinde fr ca acestuia s-i fe fric, el conduce maina, el mnuietesecurea, el l
poart n brae cnd acesta este obosit. Deci sentimentul de siguran pe carecopilul l are
cnd tata este n preajm, provine din impresia c tatl domin lumea. 12 Un examen
calitativ al gestiunii timpului arat c duratele pe care prinii le petrecalturi de copiii lor
ndeplinesc trei funcii: -,, o funcie de ntreinere i reparaie corespunznd nevoii
menajere (pregtireamesei, ntreinerea obiectelor de mbrcminte), sau unor activiti
legate de sntateacopilului; -o a doua de ,, reconfort ( jocuri comune, momente de
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
tandree i confesiune); -a treia, funcia de ,, dezvoltare , corespunzatoare unor obiecte
educative explicite. 11 Idem 12 Vincent, R., op.cit., p.46 9
10. Diferenele dintre brbai i femei apar cu claritate: n timp ce femeile asigur
toatecele trei funcii independent de prezena sau absena soilor, brbaii sunt specializai
exclusivn funcia de reconfort; tatl intr de unul singur n raport cu copilul, numai pentru a
se juca, atri satisfacia unor gesturi de tandree reciproc sau pur i simplu numai pentru a
se convingedup ,, aerul senin al copilului, dac totul este n regul. Dac intervine n alte
momente, el o face pentru a da o mn de ajutor mamei, dac nuntotdeauna n prezena
acesteia, cel puin la solicitarea ei. Rolul educativ al tatlui nu este, n cele mai multe cazuri
neles ca secundar, nici debrbai, nici de femei. Deosebirile ntre rolul masculin i cel
feminin, vizeaz modul, naturaimplicrii, i nu gradul, mai mic sau mai mare, de implicare ,
care nici nu poate f evaluat,ntruct nu pot f comparate cantitativ comportamente diferite
calitativ. Ele relev n esenadou raporturi, cu timpul i cu spaiul , dou viziuni asupra
lumii, dou morale. Tatl muncete pentru a asigura bunstarea grupului, ntruct rolul su
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
principal estede a asigura securitatea material a familiei. n timp ce mama ,,muncete
pentru ceilali,alturi de ei , tatl muncete singur pentru ceilali. De aici, rezult o mare
disponibilitate a mamei, o atitudine atent, deschis n oricemoment la problemele copiilor.
Aceasta nu nseamn c mama intervine efectiv n oricemoment n viaa copiilor. Timpul
matern este o alternan ntre momente de intervenie,momente de simpl prezen, de
preocupare i control de la distan. 1.2. Rolul familiei n creterea i dezvoltarea
precolarului i colarului ntre trei i ase ani este perioada celei mai autentice copilrii.
Esena profluluipsihologic al acestei etape de dezvoltare se exprim prin trezirea
sentimentului de,,personalitate. Acesta este relevant de o anumit ,,atitudine de poziie,
cum spunea Wallon,spirit de contrazicere, obrznicie, apoi, printr-o anumit ,,parad a eului
, relevat prinagilitatea copilui, ,,graie stngace, dar plin de farmec , care este folosit
pentru a determinaatenia i admiraia celor din jur, de asemenea prin imitarea prinilor pe
care copilul opractic n jocurile sale sub forma identifcrii cu persoane pe care el le
socotete importante. Activitatea prin care se realizeaz exersarea funciilor psihice este
jocul: ,,copilriaeste facut pentru a te juca , spunea psihologul elveian E. Claparede.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Jocul corespundenevoii de micare i creaia copilului. La copilul mic, anteprecolar, jocul
trebuie s fesusinut i de prini, care trebuie s se antreneze i s ia parte cu copilul
pentru a-i deschidenoi orizonturi ale imaginaiei. 10
11. Deosebirea dintre munc i joc la aceast vrst const n faptul c n timp ce
joculeste nterupt dupa bunul plac al celui ce se joac, munca are un nceput i un
sfrit,presupune meninerea unei direcii n aciune. Prin intermediul jocului, copilul
cunoate realitatea. Gndirea sa are caracter globalintuitiv, n sensul c el percepe
ansambluri concrete, situaii nc prea puin difereniate, nueste capabil nc de analiz i
sintez, nu tie s scrie i s povesteasc dup criterii logice.Dar, fabuleaz i inventeaz,
are tendina de a crede ca finele i obiectele exist pentrufolosina i interesul su. Copilul
gndete, n primul rnd cu ochii, cu urechile, cu minile,cu corpul, dar treptat ncepe s
gndeasc tot mai mult prin cuvinte13. Educaia la aceast vrst, dup cum arat M.
Debesse, are n vedere trei direciiimportante: educaia simurilor, educaia imaginaiei,
educaia caracterului. Educaia simurilor implic att antrenarea analizatorilor n formarea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
i difereniereasenzaiilor, ct i obinerea unor percepii variate. n educarea simurilor este
important s seaib n vedere caracterul global al gndirii precolarului. Astfel aciunea de
cunoaterepornete de la percepii de ansamblu, nc slab difereniate, din care se
desprind treptatdetalii, i nu invers. Putem spune ca educarea simurilor ncepe cu
educarea minii. Mna este uninstrument de cunoatere i de creaie. Pipitul este cel mai
sigur dintre simuri, el corecteaziluzia unor date senzoriale. Dezvoltarea motricitii care la
nceput este global, presupuneexerciiu, prin care se creeaz posibilitatea de a se
perfeciona micrile, gesturile,economisindu-se energie. Prin activiti de colorat, punctat,
colaj, mpletit, destrmat serealizeaz un antrenament ndelungat de dezvoltare a
motricitii. Prinii trebuie s aib nvedere coordonarea acestor deprinderi pe fgasul
normal, s ofere copilului o gam larg deposibiliti, astfel nct s trezeasc interesul
pentru unele activiti i deprinderi alecomportrii civilizate: splatul dinilor, sufatul nasului,
tersul minilor i al picioarelor,nchisul i deschisul uii, utilizarea tacmului, erveelului,
creionului, culorilor, formareagrafsmului. Desenul constituie o activitate agreat de copil.
Progresele realizate n desencorespund celor realizate n gndire. Prin desen, ca expresie
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
liber, copilul realizeaz oactivitate creatoare. Desenul pregtete iniierea n deprinderea
scrisului i a cititului. Mihailescu, I., Rolul familiei n dezvoltarea copilului, Editura Cartea
Universitara, 13Bucuresti, 2006 11
12. Activitatea ochiului se trezete naintea activitii minii. Sugarul este un privitor
activ iavid. Educarea privirii devine obiect al grijii printelui i educatorului. Autoeducaiei
vizuale a copilului, practicate din instinct, n contact cu situaiileinteresante, i se asociaz
aciunea educatorului care i arat ce trebuie vzut, asociazimpresiile vizuale cu cele
verbale. n tren, de exemplu, copilul vrea sa vad, se aeaz lnggeam. Dorina de a vede
i atinge depeste orice joc senzorial, ea implic i oblig laactivitate atenia, memoria,
gndirea, imaginaia. ,, Copilaria nu dispare niciodat din via ea constituie izvorul
permanent din caredecurg toate meandrele vieii noastre. G.Calinescu Dupa vrsta de
trei ani, mediul familial se confrunt cu o nou problem: copilulmerge la grdini. Este
necesar grdinia ? De ce ? Raspunsul este cu hotrre: da! Pentru c grdiniele de copii
au un deosebit rol formativ prin desfurarea n cadrullor a activitilor obligatorii i ofer
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
condiii de adaptare la relaii sociale mai nuanate . Grdinia are program educativ
progresiv, cu intenionaliti clare, solicit exprescopilul pentru a se exprima, gndi, l atrage
n sfera unor interese cognitive mai largi; ncomparaie cu familia, creeaz o mai mare
coeren a capacitilor de cunoatere iobinuiete pe copil cu situaia de colectiv.
Necesitatea integrrii copilului de grdini nu exclude ns participarea familiei.Dimpotriv,
copilul are nevoi pe care i le satisface n continuare i cu ajutorul familiei14. Deja copilul
ncepe s ,, prseasc familia i s-i triasc pri din timp n afaraacesteia, ncercnd
s nvee s se descurce i singur n alte mprejurri. Atmosfera desiguran i loc cldu,
pe care familia o ofer, n general, copilului va disparea. Viaa ncolectiv i va oferi copilului
i situaii neplcute, uneori frustrante, crora copilul trebuie s lefac fa. Aici rolul familiei
este foarte important: ea nu trebuie s se substituie copilului, citrebuie s neleag cauzele
i s ncerce mpreun cu educatorul s-l ajute pe copil s ledepeasc. Pentru c aa
cum am menionat n capitolele anterioare, copilul este educat i nfamilie, dar educaia
dirijat prin grdini i coal are specifcul ei. n fecare etap a creterii, prima misiune a
educaiei este de a oferi copilului unmediu favorabil. Pentru a-l educa n mod
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
corespunzator, ca i n perioada anterioar, copilultrebuie cunoscut sub toate aspectele:
fzic i psihic. Astfel, dezvoltarea fzic a precolarului are urmtoarele caracteristici:
creterea aretendine uoare de ncetinire, cu un pueu discret de cretere n jurul vrstei
de cinci ani; 14 George Neamu, Tratat de asisten social, Editura Polirom, Iai, 2004 12
13. procesul de osifcare este active la nivelul epifzelor osoase lungi, a oaselor
toracice,claviculare; Muchii se dezvolt dar sunt nc palizi, abia spre sfritul acestei
perioade structuralori devenind tot mai intense, iar silueta lui mai longilin. Din cauza cutiei
toracice late i scurte, rezistena organismului este mic. Sistemul nervos: perioada
precolar se caracterizeaz printr-o mare excitabilitate,crete rolul coordonator i reglator
al scoarei cerebrale, copilul i dezvolt treptatcapacitatea de a-i reine impulsurile; are loc
o disciplinare a conduitei. Organele de simdevin mai active, percepiile vizuale preiau
masiv experiena celorlali analizatori. Somnul copilului ncepe s se modifce sub impresia
celor petrecute n timpul zilei,copilul are vise ( comaruri ). n perioada precolar se afrm
fneea acuitii auditive. Sensibilitatea fa de ritm imelodie, reprezint o condiie a
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
dezvoltrii auzului. Activitile muzicale se cer alternate cuactiviti i momente de tcere,
care au o valoare afectiv dar i tacere mintal. Dansul asociat cu activitatea motorie i
vizual, ca i desenul, reprezint un mod deexpresie liber, favorizeaz educarea
echilibrului n micri, dar i a auzului i a simuluiritmic. n activiti de dans apare
sentimentul de grup. Educarea imaginaiei reprezint, alturi de educarea senzorial, o alt
fa a educaieiintelectuale la aceast vrst. Prin fora i capacitatea imaginativ, copilul
intr n lumeauman. i plac istorioarele i povetile extraordinare, inventeaz el nsui
personajeimaginare. Adesea amestec realul cu imaginarul, scornete tot felul de lucruri i
este ncntatde ceea ce inventeaz. ,,Inventnd mereu, copilul se inventeaz cte puin pe
sine , spuneP.Lengrand. Mijloacele de educare a imaginaiei sunt povetirile, basmele,
desenele animate,jocurile spontane i de creaie. n educarea imaginaiei se impune un
anumit echilibru, oselecie i msur ntre imaginar i real, n raport de copil. Celor ,,
prozaici li se va stimula imaginaia, celor care triesc n vis cu ochiideschii, li se vor oferi
poveti mai realiste. Acest lucru este necesar pentru a prevenidereglrile de imaginaie, dar
la copilul de trei-apte ani este specifc o anumit pendularentre real i imaginar.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Educarea caracterului este n relaie cu dezvoltarea funciilor psihice de cunoatere
iexprim gradul de socializare a copilului, refect modalitile i mijloacele de stabilire
alegturilor cu mediul social. La vrsta precolar, socializarea face progrese
datoritdezvoltrii limbajului i contactului tot mai variat (familie, strad, grdini.) Se
formeaz 13
14. atitudini de simpatie i antipaie. Jocul n care se identifc cu mama, cu tata,
cu educatoareadevine o activitate esenial n educarea sensibilitii, a atitudinilor, ca i n
relevarea propriilordifculti a imaginii despre sine ce ncepe s se contureze astfel.
Manifest cerine crescnde anevoii de tandree din partea familiei. Asimilnd n mod
treptat, n forme nc rudimentare,diferite modele de conduit, copilul se manifest la
aceast vrsta ca individualitate, dar nuajunge nc la nivelul unei contiine morale. El
triete comportarea i nu o justifc. Mediulsocial familia i grdinia joac un rol
mobilizator. Cuminenia este virtutea principal.Ascultarea se bazeaz pe ordinele ce i se
dau i pe interdiciile ce i se fac. Pe aceast calencep s se contureze o serie de
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
deprinderi de conduit. Pentru conturarea unei personaliti puternice, snatoase, trebuie
avut n vedereevitarea frustraiilor inutile, s se fac o educare a identitii i corectitudinii.
Nu putem disocia toate aceste fenomene pentru c ele se desfoar mpreun, se
seinterfereaz i se condiioneaz. Familia nu exista ntr-o lume, ea face parte din societate
icea mai potrivit atitudine a acesteia este de a armoniza i completa aciunile i viaa sa
cuaciunile i cerinele grdiniei. Ce poate realize familia pentru precolar ? Ea trebuie s
fe factor prezent n viaa lui i s i-l ajute pe acesta s se supun s seimplice n
respectarea unor reguli noi i a unor cerine mereu noi i, pe masur ce copilulcrete, tot
mai numeroase. O familie conservatoare, hiperprotectoare, va da grupului social copii
difcili, care sevor adapta cu difcultate. Familia trebuie s menin relaii de apropiere i
colaborare cu grdinia i mai apoicu coala. Prinii trebuie s participe uneori la
desfurarea programului n grdini, sdiscute cu educatorii, s-i cunoasc i pe prinii
celorlali copii, s manifeste interes pentruproblemele legate de educaia copiilor lor15.
Scopul este comun i pentru familie i pentru grdini: copiii s creasc armonios in
conformitate cu exigentele lumii din care acetia fac i vor face parte. Majoritatea copiilor
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
vin din familii ofcial nchegate dar diferenele sunt foarte mari iele provin din simplul fapt
c oamenii sunt diferii prin atitudini, grad de cultur, stare desntate. Familia trebuie s
asigure precolarului o atitudine linitit i prietenoas. 15 Karla Krogsrud Miley, Michael
OMelia, Brenda DuBois, Practica asistenteisociale. Abordarea participativa, Editura
Polirom, Iasi, 2006, p.16 14
15. Nu toi prinii au studii de specialitate privind educaia i particularitile
copilului,dar prinii trebuie s i observe copiii permanent i s fe capabili prin aceasta s
deaspecialitilor informaiile necesare atunci cnd va f nevoie de ele16. n dialogul
educaional cu familia este binevenit realizarea unei sensibilizri aprinilor pentru a
semnala prompt orice probleme speciale care apar cu privire lamanifestrile i dezvoltarea
copilului prevenind unele ntrzieri sau ,,handicapuri n planulmaturizrii fzice, psiho-
motrice, intelectuale sau socio-afective; n acelai sens, se impuneadoptarea unui program
educaional unitar grdini-familie, pentru a rezolva oportunproblemele pe care le pun
anumii copii. 1.3. Ocrotirea minorului si asistenta sociala in mediul rural 1.3.1. Activitatea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
de asistenta sociala in mediul rural 1.3.1.1. Ocrotirea minorului Dezvoltarea social din ce
n ce mai alert impune de asemenea i elaborarea uneistrategii unitare asupra viitorului
generatiilor tinere din cadrul societii. Aceasta incumb capacitatea urgent a tuturor
instituiilor si organismelor care pot sitrebuie s concure la solutionarea problematicii n
domenii. Crearea unui organism interministerial subordionat nemijlocit Guvernului, care s
fealctuit din reprezentantii tuturor institutiilor direct sau indirect, mijlocit sau
nemijlocitangajate n procesul de formare a copiilor, ar f de bun augur pentru ntreaga
societate, elputnd armoniza si concerta toate fortele implicate n acest proces
constructiv.17 Acest organism proiectat, avnd un statut functional i nicidecum onorifc, ar
trebuiformat din specialisti de prima mrime din urmtoarele institutii, organisme si
organizaii:18 1. Ministerul Sntii 2. Ministerul Educaiei Naionale 3. Ministerul Muncii i
Proteciei Sociale 4. Ministerul Tineretului i Sportului 5. Ministerul Culturii 6. Ministerul
Economiei i Finantelor 7. Ministerul Justiiei 16 George Neamtu, op.cit, p.41 17 Ion
Pitulescu, Criminalitatea Juvenil-fenomenul copiii strzii, Editura National,Bucuresti, pag,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
120. 18 Ion Pitulescu, Criminalitatea Juvenil-fenomenul copiii strzii, Editura
National,Bucuresti, pag. 45. 15
16. 8. Parchetul General 9. Ministerul de Interne (I.G.P) 10. U.N.I.C.E.F 11.
Secretariatul de Stat pentu Probleme Handicapailor 12. Comitetul Roman pentru Adoptii
13. Centrul de Cercetri pentru problemele Tineretului 14. Radio - Televiziunea Romn.
Un asemenea organism ar f mult mai efcient dect actualul Departament pentruProtectia
Copilului, nfintat prin Hotrrea nr. 16/1997, a crui activitate este ncaneperceptibil. s-ar
impune ca astfel de organisme s fe concepute i n plan teritorial lanivelul municipiilor,
oraelor i comunelor, astfel nct s se poat stpni ntreaga situaie.19 Problemele de
maxim important care vor constitui obiectul muncii organismuluinational si respectiv
acelor locale vor f:20 Cunoaterea exact a situatiei familiilor cu muli copii, ndeosebi a
celor cu greuti materiale insufcient consolidate moral. O evidenta precis asupra
familiilor cu efectiuni psihice, viciate,handicapate intelectual sau fzic, n vederea urmririi
evolutiei comportamentale a minorului sau a minorilor proveniti din astfel de familii.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Cunoasterea riguroas, pe fecare pe fecare localitate si unitate teritorial, a copiilor ce
prezint tulburri de comportament, tendinte de inadaptabilitate, astfel nct s poat f
ajutati medical, educativ sau prin orice alte mijloace n vederea atenurii afectiunilor de
care sufer. Asigurarea respectrii drepturilor fundamentale ale copiilor i prevenirea
delicventei juvenile. Cunoasterea familiilor care si neglijeaz ndatoririle fat de copii, i
abandoneaz, neglijeaz, maltrateaz sau i expun unor riscuri sociale. Adoptarea unor
msuri corespunztoare pentru ca minorii s fe crescuti ntr-un mediu familial stabil
necesar unei dezvoltri fzice si mentale corespunztoare. Ajutorarea prioritar att a
familiilor de rromi, inefcient socializate si nc migrante, ct si a celor vizibil marcate de
actuala criza economic. 19 Florica Mnoiu, Viorica Epureanu, Asistenta Social n
Romnia, Editura All,Bucuresti, 1996, pag.87. 20 Comform Hot. Nr. 16/1997, de nfintare a
Departamentului pentru ProtectiaCopilului. 16
17. Avndu-se n vedere defcitul de experienta pedagogic existent n prezent n
interiorul unor familii, aceste institutii specializate vor trebui s elaboreze actiuni prin care
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
s obisnuiasc printii n legatur cu ndatoririlor ce le revin n domeniul ngrijirii si educrii
copiilor, relatiile care trebuie s caracterizeze a familiei, perioadele critice din viata copiilor
metodele care trebuie folosite pentru depsirea momentelor difcile, etc. Actiuni pentru
transformarea familei ntr-o institutie cu rspunderi bine defnite n ceea ce priveste
cultivarea n rndul minorilor a resposabilittii sociale, a normelor si valorilor proprii
societtii de drept. Metode de prevenire a delicventei att n textele procedurale si
legislatiei, ct si n sistemul de institutii si servicii specializate care s aib ca obiectii
reeducarea motivatiei, nevoile si ocaziile de comitere a infractiunilor de ctre minori.
Protectia bunstarii, a dezvoltrii drepturilor si intereselor copiilor Interventia ofcial a
statului pentru apararea intereselor minorilor in conditiile in care acestea sunt periclitate.
Crearea unor servicii si programe comunitare de prevenire a delicventei juvenile, astfel
incat numai in extremis sa se apeleze la instantele specializate in aplicarea legislatiei
penale. Conceperea, atat la nivel macrosocial, cat si in plan teritorial, a unor planuri de
prevenire a delicventei juvenile. Indatorirea de a se intreprinde demersurile necesare in
vederea acoperirii necesitatilor ce apar la un moment dat sau intr-o anumita perioada in
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
societate sau intr-un teritoriu Fundamentare riguroasa a necesarului de case de copii,
internate, camine si creste pe fecare la calitate sau teritoriu ar putea ameliora intr-o mare
masura situatia existanta in prezent. De asemenea, corespunzator necesitatilor locale, se
impune constructia unor de ocrotire medicala a copiilor handicapati fzic sau mental, astfel
incat acestia sa poata benefcia de ingrijirile corespunzatoare starii de neputinta in care se
afa. Declansarea unor companii de depistare si tratare medicala a celor care inhaleaza
aurolac sau alte produse toxice; dar si masuri proflactice urgente prin care sa se stopeze
tentatiile curiozitatii adolescentine pentru cunoasterea consumului de substante
halucinogene. 17
18. Masuri pentru cazarea in instiutii special amenajate a copiilor care, din diverse
motive, nu au nici un fel de camin sau care traiesc in strada, pentru a li se putea acorda
conditii decente de trai. Acestui efort facut de institutiile publice ar trebui sa I se realiza
intr-o mai mare masura cel bisericii si diverselor organisme si institutii de binefacere, care,
prin posibilitatile de care dispun, ar putea sa contribui mult mai substantial la ajutorarea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
copiilor abandonati, infrmii sau fara posibiltati materiale de existenta. Este necesar ca
organismul national de ocrotire si formare a minorilor au nemijlocitulconcurs al Ministerului
Educatiei Nationale, s elaboreze programe de cercetri pedagogice sididactice, sa
organizeze centre de perfectionare a pregtirii corpului profesoral, astfel nctactivitatea
formativ-educativ s dobndeasc valentele caracteristice etapei n care se afsocietatea
romneasc. n ceea ce priveste implicarea mass-mediei n activitatea de ocrotire si
formare aminorilor, se impune o mai mare penetrare a acesteia n viata si preocuprile
copiilor, o maiputernic activitate de explicitare, prin mijloacele specifce de care dispune si
n corelatiedirect cu posibilttile lor de ntelegere, a unor idei, concepte, notiuni si cerinte
ale crorsensuri sunt nc insufcient deslusite, dar care fac parte din viata spiritual
cotidian.21 Se impune elaborarea unor msuri de preventie si chiar interzicerea difuzri
peposturile TRV a productiilor pornografce, a celor care elogiaz furtul si violenta. n
egalmsura, diversi editori, ntelegndu-si mai bine misiunea si responsabilitatea social,
trebuies renunte la tiparirea si difuzarea publicatiilor porno si sexi, publicatii care practic,
pe lngfaptul ca degradeaz imaginea relatiilor interpersonale, contamineaz cu virusi
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
deosebit depericulosi viata si comportamentul minorilor. Mijloacele de informare trebuie s
fe constiente de importanta rolului pe care-l au, deresponsabilitatea lor pe plan social si de
infuenta pe care o exercita asupra psihiculuiminorului, suprasolicitnd n prim-plan
amoralul, nefrescul si excentricul, n raport cufrescul. Ministerul Justitiei, Parchetul General
si Ministerul de Interne va trebui sa conceapnoi institutii prin care s aplice politica penal
n rndul minorilor, implicit n cadrul unorcldiri separate, special amenajate n acest
scop.22 Acest obiectiv trebuie fcut n strns 21 Ion Pitulescu, Criminalitatea juvenil-
fenomenul copiii stzii, Editura National,Bucuresti, 2000, pag, 56. 22 Victor Doculescu,
Protectia juridic adrepturilor omului- mijloace interne siinternationale, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 1998, pag. 53. 18
19. colaborare cu Principiile directoare de la Riad, care sunt principii directoare
emise deNatiunile Unite pentru prevenirea delicventei juvenile. De asemenea, acelasi
minister n competenta cruia intr si Directia General aPenitenciarelor va trebui s
proiecteze, n conformitate cu legislatia international referitoarela protectia minorilor privati
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
de libertate, un nou sistem de tratament al minorilor internati nunittile speciale de
reeducare, n care s aib n vedere modalittile de tratare a minorilor nstare de arest sau
n asteptarea judectii, continutul dosarelor judiciare, nmatricularea sitransferul n si din
locul de detentie, clasarea si plasamentul postdetentiei, etc.23 Rezult de aici si
necesitatea existentei unei formatiuni de politie specializat peminori, care ar putea, pe de
o parte, conlucra optim cu serviciile sau compartimenteleexistente n cadrul parchetelor, iar
pe de alta parte ar putea primi sprijin califcat maiconsistent din partea celorlalte institutii
investite cu rspunderi n legatur cu prezentul siviitorul copiilor cu tulburri de
comportament sau comportament deviant.24 M refer la unittile sanitare, comisiile locale
de autoritate tutelar, centrale deexpertiz psihologic si unittile de cercetare a
problemelor de tineret care, printr-oconcentrare mai riguroas a eforturilor, ar putea s-si
amplifce ajutorul n directia soltionriiunor probleme ce tin de fenomenul deviatiei juvenile.
1.3.1.2. Probleme ale copiilor sau copiii problema in mediu rural Dupa plecarea mamei
sau a ambilor parinti la munca in strainatate, pe fondul uneiprivari afective si a lipsei de
supraveghere din partea parintelui, copiii se confrunta cu o seriede probleme de mai mare
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
sau mai mica importanta in mediul scolar, in grupul de prieteni, incomunitate. Principalele
probleme identifcate in mediul scolar se refera la modul de relationare cucolegii si, in
special, la modul de indeplinire a cerintelor didactice. Absenteismul siindisciplina (ca forme
ale deviantei scolare) ating cote mai ridicate in mediul rural decat inurban, in timp ce
rezultatele scolare slabe sunt in proportie mai mare in mediul urban. Deasemenea, cu o
frecventa mai mare in mediul urban apar confictele cu colegii si tendinta demarginalizare.
De asemenea, indiferent de mediul de provenienta sau studiile subiectilorabsenteismul si
rezultatele scolare slabe sunt semnalate intr-o proportie mai mare in familile 23 Ion
Pitulescu, Criminalitatea juvenil-fenomenul copiii strzii, Editura National,Bucuresti, 2000,
pag. 150. 24 Ibidem, pag. 153. 19
20. legal constituite, in timp ce actele de indisciplina sunt mai frecvente la copiii
proveniti dinfamiliile monoparentale. Indiferent de nivelul studiilor, la subiectii lasati in grija
bunicilor sau la alte rude seinregistreaza valori mai mari pentru absente si rezultate scolare
slabe in mediul rural decat inmediul urban. Indiferent de mediul de rezidenta sau durata
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
medie a absentei parintilor din mediulfamilial, accesarea serviciilor sociale de catre
persoana de ingrijire sau copil se realizeazaintr-o proportie foarte mica. Putem deduce de
aici ca, fe familia a gasit strategii desubzistenta si nu este nevoita sa apeleze la serviciile
sociale, fe persoana de ingrijire nu esteinformata in legatura cu tipurile de servicii sociale
existente in comunitate. Efectele asupra copilului se simt atunci cand familia largita nu mai
reprezinta unsprijin pentru acel copil, fe in cazul in care parintele plecat la munca in
strainatate a promisun sprijin fnanciar acelora carora le-a incredintat copilul si nu respecta
aceasta promisiune.Efectele sunt mai complexe, se poate vorbi de pierderea legaturii
copilului cu propria familie,ramanerea in sistemul de protectie a copilului din lipsa unei alte
alternative familiale viabila,situatia juridica a copilului devine neclara, nu se poate incepe
procedura de adoptie si nici dedecadere din drepturile parintesti, este complicat. Pe de alta
parte, la intoarcerea dinstrainatate, pe baza unei anumite sume de bani stranse acolo au
solicitat reintegrarea copiluluiin familie, dar sunt situatii foarte rare. Reactiile copiilor sunt
descrise de catre profesionisti ca urmand un traseu bine defnit.Ei remarca initial
schimbarea aspectului fzic, urmata de abandon si absenteism scolar, deschimbarea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
grupului de prieteni, a anturajului si uneori comiterea unor infractiuni, toate pefondul unei
privari afective. 1.3.1.3. Asistenta sociala Asistenta social a familiei este o important
form de redresare medico-social aacestei uniti de baza a oricrei colectivitti.
Redresarea se poate nfptui, dac exista o strns colaborare ntre organismelepublice si
cele private, n actiunea pe teren n folosul familiei dependente. Cele dou forme de
organisme n domeniul asistentei familiei, adic cea de stat si ceaparticular, colaboreaz
si se completeaz reciproc n realizarea actiunilor ntreprinse. n prezent, n Romania,
Secretariatul de Stat pentru Handicapati, este organul centralde specialitate al
administratiei de stat, care realizeaz coordonarea, ndrumarea si controlul 20
21. activittii de ocrotire social a persoanelor handicapate, n scopul recuperrii,
integrrii socio-profesionale si asigurrii protectiei sociale a acestora. Acest Secretariat de
Stat pentru Handicapati a fost nfintat prin H.G. nr. 1161 din 1noiembrie 1990. Inspectorate
de stat pentru Handicapati functioneaz n fecare judet si acesta rspundde bunul mers
educativ-pedagogic si medico-social al unittilor speciale amplasate pe razateritorial a
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
judetului. Conform aceleiasi H.G., nr.116 din 1.XI.1990, Secretariatul de Stat
pentruHandicapati preia de la Ministerul nvtmntului i Stiintei si de la Ministerul Muncii
siProtectiei Sociale, prestatiile privitoare la handicapati. Inspectoratele de stat teritoriale
pentruhandicapati, pe baza H.G., mai sus mentionat, au preluat la data aparitiei hotrrii,
de laofciile de Asistenta Social ale Directiilor de Munc si Protectie Social atributiile ce
lereveneau corespunztor acestor reglementri ( cedare de unitti). Ministerul Muncii i
Protectiei sociale, s-a organizat n conformitate cu prevederileH.G., nr.962 din 11august
1990. Conform prevederilor articolului 2 din Hotrre, pe linia deAsistenta Sociala, ar reveni
urmtoarele atributii: 1. Asigur ocrotirea social a minorilor si persoanelor handicapate
pentru sprijinirea integrrii lor sociale si profesionale. 2. Asigur coordonarea protectiei
sociale a grupurilor sau persoanelor defavorizate. Ocrotirea minorilor este una dintre
principalele ramuri ale Asistentei Sociale, pentrucare ns nu avem o legislatie elaborat
dup decembrie 1989 si n consecint este valabil siastzi. n concluzie, asistenta social
stiintifc urmreste ridicarea familiilor dependente laun anume grad de independent,
normal a grupului de familii din aceeiasi categorie social.Activitatea de asistent sociala
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
nu se mrgineste numai la acordarea de ajutoare, care dacamelioreaz pentru moment o
situatie, nu o poate schimba defnitiv. Scopul principal urmritde Asistenta Social, este
eliminarea cauzelor care au adus familia sau individual n situatiade trebui s solicite un
ajutor.25 n tara noastr, functiile familiei sunt reglementate din punct de juridic,
actelenormative stipulnd, pe de-o parte, rolul familiei ca realitate biologic consacrat de
uniuneadintre brbat si femeie si actul procreerii, iar pe de alt parte statutul ei de institutie
social-juridic defnit de comunitatea de viat si de interese intre soti, ntre printi si copii,
ntre Florica Mnoiu, Viorica Epureanu, Asistent social n Romnia, Editura All,
25Bucuresti, 1996, pag. 69. 21
22. membrii grupului familial. Valoarea social a familiei n societatea modern este
dat att decalitatea ei de sursa fundamental a principalelor procese si fenomene
demografce, ct si demsura n care reuseste s asigure o dezvoltare corespunztoare
membrilor si, stimulndu-leintegritatea social si participarea la viata social-economic si
cultural. Constituindprincipalul factor al dezvoltrii fzice si intelectuale a populatiei, familia
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
infuenteaz n moddirect si semnifcativ, mai ales prin intermediul functiei sale de
socializare, nivelul siprofunzimea constiintei morale a descendentelor n acord cu normele,
valorile si idealurilesociettii. 1.3.2. Consilierea in asistenta sociala In asistenta sociala
tehnicile de consiliere au aplicabilitate in toate formele deinterventie sociala care au ca
baza relatia directa cu clientul, atunci cand intre client si asistentsocial se creaza o relatie
de ajutor directa, si in care schimbarea starii clientului este necesara. Unele dintre cele mai
uzuale tehnici in consilierea realizata in asistenta sociala derivadin terapia centrata pe client
(Client Centre Approche) construita pe baza cercetarilor lui CarlRogers, terapia centrata pe
sarcina (Task Centred Approch), construita pe baza rezultateloractivitatii lui H.H. Perelman,
analiza tranzactionala, fundamentata de E. Berne, etc. Consilierea se realizeaza ca un
proces gradat de parcurgere a unei serii de etape si pasiin vederea amplifcarii potentialului
de autodeterminare a clientului. Dupa autorul american Charles Zastrow procesul de
consiliere cuprinde trei principaleetape vazute din perspectiva asistentului social: a.
Constituirea relatiei, b. Explorarea problemei, c. Explorarea solutiilor alternative. Fiecarei
dintre aceste etape ii corespund anumite cerinte pe care consilierul trebuie sale respecte
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
pentru reusita actiunii. a. In prima etapa, cea a constituirii relatiei consilierul trebuie sa tina
cont deurmatoarele exigente: - sa intretina o atmosfera nondirectiva, unde clientul sa se
simta in siguranta, si sa sesimta in stare sa-si comunice problemele; - sa obtina increderea
clientului ca este o persoana capabila de a-l intelege si ajuta sica este dispus sa o faca; -
sa analizeze in mod obiectiv cele relatate de client, avand mereu reactii empaticefata de
cele relatate, fara a se lasa antrenat in izbucniri emotionale. Empatia este capacitatea 22
23. de a intelege si refecta ceea ce clientul spune si simte pastrandu-ti integral
capacitatea de alua decizii neafectate de trairile emotionale. Simpatia apare tot ca o
impartasire asentimentelor clientului dar insotita de oferirea milei. Empatia este orientata
spre rezolvareaproblemelor in timp ce simpatia are tendinta de a le prelungi. Asistentul
social trebuie sa seplaseze mereu in locul clientului, sa-i inteleaga valorile si presiunile la
care este supus; - sa abordeze o atitudine nemoralizatoare intrucat asistentul social este
chemat sasprijine clientul nu sa-l judece; - sa priveasca clientul ca pe un egal intrucat
inainte de orice nevoie pe care o prezintaclientul nostru el este om. Tratandu-ne clientul cu
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
superioritate el nu va f motivat sa nevorbeasca despre problemele sale. Toate spusele
asistentului, reactiile acestuia, tonul vocii,trebuie sa transmita clientului mesajul ca nivelul
intelegerii empatice a consilierului esteridicat. Este necesara starea de calm, relaxare,
incredere in fortele proprii si in cele aleclientului; - sa utilizeze un vocabular adecvat puterii
de intelegere a clientului; - sa pastreze confdentialitatea celor discutate cu clientul in
limitele in care celedezvaluite de acesta nu semnaleaza un pericol social grav si iminent,
sau un pericol iminent laadresa clientului; - este periculos sa se realizeze consilierea cu
persoane apropiate, prieteni sau rudeintrucat implicarea emotionala este mai intensa si
este mult mai difcil de mentinutobiectivitatea necesara rezolvarii problemei. b. In etapa
explorarii problemei in profunzime consilierul trebuie sa se ghidezedupa urmatoarele
exigente:Indiferent daca ni se pare ca am sesizat deja fondul problemei saunu, etapa de
explorare in profunzime a problemei trebuie realizata efectiv din trei motiveprincipale: - ar
putea sa existe probleme mai grave conexe cu problema in lucru care nu au fostdeja
sesizate; - fondul problemei sa nu-i fe inca clar clientului trebuie cercetate in
profunzimereactiile clientului fata de problema nevoile si asteptarile sale reale; - explorarea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
problemei ca si intreg lucrul de caz se face impreuna cu clientul sipentru client. In aceasta a
doua faza trebuie explorata problema in intreaga sa extindere de cattimp dureaza ?, ce
cauze presupuse are ?, ce alte cauze ar putea sta la baza ei ?, ce simteclientul despre
problema ?, care este starea sa fzica si emotionala ?, ce a intreprins dejapentru a face fata
problemei si cu ce rezultate ? Raspunsurile la aceste intrebari vor directionadesfasurarea
ulterioara a consilierii; 23
24. - chiar daca aria problemei a fost conturata pot ramane detalii neluate in
consideratiece ulterior se pot dovedi semnifcative; - daca problema poate f impartita in
probleme mai mici sau in subprobleme, estemomentul sa realizam acest lucru. Se va
aborda cu prioritate acea problema sau parte aproblemei care apare cea mai stresanta
pentru client in masura in care esteabordabila la acest nivel al interventiei. c. Cea de a treia
etapa a procesului de consiliere implica explorarea solutiiloralternative. Rolul asistentului
social in aceasta etapa este acela de a indica posibilele alternative sia explora impreuna cu
clientul modalitatile concrete de aplicare a eventualelor solutii siconsecintele aplicarii
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
fecareia. Clientul trebuie sa faca fata multor sarcini , dintre care unele pot creea un
disconforttemporar. El trebuie sa-si assume responsabilitatea de a face fata acestor sarcini.
Sarciniletrebuiesc stabilite in conformitate cu posibilitatile de crestere ale clientului,
pregatindu-lpentru sarcini din ce in ce mai difcile. Temporar consilierul poate prelua unele
sarcini care depasesc puterea clientului de ale face fata, dar in acelasi timp sunt urgente
pentru acesta. Clientul are dreptul la autodeterminare, alegerea solutiei la problema sa ii
apartina,impreuna cu alegerea ordinii desfasurarii interventiei. Alegerea solutiei de catre
asistent inlocul clientului poate avea urmatoarele consecinte:a) solutia se dovedeste
nesatisfacatoare pentru client si acesta isi pierde increderea in asistent;b) solutia se
dovedeste satisfacatoare pentru client si acesta devine dependent de consilierpierzandu-si
autonomia personala. Majoritatea solutiilor se vor dovedi partial dezirabile, partial
indezirabile, iar efectelenegative se vor cumula. Dreptul clientului la autodeterminare poate
f incalcat numai atuncicand acesta alege un curs al evenimentelor cu un inalt grad de
periculozitate sociala sauindividuala. Aceeasi situatie permite si incalcarea dreptului
clientului la confdentialitate,instiintarea clientului de aceasta incalcare find obligatorie. 1.4.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Problemele familiale si infuentele lor asupra copilului a. Familia ca factor al subrealizrii
colare Nevertheless, Lee-Corbin i Evans au artat c prinii pot diminua infuena
negativa divorului asupra copiilor dac investesc timp i efort i prin evitarea implicrii
copiilor nconfictul dintre prini. Cauzele care ar duce la subrealizarea propriilor copii ar f
faptul c 24
25. prinii au expectane foarte mari, acestea neapropindu-se cteodat chiar
deloc de cele alecopiilor. n multe dintre cazuri copilul este mpins s obin n continuu
succes, probabilfcnd eforturi intelectuale, artistice i emoionale destul de mari pentru a
satisfaceactivitile. n cteva cazuri prinii vd n proprii copii a doua ans de a se realiza
prin ei.Succesele copiilor devin mult mai importante dect abilitile i nevoile adevrate.
Copii vorezita s le arate prinilor rezultatele lor colare dac nu ating acel standard nalt
impus Sau nalte cazuri prinii ateapt prea puin de la ei, i astfel nu-i ncurajeaz s
citeasc, deoareces-ar plictisi mai trziu la coal, ns rezultatul ar f acela c plcerea
pentru citit, aritmeticsau chiar gndit ar putea s dispar. Cel mai bun lucru pe care-l pot
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
face prinii este sdemonstreze acel comportament care-l vor de la copii s-l aib
( ibidem, pp.613-614). Copilul supradotat subrealizat prezint anumite caracteristici
specifce n cadrulfamiliei, astfel el este mult mai dependent de mam, tatl l respinge sau
domin i i oferpuin afeciune; relaia dintre tat i fic este negativ sau chiar
inexistent; copilul seidentifc din foarte puine puncte de vedere cu prinii; exist
probleme sociale i emoioanlen cadrul familiei; prinii sunt mai severi n pedepse i foarte
restrictivi( Clark, 1988, p.474). Familiile cu un statut socio-economic sczut nu reuesc
adesea n a oferi o deschiderecare s stimuleze dezvoltarea unor capaciti de gndire
superioare. Experiene utile cum ar fcltoriile, activitile educaionale i rezolvarea
problemelor prin activiticomune( conversaie) pot f neglijate. Astfel de studeni pot proveni
din zone rurale izolate,orae dezavantajate economic sau anumite minoriti etnice sau
culturale care nu ncurajeazdezvoltarea cultural( Whitmore, 1985). Mai multe investigaii
au revelat faptul c prinii copiilor cu subrealizri nu suntmulumii de rolul lor parental, au
niveluri proiectate i nu au ncredere n posibilitile i nsuccesul copiilor( Creu, 1997,
p.80). Mai mult de att ei nu pun un accent att de mare peeducaia copiilor n special n
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
mediul rural, pentru ei contnd mai mult ajutorul copiilor lor ngospodrie. Bieii din
clasele de jos prezint difculti destul de mari n perioadacolaritii, iar n comparaie cu
fetele au note mult mai mici cel puin pn s ajung lacolegiu( Chilman, 1969, p.42). b.
Copii ramasi singuri acasa prin plecarea parintilor in strainatate Concret, n ultimii ani, din
ce n ce mai muli oameni, preponderent din pturilemodeste ale populaiei dar i din cele
srace, in general din mediul rural, aleg s emigreze femotivnd lipsa unui loc de munc n
regiunea de reziden, fe pentru a obine salarii maibune. n multe dintre aceste situaii
sunt afectai si copiii iar fenomenul copiilor ramai acas 25
26. n urma plecrii prinilor la munc n strintate a atras iniial atenia presei, n
special princazuri izolate dar care au impact mediatic puternic. Cu repeziciune fenomenul a
devenii cunoscut ca cel al copiilor rmai singuri acas",chiar dac semnifcaia sa
concret nu se aplic dect Ia un procentaj mic al copiilor cuprini migrani. Cu oale
acestea complexitatea fenomenului, a cauzelor i a consecinelorsale, a dinamicilor i a
modului n care prevederile legislative sunt implementate efecliv nteren precum i a
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
practicilor profesionitilor au constituit tot attea provocri nu doar pentruautoriti dar i
pentru societatea civil. n acest context, societatea civil este reprezentat deansamblul
de ONG-uri implicate ntr-un tel sau altul n analiza fenomenului sau n interveniidirecte n
sprijinul copiilor afectai, precum i de mass media i publicul larg n general. Esle de
netgduit faptul c dinamica si complexitatea fenomenelor imigraia i copiiirmai acas)
care afecteaz familia i societatea n ansamblu, sunt factorii care ngreuneazi reduc
capacitatea de cercetare i analiz a subiectului. Mai mult. difcultatea este dublat delipsa
datelor viabile i recente din alte surse, fapt ce este determinat de mecanisme
demonitorizare slab dezvoltate cu precdere la nivel local. Mai multe cauze opereaz la
originea fenomenului i pe mai multe niveluri. Acesteniveluri de cauzalitate sunt
intercondiionate i uneori se amplifc reciproc. Principaliifactori de la baza fenomenului
pot f evidentiati prin perspectiva urmtoarelor niveluri: 1) Nivelul cauzelor imediate - care
se refer la dorina/decizia prinilor de a obinevenituri mai bune i astfel s
mbunteasc statusul material i economic al familiilor lor. 2) Nivelul cauzelor subiacente
- care se refer pe de o parte la serviciile sociale debaz iar pe de cealalt parte la
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
cunotinele, atitudinile i practicile att ale familiilor ct i alecomunitilor cu privire la
fenomen i la drepturile copiilor, 3) Nivelul cauzelor profunde care se refer la valori i opinii
ale romnilor cuprivire la chestiunea migraiei dar i a rolurilor i comportamentelor
familiale. Este de necontestat faptul c att migraia ct i efectele asupra copiilor prin
plecereala munc n strintate a prinilor sunt dou fenomene extrem de complexe,
afectnd attfamilia ct i societatea. Cercetarile in domeniu pun n eviden cteva
tendine generale cu privire lafenomenul copiilor rmai acas n urma plecrii prinilor lor
la munc n strintate.Dincolo de cifrele reprezentnd estimri naionale asupra numrului
de copii afectai de acestfenomen, realitatea concret a acestor familii, n cutare de
resurse mai multe i mai bunecare s le asigure dezvoltarea, reclam formularea unor
recomandri pertinente care s 26
27. conduc la implementarea efectiv a unor msuri n benefciul tuturor copiilor
din Romnia,n special a celor mai vulnerabili, marginalizai sau exclui. 27
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
28. Capitolul 2: Comunicare i confict 2.1. Defnitia si rolul comunicrii
Comunicarea este relaia prin care interlocutorii se pot nelege i infuena reciprocprin
intermediul schimbului continuu de informaii, divers codifcate26. A comunica, ca formde
interaciune, presupune ctigarea i activarea competenei comunicative, care este
iaptitudine i capacitate dobndit. Comunicarea reprezint: trecerea informaiei de la o
persoan la alta; schimburi verbale i/sau nonverbale ntre parteneri; curajul de a te oferi
celorlali; tiina de a folosi mijloace de exprimare - cuvinte, gesturi, tehnici; voina i
capacitatea de a orienta mesajul spre cellalt cu nelegerea nevoii acestuia de
comunicare; mprtirea unor stri afective, decizii raionale i judeci de valoare. Pe
baza teoriilor comunicarii putem identifca cteva din particularitilecomunicrii27: -
comunicarea are rolul de a-i pune pe oameni n legatur unii cu ceilali, n mediul n care
evolueaz; - n procesul de comunicare, prin coninutul mesajului se urmrete realizarea
anumitor scopuri i transmiterea anumitor semnifcaii; - orice proces de comunicare are o
tripl dimensiune: comunicarea exteriorizat (aciunile verbale i nonverbale observabile de
ctre interlocutori), metacomunicarea (ceea ce se nelege dincolo de cuvinte) i
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
intracomunicarea (comunicarea realizat de fecare individ n forul su interior, la nivelul
sinelui); - orice proces de comunicare se desfoar ntr-un context, adic are loc ntr-un
anume spaiu psihologic, social, cultural, fzic sau temporal, cu care se af ntr-o relaie de
strns interdependen; - procesul de comunicare are un caracter dinamic, datorit
faptului c orice comunicare, odat iniiat, are o anumit evoluie, se schimb i schimb
persoanele implicate n proces;26 Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminia, 1998, Psihologie
colar, Ed. Polirom,p.8027 Tran, V., Stnciugelu, I., Curs de teoria comunicrii, Editura
Facultii de Comunicare i Relaii Publice"David Ogilvy", Bucureti, 2001, p.7-8. 28
29. - procesul de comunicare are un caracter ireversibil, n sensul c, odat
transmis un mesaj, el nu mai poate f oprit n drumul lui ctre destinatar; - n situaii de
criz, procesul de comunicare are un ritm mai rapid i o sfera mai mare de cuprindere; -
semnifcaia dat unui mesaj poate f diferit, att ntre partenerii actului de comunicare, ct
i ntre receptorii aceluiai mesaj; - orice mesaj are un coninut manifest i unul latent,
adeseori acesta din urm find mai semnifcativ. Comunicarea interuman se desfoar
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
permanent i continuu, individul pornind de lapropria sa experien i de la ceea ce este
considerat fapt cunoscut, asimilnd prin intermediulmesajelor noi cunotine, ce vor
reprezenta un fundament pentru urmtoarele, i aa maideparte, realiznd astfel o
naintare n cunoatere. R. Adler i G. Rodman28, aseamncomunicarea cu un flm n
derulare al crui sens provine din desfurarea unor serii deimagini afate n interrelaie.
Permanena i continuitatea ar f, astfel, o prim trsturcaracteristic a comunicrii. Apoi,
comunicarea uman se efectueaz n sisteme i limbaje complexe, prin gesturi,expresii
afective standardizate, efectuarea de aciuni, comportamente atitudinale etc., prinurmare,
comunicarea se realizeaz prin coduri, care au un caracter simbolic, convenional.Codul
trebuie s fe nvat de fecare persoan n parte, printr-un proces de asimilare activ,dar
i de selecie, ducnd la constituirea unui sistem individual, prin reinerea a ceea ce
esteesenial, astfel nct procesul de comunicare s aib o baz comun pentru toi
interlocutorii.Astfel, fecare partener folosete n comunicare limba internalizat pentru a-i
transmitemesajele, dar acestea capt valoare de comunicare n msura n care se
bazeaz pe codulcomun. Ele sunt ns adaptate i situaiei de comunicare dintr-un anumit
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
moment alcontextului. Caracteristic comunicrii umane este echilibrul ntre ceea ce este
stabilit i ceeace este variabil. n concluzie, mesajele pot f corect codifcate i interpretate
numai dacinterlocutorii mprtesc acelai cod, dac stpnesc acelai sistem de
semnale. Ca o alt trstur a comunicrii umane ce se poate constata este caracterul
simbolical acesteia, subliniindu-se, n acelai timp, natura arbitrar a simbolurilor. Tot din
defnirea comunicrii reiese c ntregul proces nu poate f conceput dectavndu-se n
vedere existena a doi poli: emitor-receptor. Bipolaritatea poate f consideratca o alt
trstur esenial a comunicrii.28 Adler B.R., Rodman G., Understanding Human
Communication, New York, 1985, p.5; 29
30. Tatiana Slama-Cazacu29 sugereaz o imagine interesant i semnifcativ,
considerndlimbajul ca sistem de simboluri asemntor unei prghii sociale care ca
i prghiafzic, destinat s modifce starea unui obiect, aceasta constituie pentru vorbitor
un mijloc dea aciona direct prin semnale, asupra celorlalte persoane. Extremitile acesteia
suntemitorul i receptorul. Se subliniaz c n organizarea expresiei sale, emitorul
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
esteobligat a se adapta la receptor, alegnd semnale din sistemul lingvistic /
paralingvisticcunoscut de partener, prefernd valori semnifcative cunoscute ca find
nelese de acesta; ndemersul su se folosete de o apartenen reciproc la un anumit
moment istoric, la unanumit tip de colectivitate, profesiune, etc. Prin cele spuse este
introdus n discuie o nou caracteristic, i anumeadaptabilitatea. Este interesant de
subliniat c, fcnd acest efort de adaptare, emitorul selas de fapt infuenat de receptor.
La rndul su, i receptorul este obligat s se adaptezeemiterii, fcnd efortul s cunoasc,
prin sistemul de coordonate reprezentat de emitor,valorile atribuite subiectiv semnelor de
ctre acesta. Adaptarea partenerilor este contientreciproc, n interesul comunicrii
efciente. Astfel, adaptabilitatea funcioneaz ca o cerin acomunicrii implicnd
reciprocitate n atitudine. Cu precdere n comunicarea interpersonal, rolurile de
emitor/receptor suntcomplementare i intervertibile, fecare din cei doi subieci putnd s
funcioneze ca emitori receptor, infuenndu-se reciproc. Aceste aciuni se petrec
simultan, cel puin la nivel non-verbal, ceea ce nseamn c fecare persoan este
infuenat, pe de o parte, de mesajele ce lerecepioneaz din jur, iar pe de alt parte, de
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
efectele ce le produc propriile mesaje asupraconduitei celuilalt. Astfel, ne putem referi la o
alt caracteristic a comunicrii,reversibilitatea. Importana acestei caracteristici este
relevat de caracterul interactiv pe careorice act de comunicare l presupune, chiar dac n
unele cazuri (comunicarea n grup, ladistan) aceast caracteristic apare ca find mai
puin pregnant. De asemenea nu poate f ignorat aici necesitatea fexibilitii, ca o
caracteristic apartenerilor de comunicare. Totodat, stabilirea unui caracter permanent i
continuu alcomunicrii are rezultate benefce asupra modului de manifestare a
interlocutorilor i,implicit, a comunicrii nsi. Prelungit n timp, comunicarea duce la
instalarea uneiuniformiti pe plan cognitiv, pe planul atitudinilor i comportamentelor
manifestate, indiviziicontinund apoi s se infueneze unii pe alii, pentru a menine
aceast uniformitate.29 Slama-Cazacu, T., Stratageme comunicaionale i manipularea,
Editura Polirom, Iai, 2000, p.193. 30
31. Un alt aspect demn de menionat este faptul c, n comportamentul sau n
cuvintelepartenerilor de comunicare, se pot descifra anumite atitudini, motivaii ce ne
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
conduc la ideeac individul uman poate transmite ceea ce vrea, cnd vrea i n modul care
i este propriu. Cu alte cuvinte, n comunicare exist o anumit intenionalitate, i aceasta
constituieo alt caracteristic a sa. n termeni foarte generali, un mesaj este transmis de
emitor (E)cre o alt persoan, receptor, (R), atunci cnd mesajul este considerat de (E)
ca o potenialsurs de satisfacie, prin cunoaterea reciproc a informaiei. Deci (E)
acioneaz ca i cumpropriile sale obiective ar f servite de faptul c att el ct i receptorul
dispun, duptransmiterea mesajului, de aceeai informaie. Ceea ce conteaz este emisia
intenionat demesaje, comunicarea orientat spre un scop, susinut, din punct de vedere
psihologic, deanumite motivaii i atitudini ale emitorului. Egalizarea informaiei reprezint,
deci, un mod de legtur ntre emitor i receptor,un mijloc de satisfacere a anumitor
trebuine Pentru ca o comunicare s fe optim, ea trebuie s respecte anumite condiii:
consistena de coninut a mesajului s fe oferit de cantitatea de informaie cuprins n
mesaj i s fe semnifcativ pentru ambii interlocutori; expresivitatea comunicrii s fe
elaborat i asigurat prin elemente de paraverbal; informaiile comunicate s fe
inteligibile. Decalogul comunicrii: Nu poi s nu comunici. A comunica presupune
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
cunoatere de sine i stim de sine. A comunica presupune contientizarea nevoilor
celuilalt. A comunica presupune a ti s asculi. A comunica presupune a nelege
mesajele. A comunica presupune a da feedback-uri. A comunica presupune a nelege
procesualitatea unei relaii. A comunica presupune a ti s-i exprimi sentimentele. A
comunica presupune a accepta confictele. A comunica presupune asumarea rezolvrii
confictelor. 2.2. Tipuri de comunicare Exist mai multe tipuri de comunicare, n funcie de
diverse criterii refereniale: 31
32. a. partenerii implicai n comunicare comunicare intrapersonal comunicare
interpersonal comunicare n grupul mic comunicare public b. statutul interlocutorilor
comunicare vertical - ntre parteneri care au statute inegale (elev-profesor); comunicare
orizontala -ntre parteneri cu acelai status (elev-elev); c. codul folosit comunicare verbal
comunicare paraverbal comunicare nonverbal comunicare mixt d. natura
coninutului referenial- se refer la un adevr tiinifc sau de alt natur;
operaional/metodologic- vizeaz nelegerea informaiei transmise; atitudinal-
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
valorizeaz cele transmise, situaia comunicrii i partenerul. 2.3. Bariere in procesul de
comunicare 2.3.1. Modaliti inefciente de comunicare n comunicare, existena barierelor
poate s fe pus n eviden din multiple unghiuri,pornind de la intersecia fecund a
diversitii de aspecte pe care le atinge acest fenomen attde prezent n viaa fecruia
dintre noi. Astfel, nainte de toate, barierele n comunicare pot saib la baz anumite
mituri" privind comunicarea30: -Primul mit este acela al nelegerii comunicrii; oamenii i
spun adesea: Doar am comunicat pe parcursul ntregii mele viei, normal c neleg
comunicarea! ". Chiar dac este adevrat c procesul comunicrii face parte din istoria
individual a fecruia dintre noi, asta nu nseamn neaprat c modul n care am
comunicat pn acum a fost unul efcient; -Al doilea astfel de mit specifc faptul c toate
problemele finei umane sunt n fapt probleme de comunicare. Aceast perspectiv
pornete de la confuzia lrgirii ariei comunicrii la toate procesele sociale: ntr-adevr, actul
comunicrii este implicat n30 Gloria J. Galanes, John K. Brilhart, 1999, Efective group
discussion (Sixth Edition), Muze Inc, p.22 32
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
33. toate dimensiunile activitii noastre, dar dac o comunicare inefcient este
responsabil de un anumit insucces, ea nu este singura responsabil; -Un al treilea mit
presupune c, dac utilizeaz tehnici de comunicare efciente, comunicatorii au n mod
automat o bun comunicare. Chiar dac este corect premisa c cineva devine un
comunicator mai bun nvnd tehnici de comunicare, mai sunt i alte elemente implicate
(aa cum se relev, spre exemplu, n modelul lui David Berlo asupra comunicrii), cum ar f
atitudinea pozitiv n comunicare; -O activitate pe care o vom trata la rezolvrile inefciente
ale confictului este aceea de proiecie; ea se rezum astfel: Nu eu sunt cel care nu-1
nelege pe partenerul meu de comunicare, el nu m nelege pe mine!". Trebuie s pornim
de la premisa c toate persoanele cuprinse n procesul comunicrii sunt reciproc
responsabile pentru modul n care s-a produs comunicarea (efcient sau inefcient); -Un alt
mit este acela c o bun comunicare realizeaz o perfect nelegere la toi participanii.
Este evident c o nelegere perfect este imposibil, dar o astfel de percepie poate duce
la defnirea unei bariere n comunicare. Pornind de la necesitatea demitizrii unei astfel de
analize n cadrul comunicrii,observm c exist n domeniu arii de cercetare i aciune
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
care se cuvin a f explorate ndirecia identifcrii posibilelor bariere i a depirii acestora.
Bineneles c orice barier la nivelul procesului de comunicare se manifest
nuanat,diversifcat, n funcie de un anumit element al procesului de comunicare la care
seraporteaz. Comunicarea reprezint un sistem deschis, infuenat de extrem de muli
factori; deaceea, atunci cnd ne referim la conceptul de barier" n cadrul procesului de
comunicare,lucrurile nu sunt tocmai simple. n primul rnd, difcultatea const n
necesitatea unei viziuniprocesuale i, mai ales, progresive asupra acestor elemente, de
altfel componente importanteale procesului de comunicare ca atare, aa cum vom vedea
mai departe. Iat de ce vom vorbidespre bariere care in de sistem (n sensul c le
identifcm uor fe la nivelul agenilorcomunicaionali - receptor, emitor -, fe, spre
exemplu, n contextul comunicrii la nivelulcanalului de comunicare) i despre bariere ce in
de proces (care sunt mai degrab rezultatulinteraciunii din interiorul comunicrii). n prima
categorie, identifcm aspecte comune attreceptorului, ct i emitorului; spre exemplu,
defcienele de transmisie i de recepionare ainformaiei, conceptualizarea mesajului n
funcie de situaie i de scop, alegerea mijloacelorde comunicare, statutul social al
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
comunicatorilor, limbajul i normele grupului suntdimensiuni complementare ale unor astfel
de bariere. Ele se pot datora unor factori fzici 33
34. permaneni sau situaionali (n prima categorie se af anumite defciene
nnscute alecomunicatorilor, n cea de-a doua, spre exemplu, o acustic defectuoas a
slii unde are locactivitatea didactic sau defciene temporare - un profesor poate s fe, de
pild, rguit), dari unor factori socioculturali (spre exemplu, cineva care nu-i structureaz
adecvat discursulpentru a-1 adapta unui anumit receptor); desigur c i la nivelul canalului
de comunicarentlnim astfel de defciene (zgomote, anumite interferene care - aa cum
vom vedea atuncicnd vom vorbi despre ascultarea interactiv - pot perturba serios
comunicarea). De altfel,cele spuse mai sus sunt ntlnite frecvent n literatura de
specialitate i de aceea nu vominsista mai mult asupra lor. A. Bariere la nivelul emitorului
Elementul determinant, cu rol de iniiere, susinere si impulsionare a comunicrii estesursa
(emitorul). n mod deosebit n cadrul situaiilor de criz aceasta iese pregnant neviden
devenind polul ateniei generale. Daca n mod curent sursa emite mesaje potrivit unui regim
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
de normalitate, pe bazaunor reglementri i prioritai proprii, n momentul apariiei unei
situaii de criz situaiasufer o modifcare radical. n acel moment, emitorul este
puternic provocat, find supusunei duble constrngeri: pe de o parte gsirea i
implementarea de soluii adecvate n vedereadepirii momentului de criz, iar pe de alt
parte, trebuie s furnizeze un feed-back pertinent"bombardamentului" mediatic la care este
inevitabil supus. Acest "bombardament" i gseteresursele att n receptivitatea sporit a
opiniei publice fa de senzaional ct i nprofesionalismul celor ce genereaza aceasta
furtun mediatic, jurnalitii. Urmrind schemaprocesului comunicrii prezentat anterior,
putem concluziona faptul c are loc n acestmoment o puternic infuen/presiune a
receptorului asupra sursei. Ce erori poate face emitorul n acest moment? a. Refuzul
comunicrii n acest caz emiatorul refuz pur i simplu s satisfac necesarul informaional
alreceptorului. Un exemplu concret este cel al companiei Exxon, afat n 1989 in
topulprimelor cinci frme petroliere din SUA. Sub conducerea lui Lawrence G. Rawl
compania atrebuit s fac fa unei crize generate de naufragiul petrolierului Exxon Valdez.
Acestaccident a rmas n istorie ca cea mai mare deversare de petrol din istoria SUA.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Bazndu-seexclusiv pe aversiune sa personal fa de fenomenul media, Lawrence G.
Rawl a impus 34
35. politica no coment"-ului n cazul relaiilor frmei cu mass-media din acel
moment. Urmarea?Pierderile fnanciare au fost estimate la cel puin 7 miliarde de dolari dar,
mai grav, imagineacompaniei a fost afectat pe termen lung. b. Comunicarea defectuoas
n timpul recentelor catastrofe din SUA (urmri ale uraganului Katrina), preedintelerii,
G.Bush a fost sever criticat pentru poziia adoptat n primele declaraii publice. Nu attdin
prisma mesajului transmis, care era adecvat situaiei, ct mai ales imaginilor
asociateacestuia (un preedinte lipsit de griji, afat n vacan, departe de tot ceea ce se
ntmpla nar). Este o eroare clasic n procesul comunicrii, aceea a inadecvrii
mesajelor nonverbalela cel verbal. Opinia public este foarte sensibil la astfel de mesaje
nonverbale, mareamajoritate a oamenilor reactionnd la transmiterea unui mesaj mai
degrab la semnifcaiilecare sunt asociate acestuia (mimica, postura, locaia de
transmitere etc.) dect la semnifcaiastrict semantic a acestuia. Foarte multe mesaje
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
verbale nu capat sens dect nsoite de un mesaj nonverbal cedevine parte integrant a
mesajului global, ajungnd pna acolo nct i schimba sensuliniial31, (de cte ori un Da l
percepem ca un Nu doar din mimica interlocutorului ?). c. Comunicarea duplicitar Un caz
rmas celebru este cel al scoaterii din funciune a rezervorului Brent Spar.Firma Shell,
proprietara rezervorului, s-a vzut in postura ingrat ca dou dintre sucursalelesale
naionale s se contreze reciproc. Concret, Shell Marea Britanie, iniiatoarea proiectuluide
scoatere din funciune a rezervorului de petrol, susinea fezabilitatea proiectului
prezentatiniial, n timp ce, confruntai cu oprobiul n cretere al opiniei publice, sucursalele
Shell dinGermania, Olanda si Austria s-au disociat de poziia Shell Marea Britanie,
grbindsubminarea poziiei acesteia. Concluzia freasca este c: "Dei cteodat este difcil
s festabilite n cadrul unor structuri organizaionale internaionale foarte descentralizate,
estenecesar ca anumite indicaii n ceea ce privete politica organizaiei s fe introduse
insuite, astfel nct s existe ntotdeauna o singura poziie n legatur cu o anumit
problem,care s fe comunicat n mod consecvent de purttorii de cuvnt autorizai
desemnai pentrureprezentarea acestei poziii."32 [Michael Regester, 2005, pag 123]. d.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Pierderea credibilitii/reputaiei31 Fabrice Lacombe,2005, Legaturi verbale si nonverbale,
Ed Polirom, Iasi, p.20332 Michael Regester, Judy Larkin, 2003, Managementul crizelor si al
situatiilor de risc, Ed.Comunicare. Ro,Bucuresti, , p.168 35
36. n momentul n care Perrier a gsit urme de benzen n apa sa mineral, a
expediatproblema, califcnd-o drept o chestiune minor ce va f uitata n cteva zile. La
mai putin de24 de ore de la acest moment, aciunile Perrier se prbuseau ca un vraf de
sticle vechi, pemasur ce n ntreaga lume se descopereau noi dovezi ale infestrii apei cu
benzen. Membriiconducerii companiei au dat declaraii contradictorii si nici un plan strategic
universal deretragere a produsului de pe piee nu a fost dezvoltat. La patru zile de la
descoperireaprimelor mostre contaminate conducerea companiei a luat decizia de a
retrage stocurile deap din ntreaga lume. La momentul respectiv ns, datorit prestaiei
neconvingtoare lanivel managerial, reputaia produsului fusese deja afectat.
Tergiversarea si nonconcordaneledin mesajele companiei n legatur cu gravitatea
problemei fuseser remarcate si taxate caatare nti de mass-media si apoi de catre opinia
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
public. Compania nu i-a mai recuperatniciodata cota de pia i a fost ncorporat de
gigantul "Nestle". Concluzia acestui caz este destul de simpl: "Credibilitatea poate f
considerat ca uncont la banc: l putei deschide prin depunere (credibilitate iniial), putei
adugacredibilitate suplimentar sau scdea din credibilitate prin ceea ce spunei sau
facei, puteichiar s v pierdei complet contul in cazul n care v compromitei prin
vreuncomportament fe el de comunicare sau nu. Contul de credibilitate potenteaz arta de
aconvinge." B. Bariere la nivelul receptorului. n defnirea strategiei comunicrii este la fel
de important de tiut care va f poziiareceptorului, ce caracteristici are, care sunt nevoile si
cerinele sale. Crizele perturb prin eleinsele echilibrul receptorilor vis a vis de mesajele
emitorilor. De asemenea, exist i eroriale receptorilor care se constituie n tot attea
bariere n calea unei comunicri reuite: a. Ignorarea mesajelor primite n cazul recentelor
inundaii din judeul Dolj, oamenii au ignorat sistematicatenionrile specialitilor si au
refuzat evacuarea, pna n momentul n care apa a ajuns ndreptul caselor lor i nu au mai
putut salva dect o mic parte a bunurilor pe care le aveau. nacelai timp au ngreunat
mult aciunile de salvare prin comprimarea activitaii pe un intervaltemporal foarte mic,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
evacuarea realizndu-se mult mai greu si sub presiunea apelor cecreteau cu rapiditate. b.
Decodifcarea greit 36
37. Aici putem s ne reamintim de cazul oracolului de la Delhi i de suita de erori
dedecodifcare (uneori tragice), generate de prezena/absena unei singure virgule.Un alt
exemplu concludent este cel al "primei impresii" pe care ne-o formulm fecare dintrenoi
cnd ntlnim o persoan necunoscut. Uneori evoluia ulterioar a lucrurilor ne ddreptate
n ceea ce privete aprecierile iniiale (aprecieri realizate n cea mai mare parte
prindescifrarea unei ntregi suite de mesaje nonverbale legate de mimic, postur,
vestimentaie,etc.) dar alteori greim destul de grav n decodifcarea mesajelor celuilalt. c.
Defazaje ntre inteniile sursei si ateptrile receptorului Acest efect negativ apare cu
predilecie n momentul n care cei doi actori aicircuitului informaional "nu vorbesc aceeai
limb". Posibilitatile celor dou pari de a senelege n acest caz sunt minime. Ceea ce
dorete s transmit emitorul nu corespunde cuceea ce vrea sau este pregatit s aud
receptorul. n situaiile de criz, o comunicare efcace i efcient depinde, n egal msura,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
deprecizia si acurateea mesajului. Mesajul emis trebuie s fe ct mai apropiat de
celintenionat de surs, iar ceea ce recepioneaz destinatarul trebuie, de asemenea, s fe
ct maiaproape de intenia sursei. "Realizarea si atingerea acestui deziderat depinde n
bun msur,de mecanica comunicrii: codifcarea si decodifcarea mesajelor, zgomotul de
fond, fltrele sibarierele (perturbaiile) din comunicare, mediul, canalele de transmisie a
informaiei si nu nultimul rnd limbajul folosit." Pentru exemplifcare s ne ntoarcem pentru
un moment lajocul copilriei noastre: "telefonul fra fr". Cte dintre mesajele iniiale
ajungeau ladestinatar n formularea lor iniial? Aici trebuie s mai avem n vedere un
element i anume faptul c mesajul n sine,izolat i tratat independent de sursa sa, nu este
complet, ba chiar poate f recepionatdistorsionat, semnifcaia sa potenndu-se tocmai prin
raportarea permanenta la emitentulsu. C. Bariere la nivelul mediului i ale canalului de
comunicare Implicaiile mediului i ale canalului de comunicare n ceea ce privete strategia
idinamica comunicaional n cadrul situaiilor de criz, ne trimit la cerinele rezultate n
urmaanalizei condiionrilor legate de sursa, receptor, mesaj etc. Aceast analiz poate f
realizatprin raportarea la o multitudine de factori, dar n situaiile de criz par a prima
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
urmatorii: a. "timpul - suntem n lupta contra-cronometru de pstrare a imaginii sau, dupa
caz,de rsturnare de imagine. 37
38. b. precizia - raportat mai ales la combaterea cazuisticii zvonurilor c. locul -
poate f cel al producerii crizei, accidentului sau sediul organizaiei d. relaia - comunicarea
fa in fa, prin spontaneitatea ei poate iniia si dezvoltarelaii de comunicare pozitive."33.
Raportarea la situaia de criz se face n permanen printr-un termen -limit, deaceea,
factorul timp i mai ales, reacia adecvat n unitatea de timp, este cea care trebuie
sprimeze. De exemplu, ntr-un caz analizat deja, cel al naufragiului petrolierului Exxon
Valdez,preedintele companiei, Lawrence Rawl a refuzat initial orice contact cu mass-
media pe bazaunei animozitati personale fata de reprezentantii acesteia. Abia la o
saptamna de la accident,confruntat cu opozitia si protestul opiniei publice, a aparut ntr-o
conferinta de presa, urmaritade milioane de americani furiosi, iar rezultatul acesteia a fost
previzibil: dezastrul. Timpullucra in defavoarea sa iar reactia sa tardiva nu a facut dect sa
nrautateasca si mai multlucrurile.Privind cazuistica zvonurilor un exemplu graitor este cel al
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
naufragiului petrolieruluiBraer pe tarmul Insulei Shetland pe 5 ianuarie 1993. Din cauza
conditiilor meteonefavorabile, accesul la locul naufragiului nu era posibil, generndu-se
astfel un adevarat "vidinformational" pe care mass-media s-a grabit sa-l umple cu tot felul
de zvonuri si scenariicare mai de care mai fanteziste si alarmiste. A fost necesara o
campanie media sustinutapentru limitarea si, n timp, eliminarea acestei cazuistici a
zvonurilor ce tindea sa ia loculrealitatii. "Omul sfnete locul", dar uneori se mai ntmpla i
invers. Cazul deja prezentat alpreedintelui american care i-a ales ca locaie pentru
transmiterea unui mesaj de condoleanevictimelor uraganului Katrina vila sa de vacan
este mai mult dect gritor. Exemple de modaliti inefciente de comunicare: Comunicare
Descrierea modalitii Exemple inefcient Critica Evaluarea negativ a celeilalte Eti
singurul vinovat pentru persoane, a atitudinilor sau a dezastrul n care te afi. aciunilor
sale. Etichetarea Folosirea etichetelor n caracterizarea Eti exact ca toi ceilali. Eti unei
persoane. un insensibil. Lauda A evalua n termeni generali o alt ntotdeauna ai fost o
fat evaluativ persoan, aciunile sau atitudinile ei. bun ! Nu-i aa c m vei ajuta la
examen ?33 Michael Regester, op.cit., 352 38
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
39. Oferirea de A oferi soluii la problemele celeilalte Asta-i foarte uor de
rezolvatsfaturi persoane. ! n primul rnd.Folosirea ntrebrile nchise sunt de cele mai
Regrei cele ntmplate ?excesiv sau multe ori bariere n comunicare.nepotrivit
antrebrilorA da ordine A ordona unei alte persoane s fac F-i tema imediat ! ceea ce
vrei tu s fac..Ameninri ncercarea de a comanda Dac nu faci ce spun aciunile
celeilalte persoane prin eu, atunci. ameninarea ei cu privire la consecinele negative
care pot aprea.Moralizarea A spune unei alte persoane ce Ar trebui s ar trebui s
fac.Abaterea Distragerea de la interesele Nu te mai gndi la ce celeilalte persoane. s-a
ntmplat. S vorbim despre ceva mai plcut.Argumentarea ncercarea de a convinge prin
Dac nu ai flogic impus argumentare logic sau dovezi logice, cumprat X, ai f putut
merge fr a ine cont de factorii emoionali anul acesta la mare. implicai. 2.3. Modaliti
de ameliorare a comunicrii 2.3.1. Limbajul responsabilitii Limbajul responsabilitii este o
form de comunicare prin care i exprimi propriileopinii i emoii fr s ataci interlocutorul,
find o modalitate de deschidere a comunicriichiar i pentru subiectele care sunt potenial
confictuale. Aceast form de comunicare este omodalitate de evitare a criticii, etichetrii,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
moralizrii interlocutorului, focaliznd conversaiaasupra comportamentului i nu asupra
persoanei. Astfel, limbajul responsabilitii utilizeaztrei componente: (1) descrierea
comportamentului ( ex. cnd nu dai un telefon acas,cnd vorbeti urt cu mine, cnd
nu respeci regula), (2) exprimarea propriilor emoii isentimente ca i consecin a
comportamentului interlocutorului (... m ngrijorez c s-antmplat ceva cu tine..., m
supr cnd..., sunt furios cnd...) i (3) formulareaconsecinelor comportamentului
asupra propriei (...pentru c nu tiu unde ai putea f, pentru c nu-mi place s nu
respectm regulile). 39
40. Limbajul la persoana a II-a tu implic judecarea interlocutorului i
ntrerupecomunicarea datorit reaciilor defensive pe care le declaneaz. Exemple de
mesaje lapersoana a II-a: Nu mai f att de critic. Este o glum proast. Vezi-i de treaba
ta! Nu tii s-i ii promisiunile. Iar nu i-ai fcut temele! Nu nelegi ce-i spun? Nu-mi
spui adevrul! Mesajele la persoana I-a ( limbajul responsabilitii) sunt focalizate pe ceea
ce simtepersoana care comunic i pe comportamentul interlocutorului i astfel previn
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
reaciiledefensive n comunicare. Exemple de mesaje efciente: - Sunt stnjenit ( emoia
ce simt fa de un comportament ) cnd vorbeti despre notele mele de fa cu prietenii mei
- ( comportamentul care m-a deranjat ). O s cread despre mine c sunt un prost
( consecina comportamentului asupra mea ). - Cnd nu m duci la coal dimineaa la
timp ( comportamentul ) voi ntrzia i profesorul va f furios pe mine ( consecina ). Asta
m face s fu furios dimineaa ( emoia ). - Nu m-am simit foarte bine n ultimul timp
( consecina ) pentru c am petrecut puin timp mpreun ( comportamentul ). Sunt
nemulumit ( emoia ). - Sunt ngrijorat ( emoia i consecina ) pentru c nu m-ai anunat
c vii la coal ( comportamentul ). Avantajele comunicrii mesajelor la persoana I: -
Previne declanarea reaciilor defensive n comunicare prin evitarea criticii i a evalurii
persoanei cu care comunici. Limbajul la persoana a II-a tu ( Ai ntrziat!, i-ai nclcat
promisiunea.) duce de cele mai multe ori la ntreruperea comunicrii i la amplifcarea
confictelor. - Procesul de comunicare este mai complet datorit schimbului mai mare de
informaii. n acest tip de limbaj persoana i poate comunica emoiile i descrie cu
exactitate comportamentul persoanei cu care comunic, fr a face evaluri sau atacuri la
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
persoan. Acest mod de comunicare permite astfel mbuntirea relaiei i modifcarea
comportamentelor care nu sunt adecvate ntr-o relaie. 40
41. 2.3.2. Prevenirea reaciilor defensive n comunicare Reaciile defensive sunt
foarte frecvente n procesul de comunicare. Mesajele careprovoac o astfel de reacie sunt
n general cele care atac persoana. Studiile au identifcatmai multe tipuri de mesaje care
duc la declanarea reaciilor defensive i modalitile deprevenire a acestora: Evaluare vs.
descriere cel mai frecvent mod de a provoca o reacie defensiv estecomunicarea
evaluativ. Mesajele evaluate sunt mesaje adresate la persoana a II-a Nu tiidespre ce
vorbeti!, Fumezi prea mult!, Nu nvei ct ar trebui!. Pentru a prevenireaciile defensive
i blocarea comunicrii, cea mai efcient modalitate de comunicare estecomunicarea
descriptiv n loc de Vorbeti prea mult! poi spune Cnd nu mi daiposibilitatea s spun
ce cred ( descrierea comportamentului) devin nervos i frustrat! ( emoiai consecina).
Controlul vs. orientare spre problem mesajele prin care avem tendina de acontrola
interlocutorul prin oferirea de soluii i sfaturi dezvolt reacii defensive. Mesajulimplicit este
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Numai eu tiu ce este mai bine pentru tine, aa c trebuie s m asculi ca s-imearg
bine!. n contrast comunicarea orientat spre problem ajut interlocutorul sidentifce
alternativele problemei sale fr a-i impune soluia. Manipulare vs. spontaneitate
manipularea este o form de comunicare caretransmite mesajul de non-acceptare i
nencredere n deciziile celorlali. Ca alternativ aacestei forme inefciente de comunicare
este exprimarea spontan a opiniilor personale, fr ancerca s-i impui punctul de vedere.
Neutralitate vs. empatie neutralitatea sau indiferena n comunicare transmitemesajul c
persoana cu care comunici nu este important pentru tine. Copilul care nu esteascultat de
printe sau profesor sau este tratat cu indiferen ajunge s cread despre el c nueste
valoros i nu merit s i se acorde atenie. Comunicarea empatic este forma
decomunicare care previne reaciile negative despre sine i ceilali. Limbajul non-verbal
esteesenial n comunicarea empatic. Superioritate vs. egalitate atitudinea de
superioritate determin formarea unei relaiidefectuase de comunicare i ncurajeaz
dezvoltarea confictelor. Aceast atitudine vine ncontradicie cu acceptarea necondiionat
i respectul fecrei persoane indiferent deabilitile sau nivelul su educaional. Studiile din
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
domeniul educaional au artat cpersoanele cu competene intelectuale i sociale
dezvoltate comunic mai efcient ntr-o 41
42. form de egalitate i acceptare i nu de superioritate care este considerat ca o
form denedezvoltare a abilitilor de relaionare. 3.3.3. Exploatarea alternativelor
Exploatarea alternativelor este o alt modalitate de comunicare adecvat n relaia cucopii
i cu adolescenii. Ea nu trebuie confundat cu oferirea de sfaturi sau soluii. Oferirea
desoluii ( F asta... sau Cred c ar trebui s...) are ca i consecine negative pe termen
lungscderea capacitii de rezolvare de probleme i de luare de decizii. Copilul trebuie
ajutat sexploreze soluiile alternative. Modaliti de dezvoltare a exploatrii alternativelor: -
ascultarea refectiv ajut la nelegerea i clarifcarea sentimentelor copilului ( Eti
suprat... Mi se pare c te deranjeaz...); - folosirea brainstormingului pentru explorarea
alternativelor ( Care ar f alternativele acestei probleme?); - asistarea copilului i
adolescentului n alegerea soluiei optime ( Care dintre soluii crezi c ar f cea mai
bun?); - se recomand discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
( Ce crezi c s-ar putea ntmpla dac faci aa cum spui?); - obinerea unui angajament
din partea copilului ( Ce ai ales s faci? sau Ce decizie ai luat?); - planifcarea pentru
evaluare ( Cnd vom discuta din nou despre asta?); - identifcarea avantajelor i
dezavantajelor opiunilor. 2.3.4. Modaliti de rezolvarea confictelor Curentele de gndire
prezentate, impun tehnici i modaliti diferite de soluionare aconfictelor. Cunoscuii
teoreticieni ai stilurilor de conducere bazate pe oameni i sarcini, R.Blake i J. Mouton
propun o tehnic de abordare a confictului bazat pe dezvoltarea unorrelaii de cooperare
ntre prile afate n confict. Cooperarea este necesar datorit dependenei care exist
ntre diferite grupuri sauindivizi. Desigur, simpla existen a dependenei nu genereaz
implicit cooperarea; realizareaacesteia ine de intervenia ierarhiei manageriale n sensul
coordonrii aciunilor sectoarelorsubordonate. Momentele declanrii confictului nu pot f
marcate cu exactitate n toatesituaiile. Oricum, atunci cnd indivizii sau grupurile renun la
colaborare frete c stareaconfictual domin. 42
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
43. Retragerea arat o preocupare redus att pentru rezultate, ct i pentru
relaiile cusubordonaii. Managerii care adopt aceast soluie se retrag din confict, amn
asumarearesponsabilitilor, ignor situaiile i persoanele i este caracteristic celor lipsii
de ncrederen ei nii. Evitarea confictului presupune ignorarea acestuia n sperana c
va dispare de lasine. Confictul ns nu dispare, ci rmne n stare latent. El poate
reizbucni cu o intensitatemult mai mare dac situaia care a generat confictul este deosebit
de important pentruorganizaie. Aplanarea aplanarea confictului se ntlnete atunci cnd
una dintre pri este dispuss satisfac interesele celeilalte pri, n dauna propriilor sale
interese, fe pentru a obine uncredit din partea celorlali, fe pentru c armonia i
stabilitatea este vital n organizaie.Aplanarea, n schimb poate genera n viitor obstacole
pentru obinerea de performaneridicate, mai ales n cazul organizaiilor cu rezultate
mediocre. Forarea este utilizat ndeosebi n cazul n care managerul dorete, cu orice
pre,obinerea rezultatelor, fr a avea consideraie fa de ateptrile, nevoile i
sentimentelecelorlali. De obicei, aceast modalitate de rezolvare a confictului se bazeaz
pe fora deconstrngere Fora poate reduce confictul, dar efectele nu sunt dintre cele
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
favorabile petermen lung. Compromisul presupune concesii reciproce, ambele pri
obinnd oarecaresatisfacie. Aceast posibilitate de soluionare a confictelor pornete de
la supoziia c existntotdeauna o cale de mijloc pentru soluionarea diferendelor,
dezacordurile find rezolvateprin negocierea unei soluii de compromis. Compromisul este
de fapt o soluie superfcial dempcare a tuturor prilor care presupune sacrifcarea
convingerilor i uneori a raionalitii.Adoptarea acestei metode se face mai ales atunci cnd
prile au puteri egale i sunt fermhotrte s-i ating scopurile n mod exclusiv.
Confruntarea este o abordare a confictului care ia n considerare att nevoia derezultate, ct
i relaiile cu subordonaii. Aceasta constituie, probabil, singura cale derezolvare defnitiv a
confictului i este utilizat n cazul n care se accept diferenelelegitime dintre pri, cheia
soluionrii confictului find recunoaterea onest a diferenelor.Studiile arat c cei mai
efcace manageri abordeaz confictul prin confruntare, pentrunceput, iar apoi ncearc
aplanarea, compromisul, forarea i, abia la urm, retragerea. Pe lng aceste modaliti
mai putem identifca o alt tehnic de soluionare aconfictelor care se refer la fxarea unor
scopuri supra-ordonate. Pentru prile afate nconfict se stabilesc obiective comune care
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
nu pot f realizate dect prin unirea eforturilor iresurselor fecrui grup n parte. Conform
acestei tehnici, scopurile supra-ordonate ar fora 43
44. prile s uite dezacordurile dintre ele i s-i concentreze atenia pe depirea
surselor deconfict. Dei este o tehnic ce nu presupune eforturi deosebite pentru aplicarea
n practic,utilizarea scopurilor supra-ordonate prezint dezavantajul c odat ce scopul a
fost ndeplinit,confictul poate s reapar. n practic se apeleaz frecvent la utilizarea
mediatorului sau prii a treia. Metodaeste deosebit de efcient atunci cnd cele dou pri
afate n confict nu mai sunt dispuse la oconfruntare onest, find prinse ntre presiunea
organizaiei i nencrederea reciproc. O atreia persoan cu rol de mediator, va ncerca s
provoace o ntlnire ntre pri, favorizndcomunicarea deschis. n acest fel se reduce
emotivitatea i se creeaz oportuniti egalepentru ambele pri de a-i exprima
sentimentele. Pentru a reui n demersul su, mediatorultrebuie s inspire ncredere,
armonie i stabilitate. Numai astfel mediatorul ofer o ans dempcare a prilor adverse
i apoi crearea unor faciliti pentru comunicarea constructiv. Indiferent de metoda
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
utilizat, n relaiile interpersonale pot f puse n practic icteva ndrumri utile pentru
soluionarea favorabil (victorie/victorie) a situaiilorconfictuale (H. Cornelius, i S. Faire,
1989): - formulai nevoile fecruia i ncercai s venii n ntmpinarea lor; - sprijinii att
valorile celorlali, ct i pe ale dumneavoastr; - ncercai s fi obiectiv i disociai
problema de persoane; - concentrai-v pe corectitudine, nu pe for; - cutai soluii
creative i ingenioase; - fi dur cu problema, dar blnd cu oamenii. 44
45. Capitolul 3: Cauze si consecinte ale dezorganizarii familiei asupra dezvoltarii
psihice a copilului 3.1. Scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii Asa cum am vazut pana
acum, familia este celula de baza a societatii si ca debunul mers al familiei depinde bunul
mers al societatii. Parintii sunt de-o importantaprimordiala in viata copilului, in cresterea si
dezvoltarea personalitatii copilului ; copilul arenevoie de grija, protectia, sprijiniul si
afectiunea parinteasca. Este necesar ca familia sa fecompleta tata, mama, copil avand
fecare un rol bine stabilit. Lipsa oricaruia dintre parintiduce la lipsuri, defciente, dezvoltare
incompelta, carente. Parintii trebuie sa-si indeplineascabine rolul pe care il au in cresterea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
si educatia copilului, sa-i ofere o imagine, un model, sa-iofere copilului mediul necesar
cresterii si dezvoltarii armonioase, pe plan: fzic, afectiv,psihic, intelectual, profesional si
social. Obiectivul cercetrii: identifcarea copiilor cu probleme scolare din mediul
rural,caracterizarea psihocomportamental a acestora cat si identifcarea impactului negativ
asupradezvolatarii psihice a copilului ca urmare a dezorganizarii familiei manifestat prin
abandonscolar si agresivitate. Ipoteza general: copiii cu probleme scolare din mediul
rural dispun decaracteristici psihocomportamentale distincte n comparaie cu tabloul
general de trsturiasociate dotrii aptitudinale nalte i sunt predispui la subrealizare
colar. Ipoteze ale cercetrii: - majoritatea elevilor testai vor nregistra la probele de
performan scoruri mai ridicate; - bieii vor obine rezultate mai mari la probele de
performan spre diferen de fete, care vor obine scoruri ridicate la probele verbale; - copii
supradotai din mediul rural nu benefciaz de asisten educaional i social adecvat,
iar rezultatele colare ale acestora nu sunt n acord cu potenialul lor aptitudinal. 3.2.
Metodologia cercetarii 3.2.1. Metode de culegere a datelor 1. testul Raven; 2. testul WISC;
3. interviu nestructurat cu profesorii i elevii. 45
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
46. 4. studiul de caz 1. Testul Raven este un test omogen de inteligen general,
care face parte dincategoria testelor non-verbale. Testul a fost construit astfel nct s
acopere nivele variate aleabilitii mintale i s fe aplicabil la toate categoriile de vrst,
indiferent de nivelul decolaritate, naionalitate sau condiie fzic. Matricele progresive
standard nu msoar pur isimplu o performan intelectual, ci o capacitate general de
organizare a gestaltului i deintegrare a relaiilor. Scorul total la aceste matrici este
infuenat de capacitatea inductiv denelegere a relaiilor spaiale i de factori non-
intelectuali de personalitate( temperament,afectivitate, motivaie). Testul cuprinde 60 de
itemi, fecare item constnd dintr-un desenabstract sau dintr-un grupaj de fguri, din care
lipsete o parte, un element. Dedesubtulmatricii se gsesc 6 sau 8 fguri, printre care se
af i fgura care ntregete matricea. Cele 60de probleme sunt grupate n 5 serii, notate A,
B, C, D, E, iar fecare serie cuprinde 12 matrici.Fiecare tem dezvolt o tem diferit: seria
A are ca tem stabilitatea de relaii n structuramatricii continue, seria B vizeaz analogii
ntre perechile de fguri ale matricii, seria C schimbri progresive n fgurile matricii, seria D
permutri( regrupri de fguri n interiorulmatricii), iar seria E descompuneri n elemente
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
ale fgurii matricii. Matricea progresivstandard, dei cuprinde un singur gen de sarcini, prin
varietatea temelor sale poate evideniacapacitatea de restructurare( mobilitate, rigiditate
mintal) i capacitatea de transfer, ntructsubiectul i exerseaz tehnica de rezolvare n
timpul parcurgerii probelor. Fiecare sarcinncepe cu o sarcin uoar, urmat de 11 probe
de difcultate crescnd. Seriile se succed totn ordinea difcultii gradate, ceea ce
favorizeaz o nvare treptat pe parcursul probei nansamblu. Dup efectuarea probei
persoanelor crora li s-a aplicat testul li se calculeazcoefcientul de inteligen conform
acestui test. Pe baza acestui coefcient subiectul esteinclus ntr-una din categoriile
urmtoare: - 0-19 - defcien mintal grav( idioie); - 20-49 - defcien mintal
medie( imbecilitate); - 50-69 - defcien mintal uoar( debilitate mintal); - 70-79 -
inteligen de limit; - 80-89 - inteligen sub medie; - 90-99 - inteligen de nivel mediu
slab; - 100-109 - inteligen de nivel mediu bun; - 110-119 - inteligen deasupra nivelului
mediu; - 120-140 - inteligen superioar; - peste140 - inteligen extrem de ridicat. 46
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
47. 2. Testul WISC face parte din Bateriile Wechsler, care au aprut din necesitatea
de adispune de un instrument de msurare a deteriorrii intelectuale produs n cazul
maladiilorpsihice. Se prezint n trei variante: Scara Wechsler pentru copii( WISC), Scara
Wechslerpentru precolari (WPPSI) i Scara Wechsler pentru aduli( WAIS). Diferena
principaldintre bateriile Wechsler i celellate teste de inteligen const din renunarea
complet laconceptul de vrst mintal i folosirea defniiiei statistice a normalului.
Wechsler pornete n structurarea testelor sale de la conceperea inteligenei ca parte
apersonalitii globale, capacitate complex a subiectului uman de a gndi raional, de
aaciona cu scop i de a relaiona adecvat cu mediul su. Avantajele folosirii WISC-ului
suntdeosebit de importante, fcnd din acesta principalul instrument de msurare a
inteligenei.Prezena unor subteste verbale i nonverbale, favorizeaz n egal msur
testarea copiilororbi, surzi sau handicapai fzic i permite folosirea doar a unor subteste
ceea ce dposibiliatea pentru copiii defavorizai cultural s nu fe supui testelor
penalizatoare.Structurarea subtestelor ajut la prevenirea sau ameliorarea frustrrii
meninnd un nivelmotivaional ridicat, infuena factorilor negativi, ca oboseala i eecul
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
find relativ slab.Principalele limite ale testului deriv n primul rnd din limitarea modului
de standardizare.Rezultatele pot f infuenate de unii factori exteriori, mai ales c probele
includ i factorinonintelectivi n rezolvare. 3. Interviul nestructurat a fost realizat dup
aplicarea testelor i interpretarearezultatelor i a constat ntr-o discuie att cu profesorii,
ct i cu copii care au fost obinutscorurile cele mai ridicate la testele folosite. Prin acest
interviu s-a ncercat s se obinanumite date despre copilul n cauz, att informaii din
mediul colar, dar i informaii legatede familie, cercul de prieteni. 4. Studiul de caz Este
prin excelen o metod calitativ. Prin studiul de caz nu se abordeaz numaipersoane, nu
se studiaz numai realitatea psiho- social din perspectiva acestor persoane sau
abiografei lor, ci se cerceteaz un fragment din realitate, intervenind deopotriv i
metodaobservaiei.34 De regul, studiul de caz pornete de la un cadru teoretic care este
esenial nculegerea de date. Fr o ipotez sau o idee directoare, recolta de informaii este
minor.Urmeaz selectarea cazurilor i precizarea unitilor de analiz (individ, situaie).
ncontinuare se trece la studiul fecrui caz n parte prin interviu, observaie, iar n fnal
se34 Ilu, P., Abordarea calitativ a socioumanului, Ed. Polirom, Iai, 1997, p. 105 47
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
48. extrag datele relevante i se dezvolt toat implicaiile. Validitatea pe care o
ofer studiul decaz este parial. Clasifcarea studiilor de caz include trei mari categorii: o
Studiu de caz intrinsec, urmrete investigarea ct mai minuioas a unui caz particular,
fr scopul de a desprinde trsturi generale sau de a testa o ipotez sau o idee. o
Studiul de caz instrumental cerceteaz un caz particular n detaliu cu scopul de a lmuri o
problem mai general. Cazul este un instrument al unei strategii de cunoatere mai largi.
o Studiul de cazuri colective, susine ideea c studierea mai multor cazuri face posibil
nelegerea unui fenomen social. n lucrarea de fa aceast metod a fost valorifcat
pentru surprinderea aspectelornegative a fenomenului migraionist asupra dezvoltrii psiho-
sociale a copiilor. n realizarea studiului de caz au fost folosite o serie de tehnici ntre care
igenograma (arborele familial). Aceasta descrie tipurile de relaii i evenimente care s-
audesfurat de-a lungul generaiilor: naterea, decesele, divorurile, pot f condensate ntr-
ogenogram. Aceasta se completeaz de ctre asistentul social mpreun cu familia i
ajut ladezvluirea regulilor nescrise ale familiei.35 3.2.2. Universul populatiei Cercetarea
s-a realizat prin aplicarea testelor la trei clase din mediul rural i anumeclasa a VI a, aVII a
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
i a VIII a, din cadrul colii cu clasele I-VIII Gologanu, judeul Vrancea.Numrul total de
subieci a fost de 59, dintre care 19 fete i 40 de biei, cu vrste cuprinsentre 12 i 16 ani.
Cercetarea s-a realizat n perioada 25 februarie - 17 mai 2005 n timpul orelor deistorie i
geografe, deoarece coala nu dispune de nc o sal liber, care ar f putut s fepus la
dispoziie.35 Irimescu, G., Op. cit., p. 139 48
49. Reprezentarea grafc dup variabila sex: feminin masculinReprezentarea
grafc dup variabila clas: clasa a VIII a clasa a VI a clasa a VII a 49
50. 3.3. Rezultatele cercetrii i interpretarea Pentru lucrarea de fa am plecat de
la ipoteza c n mediul rural tot timpul va existaun numr de copii cu probleme identifcai
mult mai mic fa de cel din mediul urban;aceti copii nu sunt identifcai drept cu
probleme din cauza mai multor factori i anume: - condiii economice destul de sczute; -
posibiliti materiale( att ale colilor, ct i a familiilor) foarte mici; - preocuparea familiei
pentru educaia copilului nu prea exist( prinii nu se intereseaz de situaia colar a
copilului, mai important este ajutorul lui n gospodrie); - cadrele didactice existente n
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
aceste coli nu se preocup destul de mult de soarta copiilor, doar i predau materia i mai
mult nu i mai intereseaz ( de obicei aceti profesori nu au o pregtire la fel de bun ca
unii dintre profesorii din mediul urban i pleac de la nceput cu premisa c aceti elevi nu
au nici o ans s ajung prea departe sau dac au foarte puini dintre ei vor i ajunge) -
nu exist strategii de identifcare credibile pentru copiii cu probleme scolare din mediul
rural care s scoat n eviden defcientelor lor i s nu ia n seam minusurile datorate
factorilor mai sus prezentai. Astfel au fost aplicate dou teste de inteligen i au fost
evaluate rezultatele acestorteste i prin comparaie cu mediile colare obinute. nainte ca
aceste teste s fe date elevilortrebuia s se fac n mod normal o nominalizare a copiilor
din ntreaga coal. Unul dintre testele de inteligen a fost testul Raven, un test omogen de
inteligengeneral, care face parte din categoria testelor non-verbale. Testul a fost realizat
de ctre treiclase i anume: clasa a VI a, a VII a i la clasa a VIII a. Astfel s-a aplicat
copiilor testul nmod colectiv la fecare clas, durata lui de rezolvare desfurndu-se ntre
intervalul de timp30min i 50min. Conform literaturii de specialitate un copil este considerat
supradotat, nurma unui test de inteligen doar dac coefcientul pe care l are este egal
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
sau mai mare de130. Nici unul dintre copii care au efectuat acest test nu a obinut un astfel
de scor, ns 4dintre ei au avut scoruri peste 120 i anume conform Matricei progresive
Raven aceti copiiau o inteligen superioar, trei dintre ei find din clasa a VII a i doar
unul dintre ei din clasaa VIII a i nici unul dintre elevii din clasa a VI a. Celelalte rezultate
obinute s-au ncadratastfel: 3 peste 110, 7 peste 100, 23 peste 90, 13 peste 80, 6 peste 70
i 3 peste 50. O tendingeneral a fost aceea c majoritatea copiilor rezolv itemii mai
uori i i greesc pe ceidifcili, foarte puini find cei care le rezolv problemele mai grele.
50
51. Majoritatea persoanelor au ntmpinat adevrate difculti n rezolvarea seriilor
D in special E, acele permutri i descompuneri provocnd adevrate
probleme( existndchiar elevi care nu au realizat nici mcar un item corect la ultima serie a
testului). Dup cumse observ n reprezentarea grafc de mai jos fetele sunt cele care au
obinut scoruri mairidicate dup aceast prob dei una dintre ipotezele de la care a plecat
cercetarea de fa afost aceea c bieii vor obine rezultate mai bune dect fetele la
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
probele de performan, nsaceast ipotez se va confrma n cazul testului WISC, unde
fetele obin rezultate bune laprobele verbale, iar bieii la cele de performan. 97 96 95
Mean coefcientul dupa testul raven 94 93 92 91 90 89 masculin feminin SEX Cel de-al
doilea test aplicat a fost testul WISC; acest test a fost ales deoarece prezintn componena
sa i probe verbale nu numai de performan, cum a fost Raven-ul. Rezultatelepot f
infuenate de unii factori exteriori, mai ales c probele includ i factori nonintelectivin
rezolvare( cum a fost cazul i cercetrii de fa testarea s-a realizat n spatele clasei
ntimpul orelor de istorie sau geografe astfel nct rspunsurile date de copii au fost
infuenatei de atmosfera din clas; elevul era destul de emoionat, tiindu-se privit de
ctre ceilalicolegi, el era totui evaluat, o alt infuen find prezena cronometrului n
efectuarea unorprobe). Elevii nu sunt obinuii cu astfel de teste astfel nct foarte muli
dintre copii eraudestul de emotivi n prezena examinatorului( era totui o persoan
necunoscut lor), ns unavantaj a fost acela c elevul era totui destul de binedispus c
realizeaz testul pentru c numai exista posibilitatea de a f evaluat la obiectele respective.
Aplicarea testului s-a fcut n mod individual, iar subtetele pe care copiii le-aurezolvat au
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
fost urmtoarele: vocabular, completare de imagini, aritmetic, cuburi,similitudini, aranjare
de imagini, comprehensiune i cod. Ordinea de aplicare a subtestelor nu 51
52. este obligatorie ns se recomand meninerea principiului alternrii unui test
verbal cu unulde performan, pentru a se evita monotonia i pentru a se menine un nivel
ridicat almotivaiei, ca i pentru prevenirea oboselii premature. Rezultatele obinute de ctre
copii au fost destul de diferite, ns ca o tendin majors-a observat faptul c la probele
verbale ntmpin difculti destul de mari i anume: laproba vocabular defnesc greu
anumite cuvinte, chiar la cteva uzuale( un scor sczut laaceast prob indic existena
unor medii culturale defcitare, pe cnd un scor ridicat ne ddovada unui mediu cultural
familial adecvat favorizrii i o colaritate bun; efervescena decuvinte sugereaz
mecanismul intelectualizrii, ceea ce nu este vorba i n cazurile acestorcopii), dau
rspunsuri doar de un punct i dei li se d exemple de rspunsuri care sunt cotatecu dou
puncte, tot nu se descurc; la aritmetic: nu tiu tabla nmulirii, mpririi, nu potface
calcule n minte, nici unul dintre ei nu a reuit s termine subtestul, doar doi dintre
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
eiajungnd la penultimul item( acest scor mic indic faptul c dau dovad de atenie
slab,labilitate afectiv, determinat de anxietate, randament colar sczut); la similitudini
la fel,gsesc destul de greu asemnri, de exemplu unul dintre ei n loc de similitudini
gsea doardiferenele dintre obiecte, eund la aceast prob( aceste rezultate ne arat c
au o gndireconcret, limitat la concepte superfciale); cel mai bine s-au descurcat la
probacomprehensiune, dnd exemple de ce ar face ei n diferite situaii i cum s-ar
descurca( indiccaliti practice, experien variat). Majoritatea au avut rezultate mai bune
la proba deperforman dect la cea verbal( i anume un numr de 30, doi dintre ei
obinnd rezultate lafel ntre cele dou probe). Conform clasifcrii fcute i pentru testul
Raven copii au obinuturmtoarele rezultate: 2 peste 120, 1 peste 110, 2 peste 100, 8 peste
90, 23 peste 80, 9 peste70, 14 peste 50. S-a putut observa de asemenea faptul c
jumtate dintre fete au obinut rezultate multmai mari la primul test dect la cel de-al doilea,
existnd discrepane destul de mari ( deexemplu una dintre fete a obinut la testul Raven un
scor de 120, pe cnd la proba deperforman a testului Wisc doar 77) i totui fetele s-au
descurcat mai bine la proba verballa testul WISC dect cea de performan. 52
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
53. 83,6 Mean coefcientul dupa proba verbala wisc 83,4 83,2 83,0 82,8 82,6 82,4
82,2 masculin feminin SEX Dei testul Raven, care este un test de performan, ne arat
c fetele au obinutrezultate mai bune, conform testului WISC la proba de performan
bieii sunt cei care aurezultate mai mari. Mean coefcientul dupa proba de performanta
wisc 86 85 84 83 82 81 80 79 masculin feminin SEX Una din explicaii ar putea f aceea c
fetele sunt mult mai emotive( la proba Ravenele au rezolvat itemii singure, pe cnd n
cadrul testului WISC trebuia s dea rspunsurileexaminatorului, probele find orale i nu n
scris); majoritatea au fost ateni la cronometrultiind c trebuie s rezolve proba n limit de
timp. Un aspect general care a putut f observateste acela c bieii au mai mult ncredere
n ei dect au fetele( poate un aspect n aceastproblem l are i faptul c fetele sunt mult
mai puine n comparaie cu bieii). 53
54. Cei doi copii care au obinut peste 120 s-au descurcat la fel de bine i la
testulprecedent obinnd un coefcient de 122, ei find singurii dintre toi cei testai care au
obinut,conform acestor teste, coefciente care arat c sunt persoane cu o inteligen
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
superioar, nsmediile colare pe care le au nu arat acelai lucru, nici unul dintre ei
neavnd medii peste 9(amndoi sunt biei, au vrsta de 14 ani i sunt n clasa a VII a). De
fapt un singur elevare media peste 9 i aceasta este o fat, majoritatea mediilor
ncadrndu-se ntre nota 6 i7,50. Pentru a se observa mai bine rezultatele obinute de
ctre copii i pentru a comparaaceste scoruri cu mediile colare s-a folosit programul SPSS
pentru a se vedea n ce msurcoreleaz proba verbal a scrii Wechsler cu rezultatele
colare i testul Raven cu proba deperforman a testului WISC. Correlations media
colar de proba verbal anul trecut wisc media colar de Pearson Correlation 1.000 .569
anul trecut Sig. (2-tailed) . .000 N 59 59 proba verbal wisc Pearson Correlation .569 1.000
Sig. (2-tailed) .000 . N 59 59** Correlation is signifcant at the 0.01 level (2-tailed). Utiliznd
corelaia Pearson putem considera c exist o relaie ntre aceste douvariabile; pragul de
semnifcaie este mai mic dect 0,05, astfel putem afrma c exist olegtur destul de
puternic( r > 0,50) ntre media colar i rezultatele obinute la probaverbal a testului
WISC. Semnul corelaiei este pozitiv de unde rezult un raport directproporional ntre cele
dou variabile( de exemplu dac unul dintre copii obine rezultatecolare bune exist
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
tendina ca i la proba verbal s obin rezultate bune). Dar cum ncercetarea de fa s-a
observat faptul c elevii au note destul de mici n ceea ce priveterezultatele colare era de
ateptat ca i la proba verbal s se obin scoruri mai mici.Correlations matricea
progresiv proba de performan 54
55. raven wisc matricea progresiv Pearson Correlation 1.000 .465 raven Sig. (2-
tailed) . .000 N 59 59 proba de performan Pearson Correlation .465 1.000 wisc Sig. (2-
tailed) .000 . N 59 59** Correlation is signifcant at the 0.01 level (2-tailed). n ceea ce
privete legtura dintre testul Raven i proba de performan a testuluiWISC ea este de
trie medie(r < 0,50) ns ea este la fel semnifcativ (p < 0,05) idirect proporional. Astfel
putem afrma c exist tendina ca atunci cnd un copil va obinescoruri ridicate la testul
Raven s aib i la proba de performan a testului WISC un scorsimilar. O concluzie care
ar putea f tras din aceste rezultate este aceea c ei obin rezultateslabe la probele verbale
i din cauza mediului n care triesc, ei preocupndu-se mai puin deacest aspect dect
majoritatea copiilor din mediul urban. Dac doi copii vor obine acelaicoefcient intelectual
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
i ei provin din medii extrem de diferite ca ambian socio-cultural,este de presupus c cel
care-i are originea ntr-un mediu srac n stimulare cultural areanse mai mari de a-i
exprima potenialul lui intelectual dac ar f inclus ntr-un mediueducativ, bogat n coninuturi
i situaii de provocare a cunoaterii, pentru c n realitateinteligena lui nativ este mai
mare, compensnd minusurile sale din domeniul verbal dependent de nvare i care
intr n componena majoritii testelor de inteligen. Mediulcolar nu satisface nevoile
sociale i emoionale speciale ale copiilor supradotai subrealizai,provocndu-le,
dimpotriv, oboseal i apatie. Majoritatea acestor copii i ajut copii latreburile casnice
mult mai mult dect o fac cei din mediul urban, prinii nu se intereseaz lafel de mult de
rezultatele colare ale copiilor, cel mai important pentru ei e s termine coalai s-i ajute la
lucru. Exist i foarte muli profesori pe care nu-i intereseaz situaiile princare trec anumii
copii( exist unii care au de parcurs distane foarte mari ca s ajung lacoal, trebuie s
fac ei treaba n locul propriilor prini, provin din familii cu prinidesprii sau din familii cu
adevrate probleme familiale), chiar cred c aceti copii nu suntcapabili de
performane( nici unul dintre elevii crora li s-au aplicat teste nu au participat lavreo
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
olimpiad), dac elevii pun ntrebri li se rspund s fe ateni la lecie, c le
ajunginformaiile transmise. Condiiile oferite de ctre coal sunt minimale, materialele
didactice 55
56. sunt puine i nvechite, biblioteca nu deine att de multe cri de cte ar f
nevoie, claselesunt nengrijite, n timpul iernii sunt probleme cu cldura n coal( este frig
n coal, cndse termin lemnele cu care se face focul nu mai este nimic de fcut i
fecare i desfoaractivitatea n mod normal). Familiile cu un statut socio-economic
sczut nu reuesc adesea n a oferi o deschiderecare s stimuleze dezvoltarea unor
capaciti de gndire superioare. Experiene utile cum ar fcltoriile, activitile
educaionale i rezolvarea problemelor prin activiticomune(conversaie) pot f neglijate. n
cadrul nvmntului exist expectane nerealiste,conformitate n gndire, lips de rsplat
pentru creativitate i iniiativ, rigiditate iinfexibilitate, competiie excesiv i criticism.
Inactivitatea i plictiseala i mpiedic peprofesori s le observe capacitile; n clas copilul
trebuie s i se ofere impulsuri care s-isusin motivaia. n mod frecvent, elevul supradotat
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
are o prere negativ despre sine i este puinmotivat pentru coal. Nivelul sczut al
motivaiei se manifest prin desincronia existentntre viteza dezvoltrii mintale a copilului
supradotat i cea a colegilor de clas, n cadrulunui program colar standardizat.
Capacitile acestor copii se deterioreaz de-a lungul anilordac nu sunt antrenate. Acest
lucru le provoac deziluzie ca rspuns la curiozitatea lor i learat c munca colar nu
merit efort. n acest sens coala contribuie la formarea inhibiiilorintelectuale. Imaginea i
stima de sine sunt legate de randamentul colar i de acceptare dectre ceilali colegii. 3.4.
Studii de caz Nume i prenume client: S.D. Scopul efecturii evalurii: - identifcarea
impactului produs de plecarea printelui/prinilor n strintate asupra rezultatelor colare
ale copilului; - stabilirea nevoilor i ateptrilor clientului; - stabilirea unor strategii de
intervenie n scopul sprijinirii elevilor cu prini plecai n strintate. Locul evalurii: coala
general nr. X, judeul S. Evaluator: C.A., sprijinit de consilierul colii, G.G. Informaii de
identifcare a clientei: Nume i prenume: S.D., Data i locul naterii: 12.08.1990, 56
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
57. Rangul naterii: I, B.I.: xxxx, Starea civil: necstorit, Studii : elev n clasa a
VII-a, coala general nr. Y, oraul S., Venituri: alocaia, la care se adaug veniturile trimise
de tat, lunar; Starea de sntate: favorabil; Religie: ortodox; Domiciliu : str. V.A., nr. X,
Bl.X, Sc.X, Ap.X, Jude S., Etnie: romn. o Modaliti de identifcare a clientului de ctre
asistentul social: Difcultile generate de plecarea prinilor n strintate ale elevei au fost
sesizateiniial de profesori care i-au propus acesteia s frecventeze cabinetul de consiliere.
La rndul su, consiliera colar a fost contactat de asistentul social de la OrganizaiaX.
din oraul S. care intenioneaz s iniieze un proiect ce va avea ca obiectiv
sprijinireaelevilor cu printe/prini plecai n strintate o Eventuale contacte anterioare cu
alte instituii Eleva nu a mai fost contactat i nu a mai contactat anterior alte instituii. o
Situaia prezent i motivul selectrii clientei de ctre asistentul social S.D. are o situaie
colar nefavorabil, o frecven colar redus i se confrunt cudifculti de relaionare
cu colegii de clas. Comportamentul antisocial, asociat cu rezultatelecolare slabe au
constituit motivele selectrii clientei de ctre asistentul social. Istoricul clientei i al familiei:
Soii S.G. i S.A. s-au cstorit n 1983, din aceast relaie rezultnd doi copii: S.V. iS.L.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
La nceput au locuit n comuna D., judeul S., dup care s-au mutat n oraul S. ntr-
unapartament cu patru camere. n cadrul cuplului nu existau conficte maritale. n anul
2005, S.G. este disponibilizat, fapt care contribuie la nrutirea situaieifnanciare a
familiei i la apariia confictelor dintre soi. S.G. hotrte s plece la munc n strintate,
ara de destinaie find Grecia. Acestai sprijin fnanciar familia, menine legtura cu
aceasta, lucru care nu este valabil i pentruS.A., soia acestuia, care se implic ntr-o
relaie extraconjugal. Refuz s-i maindeplineasc responsabilitile de mam i soie,
i abandoneaz familia i hotrte slocuiasc mpreun cu concubinul su. 57
58. Dup plecarea mamei, fica cea mare se implic ntr-un anturaj
necorespunztor, faptcare conduce la naterea de ctre aceasta a unui copil nelegitim.
Clienta locuiete n prezent n apartamentul prinilor, find supravegheat de
bunicapatern. Nu frecventeaz n mod regulat coala i manifest un interes sczut n
raport cuactivitile educative. Prezentarea problemei: o ncercri precedente de
soluionare a problemei S.D. nu a fcut eforturi deosebite pentru a se integra n
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
colectivitatea clasei i pentrua-i mbunti situaia colar. Cu toate c i-a exprimat
dorina de relaionare cu colegii declas i de implicare n cadrul aciunilor socio-culturale
desfurate la nivel de clas sau decoal, eleva nu a avut nici o iniiativ n acest sens. o
Maniera de percepie a problemei de ctre client S.D. este nemulumit de atitudinea de
marginalizare manifestat de colegi. Eaexplic conduita acestora prin prisma rezultatelor
slabe i a imaginii de elev problem. Deitatl su este plecat de trei ani, eleva susine c
nu s-a adaptat situaiei. o Maniera de percepie a problemei de ctre asistentul social
Asistentul social consider c eleva se confrunt cu probleme de natur colar,afectiv-
emoionale i de relaionare. Informaii privind activitatea colar a clientei: S.D. este elev
n clasa a VIII-a la coala general nr. X, judeul S. n urma discuiiloravute cu diriginta
clasei, respectiv cu consiliera colii, am constatat c eleva prezint osituaie colar
nefavorabil, frecventeaz ocazional coala i nu manifest interes fa deactivitile
colare. Clienta este corigent la dou obiecte pe semestru I: matematic i istorie, iar
noteleobinute la aceste materii, precum i la celelalte discipline pe semestrul al II-lea sunt
foarteslabe. Frecventarea ocazional a cursurilor colare, asociate cu rezultatele slabe ale
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
elevei,constituie o barier n calea perticiprii elevei la examenul de capacitate. o Relaia
clientei cu profesorii 58
59. Eleva interacioneaz ocazional cu profesorii ca urmare a frecvenei colare
reduse.Majoritatea cadrelor didactice menionaez c au fost foarte rare situaiile n care
eleva i-andeplinit atribuiile colare. Cnd este prezent la ore, S.D. prefer s priveasc
pe fereastr, neimplicndu-se ndiscuiile pe teme colare. Au existat mai multe tentative de
exmatriculare a elevei ca urmare a numrului foartemare de absene nemotivate, dar la
intervenia dirigintei i a consilierei colii decizia a fostamnat. Relaia elev profesori
este una de ignorare, toleran reciproc. o Relaia elevei cu colegii de clas n urma
discuiilor avute cu consiliera colii, am afat c eleva manifest uncomportament antisocial,
simindu-se marginalizat, izolat de colegi. Ea consider catitudinea de ignorare
manifestat de colegii de clas i are originea n rezultatele solareslabe i n imaginea de
elev problem asociat ei. S.D. st singur n banc, nu se implic n aciunile socio-
culturale desfurate lanivelul clasei sau al colii. n timpul recreaiilor prefer s stea n
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
banc i s asculte muzic.Relaioneaz ocazional doar cu o singur persoan din clas,
aceasta din urm sprijinind-o nndeplinirea atribuiilor colare. o Relaia elevei cu asistentul
social S.D. colaboreaz cu asistentul social. A participat la aciunile desfurate
icoordonate de acesta n cadrul grupului de suport, care au avut ca obiectiv
dezvoltareaabilitilor sociale i administrativ gospodreti ale participanilor. Relaia se
bazeaz pencredere reciproc, confdenialitate i cooperare. o Relaia clientei cu
consilierul colar S.D. frecventeaz cabinetul de consiliere colar, avnd o relaie destul
de apropiatcu consiliera. Eleva gsete n persoana acesteia suportul afectiv-emoional i
confdentul celmai devotat. Consiliera colar a precizat c tulburrile afectiv-emoionale i
agravarea situaieicolare a elevei i au sursa n problemele familiale ale acesteia: divorul
prinilor,abandonarea familiei de ctre mam i ntreruperea legturii cu aceasta, plecarea
tatlui nstrntate. o Relaia familie coal 59
60. Singura persoan din familie care manifest interes n raport cu activitatea
colar aelevei este bunica patern. Aceast nu frecventeaz foarte des coala, iar atunci
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
cnd o face iacuz pe profesori de lips de nelegere i compasiune. o coala proiecii
de viitor ale elevei S.D. dorete s fnalizeze cele opt clase, dup care intenioneaz s
plece n Grecia latat su. Nu-i manifest dorina de a urma pe viitor o alt form de
nvmnt. Relaia clientei cu persoana care o supravegheaz: n prezent, de educaia i
ngrijirea elevei se ocup bunica patern care are o relaieapropiat cu nepoata. Bunica i
ndeplinete cu contiinciozitate atribuiile administrativ-gospodreti i educative fa de
S.D. La rndul su, nepoata este preocupat de starea desntate a bunicii, care n ultima
perioad s-a deteriorat.Informaii despre familia clientei: Nume i S.D. (clienta) S.G.(tatl)
S.A. (mama) S.V. (sora) S.I. (bunica prenume patern) Data i locul 15.05.1990.
12.01.1960 04.09. 1968 11.02. 1985 13.02. 1935 naterii Ora S. com.D., Jud..S. Com.D.,
Jud.S. Ora S. Com.D., jud. S. Domiciliu Str. V.A., nr.X Str. V.A., nr.X necunoscut Com. D.
Jud.S. Str. V.A., nr.X Ocupaia Elev, Strungar confecioner Fr ocupaie Pensionar
Educaia Clasa a VIII-a c. Profesional c. general c. General c. PrimarStatutul
marital necstorit divorat recstorit necstorit vduv Informaii despre printele
plecat n strintate: S.G. este plecat n strintate de trei ani, ara de destinaie find
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Grecia. Motivulplecrii a fost existena difcultilor fnanciare ale familiei. S.G. a plecat
legal, iar n prezentlucreaz n agricultur la cules de portocale. Nu a venit n Romnia
niciodat de la dataplecrii i nu intenioneaz s o fac curnd. Veniturile pe care le
ctig lunar se ridic lasuma de aproximativ 800 900 euro/lun, din care trimite acas
200 250 euro/lun. M.G. pstraz legtura cu fica, vorbind cu acesta la telefon
sptmnal. Informaii despre locuin: S.D. locuiete mpreun cu bunica patern ntr-un
apartament cu patru camere,amenajate n mod corespunztor. Situaia material a clientei:
60
61. Familie Venituri S.G. 800 lei S.I. 250 lei S.D. 21 lei Total 1071 leiAnaliza
cmpului de fore Puncte tari: o maturitate, o simul responsabilitii, o fermitate n luarea
deciziilor, o situaie fnanciar favorabil, o altruism. Puncte slabe: o tulburri afectiv-
emoionale, o comportament antisocial, o vrsta prea mic n raport cu responsabilitile, o
dependen n efectuarea sarcinilor colare, o stim de sine sczut. Nevoile i ateptrile
clientului: o de ce anume are nevoie clientul - suport afectiv-emoional, - sprijin n
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
mbuntirea rezultatelor colare, - ncurajare n dezvoltarea abilitilor sociale, - suport n
dobndirea deprinderilor administrativ-gospodreti i de gestionare efcient a veniturilor, -
prieteni de aceeai vrst. o Percepia clientei asupra problemei - eleva nu este
ncreztoare n posibilitatea mbuntirii rezultatelor colare i n modifcare atitudinii
colegilor de clas, - S.D. nu mai suport s-i fe asociat imaginea de elev problem. o
Percepia problemei clientei de ctre cei din jur - profesorii sunt ncreztori n capacitatea
elevei de integrare la nivelul clasei, 61
62. - bunica elevei este convins c S.D. va reui s-i mbunteasc rezultatele
colare, dac va f sprijinit de persoane specializate n acest sens.Evaluarea iniial: o
Dezvoltarea abilitilor sociale ale elevei este absolut necesar pentru integrarea acesteia
n cadrul colectivitii clasei. O relaionare efcient cu colegii de clas ar contribui la
sporirea interesului elevei n direcia mbuntirii rezultatelor colare i la creterea
frecvenei colare. S.D. i dorete consolidarea relaiei cu colegii de clas, chiar dac nu
face nici un demers n acest sens. o Factori care favorizez rezolvarea problemelor clientei:
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
- bunica elevei i susine nepoata n direcia mbuntirii situaiei colare i este de acord
s se implice n aciunile care urmresc atingerea acestui obiectiv; - profesorii sunt dispui
s organizeze ore de pregtire colar suplimentar. Scopul interveniei mbuntirea
situaiei colare a elevei i integrarea acesteia ncadrul colectivitii colare Obiective: o
mbuntirea rezultatelor colare, o dezvoltarea abilitilor sociale, o soluionarea
problemelor afectiv-emoionale, o gestionarea efcient a veniturilor fnanciare, o
dezvoltarea deprinderilor administrativ-gospodreti. 1. mbuntirea rezultatelor colare -
se va ncheia un acord ntre client, profesori, asistent social, consilier colar ibunic, prin
care prile se oblig s acioneze n vederea sporirii rezultatelor colare aleelevei, -
profesorii vor acorda ore de pregtire colar suplimentar, n vederea
recuperriicunotinelor necesare susinerii examenului de capacitate, - asistentul social n
colaborare cu profesorii i consilierul, va organiza concursuri peteme colare, care vor oferi
ctigtorului drept premiu o excursie n ara n care este plecatprintele/prinii elevului. 62
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
63. 2. Dezvoltarea abilitilor sociale - asistentul social va organiza un grup de
suport avnd ca membri elevi care seconfrunt cu probleme de relaionare i ai cror
prini sunt plecai n strintate. Aciunile sevor desfura sptmnal i se vor concretiza
n jocuri, discuii care vor avea ca obiectivsocializarea elevilor. 3. Soluionarea problemelor
afectiv-emoionale - consilierul colar va oferi elevei edine de consiliere, - asistentul social
intenioneaz s nfineze o linie telefonic destinat consolidriirelaiei afective elev-
printe plecat n strintate i meninerii contactului coal-familie.Discuiile telefonice vor f
mediate de asistentul social n colaborare cu consilierul colar. 4. Gestionarea efcient a
veniturilor fnanciare - asistentul social va organiza n cadrul grupului de suport aciuni care
vor avea dreptscop dezvoltarea deprinderilor de gestionare efcient a veniturilor fnanciare.
Aciunile sevor concretiza n nsoirea la cumprturi a membrilor grupului de ctre
asistentul social. Instrumente utilizate de asistentul social n vederea culegerii
informaiilorreferitoare la: - identifcarea impactului produs de plecarea printelui/prinilor n
strintate asupra rezultatelor colare ale copilului; - stabilirea nevoilor i ateptrilor
clientului; - stabilirea unor strategii de intervenie n scopul sprijinirii elevilor cu prini plecai
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
n strintate, sunt: ancheta social, interviul i fa de observaie Evaluarea rezultatelor
obinute pn n prezent: S-a reuit ncheierea acordului elev familie coal, iar
profesorii au organizat dousesiuni de pregtire suplimentar, la ca a participat i clienta.
Asistentul social a organizat ontlnire a grupului de suport care a avut ca obiectiv
dezvoltarea abilitilor sociale aparticipanilor. S-a observat o uoar cretere a interesului
elevei pentru activitile colare. Pe viitor se urmrete punerea n aplicare a celorlalte
obiective amintite mai sus.Fi de observaieNumele i prenumele subiectului observat:
S.D., 63
64. Vrsta: 14 ani,Locul observrii: coala general nr. X, judeul S. cabinetul de
consiliere colar,Durata observaiei: aproximativ dou ore.I. Deprinderi de comunicare a.
verbal S.D. nu este comunicativ, vorbete ncet, rar, cu pauze mari ntre cuvinte, uneori
este incoerent. Am reuit cu mare difcultate s culeg informaiile de la client, de aceea
am apelat n mare msur la sprijinul profesorilor i al consilierului colar. b. non-verbal
clienta, n cea mai mare parte a timpului, a avut privirea plecat, minile ncruciate peste
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
genunchi. La nceputul discuiei a fost speriat, agitat, confuz. S.D. a avut nevoie de
aprobarea consilierului colar n tot ceea ce afrma. Eleva avut o poziie ncordat, rigid iar
vocea a fost tremurat. n momentul n care a venit n discuie problema tatlui plecat n
strintate, clienta a refuzat s mai vorbeasc.II. Grad de adaptabilitate S.D. se adapteaz
cu greu la situaii noi, fapt dovedit de atitudinea acesteia n cadruldiscuiei. Am observat c
nu-i face plcere s fe interogat, s i se adreseze ntrebri directecu privire la viaa de
familie.III. Grad de sociabilitate Este redus. Am urmrit eleva n timpul pauzelor i am
observat c aceasta manifestun comportament de autoizolare, prefernd s-i petreac
cea mai mare parte a timpului nbanc, ascultnd muzic. 3.5. Concluzii asupra cercetrii
Dup cum s-a observat mai sus doar doi copii din cei 59 de subieci evaluai auobinut o
inteligen superioar( conform celor dou teste aplicate), ns pentru efectuareaunor studii
de caz au luat n eviden i nc ali doi copii din clasa a VIII a care au obinutscoruri
destul de mari la cele dou teste pentru a se vedea care sunt condiiile de via ale 64
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
65. acestor copii i ceea ce i doresc ei de la via. La sfritul lucrrii sunt
prezentate foile decotare ale acestor copii la proba WISC, putndu-se observa rspunsurile
la toate cele optprobe aplicate. Primul copil( obinut la testul Raven coefcientul de 122, iar
la WISC 121, dintre care116 la proba verbal, iar la cea de performan 121), A.V., elev n
clasa a VII a, este un biatde 14 ani, unul dintre cei mai buni elevi din clasa lui. Cu toate
acestea media lui colar deanul trecut este de doar 8,90, dei petrece cam 5 ore pe zi
pentru pregtirealeciilor( consider c aceste note l reprezint pentru ct nva). Vrea s
urmeze liceul deinformatic, dorind s devin un informatician renumit, dup terminarea
facultii sau chiars plece din ar dac ar avea posibilitatea, dar s lucreze tot n acest
domeniul.Face parte dintr-o familie format din patru membrii( mai are o sor, care este la
liceu).Prinii l neleg i l susin n ceea ce privete coala i sunt de acord ca s urmeze
un liceu.La rezolvarea temelor nu l ajut nimeni, find chiar mndru c se descurc singur.
Profesoriiau o prere foarte bun despre el, este considerat un copil destul de bun, totui
uneori destulde insistent cu ntrebrile. Dac ar f avut posibilitatea s f stat singur n banc
i-ar f plcutfoarte mult, simindu-se mai liber. Afrm despre el c este un biat bun, se
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
mpac destul debine cu colegii i mai puin cu fetele, cu care se ceart destul de des, dar
din cte spune el nudin cauza lui; totui din grupul lui de prieteni fac parte i fete, precum i
civa colegi dinclas.. Dei se nelege destul de bine cu prietenii si prefer de cele mai
multe ori s fesingur, jucndu-se la calculator sau citind cte o carte. Are ncredere n
forele proprii, ns i-ar dori ca profesorii de la coal s-i ofere mai multe ocazii de
nvare, considernd c arputea face mult mai multe lucruri dac ar avea i informaiile
necesare. Un alt viitor informatician este i S.D., de 14 ani, elev n clasa a VII a, coleg cu
A.V.Se consider un biat destul de lene, crede c ar putea mult mai multe dac ar nva
mai desi consider c notele cu care este notat la coal l reprezint, poate doar la unele
materii nu.tie c are problema cu fzica i de aceea l mai ajut cteodat tatl su la
rezolvarea unorprobleme. Cel mai bine se nelege tot cu bieii, deoarece , dup cum
afrm el, le poatedezvlui anumite lucruri pe care fetele oricum nu le-ar nelege i-ar f
dorit i el s f statsingur banc pentru c este un copil destul de mprtiat i de cele mai
multe ori ideranjeaz colega de banc. Dei coala nu deine un laborator de calculatoare
majoritateaelevilor doresc s urmeze liceul de informatic. S.D. vrea s urmeze informatica,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
ns peste 10 ani se vede conducnd un garaj dereparat maini, iar nu lucrnd n domeniu.
Mainile sunt una din pasiunile lui, dorindu-i omain pentru raliuri cu care s concureze
la Formula 1. n timpul liber i place s ias i s-i 65
66. petreac timpul cu prietenii i s viziteze saloanele auto din Iai i s joace
fotbal.Prinii consider totui c ar trebui s nvee mai mult pentru a avea un viitor n
informatici nu conducnd maini. Mai are doi frai mai mici, de care ncearc s aib
grij, dar nureuete ntotdeauna. tie c are problema cu fzica i de aceea l mai ajut
cteodat tatlsu,. Media colar de anul trecut a fost 8,46, iar la teste a obinut
urmtoarele rezultate: 122la testul Raven, iar la WISC 120( 116 la proba verbal, iar la cea
de performan 120). El estecel care a obinut la proba asemnri punctajul cel mai mare
dintre toi subieci, indicndnivelul nalt al gndirii conceptuale. Singura fat care a obinut
un scor destul de mare la ambele teste a fost B.I., elev nclasa a VIII a, n vrst de 15
ani( a mai existat o elev care a obinut la testul Raven un scorde 120, ns la testul WISC
coefcientul obinut find de 77). Ea a obinut la teste scoruridestul de bune i anume 115 la
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Raven i 103 la cel de-al doilea test( 102 la subtestul verbal i105 la cel de performan).
B.I. face parte dintr-o famile cu prinii desprii: tatl s-arecstorit astfel nct mai are doi
frai vitregi, o sor i un frate(a mai avut un frate drept, darcare a murit). Afrm c mama o
susine din punct de vedere fnanciar pe cnd tata din punctde vedere moral. Deoarece s-a
mutat n oraul Iai este nevoit s fac naveta pentru a ajungela coal. Ar f trebuit s se
mute la alt coal, dar era deja n clasa a VIII a i a vrut stermine mpreun cu colegii,
dei nu se nelege chair foarte bine cu ei, considerndu-i preancrezui. nva majoritatea
timpului, ( se vede c i citete destul de mult, acesta lucrureieind din uurina cu care
ddea rspunsurile la probele verbale ale testului WISC ,iarprinii i doresc s i continue
studiile. Ea i dorete s urmeze un liceu cu proflmatematic-informatic, dar nc nu e
foarte hotrt. I-ar plcea i ei s stea singur nbanc, deoarece n acest mod ar munci
numai pentru ea i ar f mult mai atent la ore. i placlucrurile care o relaxeaz i dac ar
putea i-ar petrece majoritatea timpului singur, citindsau chiar dormind. Se vede ca o
persoan matur, care tie ce vrea de la via, considernd ctoate evenimentele prin care
a trecut au maturizat-o destul de repede. Crede c majoritateacolegilor o ursc i tot ce i
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
dorete este s fac o facultate i s aib propria cas. Ultimul copil este un biat, de 15
ani din clasa a VIII a. .C. a obinut i el la testulRaven un scor de 122, iar la testul WISC
114, din care 111 la probele verbale i 113 la celede performan. Consider c
notele( 7,27) pe care le obine l reprezint pentru c el nunva aproape deloc, toate
cunotinele rmnndu-i din timpul orelor. Dei nu a ntmpinatnici o difcultate n a se
nelege cu profesorii prefer ajutorul colegilor, dect cel al adulilor.Ar dori s urmeze un
liceu cu proflul protecia mediului, dar pentru acest lucru ar trebui snvee i nu ar mai
avea cine s o ajute pe mama lui ( mai are doi frai, ns sunt mai mici 66
67. dect el), dei aceasta i-ar dori s urmeze liceul. Se nelege bine att cu
fetele, ct i cubieii. Dac acetia ar trebui s-l descrie ar afrma despre el c este
vorbre i ludros.Consider c i-ar f mult mai confortabil dac ar sta singur n banc,
ns este mulumit i aapentru c se mpac destul de bine cu aproape toi colegii, cu
toate c uneori primete colegulde banc observaii din cauza lui. Cel mai mult i place s
se plimbe, ns nu are prea multtimp, dorindu-i s viziteze cteva ri ns nu are
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
resursele necesare. i mai place s s sejoace pe calculator la vreun prieten pentru c el nu
deine unul. Are destul de mult ncrederen forele proprii i dac dorete cu adevrat s
realizeze ceva o face. Toi aceti copii dau dovad de o inteligen superioar, ns siguri
pot f numiisubrealizai din cauza condiiilor n care nva, a posibilitilor mici pe care le
ofer viaa. Oproblem care exist este aceea c n Romnia nu exist strategii de
identifcare credibilepentru mediul rural i de aceea nici nu prea se fac identifcri, iar dac
se fac unii dintre copiirmn nedescoperii datorit condiiilor existente.Pentru a f desemnat
drept supradotat uncopil trebuie observat mult mai mult vreme pentru a-i putea f observat
toate caracteristicilede personalitate, dar consider c aceti copii au anumite capaciti acre
trebuie s fedezvoltate, pentru a le pune n valoare i pentru a se realiza pe sine.
Societatea uman nupoate ngdui neglijarea nici unuia din aceast mic minoritate de
copii care manifestaptitudini excepionale; dac societatea i neglijeaz, dezvoltarea
mintal a copiilor superiorieste n pericol de a f serios mpiedicat, iar dezvoltarea societii
ntrziat. Copiii superiori,care primesc numai o frntur de atenie pedagogic, sunt
susceptibili de a dezvoltadeprinderi de lene, munc i eforturi superfciale i de atitudini
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
greite fa de diferitele lorndatoriri. Tocmai aceast neglijare i face pe unii copii superiori
s devin dezadaptai.Copiilor cu o inteligen excepional trebuie s li se dea
oportunitile unei educaiiadecvate, printr-un nvmnt care s recunoasc diferenele de
nzestrare superioar. Eleviisupradotai trec n multe ocazii neobservai, dein o supradotare
ascuns, find ntr-adevrdifcil s-i identifci la o simpl vedere n sala de clas, tocmai
deoarece nu se remarc printr-un curriculum obinuit. S-a constatat c muli dintre copiii
selecionai pentru identifcare nusunt supradotai, iar cei supradotai nu sunt luai n
eviden. Att sprijinul prinilor, ct i alprofesorilor sunt decisive n dezvoltarea talentului
copilului supradotat. Un copil supradotat,dar n acelai timp i subrealizat ar putea ,de
exemplu, s obin note destul de bune atuncicnd este evaluat, dar s nu dea dovad de
anumite capaciti de care el este capabil. Oaciune pedagogic efcient este legat de
cunoaterea amnunit a elevilor, aparticularitilor individuale ale acestora, a felului cum
fecare evolueaz din punct de vederecolar. Pentru a conduce bine un copil trebuie s-l
ntelegi bine. 67
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
68. 68
69. Concluzii si propuneri Subrealizarea colar este o discrepan ntre evaluarea
potenialului i performanaactual. Randamentul slab al copiilor supradotai se poate defni
n termeni simpli caperformana academic cu mult sub ateptri, avndu-se n vedere
dovezi clare ale existeneiunui potenial de nvare. Se poate presupune c exist mai
multe tipuri de subrealizri, de la cele mainesemnifcative la cazuri serioase, chiar grave.
Mitul c un supradotat autentic va reui nciuda unei ambiane sociale-culturale-economice
defavorabile trebuie risipit i cei care seocup de problemele dotrii se strduiesc de mult
s o fac. De ce este nevoie s feidentifcai elevii nzestrai cu subrealizare colar?
Primul motiv este evident pierdereacontribuiilor poteniale n cadrul societii de la
individul respectiv. Al doilea motiv nu estechiar att de evident vulnerabilitatea celui
nzestrat, dar subrealizat fa de problemesemnifcative de sntate mintal. Al treilea
motiv este c identifcarea timpurie permite oans mai bun de a mbunti consecinele
fenomenului. Elevii supradotai provin din toate clasele socioeconomice i, de regul,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
coala estecomunitatea care trebuie s-i descopere i formeze. Tot coala este cea care
trebuie s ofereprofesorilor cursuri de formare i perfecionare n care s fe prezentate
caracteristicilecopilului supradotat( subrealizat), nevoile lui att cognitive, dar i sociale,
precum iprincipalele strategii de ajutorare a lor, n special prin consilierea copiilor. Prin
intermediulconsilierii i orientrii educaionale se dezvolt calitile elevilor supradotai i se
reducprobleme cum ar f: percepiile sociale ale asemnrilor i diferenelor, discrepana
dintreabilitatea lor intelectual i nivelul dezvoltrii afective, relaiile cu colegii, izolarea
social,imaginea de sine adeseori deteriorat, opiunile academice i vocaionale,
confictele cuprofesorii, plictiseala n faa temelor de rutin i n timpul orelor. Programele
de consilierepresupun o serie de activiti alese n funcie de nevoile afective i cognitive
ale copiilor, unconsilier special format pentru supradotai, implicarea i participarea
profesorilor, prinilor ielevilor, realizarea consilierii prin consultaii de remediere i nu pe
baza serviciilor dereabilitare, i, mai ales perfecionarea continu a consilierului, astfel nct
s fe la curent cuultimele date ale cercetrii i practicii de consiliere a nevoilor tinerilor
supradotai. Lucrarea a fost structurat n funcie de urmtoarele aspecte: conceptul
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
desupradotare( defniii i modele), caracteristicile copilului supradotat i modalitile
deidentifcare, precum i aspecte legate de subrealizarea colar( diferitele categorii de
copii 69
70. supradotai predispui la subrealizare, precum i factorii care duc la
subrealizare colar).Exist foarte muli copii subrealizai i din aceast cauz ei nu sunt
identifcai dreptsupradotai. De aceea este necesar ca n momentul identifcrii lor s se ia
n considerare idiferitele aspecte ale mediului n care triete, aspecte ale condiiilor
economice, trsturilefzice i de personalitate. Aceti copii au nevoie de sprijin, precum i
de o educaiedifereniat, deoarece nevoile i posibilitile lor sunt mult mai mari dect a
celorlali copii.O mare parte din literatura de cercetare se ocup de cum s-i nvee pe elevii
dotai; existmai multe forme de grupri de capaciti( ntre sau n cadrul orei), nvare
cooperativ sauprograme de evideniere a cunotinelor; o alt distincie se poate face ntre
grupri omogenei heterogene. Totui coninutul programului este mai important dect
practica instrucional.Anumite practici instrucionale le permit elevilor supradotai s nvee
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
n ritmul lor i lanivelul lor de capaciti, pe de alt parte, coninutul programului
mbogete i-i motiveazpe elevii, care dau dovad de capaciti excepionale.
Programele variate au, dup cum aratcercetrile, o infuen important asupra
realizrilor, creativitii i gndirii critice. Totui nuexist vreo indicaie clar a mijloacelor
cele mai efciente pentru ndeplinirea nevoilor colareale elevilor supradotai, n special
pentru cei subrealizai. S-a demonstrat i c programelecolare menite s ofere experiene
de nvare diferite elevilor cu niveluri diferite sunt maiefciente dect metodele tradiionale
nedifereniate; de asemenea este clar c efcienametodelor depinde att de profesor, ct i
de elev i de factorii sociali i de dezvoltare. Ceamai benefc metod educaional este
totui cea care rspunde nevoilor de dezvoltare acopilului ca individ. Vgotski considera c
instruirea duce la dezvoltare pentru c nvarea idezvoltarea au loc n zona de proxim
dezvoltare, iar sarcinile din aceast zon devin posibiledoar cu asisten i ghidare. n
special n mediul rural aceste strategii de instruire difereniat nu se regsesc
nprogramele educaionale, nici mcar profesorii nu ncearc s fac vreo difereniere
npredare, acest lucru ntmplndu-se i datorit faptului c nici nu-i recunosc ca dotai. Se
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
tiefaptul c att profesorii i chiar mai ru proprii prini, care au copii supradotai, nu-
iidentifc ca atare datorit existenei unor stereotipuri ( provin din mediul rural, din
claseleinferioare ale societii, din culturi diferite dect cea majoritar). Astfel de
stereotipuri nui au locul i ar trebui s nu se mai porneasc de la astfel de premise mai
ales n ceea ceprivete educaia. O schimbare care ar trebui realizat ar f aceea ca s nu
mai existe diferenefoarte mari ntre ceea ce se realizeaz la colile din mediul urban i la
cele din mediul rural.n ambele medii exist copii la fel de buni i de aceea ar trebui s aib
parte de aceleai 70
71. condiii de nvare, de aceleai posibiliti de a-i pune n eviden capacitile
i talentul decare dau dovad i de aceleai oportuniti pe care le ofer coala sau
societatea n general. 71
72. Bibliografe Ancua, L., Psihologie colar, Ed. Excelsior, Timioara, 1999
Aristotel, Politica, Ed. Antet, Bucureti, 1996 Banciu, D., Rdulescu, M., Adolescenii i
familia,EDP, Bucureti, 1987 Btrnu, E., Educaia n familia , Ed. Politic, Bucureti, 1980
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Berge, A., Copilul defcil, EDP, Bucureti, 1972 Ciofu, C., Interaciunea prini copii, Ed.
Medical Amaltea, Bucureti, 1998 Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie colar, Ed.
Polirom, Iai, 1998 Cristea, S., Dicionar de pedagogie, Ed. Litera Internaional, Bucureti,
2000 Cuco, C., Educaia.Dimensiuni culturale i interculturale, Ed. Polirom, Iai, 2000 Cuv.
Paisie Aghioritul, Viaa de familie, Vol II, Ed. Evanghelismos, Bucureti, 2003 Davitz, J., R.,
Ball, S., Psihologia procesului educaional, EDP, Bucureti, 1978 Dimitriu, C., Constelaia
familial i deformrile ei, EDP, Bucureti, 1973 Filipescu, I., Tratat de dreptul familiei, Ed.
Academiei romne, Bucureti, 1989 Husen, T., The international encyclopedia of education,
Vol IX, Ed. Pergamon, 1994 Irimescu, G., Tehnici specifce n asistena social, Ed.
Univers. Al. I. Cuza, Iai,2002 Jigu, M., Factorii reuitei colare, Ed. Grafoart, Bucureti,
1998 Kulcsar, T., Factorii psihologici ai reuitei colare, EDP, Bucureti, 1978 Macovei, E.,
Pedagogie, EDP, Bucureti, 1997 Mnoiu, F., Epureanu, V., Asistena social n Romnia,
Ed. All, Bucureti, 2000 Merfea, M., iganii integrarea social a romilor, Ed. Brsa,
Braov, 1998 Miftode, V., Populaii vulnerabile i fenomene de automarginalizare, Ed.
Lumen,Iai, 2002 Miftode, V., Tratat de asisten social, Ed. Axis, Iai, 2003, 72
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
73. Miftode, V., Fundamente ale asistenei sociale, Ed. Eminescu, Iai, 1999
Mihilescu, I., Familia n societile europene, Ed. Universitii Bucureti, 1999 Ministerul
Educaiei i Cercetrii, nvmntul rural din Romnia Condiii,probleme i strategii de
dezvoltare, Ed. MarLink, Bucureti, 2002 Miroiu, A., nvmntul romnesc azi, Ed.
Polirom, Iai, 1998 Mitrofan, I., Ciuperc, C., Incursiune n psihosociologia i
psihosexologia familiei,Ed. Press Mihaela SRL, Bucureti, 1997 Mitrofan, I., Mitrofan, N.,
Familia de la A la Z, Ed. tiinifc, Bucureti, 1991 Moisin, A., Arta educrii copiilor i
adolescenilor n familie i cola, EDP,Bucureti, 2001 Neamu, C., Deviana colar
fenomen sociopedagogic. Modaliti de diminuare,(Tez doctorat), Ed. Univ. Al. I. Cuza,
Iai, 2001 Neamu, G., Tratat de asisten social, Ed. Polirom, Iai, 2003 Neculau, A., A f
elev, Ed. Albatros, Bucureti, 1983 Osterrieth, P., Copilul i familia, EDP, Bucureti, 1973
Popescu, V., Succesul i insuccesul colar, n Revista de pedagogie, nr. 11, 1991 Radulian,
V., Lichidarea i combaterea repeteniei, EDP, Bucureti, 1978 Rosetti, I., Fundamentele
practicii n asistena social. Asistena social n mediulrural, Ed. Mirton. Timioara, 2001
Rudic, T., Dialogul familial, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1977 Spnu, M.,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Introducere n asistena social a familiei i protecia copilului, Ed.Tehnic, Chiinu, 1998
Stnciulescu, E., Sociologia educaiei familiale, Ed. Polirom, Iai, 1997 Stnoiu, A., Voinea,
M., Sociologia familiei, EDP, Bucureti, 1983 Stefanovic, J., Psihologia tactului pedagogic al
profesorului, EDP, Bucureti, 1979 73
74. Stoltz, G:, Eec colar, risc de eec social, Ed. Victoria, Bucureti, 2000 oitu,
G., T., D., Consiliere n asistena social, Ed. Univ. Al.I.Cuza, Iai, 2002 oitu, L.,
Hvrneanu, C., Agresivitatea n coal, Ed. Institutului European, Iai,2001 Ungureanu,
D., Educaia integrat i coala inclusiv, Ed. De Vest, Timioara, 2000 Universitatea Al..
Cuza, Familia cretin azi, Ed. Trinitas, Iai, 1995 Vrma, E. A., Consilierea i educaia
prinilor, Ed. Aramis, Bucureti, 2002 Zamfr, E., Zamfr, C., iganii ntre ignorare i
ngrijorare, Ed. Alternative,Bucureti, 1993 74
75. ANEXEWISC-R NumeAV...............FOAIE DE COTARE
Vrst.14 ani, 3 luni, 14 zile.... Clasa a VII a . Data naterii...18
decembrie 1990. Data examinrii4 martie 2005Teste verbale Teste de performanNS
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Voc. Aritm. Asem. Compreh. NS Compl. Cuburi Aranj. Cod NS Imag. de imag. 19 19 19 18
18 18 17 x x 17 x x 17 16 16 x x 16 15 x x 15 15 14 14 14 13 13 13 12 12 12 11 11 11 10
10 10 9 9 9 8 8 8 7 7 7 6 6 6 5 5 5 4 4 4 3 3 3 2 2 2 1 1 1 NB NS NB NSTeste verbale Teste
de performanVocabular 54 15 Completare de imagini 25 16Aritmetic 17 15 Cuburi 60
17Asemnri 27 17 Aranjare de imagini 45 16Comprehensiune 32 17 Cod 82 17Nota
verbal 64 Nota Performan 66 75
76. NS QIWISC-RNot verbal 64 116Not performan 66 121Nota total scal
130 121 76
77. Nume SD ...............FOAIE DE COTARE Vrst14 ani, 0 luni, 14
zile..... Clasa a VII a . Data naterii.. 26 februarie 1991.. Data
examinrii...11 martie 2005Teste verbale Teste de performanNS Voc. Aritm. Asem.
Compreh. NS Compl. Cuburi Aranj. Cod NS Imag. de imag. 19 19 19 18 x 18 18 17 17 x 17
16 x 16 x x x 16 15 x x 15 15 14 14 14 13 13 13 12 12 12 11 11 11 10 10 10 9 9 9 8 8 8 7 7
7 6 6 6 5 5 5 4 4 4 3 3 3 2 2 2 1 1 1 NB NS NB NSTeste verbale Teste de
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
performanVocabular 55 15 Completare de imagini 25 16Aritmetic 17 15 Cuburi 59
16Asemnri 29 18 Aranjare de imagini 46 16Comprehensiune 31 16 Cod 83 17Nota
verbal 64 Nota Performan 65 NS QINot verbal 64 116Not performan 65 120Nota
total scal 129 120 77
78. WISC-R Nume BI ............FOAIE DE COTARE Vrst15 ani, 0
luni, 2 zile..... Clasa a VIII a . Data naterii.. 12 aprilie 1990...... Data
examinrii... 14 aprile 2005Teste verbale Teste de performanNS Voc. Aritm. Asem.
Compreh. NS Compl. Cuburi Aranj. Cod NS Imag. de imag. 19 19 19 18 18 18 17 17 17 16
x 16 16 15 15 x 15 14 14 x 14 13 x 13 x 13 12 x 12 x 12 11 x 11 11 10 10 10 9 9 9 8 8 8 7 7
7 6 6 6 5 5 5 4 4 4 3 3 3 2 2 2 1 1 1 NB NS NB NSTeste verbale Teste de
performanVocabular 46 11 Completare de imagini 24 14Aritmetic 16 12 Cuburi 59
15Asemnri 27 16 Aranjare de imagini 37 12Comprehensiune 29 13 Cod 72 13Nota
verbal 52 Nota Performan 54 NS QINot verbal 52 102Not performan 54 105Nota
total scal 106 103WISC-R Nume..... SC ............... 78
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
79. FOAIE DE COTARE Vrst15 ani, 0 luni, 30 zile..... Clasa a VIII a
. Data naterii.. 16 martie 1990 ...... Data examinrii....15 aprilie 2005..Teste
verbale Teste de performanNS Voc. Aritm. Asem. Compreh. NS Compl. Cuburi Aranj.
Cod NS Imag. de imag. 19 19 19 18 18 18 17 17 17 16 x 16 x 16 15 x x 15 x x 15 14 x 14 x
14 13 13 13 12 12 12 11 11 11 10 10 10 9 9 9 8 8 8 7 7 7 6 6 6 5 5 5 4 4 4 3 3 3 2 2 2 1 1 1
NB NS NB NSTeste verbale Teste de performanVocabular 56 15 Completare de imagini
25 16Aritmetic 17 14 Cuburi 57 14Asemnri 27 16 Aranjare de imagini 45
15Comprehensiune 31 15 Cod 81 15Nota verbal 60 Nota Performan 60 NS QINot
verbal 60 111Not performan 60 113Nota total scal 120 114 79
80. Harta eco tatl profesor i mama . Colegi de sora 69 71 44 I.M. 40 42 25 19 14 2
Bunica patern Consilierul colar prieten Asistentul i socialLegend : Femeie decedat
Femeie relaie de concubinaj Brbat decedat Brbat divor cstorie persoan care se
imlic mai mult relaie solid relaie tranzitorie relaie tensionat 80
ANUN 26.11.2013
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.

N ATENIA MEDICILOR REZIDENI PROMOIA 2013

ACTELE NECESARE LA NCADRAREA N MUNC
PENTRU MEDICII REZIDENI


Diplom !" #$ol%i&" 'opi"(
O&!i)*l !" &"p&+i,i" -o&i.i)l/(
C"&+i0i'+*l !" )1+"&" 'opi"(
C"&+i0i'+ !" '2$2+o&i" 'opi"(
3*l"+i)4'&+" i!")+i++" !o*2 'opii(
C5i"& 6*!i'i& -o&i.i)l/(
7i12 !" p+i+*!i)i -o&i.i)l/ 0i12 m"!i'l2 "li#"&+2 !" *) '#i)"+ !"
m"!i'i) m*)'ii(
Copi" '&+" !" m*)'2 4 !"%"&i),2 %"'8im" 9 )o+2 !" li'8i!&" -!'2
mi 0o$+ :)'!&+/(
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
C&)"+"l" !" $"'*&i++" 1i $2)2++" :) m*)'2 1i $i+*,ii !" *&."),2 -!'2
mi 0o$+ :)'!&+/(
Do$& pli' 1 #*'.(
Do$& 1i)2 1 #*'.

Copiil" !" p" '+"l" !" mi $*$ $" p&"5i)+2 :)$o,i+" !" !o'*m")+"l"
o&i.i)l"; p")+&* 0i '"&+i0i'+" p")+&* 'o)0o&mi++" '* o&i.i)l*l $* :) 'opii
l".li5+".
,%S-T-( %'"T%("A(
1., esutul e.itelial / caractere generale
@esutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism.
1rincipalele caracteristici"
este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte
spatiile intercelulare sunt foarte reduse #au putina substanta e'tracelulara&
celulele sunt unite prin !onctiuni
orice epiteliu are doua suprafete" libera #orientata catre mediul e'tern& si atasata la tesutul conjunctiv, intotdeauna
ancorata la el printr-o masa acelulara #bogata in proteine si glicozaminoglicani sulfatati& care formeaza membrana bazala
#A&.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Bolul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relativ la organ si anume" separa selful de non-self si
monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il traverseaza.
Caracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriologica a sa care este in oricare dintre cele trei
foite embrionare"
din ectoderm deriva"
epidermul si derivatele sale #par, ung(ii&
glandele tegumentare #sudoripare si sebacee&
epiteliul cavitatii bucale, nazale si anale
unele glande endocrine" adeno(ipofiza
din endoderm deriva"
tubul digestiv si aparatul respirator
parenc(imul glandelor ane'e digestive
glandele endocrine #paratiroida, tiroida si timusul&
din mezoderm deriva"
corticosuprarenala
endoteliile
mezoteliile
@esutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice #este avascular&. Casele sangvine aflate in tesutul con!unctiv nu
traverseaza A si tesutul epitelial este (ranit prin difuziune. .pre e'emplu, in cazul epiteliului pluristratificat, celulele
aflate in contact cu A sunt mai bine (ranite decat cele aflate la o distanta mai mare de A. 6'ista si un epiteliu
vascularizat" stria vasculara, care se gaseste in urec(ea interna, pe peretele lateral al canalului co(lear.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
6ste bine inervat, prin terminatii nervoase libere, distribuite in mod neuniform, in retea butonata, retea in cosulet sau retea
nebutonata. ,numite epitelii nu au terminatii nervoase libere pentru durere, ceea ce permite efectuarea anumitor manevre
fara anestezie #raclarea epiteliului gastric si intestinal pentru biopsie, cauterizarea colului uterin&.
@esutul epitelial are capacitatea de regenerare #proces fiziologic prin care sunt inlocuite celulele uzate, prin activitate
mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din epiteliu, numite celule stem&. Bata de inlocuire a unui epiteliu
variaza in limite foarte largi" epiteliul intestinal se inlocuieste in *-+ zile #cel mai rapid& iar epidermul se inlocuieste in 4D
zile #cel mai lent&.
2.%.iteliile de aco.erire unistratificate / descriere, locali+are, rol
,lcatuieste invelisuri membranare, adeseori cu rol de protectie.
1oate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu #unistratificat& si epiteliu stratificat #pluristratificat&.
0eci epiteliile pot fi"
simple#unistratificate&
pavimentoase #scuamoase&
cubice
cilindrice #columnare, prismatice&
%.iteliile .a#imentoase sim.le 0scuamoase1
.eamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiti. ,cest
epiteliu actioneaza ca o bariera simpla permeabila, asigurand un tranzit selectiv de gaze si metaboliti.
6'." epiteliul alveolei pulmonare, ramura descendenta a ansei Eenle, foita parietala a capsulei Ao5man.
ezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scuamoase. 6ndoteliul este epiteliul care captuseste orice tip de vas.
ezoteliile intra in structura seroaselor, alcatuind membrana ce captuseste cavitatile inc(ise ale organismului #pleura,
pericard, peritoneu&.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
%.iteliul sim.lu cu2ic
;atimea si inaltimea celulelor este apro'imativ egala. ?ucleul este rotund si situat central de regula. 0.p.d.v.
functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei #in functie de sens&. 6'ista si locuri unde are rol de protectie.
6'emple" ramura ascendenta a ansei Eenle si segmentul distal al tubului urinifer, canalele glandelor e'ocrine
#intralobulare& care se varsa in ducte #canale interlobulare&, epiteliul de acoperire al ovarelor.
%.iteliul sim.lu cilindric
6ste format dintr-un rand de celule inalte #inaltimea este de *-4 ori mai mare decat latimea&. ?ucleii sunt alungiti
si ovalari, asezati spre A #dar e'ista si cazuri cand sunt asezati central sau c(iar apical&. 1oate avea specializari la nivel
apical #cili, microvili, stereocili&.
6'emple" tubul digestiv #stomac, intestinul subtire si cea mai mare parte a intestinului gros&, caile genitale
feminine #trompele uterine si uterul&, segmentul pro'imal al tubului urinifer, glandele e'ocrine - ductele striate.
-unctii"
de secretie si absorbtie #absorbtia este marita datorita prezentei microvililor&F
de transport al moleculelor de-a lungul celulei #realizat de catre cili&
3.%.iteliile de aco.erire stratificate / descriere, locali+are, rol
stratificate"
pavimentoase #c(eratinizate sau nec(eratinizate&
cubice cilindrice
%.iteliul stratificat scuamos
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
6ste alcatuit din mai multe randuri de celule. 0oar stratul superficial este scuamos #nucleii sunt turtiti numai la
suprafata, in rest fiind rotunzi&.
6ste de doua tipuri"
$. c(eratinizat #cornos&
*. nec(eratinizat #moale&
0eosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial.
:n cazul epiteliului c(eratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine #c(eratine& si astfel ele isi pierd
nucleii. ,cesta este cazul epidermului, care este impermeabil pentru apa si are un rol protector impotriva factorilor fizici,
c(imici si infectiosi.,sigura rezistenta mai mare la factorii infectiosi.
:n cazul epiteliului nec(eratinizat, celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de c(eratina dar ele isi
pastreaza nucleii. ,cest epiteliu este localizat in primele segmente ale tubului digestiv #cavitate bucala, faringe, esofag&,
epiteliul anterior al corneei., epiteliul vaginal. ,cest epiteliu are un rol protector dar este permeabil pentru unele molecule
mici si pentru apa.
%.iteliul stratificat cu2ic si cilindric
.unt slab intalnite la adult. ;a embrion se gaseste frecvent epiteliul stratificat cilindric.
6piteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobulare a unor glande e'ocrine, in peretele
canalului de secretie a glandelor sudoripare, in peretele foliculilor ovarieni. 1eretele este format din doua randuri de
nuclei.
6piteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in con!unctiva palpebrala.;a
suprafata celulele sunt cilindrice cu * randuri de nuclei mai alungiti.
4.%.iteliul .seudostratificat / descriere, locali+are, rol.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
%.iteliul .seudostratificat cilindric
6ste o forma particulara de epiteliu simplu. @oate celulele au raport direct cu A, dar sunt de inaltimi diferite
astfel incat doar unele a!ung la suprafata. 1rin urmare, si nucleii a!ung la inaltimi diferite.
1oate prezenta la nivelul membranei apicale specializari #cili sau stereocili&.
6piteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip respirator deoarece se gaseste numai in
arborele tra(eobronsic.
6piteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine, in epididim si canalul
deferent. .tereocilii se vad si la microscopul optic si la cel electronic, fiind putin mai lungi decat cilii
5.%.iteliul de tran+ ie / descriere, locali+are, rol
6piteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare #calice mici, calice mari, bazinet, ureter,
vezica urinara, partea pro'imala a uretrei&. 6piteliul se mai numeste si polimorf deoarece este format din celule care au
diferite forme #celule din stratul bazal - cubice, celule in rac(eta, celule umbeliforme - in forma de umbrela&.
,cest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat.
Celulele din stratul bazal sunt celule germinative.
Celulele in rac(eta prezinta un pol latit, indreptat spre stratul celulelor umbeliforme si un pol efilat #ingustat&
indreptat spre stratul bazal.
Celulele umbeliforme sunt uni- sau binucleate si acopera *-4 celule in rac(eta.
6piteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi. odificarea numarului de straturi se
datoreste si faptului ca #probabil& toate celulele acestui epiteliu sunt ancorate la A. ,tunci cand se e'ercita o presiune,
celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul de straturi de celule.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
odificarea formei celulare se realizeaza in special la celulele umbeliforme. 1rin studii de microscopie
electronica s-au observat pe membrana acestor celule arii dense ale celulelor umbeliforme. ,cestea reprezinta niste
invaginari ale membranei care constituie rezerve membranare. Cand celula urinara este goala, ariile se vad clar iar cand
celula este plina, ariile dispar, ca urmare a intinderii membranei celulare, proces care se produce cu a!utorul miofibrilelor
din citoplasma.
6piteliul este impermeabil, constituind o bariera osmotica. ,ceasta functie este data de organizarea membranei
celulare care are o compozitie c(imica bogata in sfingolipide.
6.%.iteliile glandulare e7ocrine / defini ie, clasificare
>landele pot fi"
e'ocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul e'tern #cu sau fara a!utorul canalelor de secretie&
endocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul intern #preferential in sange&
8landele e7ocrine
1artea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste adenomerul glandular. 6l pastreaza legatura cu
lama epiteliala prin intermediul canalelor de e'cretie. 6l vine in raport cu vase limfatice si sangvine si cu membrana
bazala.
Clasificarea glandelor e'ocrine dupa structura se poate face dupa"
numarul de celule din glanda e'ocrina
aspectul sistemului canalicular
aspectul adenomerului
0upa numarul de celule din glanda, glandele e'ocrine pot fi unicelulare sau multicelulare. 6'ista un singur tip de
glanda e'ocrina unicelulara" celula caliciforma #are forma de cupa&, care se gaseste in epiteliul respirator sau in epiteliul
digestiv. Bestul glandelor e'ocrine sunt multicelulare.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Gneori celulele din glanda e'ocrina se diferentiaza intr-un epiteliu de invelis, ceea ce va duce la formarea unei
glande intraepiteliale #in mucoasa nazala&. ,ceasta contine celule ce formeaza un epiteliu de invelis si celule secretorii,
formand mase compacte asociate unui sistem canalicular.
>landa e'ocrina isi varsa produsii de secretie intr-o cavitate cu sau fara a!utorul canalelor de e'cretie. Clasificarea
glandelor dupa sistemul canalicular se face in simple si compuse. >landele simple au un canal unic de e'cretie,
neramificat. >landele compuse au un canal de secretie ramificat.
Clasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare, acinoase sau alveolare.
,denomerul tubular poate fi"
unic si drept #glande tubulare drepte&
unic dar ramificat #glande tubulare ramificate&
contort #glande tubulare glomerulare&
,denomerul acinar se aseamana cu cel alveolar, cu precizarea ca cel alveolar are un scurt canal prin care se varsa
in canalul e'cretor, canal care la adenomerul acinar lipseste. 6'ista si glande tubulo-acinoase si tubulo-alveolare.
1entru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua ad!ective" unul referitor la forma canalelor si al
doilea referitor la forma adenomerului. 6'ista astfel urmatoarele tipuri de glande"
glanda simpla tubulara dreapta #glanda intestinala - glanda ;ieber7H(n&
glanda simpla tubulara ramificata #glandele stomacului - fundice si pilorice si glandele duodenale ArHnner&
glanda simpla tubulara glomerulara #glanda sudoripara&
glanda simpla alveolara sau alveolara ramificata #glanda sebacee&
glanda simpla acinoasa #glanda lacrimala&
glanda compusa acinoasa #glanda parotida&
glanda compusa tubuloacinoasa #glandele sublinguale si subma'ilare&
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
glanda compusa tubuloalveolara #glanda mamara&
>landele e'ocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase, glande mucoase si glande
mi'te #seromucoase sau mucoseroase&
>landele mucoase secreta mucus. ucusul contine proteine inalt glicozilate #mucine&. Celulele glandelor
mucoase au un continut ridicat de glicozil transferaze #necesare glicozilarii proteinelor&, care se gasesc in aparatul >olgi.
>landele seroase au o secretie cu aspect apos, care contine protein-enzime. 6'emplu" glanda parotida.
>landele mi'te pot fi"
seromucoase #glanda submandibulara& - au o secretie predominant seroasa
mucoseroase #glanda sublinguala& - au o secretie predominant mucoasa
0e asemenea, glandele e'ocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de e'cretie in glande merocrine,
apocrine sau (olocrine.
a!oritatea glandelor sunt merocrine. ,cestea isi elimina produsii prin e'ocitoza.
>landele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru e'cretie se rupe membrana care se
pierde, impreuna cu o parte din citoplasma apicala. 6'emple" glanda mamara si glandele ceruminoase, care produc ceara
si se gasesc in conductul auditiv e'tern.
:n cazul glandelor (olocrine, produsii de secretie invadeaza toata celula, ceea ce duce la moartea celulei.
6liminarea produsilor de secretie se va face prin eliminarea intregii celule moarte. 6'emplu" glanda sebacee.
9.%.iteliile glandulare endocrine / defini ie, clasificare
:si elimina produsii de secretie in mediul intern" in sange #preferential&, in limfa sau in lic(idul interstitial.
omentul de eliberare a produsilor de secretie poate fi"
imediat #corticosuprarenala& - glande cu secretie continua
dupa o prealabila perioada de stocare #intracelulara sau e'tracelulara&
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
stocarea intracelulara are loc prin granule de secretie
stocarea e'tracelulara" tiroida depoziteaza produsul de secretie in coloid
a!oritatea glandelor endocrine sunt de origine epiteliala dar e'ista si glande de origine nervoasa. 2 dovada a
originii epiteliale este contactul celulelor secretorii cu membrana bazala.
Criterii de clasificare a glandelor endocrine"
dupa modul de dispunere a celulelor"
in cordoane celulare, dispuse fie paralel, fie ramificate si anastomozate #e'." zona fasciculata din
corticosuprarenala&
in foliculi - o cavitate #coloid& cu un continut delimitat de un epiteliu secretor #e'." tiroida&
insule, cuiburi sau gramezi #e'." insulele ;anger(ans din pancreasul endocrin&
dupa natura produsilor de secretie"
glande ce secreta polipeptide mici si amine biogene #e'." celulele ce alcatuiesc sistemul neuroendocrin difuz -
,1G0&
glande ce secreta proteine si polipeptide mari #ma!oritatea glandelor endocrine&
glande care secreta steroizi #corticosuprarenala, componenta endocrina a gonadelor&
:.Mem2rana 2a+ala / caracteristici, metode de e#iden iere la
microsco.ul o.tic, ultrastructur , func ii.
6ste o componenta a matricei e'tracelulare ce stabileste raporturi constante cu orice tip de proteina. ,re in componenta
proteine si glicozaminoglicani sulfatati.
Caracteristici"
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
A are o grosime variabila #apro'. cateva zeci de microni& ce se evidentiaza la microscopul optic, care are o putere
separatoare de D,*. :n coloratii uzuale A nu se vede la microscopul optic. 1entru evidentiere se folosesc metode
(istoc(imice. ,tfel, prin metoda 1,., datorita continutului ridicat de glucide, A apare in rosu purpuriu. 1rin
impregnare argentica cu precipitarea sarurilor de argint, A este neagra datorita continutului crescut de fibre de
reticulina. Cea mai fina A este cea din epiteliul vezicii urinare, astfel incat pana la aparitia microscopului electronic
e'istenta membranei bazale in raport cu epiteliul era incerta.
A are un aspect variat" in mod obisnuit apare ca o structura liniara, uneori insa are un aspect ondulat datorita unor
proiectii ale tesutului con!unctiv spre epiteliu, proiectii numite papile con!unctive.
A are o compozitie c(imica variata #in functie de localizarea epiteliului&. ,stfel, in orice A e'ista + componente
c(imice ma!ore #permanente& si anume" colagen tip :C #o proteina fibroasa&, laminina #glicoproteina&, entactina
#glicoproteina&, (eparansulfat, fibronectina #glicoproteina&. Colagenul, laminina, entactina si (eparansulfatul sunt
secretate de celulele epiteliale iar fibronectina este secretata de celulele din matrice. ,ceste componente c(imice
ma!ore sunt secretate de celulele epiteliale spri!inite pe membrana si in parte de celulele con!unctive din matricea
e'tracelulara.
;a e'aminarea prin microscopie electronica de transmisie, membrana bazala are aspect fin, granular, ce are drept
corespondent morfologic o retea de fibrina foarte fina.
0e la polul bazal al celulelor epiteliale la matricea e'tracelulara, membrana bazala are trei componente care pot fi
evidentiate la microscopul electronic" lamina lucida 0rara1 care apare ca o regiune electronotransparenta, lamina
densa 02a+alis1 care apare ca o banda electronodensa, lamina fi2roreticularis #retea de fibre ce contine un alt tip de
colagen, colagen tip :::, care se organizeaza formand fibre de reticulina care se vad prin impregnare argentica&.
-unctiile membranei bazale"
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
reprezinta o interfata de adezivitate intre epiteliu si matricea e'tracelulara" celulele epiteliale se ancoreaza la
membrana bazala care, la randul ei, are contact cu celulele tesutului con!unctiv.
este o bariera permeabila si selectiva. 0intre componentele A, asigura permeabilitatea >,> sulfatati care, prin
multiplele lor sarcini negative, se organizeaza in pori cu diametrul variabil.
controleaza organizarea si diferentierea celulara. 6a mediaza interactiunea dintre receptorii de suprafata, ce apartin
celulei epiteliale, si diverse molecule din matricea e'tracelulara.
;.'olaritatea celulei e.iteliale
:ndiferent de localizare, tesutul epitelial indeplineste numeroase roluri. 6l are proprietatea de .olaritate, care este de doua
feluri"
polaritatea tesutului epitelial #tisulara&
polaritatea celulei epiteliale #celulara
Polaritatea tisulara
@esutul epitelial are polaritate datorita rolului de bariera pe care-l indeplineste, separand doua medii cu compozitie
diferita. @esutul epitelial are deci doua suprafete"
$. suprafata libera orientata spre mediul e'tern sau lumen
*. suprafata orientata spre membrana bazala
@esutul epitelial este o bariera pentru factori fizici, c(imici etc.
;a unele epitelii, suprafata spre mediul e'tern are specializari. :n cazul tesutului pluristratificat, stratul liber este
cel specializat si deci este bine structurat. ;a epiteliul pluristratificat pavimentos c(eratinizat, suprafata libera este
reprezentata de c(eratina iar celulele specializate se numesc c(eratinocite. ;a epiteliul simplu, spre mediul e'tern apar
specializari membranare.
Polaritatea celulara
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
1olaritatea celulara consta in e'istenta la nivelul membranei celulelor epiteliale a unor domenii membranare
distincte, ce difera intre ele d.p.d.v. bioc(imic, structural si functional. :n mod obisnuit, o celula epiteliala are doua
domenii membranare"
$. apical #spre lumenul organului&
*. laterobazal #spre tesutul con!unctiv&
Cele doua domenii vin in contact cu compartimente cu continut diferit d.p.d.v. al lic(idului e'tracelular.
Elemente de definire a polaritatii
cele doua domenii membranare difera d.p.d.v. bioc(imic si apare astfel asimetria bioc(imica a suprafetei membranei
#diferenta intre membrana apicala si cea laterobazala&.
e'istenta !onctiunilor stranse #zonulae ocludens& si realizarea contactelor intercelulare ce sunt asigurate prin molecule de
adezivitate celulara si dispozitive !onctionale. :nteractiunile celulelor epiteliale pot fi de doua tipuri"cu celule epiteliale
adiacente numite interactiuni #contacte& celula < celula cu matricea e'tracelulara numite interactiuni celula - substrat
dispozitia caracteristica a organitelor celulare si a componentelor de citosc(elet in citoplasma
.tabilirea polaritatii celulei epiteliale este un proces comple', determinat genetic, care parcurge mai multe etape.
,fectarea unei functii determina aparitia unei disfunctii celulare care va duce la aparitia unei boli. 0eci, daca celula
epiteliala are polaritate, ea va functiona normal, iar pierderea polaritatii duce la aparitia unei boli. .-au descris mai multe
afectiuni cu localizare diferita, in care alterarea integritatii epiteliale nu este cauza dar apare ca o consecinta a bolii. 0intre
acestea enumeram" carcinoamele, insuficinta renala acuta prin isc(emie, boala 0avidson #boala cu microvili inclusi&,
boala rinic(iului polic(istic
1<.*elula e.itelial / s.eciali+ ri ale mem2ranei .lasmatice
a.icale
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Specializari ale membranei celulare apicale
6le au diverse roluri" marirea suprafetei de absorbtie #microvilii si stereocilii&, transport de molecule si celule
#cilii&, sau rol senzorial #stereocilii&.
Micro#ilii sunt specializari ce se disting numai la microscopul electronic. 6i reprezinta forme de organizare stabila a
filamentelor de actina. :n celula epiteliala sunt frecventi si sunt in general scurti. ,ceste specializari sunt cacteristice
celulelor implicate in absorbtie. 6i apar fie izolati #la distante variabile, avand forma si dimensiuni diferite& fie grupati
#acopera intreaga suprafata membranara si au aceeasi forma si acelasi diametru&.
icrovilii egali, cand sunt grupati au corespondenti in microscopia optica" platoul striat #o zona striata la polul
apical cu striatii perpendiculare pe suprafata celulei& si margine in perie #aspect de fire la polul apical&.
6'ista diferente intre platoul striat si marginea in perie. arginea in perie prezinta microvili mai lungi care au
citosc(eletul a'ial mai putin dezvoltat ceea ce permite variatia lungimii lorF ei se rup usor #sunt friabili&, ceea ce le da
un aspect neregulat. arginea in perie apare la polul apical al nefrocitului, in segmentul pro'imal al tubului urinifer.
1latoul striat apare la polul apical al enterocitului.
Stereocilii se disting si la microscopul electronic si la cel optic. ;a microscopul optic se aseamana cu niste cili
mai lungi. .tudiile de microscopie electronica au aratat ca denumirea este improprie, stereocilii fiind de fapt niste
microvili. 6i sunt mai lungi decat microvilii obisnuiti, mai subtiri si adeseori ramificati. Bolul stereocililor depinde de
localizarea epiteliului. :n unele localizari au rol in marirea absorbtiei #epiteliul cailor genitale masculine" epididim si
canal deferent&. :n epiteliile receptoare din urec(ea interna #organul Corti, crestele ampulare etc& au rol senzorial.
*ilii apar si in microscopia optica si in cea electronica. .pre deosebire de microvili si stereocili, cilii sunt alcatuiti
din microtubuli. 6i reprezinta specializari membranare cu mobilitate, asigurand miscari ondulatorii #in val&. ,u rol in
transportul moleculelor sau celulelor de-a lungul epiteliului. 6'."epiteliul de tip respirator, epiteliul trompelor uterine.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
11.*elula e.itelial / s.eciali+ ri ale mem2ranei .lasmatice
2a+ale
Specializari ale membranei plasmatice bazale
,cestea apar la unele celule epiteliale, adica la cele implicate in transportul transcelular si au rolul de a mari
suprafata. 6le apar ca invaginari ale membranei spre citoplasma #in care e'ista mitocondrii cu a'ul longitudinal paralel cu
invaginatia&. ,ceste invaginari produc o compartimentare a citoplasmei la nivel bazal. ,nsamblul invaginarilor
membranei plasmatice bazale se numeste la2irint 2a+al. 0atorita acestor invaginari si mitocondriilor e'ista corespondent
in microscopia optica" aspectul striat al citoplasmei la polul bazal. 6'." tubul urinifer, glandele e'ocrine #in lobul, in
ductele striate&. ,ceste specializari contin receptori pentru factorii sangvini si se specializeaza pentru !onctiunea celula -
matrice e'tracelulara. 1olul bazal se ancoreaza la matrice prin contacte focale #alcatuite din filamente de actina& si prin
(emidesmozomi #alcatuiti din filamente intermediare sau tonofilamente&. :ndiferent de !onctiune, planul de organizare a
!onctiunii e similar" in citosol e'ista proteine de ancorare intracelulare care sunt conectate cu proteine transmembranare
prin intermediul carora se face legatura cu proteinele din matricea e'tracelulara.
12.*elula e.itelial / s.eciali+ ri ale mem2ranei .lasmatice
laterale
Specializari ale membranei plasmatice laterale
,u rol in stabilirea interactiunilor celula - celula, asigura adezivitatea simpla, care se realizeaza prin spatiile
intercelulare si adezivitatea prin !onctiuni speciale. .patiile intercelulare contin o retea de glicoproteine care
interactioneaza cu domeniile e'tracelulare a proteinelor transmembranare din membrana laterala a doua celule adiacente.
.patiile intercelulare mai contin lic(id ce mediaza sc(imbul dintre celula epiteliala si matricea e'tracelulara.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Ionctiunile stranse #zonulae ocludens& fac parte din !onctiunile speciale si au rol de a delimita domeniul apical de
cel laterobazal. 6le controleaza permeabilitatea spatiului e'tracelular, impiedicand trecerea libera a moleculelor in spatiul
e'tracelular.
Ionctiunile de ancorare mentin integritatea epiteliului. 6le sunt !onctiuni ad(erens #formate din filamente de
actina& sau desmozomi #formate din filamente intermediare&.
Ionctiunile de comunicare #ne'us, gap& asigura o difuzie selectiva a moleculelor intre celulele adiacente. 6le apar
in epiteliile embrionare si sunt rare la adult. 6'ista in doua tipuri de tesuturi" endoteliu si mezoteliu.
0esmozomul este caracteristic tesutului epitelial, astfel incat, daca o persoana e'amineaza o leziune
tumorala la microscopul optic si la cel electronic, el nu poate deosebi celula tumorala decat pe baza
modificarilor aparute la nivelul desmozomului
13.*elule e.iteliale s.eciali+ate .entru trans.ort
Celule epiteliale specializate pentru transport
,ceste celule poseda mecanisme de transport selectiv de ?a
J
si K
J
. 6le au pompe membranare cu activitate ,@1-
azica si anumite particularitati structurale.
1rototipul acestui tip de epiteliu este nefrocitul din segmentul .ro7imal al tu2ului urinifer. ,ceasta celula are
mai multe particularitati"
;a nivelul membranei bazale e'ista invaginari citoplasmatice dar care nu sunt insotite de membrana bazala. ,stfel
este marita suprafata activa membranara. ;a acest nivel se gasesc pompele cu activitate ,@1-azica.
;a nivelul membranei bazale apar si compartimente, ca urmare a numeroaselor invaginari citoplasmatice. :n aceste
compartimente e'ista mitocondrii alungite ce prezinta numeroase criste. 6le realizeaza aportul crescut de ,@1 necesar
pompelor.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
;a nivelul membranei laterale, in partea sa apicala e'ista !onctiuni stranse, care impiedica retrodifuzia ionilor pompati
#directioneaza flu'ul de ioni&.
.i la nivelul membranei laterale e'ista interdigitatii.
;a nivelul membranei apicale e'ista microvili care maresc suprafata de absorbtie.
?efrocitul asigura transportul de ?a
J
din lumen spre mediul intern. ,cest proces cuprinde mai multe etape"
?a
J
este preluat din lumenul tubului, prin membrana apicala, prin difuziune prin canale ionice, ca urmare a
gradientului de concentratie si electric. :onul de ?a
J
este insotit si de ionul de Cl
-
si de molecule de E*2, prin osmoza.
:onul de ?a
J
este pompat in mediul intern #sange&, insotit de ionul de Cl
-
si de molecule de E*2.
6piteliul tubului urinifer are mai multe roluri"
reprezinta o bariera activa prin care se controleaza concentratia de apa si de ioni.
are loc concentrarea unor medii prin deplasarea apei.
:n functie de sensul de deplasare al ionilor au loc procese de absorbtie sau secretie. ,tunci cand deplasarea se face
in sens apico-bazal au loc procese de absorbtie, iar cand deplasarea se face in sens bazo-apical au loc procese de secretie.
Beabsorbtia de ioni are loc in"
nefrocitele din segmentul pro'imal al tubului urinifer
nefrocitele din segmentul distal al tubului urinifer
celulele din ductele striate
epiteliul tubului digestiv
peretii colecistului
.ecretia de ioni are loc in"
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
procesele ciliare - g(emuri de capilare care intra in alcatuirea tunicii medii a globului ocular. .ecretia are loc la nivelul
celulelor endoteliale ale capilarelor
ple'urile coroide - formatiuni din .?C ce reprezinta invaginari ale piamater spre ventriculii cerebrali. 1rezinta un a'
con!unctiv si un epiteliu de acoperire care secreta ioni. 6le sunt responsabile de secretia lic(idului cefalora(idian
#;CB&.
0eplasarea ionilor se face mai degraba prin spatiul intercelular decat transcelular, adica ionii patrund in
celula prin membrana apicala si, dupa ce au trecut de zona !onctiunilor stranse, ies prin membrana laterala in
spatiul intercelular si a!ung pe aceasta cale in mediul intern. ,cest traseu este preferabil traseului transcelular
datorita consumului mai scazut de energie
14.*elule e.iteliale s.eciali+ate .entru sinte+a i secre ia de
.roteine
Celulele epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de proteine
,ceste celule se pot gasi in glande e'ocrine, endocrine sau paracrine. Celulele au polaritate morfologica"
citoplasma bazala este bazofila iar citoplasma apicala este acidofila sau bazofila dupa natura proteinei secretate.
Cu a!utorul microscopului electronic s-a observat localizarea diferitelor organite dupa cum urmeaza"
la polul bazal - organitele specializate pentru sinteza proteinelor" ribozomi si reticul endopasmic rugos
aparatul >olgi este situat supranuclear
granulele de secretie in zona apicala #apar dense la flu'ul de electroni&
1roteinele sintetizate pot fi"
enzime digestive #secretate de celulele seroase& - glanda parotida, submandibulara, pancreasul e'ocrin
proteine plasmatice - (epatocitul, care secreta albumine, globuline, fibrinogen.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
(ormoni - paratiroida, care sintetizeaza si secreta parat(ormon.
.inteza proteinelor este continua.
.ecretia proteinelor poate fi continua sau intermitenta. :n cazul secretiei continue celula nu face depozite
intracelulare de produs de secretie #(epatocitul&. :n cazul secretiei intermitente produsul de secretie se acumuleaza in
granule de secretie care alcatuiesc depozite intracelulare.
1rodusul de secretie poate fi eliberat prin canale de e'cretie #glanda e'ocrine&, intr-un capilar #glanda endocrina&
sau in lic(idul interstitial #glanda paracrina&.
1rototipul celulei care sintetizeaza si secreta proteine este celula din acinul .ancreatic.
6tapele ciclului secretor in celula pancreatica sunt urmatoarele"
,similarea aminoacizilor de catre celula epiteliala. Celula poate sintetiza proteine numai pe baza aminoacizilor
preluati din mediul intern. 1reluarea se realizeaza la polul bazal si se face in mod activ, necesitand un transportor care
este specific pentru fiecare tip de aminoacid.
.inteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomilor atasati la reticulul endoplasmic rugos. oleculele proteice
sintetizate vor patrunde in lumenul B6 unde va avea loc segregarea #inlaturarea moleculei semnal&.
,cumularea in aparatul >olgi. @ransportul de la reticulul endoplasmic la fata conve'a a cisternelor golgiene se face cu
a!utorul veziculelor sau microveziculelor de transport ce iau nastere prin inmugurire din cisternele reticulului
endoplasmic. :n aparatul >olgi are loc condensarea, agregarea moleculelor proteice.
-ormarea granulelor de secretie. >ranulele se formeaza prin inmugurirea cisternelor aparatului >olgi. >ranulele de
secretie devin din ce in ce mai dense la flu'ul de electroni pe masura ce se apropie de polul apical al celulei. >ranula
de zimogen este specifica pancreasului e'ocrin. >ranulele de zimogen contin amestec de protein-enzime active si
inactive #amilaza, lipaza, ribonucleaza, colesterol esteraza, tripsinogen, procarbo'ipeptidaza etc&
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
@ransportul granulelor de secretie. .e realizeaza cu a!utorul elementelor de citosc(elet #microtubuli si
microfilamente&. .-a dovedit e'perimental ca substantele care distrug citosc(eletul au ca efect incetarea migrarii
veziculelor. Colc(icina duce la depolimerizarea microtubulilor iar citoc(alazina A afecteaza microfilamentele. ,ceste
substante determina oprirea granulelor de secretie la nivelul aparatului >olgi.
1rocesul de migrare este dependent si de consumul energetic, deci o substanta care produce decuplare proceselor de
o'ido-reducere are ca efect si oprirea veziculelor de secretie.
1rocesul este independent de intensitatea sintezei proteice. ,stfel, ciclo(e'imida, o substanta care bloc(eaza transferul
unui aminoacid de pe ,B?t specific pe lantul polipeptidic, ducand la blocarea sintezei proteice, nu afecteaza
transportul veziculelor de secretie.
6liminarea produsului de secretie care are loc prin e'ocitoza. 6'ocitoza are loc numai la polul apical si
niciodata prin membrana bazala sau laterala. ,re loc o interactiune intre proteinele din endomembrana
granulelor cu proteinele din membrana apicala a celulei. ,poi are loc o rearan!are structurala a celor doua
membrane care vor fuziona. >ranula de secretie se desc(ide astfel spre e'terior si continutul sau este eliminat
din celula
15.*elulele e.iteliale s.eciali+ate .entru sinte+a i secre ia de
amine i .oli.e.tide mici
Celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de amine si polipeptide mici
.e mai numesc si celule ,1G0 #,mine 1recursor Gpta7e and 0ecarbo'ilation&. ?otiunea a fost introdusa de
1earse.
,minele pot fi preluate din circulatie de catre celule sau pot fi sintetizate de catre celule din precursori, proces
realizat de celulele ,1G0. ,ceste celule au un continut mare in aminoacid decarbo'ilaza.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
6le sunt celule endocrine sau paracrine, au distibutie difuza si sunt de obicei localizate intraepitelial, fiind izolate
sau in grupuri mici. Celulele ,1G0 se gasesc de-a lungul tubului digestiv de la esofag pana la canalul anal si in structura
canalelor care se varsa in intestin #canalul coledoc si canalul Lirsung&. ,ceste celule alcatuiesc a'a gastro-entero-
pancreatica. 6le se mai gasesc si in epiteliul respirator, in structura glandelor tiroida si paratiroida, in aparatul urogenital si
in piele.
;a microscopul optic citoplasma celulelor ,1G0 este bazofila si celulele sunt greu de diferentiat de restul
celulelor. 0eci sunt necesare metode speciale de diferentiere"
$. 1recipitarea cu saruri de ,g #solutie amoniacala de ,g?24&. Celulele pot fi argentafine sau argirofile. Celulele
argentafine retin ,g care precipita direct din solutie. Celulele argirofile necesita un reducator din mediul e'tern pentru
a putea retine ,g.
*. 2'idarea cu dicromat de potasiu #K*Cr*23& pentru celulele cromafine. Celulele enterocromafine se gasesc in tubul
digestiv si se pot o'ida cu K*Cr*23.
4. etacromazia cu albastru de toluidina dar dupa o (idroliza acida.
%. -luorescenta indusa de formalde(ida.
+. :munocitoc(imie - metoda cea mai folosita actual. .e folosesc anticorpi monoclonali cu a!utorul carora se fac
determinari foarte precise ale tipului de celule ,1G0 studiate. .e mai pot folosi mar7eri, prin intermediul carora se
pune in evidenta o populatie de celule ,1G0. ar7eri pot fi" enola+a neuronala, specifica sistemului neuroendocrin,
dar care se gaseste si in sistemul nervos&F proteina '8 ';.5 0'rotein 8ene 'roduct ;.51, care este o proteina solubila
ce apare in celulele ,1G0 cu e'ceptia celor intestinale si careia nu i se cunoaste functiaF cromograninele si
secretograninele #initial se gasesc in medulosuprarenala& care sunt proteine solubile ce contribuie la descarcarea
granulelor de secretie.
M. Eibridizare in situ" celulele sunt identificate dupa continutul in ,B?m specific.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
:n microscopia electronica celulele ,1G0 apar sub doua forme" inc(ise sau desc(ise, in functie de raportul
polului apical cu lumenul organului. ;a celulele desc(ise, polul apical vine in contact direct cu lumenul. Gneori au si
microvili. Celulele inc(ise au polul apical acoperit de o alta celula epiteliala, deci nu intra in raport direct cu lumenul.
;a celulele ,1G0 organitele sunt slab reprezentate. Concentratia de polipeptide este cuprinsa intre $D
-M
si $D
-)
g=ml. >ranulele de secretie sunt aglomerate spre polul bazal al celulei. >ranulele de secretie au forma, dimensiuni si
densitati la flu'ul de electroni diferite. 1rodusul de secretie este un amestec de substante format din" amine, alaturi de unul
sau mai multi (ormoni proteici, cromogranine, secretogranine, Ca
*J
si ,@1. 6liminarea granulelor se face prin polul bazal
atunci cand celula este endocrina sau paracrina dar e'ista si cazuri cand eliminarea se face prin polul apical. 6liberarea se
face prin e'ocitoza discontinua, in functie de stimuli.
,ctualmente, notiunea de celule ,1G0 a fost inlocuita de conceptul de .istem ?euroendocrin 0ifuz. .e numesc
sistem neuroendocrin deoarece aceste celule au proprietati care amintesc atat de neuron cat si de celula endocrina clasica.
.ub actiunea unui stimul specific, este eliberat mesagerul c(imic care actioneaza in vecinatate sau la distanta #caracter de
celula endocrina&. Celula prezinta activitate electrica ce creste in timpul eliminarii produsului #caracter de celula
nervoasa&.
16.*elulele e.iteliale s.eciali+ate .entru sinte+a i secre ia de
glico.roteine.
.unt celule endocrine sau celule e'ocrine. Celulele e'ocrine sunt celulele mucoase" celula caliciforma, celulele gastrice,
celulele din acinii mucosi. Celulele endocrine sunt celulele din adeno(ipofiza care secreta (ormoni tropi"
proopiomelanocortina #12C&, gonadotropina etc.
1rototipul celulelor specializate pentru sinteza si secretia de glicoproteine este celula caliciforma. 6a este
localizata intraepitelial. ;a microscopul optic, in coloratie uzuala #(emalaun-eozina&, celula caliciforma are un pol apical
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
dilatat, palid, cu aspect vacuolar #deoarece prin coloratie E6 se pierd glucidele& si un pol bazal efilat #ingustat&. 1rin
coloratie 1,., glucidele se pastreaza si poate fi e'aminat polul apical si platoul striat.
:n microscopia electronica, dispozitia organitelor e'plica procesul de sinteza si secretie"
Beticulul endoplasmic rugos se gaseste la polul bazal
itocondriile se gasesc intre cisternele B6 rugos
,paratul >olgi se gaseste supranuclear si are o e'tindere mare
>ranulele de secretie se acumuleaza la polul apical pe care il destind, datorita faptului ca sunt foarte multe si mari.
6'ista si cativa microvili
1rocesul de sinteza al glicoproteinelor incepe cu asimilarea aminoacizilor din mediul e'tern, apoi urmeaza sinteza
lantului polipeptidic in ribozomii atasati B6 rugos. ;antul trece apoi in lumenul B6 rugos unde are loc segregarea, dupa
care este transportat prin microvezicule la aparatul >olgi. ,ici are loc elaborarea si atasarea componentei glucidice la
lantul polipeptidic. 0e asemenea glicoproteina este apoi sulfatata rezultand o glicoproteina sulfatata. 0e aici, dupa
ambalarea in granule de secretie are loc transportul spre membrana apicala cu a!utorul elemnetelor de citosc(elet si apoi
e'ocitoza.
>ranulele de secretie din celula caliciforma sau alte celule mucoase sunt granule de mucina. ,tunci cand
are loc fuzionarea endomembranei granulei de secretie cu membrana celulara are loc o modificare a
permeabilitatii pentru apa, care va patrunde in granula de secretie si va (idrata continutul acesteia. ,stfel se
formeaza mucusul. Mucusul este deci mucina hidratata
19.*elule e.iteliale s.eciali+ate .entru sinte+a de li.ide
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Celulele specializate in sinteza si secretia de lipide
1ot fi celule endocrine sau e'ocrine. Celulele e'ocrine sunt cele din glanda sebacee unde secretia este o mi'tura
de lipide cu celule dezintegrate. Celulele endocrine sunt celulele care sintetizeaza steroizi" celulele gonadale #celulele
;eNdig la barbat si celulele foliculare si luteale la femeie&, si celulele din corticosuprarenala.
1rototipul celulelor specializate in sinteza si secretia de lipide sunt celulele care secreta steroi+i. ;a microscopul
optic, in coloratie uzuala, ele au forma poligonala, cu nucleul central, eucromatic. Citoplasma este acidofila si cu aspect
vacuolar datorat picaturilor de lipide pline cu precursor al (ormonilor steroici #colesterol esterificat&.
;a microscopul electronic se observa un continut mare de reticul endoplasmic neted #B6?& si mitocondrii cu
criste tubuloveziculare. ?u se cunoaste semnificatia acestor criste mitocondriale speciale. :ntre mitocondrii si B6? e'ista
stranse relatii functionale si structurale. Belatia structurala este data de faptul ca mitocondriile se afla printre cisternele
B6?. Belatia functionala este data de cooperarea dintre enzimele B6? cu enzimele mitocondriale #unele din enzimele
necesare procesului de sinteza apartin B6? iar altele apartin mitocondriilor&. ,stfel, sinteza colesterolului din acetat este
catalizata de enzime din B6?, transformarea colesterolului in pregnenolona #prima etapa in procesul de sinteza propriu-
zisa a (ormonilor steroici& este catalizata de enzime mitocondriale iar restul etapelor pana la obtinerea diversilor (ormoni
steroici se parcurg datorita enzimelor din B6?.
1:.*elule mioe.iteliale
Celule epiteliale specializate pentru contractie (celulele mioepiteliale)
.unt localizate intre membrana bazala a unei celule epiteliale si membrana bazala #A& a tesutului epitelial. .e
gasesc la nivelul adenomerilor #alveole sau acini& si al ductelor din anumite glande e'ocrine" glandele salivare, lacrimale,
sudoripare si mamare.
;a microscopul optic apar ca niste prelungiri care incercuiesc alveolele, acinii sau ductele. 1rezinta putina
citoplasma.
;a microscopul electronic, in citoplasma se observa"
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
$. e'istenta filamentelor intermediare de citoc(eratina, fapt care atesta originea lor epiteliala
*. e'istenta proteinelor contractile #actina, miozina si tropomiozina&, organizate in mod asemanator cu cele din fibra
musculara neteda
4. e'istenta !onctiunilor gap si a desmozomilor. Ionctiunile gap se formeaza intre celulele mioepiteliale alaturate, fapt
care asigura actiunea sincrona a celulelor mioepiteliale. 0esmozomii se formeaza intre celulele epiteliale si celulele
din unitatile secretorii sau din ducte si astfel se produce o tensiune asupra unitatii secretorii si se a!uta la eliminarea
granulelor de secretie.
1;.'rocesul de cheratini+are
,re loc in epiteliul pavimentos stratificat. 1rocesul principal consta in sinteza si depozitarea intracelulara a c(eratinei,
proces ce are loc pe masura ce celula inainteaza dinspre stratul bazal spre cel superficial. :n celulele superficiale se va
forma o masa proteica rezistenta si compacta care este bogata in cisteina, deci are un continut mare de sulf.
C(eratina este rezultatul a doua procese ce au loc in celula"
$. sinteza de citoc(eratina #condensarea filamentelor intermediare de citoc(eratina O tonofilamente&
*. impregnarea citoc(eratinei cu proteine speciale #c(erato(ialina si filagrina&
@impul necesar variaza in raport cu localizarea epiteliului si este cuprins intre *D si %+ de zile.
1rin aceste doua procese se formeaza c(eratina moale, care se deosebeste de cea dura #e'istenta la nivelul
derivatelor epidermului - ung(ii, par&. C(eratina moale este saraca in sulf, bogata in grasimi, pastreaza proprietatea de
fle'ibilitate, se poate descuama.
,cest epiteliu are doua corpuri" un corp mucos si un corp cornos. 6l are mai multe straturi" bazal #generator&,
spinos, granular, cornos #care are doua substraturi" stratul lucidum si stratul cornos propriu-zis&.
C(eratinocitele alcatuiesc cele doua compartimente ale epidermului" compartimentul proliferativ si cel
functional. C(eratinocitele sunt si ele de mai multe feluri, in functie de stratul in care se afla" c(eratinocite
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
bazale #care se gasesc numai in compartimentul proliferativ&, si c(eratinocite spinoase, granulare sau
cornoase, care alcatuiesc impreuna compartimentul functional.
Compartimentul proliferativ este alcatuit din celule cubice sau usor columnare, cu citoplasma bazofila. 6'ista
cantitati mari de poliribozomi, mitocondrii si putin aparat >olgi, ceea ce dovedeste sinteza crescuta de proteine
structurale. C(eratinocitele bazale stabilesc !onctiuni desmozomale cu celulele supraiacente #celule spinoase& si
(emidesmozomi cu membrana bazala. ,ceste c(eratinocite prezinta mitoze crescute.
Compartimentul functional este alcatuit din celelalte tipuri de c(eratinocite #granulare, spinoase si cornoase&.
C(eratinocitele din stratul cornos se numesc corneocite
0upa procesul de c(eratinizare, celula devine o masa proteica incon!urata de corpi lamelari. ,cest strat are mai multe
roluri"
asigura rezistenta mecanica
reprezinta componenta epidermului cu rol de bariera" impiedica patrunderea microorganismelor la nivelul epidermului
este impermeabila pentru apa
Celulele superficiale se pierd, se descuameaza, fiind celule care acumuleaza o mare cantitate de fosfataza acida
,%S-T *)$=-$*T">
2<.Matricea e7tracelulara 0conuncti#a1 / organi+are
moleculara
atricea con!unctiva e'tracelulara este un ansamblu de molecule proteice si poliza(aridice secretate local de celulele
con!unctive si asamblate intr-o retea foarte bine organizata. :n trecut s-a crezut ca este o masa inerta cu rol de stabilizare.
,cum matricea este considerata un mediu e'tracelular in care celulele migreaza, prolifereaza, cresc, se diferentiaza,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
capata forma si functie. 6le au nevoie de macromoleculele matricei con!unctive. 1e macromolecule se fi'eaza factorii de
crestere si (ormonii care formeaza un ansamblu masiv de semnale pentru celulele con!unctive.
@oate macromoleculele au un turn-over de reinnoire, deci sunt produse in permanenta si se degradeaza mereu cu
a!utorul unor enzime secretate tot de celulele con!unctive. @oate macromoleculele sunt in interactiune cu celulele
con!unctive, doar ca unele interactioneaza direct #prezinta receptori specifici pe membrana celulei con!unctive& si altele
interactioneaza indirect prin intermediul unor proteine de adezivitate.
0intre receptorii implicati in interactiunea matrice - celula enumeram" integrine, receptori integrine-li7e si
receptorii non-integrine. 1roteinele de adezivitate implicate in interactiunea matrice - celula sunt" fibronectina si laminina.
acromoleculele sunt secretate de ma!oritatea celulelor con!unctive cu e'ceptia celulelor sangvine
mature. Compozitia moleculelor depinde de tipul de celula, de gradul de diferentiere al celulelor si de statusul
metabolic al celulei
21.Molecule ale matricei conuncti#e care inter#in in
ade+i#itatea de ti. celula matrice
.unt reprezentate de $& glicoproteine structural #ancorare celulara& < fibronectina, tenasceina, laminina,
entactina, trombospondinina, condronectina si de *& receptori de membrane #de tip integrine, non integrine si
integrine li7e&.
?i2ronectina < izolata in culturile celulare de fibroblaste..e poate prezenta sub forma dimerica#in sange& si
multimerica#in matricea con!unctiva&. 0imerul are %%D.DDD daltoni, este format din * subunitati alfa si *
subunitati beta unite la capatul carbo'i terminal prin punti disulfurice. -iecare subunitate este alcatuita din %+-
MD reziduri de aminoacizi.si e alc din 4 subunitati :, :: , :::. .ubunitatile :: au MD < 3D reziduri , sub :::
)Dreziduri. ,re rol structural in organizarea matricei con!unctive e'tracelulare. .e va lega la suprafata celulei
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
prin capatul amino terminal si carbo'i terminal.olecula constituie un intermediar pentru legarea altor
glicoproteine de adezivitate. 6ste receptor de legare la suprafata celulara. ,sigura stabilitatea fizica a tesutului
con!unctiv.
(aminina / )DD.DDD daltoni. 0imer format dintr o subinitate alfa si * subunitati beta. Cele 4 subunitati se
asambleaza intr-o structura aseamanatoare cu o cruce. Aratul lung al crucii este format central din sub , alfa in
!urul careia se dispun in dublu (eli' subunit beta. 1e bratele scurte e'ista locusuri de legare la alti proteoglicani,
la collagen si proteoglicani cu (eparina.
;aminina este forma laminei bazale. .e leaga de collagen si are rol structural.
@enasceina < (e'amer proteic cu M subunitati. -iecare are aspect de bat si sunt dispuse in !urul unui domeniu
globular.?u are receptor pt membrane celulara. .e leaga prin intermediul proteoglicanilor.
6ntactina < monomer cu aspect de bat de tobosar.?u are receptori..e leaga la membrane celulara prin
intermediul lamininei.
@rombospondinina < pusa in evidenta in sange..ecretata de trombocite
Condronectina < matricea con!unctiva a cartila!ului. -aciliteaza atasarea condrocitelor si a condroblastelor in
tesutul con!unctiv.
23.@iosinte+a colagenului.
Cuprinde doua mari etape, etapa intracelulara si etapa e'tracelulara.
6tapa intracelulara
?ormarea #e+iculelor de endocito+a .rin care isi .reia .rolina si li+ina.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Transcri.tia si traducerea
;anturile $ si * sunt codificate de gene de pe cromozomii $3 #$& si 3 #*&. 6le sunt copiate pe molecule de
,B?m care vor a!unge in citoplasma la nivelul ribozomilor atasati B6. Bibozomii sunt atasati reticulului
endoplasmic deoarece se produc proteine de e'port. ,ici are loc traducerea in urma careia rezulta lanturile pro$ si
pro* care sunt foarte lungi si foarte grele #au o greutate moleculara de apro'. $+%DDD daltoni&. ;anturile pro au o
portiune centrala, colagenica si doua capete necolagenice #capatul amino terminal si capatul carbo'i terminal&. Cele
doua capete alcatuiesc peptidele de e'tensie. ;a capatul amino terminal peptida de e'tensie se numeste peptida
semnal. ;a capatul carbo'i terminal peptida de e'tensie se numeste peptida e'tra.
1eptida semnal va fi scindata enzimatic dupa patrunderea in lumenul B6 cu a!utorul unei proteaze. 1eptida e'tra
are rol in initierea si controlarea spiralizarii lanturilor in !urul unui a' propriu si in formarea triplului (eli'.
Modificari .ostranslationale
Clivarea secventei semnal cu a!utorul unor proteaze din lumenul B6.
Hidroxilarea reziduurilor de prolina si lizina. 1rocesul este catalizat de doua enzime" peptidil-prolin
(idro'ilaza si peptidil-lizin (idro'ilaza. .e formeaza 4-(idro'i-prolina, %-(idro'i-prolina, 4-(idro'i-lizina si
%-(idro'i-lizina. :n afara de aceste enzime mai sunt necesare vitamina C #care are un rol foarte important&,
ionii -e, -ceto-glutaratul si o'igenul.
Glicozilarea polipeptidului, care are loc la (idro'ilizina. .e face cu a!utorul enzimelor galactozil transferaza
si glucozil transferaza. .e transfera galactoza si glucozil-galactoza la resturile de (idro'ilizina.
Formarea triplului helix de procolagen, proces care este initiat de peptida e'tra #capatul carbo'i terminal al
lantului pro. ;anturile se spiralizeaza in !urul unui a' propriu iar apoi se spiralizeaza unul in raport cu
celalalt si rezulta triplul (eli'. :ntre lanturi apar legaturi covalente si de (idrogen care vor stabiliza molecula
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
nou formata, procolagenul. ,ceasta molecula are doar partea centrala organizata in triplu (eli', partile laterale
fiind paralele si spiralizate doar in !urul a'ei proprii.
Impachetarea procolagenului in macrovezicule golgiene
Deplasarea macroveziculelor in ectoplasma periferica care se face cu a!utorul microfilamentelor si al
microtubulilor.
xocitoza procolagenului!
6tapa e'tracelulara
?ormarea tro.ocolagenului are loc din molecule de procolagen care, a!unse in spatiul e'tracelular, sunt clivate sub
actiunea unor procolagen peptidaze. Clivarea are loc la capetele nespiralizate in triplu (eli', unde se indeparteaza
!umatate din capetele nespiralizate si rezulta astfel tropocolagenul.
:n situatia colagenului fibrilar, mai departe va avea loc .olimeri+area #asamblarea in fibrile si apoi in fibre&.
1olimerizarea se desfasoara in felul urmator" la nivelul (idro'ilizinei actioneaza o enzima, lizilo'idaza care
dezamineaza o'idativ (idro'ilizina si va rezulta o alde(ida reactiva. ,poi se stabilesc legaturi transversale, cross-lin7-
ari, intre moleculele apropiate. oleculele de colagen se dispun in fibrile cu diametrul intre *D si *DD nm.
24.Ti.uri de colagen 0clasificare1
Colagenul este de *+ de tipuri care reprezinta combinari ale lanturilor $ si *. 0intre acestea, $+ tipuri sunt foarte bine
cunoscute d.p.d.v. molecular si functional, iar din acestea, + tipuri sunt cele mai raspandite.
.e poate face o clasificare dupa raportul dintre colagen si matrice"
colagen fibrilar, care se organizeaza in fibrile si formeaza fibre de colagen sau reticulina
colagen afibrilar care nu formeaza fibrile deoarece atat la capul amino terminal cat si la cel carbo'i terminal prezinta
domenii globulare, care impiedica polimerizarea in fibrile.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Tipuri de colagen fibrilar
6ste colagenul de tip :, ::, :::, C, :P, P si P:. Colagenul de tip :, ::, :::, C si P: formeaza fibrile omogene #contin
doar molecule de tip :, doar molecule de tip :: etc.&. Colagenul de tip :P si P formeaza fibrile (eterogene. Colagenul
afibrilar se va atasa periodic la fibrilele de colagen si va forma retele bidimensionale in structura laminelor bazale
#colagenul de tip :C&. -iecare tip de colagen are in componenta tipuri specifice de lanturi $ sau * #in colagenul de tip :
avem lanturi $#:&, in colagenul de tip :: avem lanturi *#::& etc.&.
Colagenul de tip :. 6ste alcatuit din doua lanturi $#:& si un lant *#:& sau din trei lanturi $#:&. ,re cea mai larga
raspandire #apro'. )DQ din tot colagenul&. 6ste localizat in tesutul con!unctiv din piele, tendon, ligament, dentina,
sclera, fascia musculara, capsula organului. 6ste rezistent la intindere si tensiune.
Colagenul de tip :: #colagenul cartila!ului&. 6ste alcatuit din trei lanturi $#::&si se gaseste in cartila!ul (ialin si elastic,
notocord si discurile intervertebrale. 6l asigura forma si rezistenta la deformare.
Colagenul de tip :::. 6ste format din trei lanturi $#:::&. .e gaseste in stroma con!unctiva a unor organe" uter, ficat,
splina, rinic(i, plaman, in structura musc(iului neted, a vaselor sangvine si in pielea fetala. 6l intra in componenta
fibrelor de reticulina. ,re un rol structural si elasticitar.
Colagen de tip :C. 6ste format din trei lanturi de tip $#:C& sau din trei lanturi de tip *#:C&. 6l reprezinta colagenul
amorf din laminele bazale ale epiteliilor, endoteliilor vasculare, epiteliilor din glomerulii renali si din cristalin. ,re rol
de suport si de bariera de filtrare.
Colagen de tip C. 6ste format din doua lanturi de tip $#C& si un lant de tip *#C&. 6ste colagenul din laminele
bazale ale celulelor musculare striate si netede, laminele bazale ale celulelor .c(5ann, celulelor gliale si
epiteliului placentar. ,re rol in principal de support
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
25.?i2ra de colagen / as.ectul la microsco.ul o.tic,
ultrastructura
-ibrele de colagen sunt formate din colagen de tip :, ::, C, :P, P, P:. 6le dsunt cele mai groase fibre ale tesutului
con!unctiv si au un diametru de apro'imativ *D m. 6le nu se ramifica si nu se anastomozeaza. .e dispun sub forma de
benzi, panglici sau manunc(iuri cu fibre paralele care se pot aseza fie in toate directiile formand retele, fie paralel formand
tesutul con!unctiv ordonat.
@e(nici de colorare"
coloratie universala - (emelaun-eozina - colagenul apare rozF
coloratii topografice"
Can >ieson - colagenul apare rosuF
,R,? - colagenul apare albastruF
allorN - colagenul apare albastruF
asson - colagenul apare verde
26.?i2ra de reticulina i fi2ra elastic
Fibrele de reticulina
-ibrele de reticulina sunt cele mai subtiri, avand un diametru de $ m. .e ramifica si se anastomozeaza formand
retele. ?u se vad in coloratie E6 deoarece e'ista foarte multe fragmente oligoza(aridice care nu fi'eaza nici (emalaunul,
nici eozina. -ibrele de reticulina se vad in coloratia 1,. unde apar rosu violet. .e mai evidentiaza si prin impregnarea
argentica deoarece sunt fibre argirofile.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
lastina
6lastina reprezinta MQ din proteinele structurale. olecula are urmatoarea compozitie"
glicina - 44Q"
prolina - $D-$4Q
putina lizina
+D-MDQ aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei.
olecula are o greutate de 3*DDD daltoni.
0ezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic (idrofob al moleculei si de caracterul sau
elastic.
Biosinteza elastinei
Cuprinde doua etape" intracelulara si e'tracelulara. .inteza este realizata de aceleasi celule ca si sinteza
colagenului.
6tapa intracelulara decurge la fel ca la colagen, doar ca nu are loc (idro'ilarea, glicozilarea si spiralizarea.
olecula rezultata se numeste tropoelastina si are un aspect neregulat, rasucit.
:n etapa e'tracelulara tropoelastina va polimeriza. 6ste nevoie mai intai de o dezaminare a lizinei realizata cu
a!utorul lizilo'idazei. Bezulta astfel alde(ide reactive intre care se vor forma punti covalente si necovalente. 1untile
covalente mentin distantate moleculele de elastina in polimer, atat in intindere cat si in rela'are.
;a microscopul electronic are un aspect amorf, astructurat, dens la flu'ul de electroni.
.istemul fibrelor elastice este alcatuit din" fibre de elastina, fibre de o'italan, si fibre de elaunina. -ibrele de
o'italan si cele de elaunina reprezinta precursori ai fibrelor elastice mature, dar ele se gasesc atat in tesutul embrionar, cat
si in cel adult.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
-ibrele o'italanice se gasesc in zone de ma'ima rezistenta" in ligamentul alveolo-dentar, in zonula lui Rinn, in
dermul pielii. 6le sunt alcatuite din numeroase fibrile de fibrilina #glicoproteina care se sintetizeaza in paralel cu
tropoelestina&.
-ibrele de elaunina se gasesc in dermul pielii, in special in !urul glandelor sudoripare. .unt alcatuite din
microfibrile de fibrilina si cantitati variabile de elastina polimerizata, care se dispune sub forma de spoturi policiclice,
disociind microfibrilele de fibrilina. 1e masura ce elastina creste si este eliminata e'tracelular, microfibrilele de elastina
conflueaza si se dispun in mi!locul fibrei. ,tunci microfibrilele de fibrilina se dispun radial si atfel se formeaza fibra
elastica matura.
-ibrele elastice au un diametru de + m #intermediar intre fibrele de reticulina si cele de colagen&. 6le se ramifica
si se anastomozeaza. :n coloratie E6 apar roz. Cu orceina se coloreaza in brun roscat, cu alde(id-fu'ina >Smori in negru,
iar cu resorcin-fu'ina Leigert in rosu.
29.*lasificarea celulelor conuncti#e, mecanisme de coo.erare
intercelular , e7em.le
Celulele con!unctive, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. 6le intervin activ atat in procesul de secretie
al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. Celulele con!unctive secreta enzime lizozomale care vor degrada
matricea, care se reinnoieste permanent. Cele mai multe celule con!unctive stabilesc contacte cu matricea con!unctiva"
contacte directe sau contacte mediate de receptori sau de glicoproteine de adezivitate.
Clasificarea celulelor conjunctive
0.p.d.v. al provenientei
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
celule fi'e - stabilesc contacte stranse cu matricea con!unctivaF componentii au proprietatea de
interconvertibilitate #un component se poate transforma in altul&, proces care se realizeaza pe orizontala sau
pe verticala. 1rocesul realizat pe verticala nu este reversibil.
fibroblast fibrocit
condroblast condrocit
osteoblast ostocit
celula adipoasa
celula musculara neteda #mai ales in peretii vaselor& - este un miofibroblast cu ec(ipament contractil -
microfilamente de actina si miozina.
Celulele libere - nu stabilesc !onctiuni focale cu matricea
leucocitele granulare #neutrofile, eozinofile, bazofile& - trec prin diapedeza prin peretele capilarelor
sau venulelor si a!ung in tesutul con!unctiv la'.
limfocitele A #devin plasmocite&
limfocitele @ circulante
monocitele #devin macrofage&
mastocitele
celulele pigmentare
2:.*lasificarea esuturilor conuncti#e 0e7em.le1.
@esuturi con!unctive propriu-zise"
tesuturi con!unctive la'e
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
propriu-zis
special care este de mai multe feluri"
lamelar
areolar #fenestrat&
spinocelular
tesuturi con!unctive fibroase #dense&"
semiordonat
ordonat
@esuturi con!unctive cu functii speciale
tesut con!unctiv reticulat"
mieloid
limfoid
tesut con!unctiv elastic
tesut con!unctiv adipos
alb
brun
tesut mucoid
tesuturi con!unctive sc(eletale"
tesut cartilaginos"
(ialin
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
elastic
fibros
tesut osos
lamelar (aversian
lamelar trabecular
articulatii
2;., esutul conuncti# la7
Tesuturi rile conuncti#e la7e
$. propriu-zise
*. speciale"
lamelar #fasciile&
areolar sau fenestrat #epiploon&
spinocelular #corticala ovarului, endometru&
"esutul con#unctiv lax propriu$zis
6ste tesutul cel mai raspandit in organismul uman"
-ormeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. :n structura mucoaselor el reprezinta
corionul.
:l mai gasim in stroma con!unctiva a organelor parenc(imatoase #tesutul con!unctiv la' reprezinta sc(eletul iar
umplutura este reprezentata de celulele epiteliale&.
.e mai gaseste in a'ul con!unctivo-vascular al seroasei peritoneale.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
in a'ul con!unctivo-vascular al vilozitatilor intestinale
in adventicea tubului digestiv si a vaselor de sange
in regiunea superficiala a dermului #dermul papilar&.
in structura capilarului
in endotenoniu
in peritenoniu
in endomiusium
in perimisium
in endonerv
in perinerv
:n structura lui se gasesc in proportii egale fibre, celule si substanta fundamentala.
Celulele pot fi fi'e sau mobile.
celulele fi'e sunt fibroblastele si fibrocitele
celulele mobile sunt celule imuno-reactive #mastocitelele, macrofagele, plasmocitele, celulele cu efect citoto'ic& sau
celule accesorii, provenite din sange #limfocitele @E si macrofagele&. 1rin aceste celule mobile tesutul intervine in
imunitate, in apararea locala atat in B: celular cat si umoral.
-ibrelele sunt de toate categoriile #colagen, elastina, reticulina& in proportii apro'imativ egale. -ibrele de colagen
se dispun in benzi sau panglici. 6le sunt acidofile si se coloreaza in roz. Aenzile sunt formate din fibre de colagen dispuse
paralel intre ele. Aenzile se dispun ulterior in diferite ungiuri fara sa se ramifice sau sa se anastomozeza. -ibrele de
elastina se ramifica si se anastomozeaza formand retele cu oc(iuri neregulate. .i ele sunt acidofile si se coloreaza in roz.
-ibrele de reticulina nu se vizualizeaza in coloratie E6 datorita resturilor za(aridice. 6le se pot evidentia prin impregnare
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
argentica sau reactie 1,. pozitiva. ,ceste fibre sunt ramificate si anastomozate. :n oc(iurile retelei se dispun celule si
substanta fundamentala.
.ubstanta fundamentala are un procent mare de >,> nesulfatati. 0e asemenea mai contine si 1> mai ales cei cu
(eparan sulfat si cei cu condroitin sulfat, 7eratan sulfat si dermatan sulfat. 0atorita continutului mare in >,> si 1> ea se
coloreaza palid in E6. .ubstanta fundamentala mai contine glicoproteine de adezivitate #fibronectina, entactina si
tenasceina&.
Cascularizatia este foarte bogata, se face prin vase de calibru minim #capilare, arteriole, venule&.
:nervatia este bogata, prin fibre vasomotorii si fibre senzitive, sub forma de terminatii nervoase libere sau
terminatii incapsulate.
"esutul con#unctiv lax lamelar
6ste bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. ,u celule de tip fi' #fibroblaste si fibrocite&.
.e gaseste in fascia superficiala si profunda a musc(ilor.
"esutul con#unctiv lax areolar (%enestrat)
6ste bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu oc(iuri foarte largi #de *-4 ori mai largi decat in tesutul
con!unctiv la' propriu-zis&. Celulele sunt fi'e sau mobile. .e gaseste in epiploon.
"esut con#unctiv lax spinocelular
.e gaseste in corticala ovarului, in !urul foliculilor ovarieni, in endometru si in !urul glandelor uterine. .e
caracterizeaza printr-o predominata celulara #celule mezenc(imale si fibroblaste&. ,u putina substanta fundamentala si
fibre subtiri de reticulina. Celulele se dispun in varte!uri in !urul formatiunilor foliculare.
3<., esuturile conuncti#e dense ordonateA tendonul i
a.one#ro+a
"esutul con#unctiv dens ordonat
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
:ntra in structura aponevrozelor si tendoanelor. ,mbele formatiuni sunt ine'tensibile si asigura insertia musc(iului
pe os. ,ponevroza este pentru musc(ii lati iar tendonul este pentru musc(ii lungi #ai membrelor&.
,ponevroza
,ponevroza poate fi simpla sau compusa. Cele simple sunt alcatuite din * foite con!unctive suprapuse iar cele
compuse sunt alcatuite din 4 foite con!unctive suprapuse.
2rganizare" predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-o foita si sunt perpendiculare pe fibrele
din foitele supra si subiacente. .ubstanta fundamentala este putina si celulele sunt reprezentate de fibroblaste cu forme
e'trem de variate datorita spatiilor mici dintre fibrele con!unctive. ,u o structura avasculara #(ranirea se face prin
difuziune& iar inervatia este senzitiva si se face prin terminatii nervoase libere.
@endonul
@endoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar #compus&.
Tendonul primar
- pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt dispuse paralel in benzi care la randul lor sunt
dispuse paralel. .patiile dintre fibre sunt mici si contin substanta fundamentala si celule. Celulele sunt fibroblaste si
fibrocite si se numesc tenocite. 6le au niste prelungiri in forma de aripioare si se mai numesc celule aliforme. 6le apar
dispuse metameric, in siruri paralele. 6le sunt e'trem de aplatizate si mai au o caracteristica" bigeminismul #doua celule
fiice rezultate prin diviziune sunt asezate una langa alta datorita imposibilitatii de deplasara&.
- pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale. ,ici se observa aspectul celulelor
aliforme. 1relungirile lor imbraca fibrele de colagen marind rezistenta. -iecare tendon primar este invelit la periferie de
endotenonium #tesut con!unctiv la' propriu-zis avascular9&.
ai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este invelit de peritenonium, care este foarte bine
vascularizat. Eranirea tendonului se face pe seama peritenoniului cu rol de asemenea in cresterea in lungime si in grosime.
:n peritenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulati 1acini.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
ai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus #tertiar&. 6pitenoniul inveleste la e'terior tendonul
compus. 6ste tesut con!unctiv dens semiordonat. :ntre epitenoniu si tendon mai e'ista o lama de tesut con!unctiv la' iar in
afara se afla mezotenonul. ezotenonul este format din tesut con!unctiv la' si mezoteliul. ezoteliul este o teaca
sinoviala care se dedubleaza din loc in loc si formeaza bursele sinoviale in care se afla lic(idul sinovial. ;ic(idul sinovial
contine apa, ioni, proteine, >,> si 1>.
Jonctiunea-tendon os" se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera tendonul #pe diafiza sau pe epifiza&.
0iferentele se datoreaza osificarilor diferite ale celor doua straturi osoase.
Ionctiunea tendon-diafiza" fibrele de colagen de la nivelul tendonului strabat periostul diafizei si a!ung in corticala
diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen ale osteoanelor .,cestea sunt fibrele lui .(arpeN.
Ionctiunea tendon-epifiza" intre tendon si epifiza se formeaza un tesut con!unctiv cartilaginos (ialin de alunecare.
,cest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen, substanta fundamentala calcificata si celule
cartilaginoase.
Jonctiunea tendon-muschi" 6ndotenonul se continua cu endomisium, peritenonul cu perimisium si epitenonul cu
epimisium. -ibra musculara care ia contact cu tendonul se termina cu prelungiri digitiforme. -e frontul citoplasmatic al
prelungirilor se prind de membrana celulara filamentele subtiri de actina ale ultimului sarcomer. 1e frontul e'tracelular
membrana celulara a prelungirilor digitiforme este dublata de o lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema.
-ibrele de colagen de la nivelul tendonului se prind in portiunile declive ale prelungirilor digitiforme direct pe membrana
fibrei musculare in aceste portiuni perforand lamina bazala. ;egatura se intareste prin laminina si fibronectina. :n !urul
fiecarei prelungiri digitiforme se vor localiza circular numeroase fibre de reticulina care vor creste rezistenta !onctiunii
miotendinoase. ,ceasta !onctiune este foarte activa d.p.d.v. functional. ,ici se realizaeaza atat cresterea musc(iului cat si
a tendonului.
31., esutul conuncti# dens neordonat
"esutul con#unctiv dens semiordonat (%ibros)
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
;ocalizare"
in dermul pielii #in partea profunda - dermul reticular&
in capsulele con!unctive ale organelor
in structura scleroticii si a corneei
in epitenoniu
in epimisium
in epinerv
in structura durei mater
in submucoasa organelor tubului digestiv
2rganizare" predomina fibrele de colagen si elastina, putina substanta fundamentala si putine celule.
-ibrele de colagen sunt organizate in benzi #panglici& care contin fibre de colagen paralele si apoi benzile sunt
dispuse in toate directiile si c(iar sunt ondulate. -ibrele elastice se dispun si ele in toate directiile ramificandu-se. 6le
constituie o pasla pentru fibrele de colagen.
.ubstanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in E6 datorita prezentei abundente a >,> si 1>.
Celulele sunt fibroblaste si fibrocite #celule fi'e& dar si macrofage, mastocite, plasmocite, neutrofile.
Cascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim.
:nervatia este bogata si se face prin fibre vasomotorii si fibre senzitive #terminatii nervoase libere dar mai ales
terminatii nervoase incapsulate&.
Bolul acestui tesut" in general asigura rezistenta la tractiuni.
32., esutul conuncti# elastic
"esutul con#unctiv elastic
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
,re o raspandire e'trem de restransa si anume"
ligamentele galbene de la nivelul cefei
ligamentele articulare
ligamentul suspensor al penisului.
.tructura" predomina fibrele elastice dispuse in retea, substanta fundamentala, celule con!unctive #in special celule
fi'e&. 6lementele elastice le vom gasi insa larg raspandite in peretele vaselor formate din lamele elastice dispuse
concentric. @ot elemente elastice apar si in stroma con!unctiva a plamanului dubland peretele alveolar.
33., esutul conuncti# reticular
"esutul reticulat
6ste de doua feluri"
$. mieloid #maduva rosie (ematogena&
*. limfoid #in organele limfoformatoare&. 2rganele limfoformatoare sunt"
ggl. limfatici
pulpa alba a splinei
placile 1eNer din intestin
amigdale
2rganizare" fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul, celule con!unctive #o parte din ele vor
forma citoreticul care se va suprapune peste fibroreticul&. :n oc(iurile celor doua retele se gasesc substanta fundamentala
si celule con!unctive libere.
@ipuri de celule"
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
celule reticulare de tip fibroblastoid - aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai multe prelungiri care se unesc cu
prelungirile altor celule prin !ontiuni gap. ,ceste celule formeaza citoreticulul. Celula are nucleu central eucromatic,
citoplasma bazofila si este implicata in secretia matricei con!unctive si a rol structural #formeaza citoreticulul&.
celule reticulare de tip (istioid - au rol macrofag. 1ot fi fi'e sau libere si se sclerozeaza de regula in mansoane
perivasculare. Ca aspect structural celulele pot avea ..................................... Bol de fagocitoza si pinocitoza. 0e
asemenea ele colaboreaza cu limfocitele A si @ in realizarea B: umoral si celular. ;imfocitele @ sunt localizate in
zonele timodependente iar limfocitele A sunt localizate in zonele timoindependente.
celula reticulara interdigitale
celule reticulare foliculare dendritice. Gltimele doua clase decelule sunt greu de diferentiat intre ele #doar prin
imunofluorescenta si 6&. ,ceste doua tipuri de celule colaboreaza cu macrofagele in elaborarea B: mediat umoral si
celular.
34., esutul adi.os al2.
,dipocitul alb are diametru de $DD-$*D m. ,dipocitele se organizeaza in lobuli separati de septuri formate din tesut
con!unctiv la' ce aduce vase de sange in apropierea adipocitelor. Gn capilar corespunde la *-4 adipocite albe. @ot astfel
a!ung terminatiunile nervoase adrenergice si colinergice. Celula apare ca un inel cu pecete. :ncluziunea lipidica se prezinta
ca o picatura unica #tesut unilocular&. Citoplasma si nucleul sunt impinse la periferie. Aula se dizolva in parafina si in
(idrocarburi benzenice. Citoplasma este acidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. @ot in tesut se observa
numeroase capilare. ;a 6 se observa ca incluziunea nu este invelita de endomembrana si ocupa cea mai mare parte a
celulei impingand nucleul la periferie.
?ucleul este alungit, eucromatic.
2rganitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si B6 neted. embrana celulara este dublata la e'terior de o lamina
bazala care la randul ei este dublata de o retea fibroreticulara. ,ceasta lamina bazala este comuna pentru mai multe
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
adipocite. :ntre adipocite e'ista substanta fundamentala, fibre de reticulina, capilare si filete nervoase adrenergice si
colinergice care se opresc la nivelul laminei bazale unde-si varsa mediatorul, acesta a!ungand in celula prin difuziune.
Bolul acestor celule este in metabolismul lipidelor, in lipogeneza si lipoliza. ;ipogeneza se face din glicerol si
acizi grasi #$ molecula de glicerol si 4 molecule de acizi grasi formeaza $ molecula de triglicerid&. >licerolul se obtine
prin aport e'ogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat de novo sau provin din sursa endo(epatica.
,cizii grasi proveniti e'ogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sangvina fie in circulatia limfatica sub forma de
c(ilomicroni. C(ilomicronii au diametrul de 4 m, au un miez central format de triglicerid si colesterol esterificat si o
parte periferica formata din colesterol liber, proteine si fosfolipide.
;a nivelul capilarelor c(ilomicronii se desfac sub actiunea lipoproteinlipazei secerata de celulele endoteliale.
,cizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel vor traversa lamina bazala a adipocitului alb si apoi membrana
celulara si a!ung in citoplasma unde formeaza din nou trigliceride. 0epozitele adipoase sunt permanent reinnoite. Cel mai
lipogenetic (ormon este insulina care permeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. ;ipoliza este controlata de
glucagon.
35., esutul adi.os 2run
:n acest tesut e'ista caroteni #pigmenti& prezenti in citoplasma. Cascularizatia este mai bogata #$ capilar la $ adipocit&.
Citocromii sunt numerosi #e'ista mitocondrii multe&. ,stfel se e'plica culoarea bruna. ,cest tesut ocupa +-MQ din
greutate la nastere. 6ste intalnit doar in viata fetala si in primele + luni de la nastere. 6l este localizat"
cervical
retrosternal
subscapular
retrosimfizar
in mediastinul profund
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
in regiunea ing(inala.
,cest tesut are rol de protectie termica.
2rganizare" adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri con!unctive formate din tesut con!unctiv
la' cu foarte multe vase de sange #$ capilar la $ adipocit&. @erminatiunile nervoase sunt de tip adrenergic. 6'ista putina
substanta fundamentala si putine fibre de reticulina.
;a 2 celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. :n adipocit e'ista mai multe bule lipidice care nu
conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice. Citoplasma este spumoasa cu numeroase gauri pentru ca si aici
se dizolva in parafina incluziunile de lipide.
,dipocitul brun este mult mai mic - are un diametru de 4D-%D m.
;a 6 se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de endomembrane ci doar separate de
septuri citoplasmatice. :n restul citoplasmei e'ista mitocondrii cu criste si B6? cu rol in sinteza lipidelor. embrana
adipocitului brun este dublata de o lamina bazala incon!urata de o retea fibroreticulara. ;amina bazala este proprie fiecarui
adipocit.
-iletele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact direct cu membrana adipocitului. Cand scade
temperatura mediului incon!urator se descarca norepinefrina care va stimula adenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii
de c,1 care stimuleaza protein 7inaza care va determina ardera acizilor grasi in ciclul Krebs ceea ce duce la formarea
de energie. @ot odata este in(ibata ,@1 sintetaza si astfel toata energia formata este disipata sub forma de caldura.
36.*elula me+enchimal
6ste prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile con!unctive adulte in apropierea vaselor de sange. ,u
originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru celulele din e'tremitatea cefalica.
Celula are urmatorul aspect la microscopul optic"
celula are *D-4D m, forma neregulata cu prelungiri
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
nucleul ocupa mai mult de !umatate din citoplasma
blastele au citoplasma bazofila din cauza B6 si ribozomilor foarte dezvoltati ca urmare a sintezei intense de proteine
nucleul este rotund sau ovalar si eucromatic #palid colorat&
citoplasma este slab bazofila
;a microscopul electronic celula mezenc(imala apare astfel"
are prelungiri
raportul nucleoplasmatic este supraunitar
nucleul prezinta $-* incizuri #identatii&. ;a nivelul lor se dezvolta organitele celulare" B6 si mitocondrii
nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol e'centric
in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate.
mitocondriile, B6 rugos si aparatul >olgi din citoplasma sunt slab reprezentate
Celula mezenc(imala are urmatoarele roluri
Beprezinta originea celor mai multe celule con!unctive fi'e
.ecreta matricea con!unctiva e'tracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu
:nduce diferentierea epiteliilor
39.?i2ro2lasul.
-ormeaza o familie mare de constituienti celulari" fibroblastele, fibrocitele si miofibroblastele.
-ibroblastele
.unt cele mai active si mai raspandite celule ale tesutului con!unctiv. ,u originea in celula mezenc(imala.
,u urmatorul aspect la microscopul optic"
au forma alungita dar neregulata, cu numeroase prelungiri
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
au raportul nucleo-plasmatic supraunitar
nucleul are forma ovalar-alungita, este palid colorat si prezinta un nucleol evident localizat in zona mai bombata a
celulei
citoplasma este puternic bazofila
;a microscopul electronic apar urmatoarele particularitati"
celula stabileste contacte focale cu matricea dar si !onctiuni gap cu alte celule
in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi #poliribozomi& si B6 rugos
e'ista foarte multe mitocondrii, aparatul >olgi este bine reprezentat, cu alte cuvinte, intreg aparatul de sinteza proteica
este foarte bine dezvoltat
citosc(eletul este de asemenea bine dezvoltat, format din microfilamente de actina si miozina, microtubuli si
filamente intermediare de desmina si timetina.
-ibroblastele au urmatoarele roluri"
$. -ibroblastul secreta toate macromoleculele matricei con!unctive" tropocolagen, tropoelastina, fibrilina,
glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteine de adezivitate.
*. -ibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, (ialuronidazei, glucuronidazei si
catepsinei C care intervin in digestia matricei con!unctive.
4. -ibroblastele secreta factorul de proliferare #stimuleaza dezvoltarea microcirculatiei&
%. -ibroblastele intervin in secretia de interferon , care este mult mai activ decat interferonul secretat de macrofage. 6l
intervine in apararea antivirala si antitumorala.
+. odulatia" fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si pe verticala.
M. ?onec(ivalenta" fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut con!unctiv caruia ii apartin si c(iar in cadrul
aceluiasi tip de tesut con!unctiv, in functie de localizare. 2 dovada in acest sens avem daca se transplanteaza bucati de
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la nivelul trunc(iului. 1ielea trunc(iului se va ingrosa ca urmare a
fibroblastelor care sunt diferite si induc diferentele epiteliale
3:.Mastocitul.
6le sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digestiv sau a cailor respiratorii.
;a microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel"
are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de *D-4D m.
nucleul este rotund, e'centric, palid colorat, veziculos si prezinta un nucleol evident.
are putina citoplasma si este slab acidofila. ,cidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a numeroase granule
mastocitare. >ranulele pot fi ortocromatice #se coloreaza in aceeasi culoare pe care o are si colorantul folosit& sau
metacromatice #atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decat colorantul folosit - sc(imba culoarea
colorantului&. .e folosesc coloranti cationici de anilina" albastru de toluidina - granulatiile ortocromatice se vor colora
in albastru iar granulatiile metacromatice se vor colora in rosu-violet.
;a microscopul electronic mai observam"
nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatinaF prezinta un nucleol e'centric
citoplasma are organitele comune slab reprezentate, intreaga citoplasma fiind ocupata de granule opace la flu'ul de
electroni ce au dimensiuni variate #intre D,*-* m&.
granulele mastocitare au urmatorul continut"
$. proteoglicani cu (eparan sulfat #subpopulatie a (eparinei cu rol anticoagulant& sau cu condroitin sulfat
#mastocitele cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase&
*. (istamina
4. proteaze neutre
%. factorul c(emotactic al eozinofilelor, responsabil de socul anafilactic.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
membrana celulara prezinta pseudopode cu citosc(elet cortical alcatuit din filamente de actina. ,cest citosc(elet este
bine reprezentat.
la nivelul membranei s-au identificat receptori :g6 #reagine&. ,ceeasi receptori se identifica si in membrana
bazofilelor
la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor, care a!uta la formarea comple'ului antigen-
anticorp T,g-,cU pe suprafata mastocitului.
Mastocitele au mai multe roluri, in special in reactiile de (ipersensibilizare imediata, dintre care cea mai de
temut este socul anafilactic, o urgenta medicala. :ntr-un soc anafilactic se realizeaza un edem insotit de bron(ospasm.
.ubstante care induc socul sunt veninul de viespe, penicilina sau antito'ina antitetanica. :n cazul in care un organism vine
in contact pentru prima data cu un astfel de alergogen, se va induce secretia de :g6 prin plasmocite. :g6 au receptori
specifici in membrana mastocitelor si a bazofilelor. 6ste denumita celula paracrina ce elibereaza subst cu rol active in
reactii de (ipersensibilizare imediata.
;a un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele vor gasi anticorpi de!a formati si se vor fi'a
pe ei. 0eci, pe membrana mastocitului vor e'ista comple'e T,g-,cU, care vor determina doua reactii"
$. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitoliza
formare de leucotriene in membrana mastocitului
0egranularea mastocitara cu mastocitoliza
6ste o urmare a faptului ca nou formatele comple'e T,g-,cU din membrana mastocitara vor declansa un lant de
mecanisme dupa cum urmeaza" este activata adenilat ciclaza care va duce la fomarea de ,1c. ,1c activeaza o
protein7inaza care va determina desc(iderea unor canale de calciu. Ca urmare a desc(iderii canalelor de calciu, creste
influ'ul de calciu fapt care determina fuzionarea granulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. ,stfel
granulele isi vor varsa continutul la e'terior, fapt care poate sa duca sau nu la degradarea celulei in intregime.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Eistamina determina cresterea permeabilitatii capilare. ,stfel, prin peretele capilar va e'ista un aflu' mare de
eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin c(emostatism pozitiv de catre factorul c(emotactic al eozinofilelor care se afla
in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lic(idul interstitial. ?eutrofilele si eozinofilele genereaza
mastocitoliza in lant care va duce si la eliberarea mai multor granule mastocitare.
,lt efect consta in contractia musc(ilor netezi din peretii bron(iilor si bron(iolelor mergand pana la bron(ospasm
si moarte daca nu se intervine cu un bron(odilatator puternic" adrenalina.
-ormarea de leucotriene in membrana mastocitului
Comple'ul T,g-,cU stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care va induce sinteza de acid ara(idonic din
care se sintetizeaza leucotriene. ;eucotrienele pe masura ce se produc se elibereaza in matricea e'tracelulara. 6le au un
rol antagonic (istaminei" rela'eaza musculatura neteda. Cam la $-* ore dupa reactie, (istamina este ani(ilata prin
leucotriene de catre mastocit si prin (istamino'idaza de catre eozinofile.
astocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza local prin produsul de secretie eliberat in
afara celulei.
3;.Bistiomacrofagul
E:.@:2,CB2-,>G;
6ste o celula cu dimensiunile intre 4D-%D m, cu nucleu veziculos e'centric, cu nucleol evident. Citoplasma este acidofila
si puternic granulata.
;a microscopul electronic, (istiomacrofagul se prezinta in felul urmator"
nucleu reniform, situat e'centric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti
citoplasma contine organite comune" mitocondrii, B6 rugos, comple' >olgi, lizozomi
citoplasma mai contine numeroase vezicule clare #pinozomi& sau opace #fagozomi&, in functie de tipul antigenului
#lic(id sau solid&.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
e'ista si fagolizozomi si pinolizozomi
e'ista de asemenea si corpi reziduali
acrofagele au urmatoarele functii"
$. -agocitoza si pinocitoza. acrofagul fagociteaza particule mari. -agocitoza poate fi specifica sau nespecifica. 6a este
mediata de receptori.
*. .ecreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, eroc(inazei, (ialuronidazei sau glucuronidazei.
6nzimele intervin in digestia matricei con!unctive.
4. .ecreta cito7ine care activeaza la randul lor alte celule #sunt un fel de secretii paracrine&. 0intre cito7ine, interleu7ina
$ activeaza limfocitele @( #(elper&, care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral.
:nterleu7ina $ mai activeaza si celulele cu citoto'icitate specifica sau nespecifica.
%. .ecreta interferonii , , . :nterferonul este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala.
+. .ecreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.
Macrofagul
,re originea in monocitele circulante.
@otalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente"
$. compartimentul medular
*. compartimentul sangvin
4. compartimentul tisular.
Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in
monoblast promonocit monocit.
Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.
Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule"
$. macrofagul liber #(istiomacrofag&
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
*. macrofagul fi' #(istiocit&
;a nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. 6le se grupeaza de regula
in apropierea vaselor de sange
4<.Sistemul monocitar macrofagic .
@otalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente"
$. compartimentul medular
*. compartimentul sangvin
4. compartimentul tisular.
Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in
monoblast promonocit monocit.
Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.
Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule"
$. macrofagul liber #(istiomacrofag&
*. macrofagul fi' #(istiocit&
;a nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. 6le se grupeaza de regula
in apropierea vaselor de sange
Bistiocitul
6ste o celula cu dimensiuni intre $D-$+ m, cu nucleu ta(icromatic, e'centric, cu citoplasma acidofila, mai mult
sau mai putin omogena.
Bistomacrofagul
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
6ste o celula cu dimensiunile intre 4D-%D m, cu nucleu veziculos e'centric, cu nucleol evident. Citoplasma este
acidofila si puternic granulata.
;a microscopul electronic, (istiomacrofagul se prezinta in felul urmator"
nucleu reniform, situat e'centric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti
citoplasma contine organite comune" mitocondrii, B6 rugos, comple' >olgi, lizozomi
citoplasma mai contine numeroase vezicule clare #pinozomi& sau opace #fagozomi&, in functie de tipul antigenului
#lic(id sau solid&.
e'ista si fagolizozomi si pinolizozomi
e'ista de asemenea si corpi reziduali
acrofagele au urmatoarele functii"
$. -agocitoza si pinocitoza. acrofagul fagociteaza particule mari. -agocitoza poate fi specifica sau nespecifica. 6a este
mediata de receptori.
*. .ecreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, eroc(inazei, (ialuronidazei sau glucuronidazei.
6nzimele intervin in digestia matricei con!unctive.
4. .ecreta cito7ine care activeaza la randul lor alte celule #sunt un fel de secretii paracrine&. 0intre cito7ine, interleu7ina
$ activeaza limfocitele @( #(elper&, care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral.
:nterleu7ina $ mai activeaza si celulele cu citoto'icitate specifica sau nespecifica.
%. .ecreta interferonii , , . :nterferonul este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala.
+. .ecreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.
*om.onentii sistemul fagocitar mononuclear
$. acrofagele de tip (istiomacrofag si (istiocit din tesutul con!unctiv la' si dens aflat in dermul pielii si mucoasele
digestiva si respiratorie.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
*. Celulele Kupffer din ficat
4. acrofagele alveolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman.
%. acrofagele din tesutul con!unctiv reticulat din splina, foliculii limfatici, maduva rosie (ematogena si timus
+. acrofagele pleurale si peritoneale din seroasele cavitare
M. 2steoclastele din tesutul osos
3. Celulele gliale din .?C, numite microglii
Celulele ;anger(ans din epiderm
41.'lasmocitul.
,re originea in limfocitele A circulante.
.unt localizate" in dermul pielii, in mucoasele si submucoasele digestive si respiratorii.
;a microscopul optic plasmocitul apare in felul urmator"
celula ovalara cu dimensiunea de 4D m
nucleu rotund sau ovalar dispus e'centric, in !urul caruia se observa un aspect de cadran de ceas sau roata cu spite.
are nucleoli evidenti
citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofilaF o mica zona din apropierea nucleului ramane mai palid
colorata sau acidofila.
in zonele in care citoplasma este bazofila, e'ista mici vacuole mai palid colorate sau cu tenta acidofila. ,ceste zone
sunt corpusculii lui Bussel #lanturi polipeptidice aflate in trecere prin B6 rugos&
;a microscopul electronic observam"
membrana plasmocitara prezinta microvili
nucleul apare rotund, e'centric, cu o alternanta regulata de eucromatina #spatiile dintre spite& si (eterocrmatina
#spitele rotii&
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
in citoplasma abundenta se afla B6 rugos responsabil de bazofilie. Gnde B6 rugos lipseste citoplasma este acidofila
#in !urul nucleului unde se gasesc aparatul >olgi, mitocondrii si elemente de citosc(elet&.
Bolurile plasmocitului sunt"
.intetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. :munoglobulinele secretate de plasmocit sunt"
:g> - imunoglobulina libera in plasma, fi'ata pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor A. 1ot interveni in
procesul de a'onizare a antigenelor.
:g este prezenta pe suprafata limfocitelor A unde se fi'eaza pe receptorii specifici.
:g, este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferata celulelor epiteliale din epiderm unde se
fi'eaza pe receptorii specifici intervenind in procesele de aparare locala la nivelul pielii.
:g0 - se fi'eaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor A.
:g6 #reagine& - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si intervine in reactiile de (ipersensibilizare imediata.
Baspunsul imun mediat umoral
1oate fi de doua feluri" primar sau secundar.
Raspunsul imun umoral primar
2rganismul vine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. ,cum limfocitele A se vor blastiza #celula
adulta redevine celula tanara& si are raportul nucleoplasmatic supraunitar. ?ucleul este eucromatic, activ, citoplasma este
bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dezvoltat. ,ceste limfoblaste se vor divide intens si se vor diferentia
pe doua linii celulare"
$. linia limfoblaste limfocite cu memorie
*. linia limfoblaste plasmoblaste plasmocite.
1lasmocitele vor sintetiza anticorpi.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
:n raspunsul primar mediat umoral toate aceste evenimente au nevoie de celule imune accesorii #macrofage,
limfocite @(&.
Raspunsul imun umoral secundar
,re loc la al doilea contact al organismului cu un anumit antigen. :n acest caz nu mai este necesara prezenta
celulelor imune accesorii pentru ca e'ista limfocite A cu memorie care se blastizeaza si rezulta limfoblaste cu memorie
care se vor diferentia pe doua linii celulare"
$. linia de limfocite A cu memorie
*. linia limfoblast centrobalst centrocit
42.Melanocitul
Celulele pigmentare (melanocitele
.unt celule care produc pigmenti. Celula melanofora este o celula care depoziteaza pigmentii produsi de
melanocite.
;a microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator"
are aspect de fulg de nea sau floare de g(eata
nucleul este rotund si dispus central
citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. >ranulele se numesc melanozomi.
;a microscopul electronic mai putem observa in plus"
sinteza de melanina porneste de la aminoacidul tirozina" tirozina 4, % di(idro'ifenil alanina #021,& melanina.
1rima etapa a sirului de reactii este catalizata de enzima tirozinaza.
melanozomii cu granule de melanina #pigmentul& pot fi primari, secundari, tertiari sau cuaternari.
melanozomii primari, secundari si tertiari se gasesc in celula pigmentara
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
melanozomii cuaternari se gasesc in c(eratinocite #celulele melanofore&
@recerea pigmentului din celula pigmentara in c(eratinocit se face prin secretie citocrina. 0ispersia pigmentului
este data de ,C@E.
43.Matricea osului ha#ersian 0lamelar1 / organi+are
microsco.ic
Matricea osoasa
6ste alcatuita din lamele care sunt in general in numar de 4-3, dar pot a!unge pana la *D si din lacune , in care se
gasesc osteocite care au prelungiri ce patrund in canalicule ce se anastomozeaza.
;amelele #%-*D& sunt dispuse concentric in !urul unui canal vascular longitudinal cu diametrul de +D-)D m. ,cest
canal vascular se mai numeste si canal (aversian. 2steonul are un diametru de *DD-4DD m. 2steoanele pot fi primare,
secundare etc. ;amelele sunt si ele de mai multe feluri" lamele @ #intunecate sau lamele , #alternanate&, alternanad
lamelele longitudinale #;& cu cele transversale #@&. ;a periferia osteoanelor secundare e'ista linia de ciment, care contine
mai putin colagen, mai putin fosfor si mai mult sulf.
:ntre osteoane e'ista sistemul lamelar interstitial, angular. 0e asemenea, la periferie mai e'ista un sistem
circumferential intern si e'tern, in corticala oaselor lungi. ;amelele din sistemul trabecular nu prezinta canale vasculare
#(aversiene& si se (ranesc prin difuziune din spatiul incon!urator.
Canalele vasculare sunt de doua feluri" longitudinale si transversale. Canalele longitudinale se mai numesc si
(aversiene si reprezinta capilare fenestrate sau c(iar venule. 6le sunt marginite de celule turtite #mezenc(imala, osteoblast
in repaus, osteocit in activitate&. ,ceste celule sun asezate probabil in strat continuu, unite prin !onctiuni gap cu osteocitele
din lacune. ,ceste celule alcatuiesc bariera os - celule! Canalele transversale sau oblice se mai numesc si Col7mann si nu
sunt incon!urate de lamele.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
1eriostul este alcatuit din doua straturi" e'tern, alcatuit din fibre #.(arpeN& si bogat vascularizat si un strat intern,
osteogenic, alcatuit din celule.
6ndostul este alcatuit din celule aplatizate si acopera peretii tuturor cavitatilor osoase din osul spongios precum si
canalele vasculare (aversiene si Col7mann din osul compact. ;a osul spongios endostul reprezinta stratul periferic al
stromei medulare.
44.Su2stan a organic a matricei osoase
.ubstanta organica intra in alcatuirea fibrelor si a substantei fundamentale. 6a da reactii 1,. pozitive, metacromazie
#pozitiva sau negativa&, este acidofila si se poate evidentia prin incorporare de sulf.
.ubstanta fundamentala este amorfa. 6a contine proteine necolagenice specifice tesutului con!unctiv dar si
proteine necolagenice specifice tesutului osos."osteocalcina, osteopontina, sialoproteina osoasa. 2steocalcina si
osteopontina se leaga de (idro'iapatita. .ialoproteina se leaga de celula. .unt importante $, *+-di(idro'i vitamina 0, cu
rol in sinteza proteinelor necolagenice si vitamina K #osteocalcina&.
-ibrele #colagenul & reprezinta )DQ din totalul de substanta organica. Colagenul este de tip :, fibrele au diametru
de +D-3D nm, si o periodicitate de M3 nm, fiind bogat in lizina (idro'ilata. 1rezinta numeroase legaturi transversale, avand
o mare rezistenta mecanica si la agenti acii. -ibrele au un aran!ament bine orientat. 6le alcatuiesc lamelele intunecate sau
luminoase, e'istand diferente de orientare si=sau cantitative. -ibrele sunt dispuse (elicoidal in raport cu substanta
minerala. 1asul (eli'ului se modifica de la o lamela la alta.
45.Su2stan a mineral a matricei osoase.
.ubstanta minerala reprezinta M+Q din totalul de substanta uscata. 6a apara ca depozite submicroscopice de fosfat de
calciu care se transforma in (idro'iapatita. ;a ora actuala e'ista o disputa cu privire la starea substantei anorganice in os.
?u se stie daca substanta este de la inceput sub forma de cristale sau fosfatul de calciu este amorf in timp ce (idro'iapatita
este cristalina. Cristalele de (idro'iapatita sunt de forma unor bastonase cu lungimea de %D nm si diametrul de $,+-4 nm,
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
distribuite pe o lungime de MD-3D nm in lungul fibrelor de colagen. ,ran!area colagenului este astfel facuta incat sa dea
nastere unor goluri in interiorul unei retele ordonate. >olurile au dimensiuni de %D nm = *,+ nm si aici sunt dispuse
cristalele. .ubstanta anorganica mai contine ioni citrat #la suprafata cristalului&, ioni carbonat, substante fosfatice, fluor
#inlocuieste 2E&. :zotopii radioactivi ai Ca si 1 pot inlocui ..........stabil. ai este prezent plumbul, strontiul, radiul. :n
ostomalacie sau ra(itism substanta anorganica poate scadea pana la o proportie de 4+Q. Eidro'iapatita are formula
Ca$D#12%&M#2E&*
46.*elulele osteogeneratoare
Celulele osteogeneratoare sunt de fapt aceeasi tip celula dar in faze functionale diferite.
Celulele osteoprogenitoare #& provin din celula mezenc(imala primitiva si dau nastere condroblastilor si
osteoblastilor. 6le se gasesc la nivelul suprafetelor osoase libere #endost, periost, trabecule, cartila! calcifiat, metafiza
osului in crestere&. 2steoblastele in repaus se aseamana morfologic cu aceste celule, fiind cel putin o parte din celulele
ce marginesc osul adult.
2steoblastele #& depun osteoidul #matricea osoasa&. 6le sunt celule columnare sau epiteloide care se gasesc la
suprafata osului si cand sunt inactive au un aspect scuamos. .unt celule sintetizatoare de proteine, produc factori de
crestere care actioneaza autocrin sau paracrin, contin fosfataza acida. .e leaga de osteoblastele vecine prin !onctiuni
gap, prezinta receptori pentru (ormoni, vitamine, cito7ine. .pre e'emplu, parat(ormonul actioneaza asupra
osteoblastelor care produc factori de stimulare a osteoclastelor. .ecreeta procolagenoza din care rezzulta colagenoza
care lizeaza osteoidul potentand activitatea osteoclastelor. ,u un mic rol in resorbtia osoasa, resorbind o portiune mica
de osteoid, dupa care intervin osteocitele.
2steocitele #& se gasesc in lacune, prezinta prelungiri care patrund in niste canalicule si se anastomozeaza cu
prelungirile osteocitelor vecine prin !onctiuni gap. ,ceste prelungiri formeaza un fel de retea. 2steocitele
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
prezinta o activitate dar redusa. 6le au organite in regresie. .e stie ca osteocitele provin din osteoblaste dar
transformarea osteocitelor inapoi in osteoblaste este controversata
49.)steoclastele.
2steoclastele au un diametru de $+D m, prezinta cate +D de nuclei in fiecare celula, si se gasesc in niste lacune speciale,
numite Eo5s(ip.
Celulele sunt polarizate" nucleii se afla la polul opus frontului osos iar inspre frontul osos prezinta o margine in
perie #margine dantelata& care in repaus dispare. 1rezinta numerosi lizozomi primari, cu diametrul de D,+-4 m care contin
fosfataza acida rezistenta la tartrat si divarese enzime proteolitice. :n osteoclaste e'ista o zona numita compartiment
subosteoclastic, in care mediul este puternic acid si care este ec(ivalenta unui lizozom secundar. ediul acid din acest
compartiment este obtinut cu a!utorul unei pompe protonice ,@1 dependenta care pompeaza in zona subosteoclastica
protonii obtinuti cu a!urorul an(idrazei carbonice. ,cest compartiment este incon!urat de o zona de inc(idere. .pre
periferie mai e'ista si o zona clara deasupra careia se afla marginea dantelata #in perie& care este bogata in actina si mai
este numita si zona filamentoasa.
2riginea osteoclastelor se afla in precursori comuni cu monocitele si granulocitele, in maduva osoasa.
2steoclastele se obtin prin fuzionarea precursorilor, proces care este dependent de un factor necunoscut. :nsa monocitele
fuzionate nu au proprietati osteoclastice, desi provin din aceeasi precursori ca si osteoclastele.
Beceptorii pentru calcitonina in(iba activitatea osteoclastelor dar ele sunt sensibile la factorul de
stimulare a osteoclastelor, secretat de osteoblasti la actiunea parat(ormonului
4:.)sificarea encondral 0generalit i1.
)sificarea encondrala
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
,re loc in centrii primari, secundari, la baza craniului, la nivelul coloanei vertebrale, in oasele lungi si la
e'tremitatile oaselor. Centrii de osificare reprezinta modificari ale tesutului cartilaginos prin aparitia unor muguri
periostali vasculari.
Cartila!ul sufera modificari zonale dinspre epifiza spre diafiza. ;a acest nivel celulele vor fi dispuse pe mai multe
zone"
cartila! de rezerva
zona de proliferare
zona de maturare #celulele cresc&
zona de generare - unde are loc calcifierea matricei in sens longitudinal si nu la nivelul septurilor transversale.
linia de eroziune #frontul de osificare& unde se gasesc vase #anse capilare& si celule mezenc(imale nediferentiate care
vor da nastere diferitelor celule osoase precum si celule stem (ematopoietice.
:ntr-o etapa ulterioara are loc distrugerea septurilor transversale, care nu sunt mineralizate.
:n procesul de osificare mai inatai se formeaza osteoblastii care depun osteoidul pe cartila!ul calcificat si se
formeaza astfel spongioasa primara. ,poi actioneaza osteoclastele si se formeaza spongioasa secundara #lame obtinute
prin resorbtie care formeaza osul&.
1rocesul actioneaza de la diafiza inspre epifiza. ,pare gulerasul periostal epifizar.
Centrii secundari apar dupa nastere la nivelul epifizelor. .ub pericondru nu se depune osteoid.
4;.)rgani+area microsco.ic general a esuturilor
cartilaginoase
StructuraA
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
*om.artimentul celular" -condroblaste #celulele tinere ale tesutului cartilaginous cu activitate mitotica intensa&
-condrocite < isi vor pastra capacitatea de diviziune si secretie #mai scazuta decat la nivelul
condroblastelor& in citoplasma. Condtocitele sunt organite mai slab reprezentate.2cpa compartimente numite lacune. .unt
asezate fie izolat fie in gr izogene coronare.1e langa acestea se mai vad si celulele pericondrului.#cellule stem pt
condroblaste&.
-,coperit de .ericondru, cu e'cepia cartila!ului fibros.
-6ste a#ascularF nutrienii difuzeaz din vasele de la nivelul pericondrului prin matrice pn la condrocite
1ricondrul este format din tesut con!unctiv dens semiordonat ce contine vase ce vor asigura (ranirea cartila!ului
avascular.Eranirea se face cu a!utorul nutrientilor ce vor difuza prin matricea cartilag pana la nivelul condrocitelor.
-ibre con!unctive de collagen :, ::, elastic Jsubst fundamental.
;a 2 se observa pericondrul cu cele * straturi fibrilar si cellular bogat in celulele periocondrului..ub el sunt
condroblastele celule turtite alungite, nucleu eucromatic cu nucleol vizibil si condrocite.
*om.artimentul matricial"-ormat din matrice teritoriala si interteritoriala.
@eritoriala < intens bazofila si se afla in vecinatatea gr celulare.6ste intens bazofila.
:nterteritoriala < mai putin bazofila.
-fibre con!unctive # de colagen tip :, :: sau elastice &
-substana fundamental
5<.*ondrocitele din esutul cartilaginos hialin
Condrocitele
,u forma elipsoidala, avand membrana celulara paralela cu marginea lacunei, sau, daca se gaseste mai in
profunzimea lacunei, are forma (emisferica sau rotun!ita. Celula #celulele& ocupa intreaga lacuna. 1rezinta incluzzii de
glicogen si lipide, are aparat >olgi si reticul endoplasmic rugos, care sunt mai dezvoltate in perioadele de sinteza. 6le
sintetizeaza toate componentele matricei simultan" colagen, proteoglicani, acid (ialuronic.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
;a periferie prezinta un invelis matricial pericelular format din proteoglicani, cu aspect de pasla si cu
grosimea de $-4 m. Grmatorul strat este inelul lacunar, format din fibrile de colagen, ca un cosulet. ,poi
urmeaza matricea teritoriala formata din condroitin sulfat, avand o grosime de +D m si cu o structura intens
bazofila. Condrocitele embrionare pot avea un mic................. 1e suprafata au caveole, microvili. Condrocitul
(ipertrofic are o sinteteza scazuta de colagen ::, proteoglicani si in(ibitori de protease
51.*olagenul din matricea cartilaului hialin
Colagenul reprezinta %DQ din greutatea uscata a cartila!ului. 6l este de tip ::, iar diametrul fibrilelor este de
$+-%+ nm. 6le nu se asambleaza in fascicule groase, si formeaza o retea in matrice. Colagenul nu e'ista in
matricea pericelulara. ,r(itectura fibrilelor este dictata de conditiile mecanice si in general sunt tangentiale la
pericondru.. ai e'ista si alte tipuri de colagen" :P, P, P:. Colagenul de tip :P sau P: se gaseste asociat cu
fibre de colagen de tip :: iar colagenul de tip P se gaseste numai in zona de cartila! (ipertrofic. 0e asemenea
mai e'ista si colagen de tip : si fibronectina care sunt localizate numai in zona (ipertrofa, in portiunea
inferioara
-,re o structura omogena la microscopul optic.
-6ste bazofila.
-.e coloreaza metacromatic cu coloranti cationici, ,zur ,, albastru de toluidina, care formeaza cpl' impreuna cu #>,>&.
-?u se evidentiaza fibrilele colagenice-Vevid dupa digestia >,> cu E6-aspect bazofil
-atricea teritoriala este bazofila datorita condroitin sulfatului.
-Componentele matricei sunt colagenul si substanta fundamentala care este amorfa
52.Su2stan a fundamental a matricei cartilaului hialin
"ubstanta fundamentala este un gel cu proprietati speciale. 6a contine proteoglicani #1>& formati dintr-un miez proteic
numit agrecan si apro'imativ +D >,> #condroitin sulfat, 7eratan sulfat& atasati agrecanului. ,cidul (ialuronic leaga
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
apoi apro'imativ $DD 1> prin proteine de legatura, intre 1> fiind o distana de 4D nm. 1> se gasesc la distante regulate de-
a lungul fibrei de colagen. Cu a!utorul microscopului electronic se poate vizualiza reteaua de 1> care apare in elul
urmator" fibrile fine, discrete, corespunzatoare lanturilor de >,> si fibrile groase, evidente, corespunzand miezurilor
proteice. ,gregatele de 1> realizeaza un gel puternic (idratat. ,pa reprezinta 3D-WDQ din greutatea cartila!ului. 6a se
depune structurat, in staturi, fiind atasata gruparilor C22
-
si .2%
*-
. ,ceasta structura e'plica rezistenta la compresie.
Condronectina este o glicoproteina fibronectin-li7e. 6a este incorporata pe suprafata condrocitelor si se leaga de
colagenul de tip :: si de >,>. ,ceasta proteina modifica atasarea celulelor la matricea cartilaginoasa.
53.*artilaul elastic
;ocalizare" in urec(ea e'terna, peretii cailor auditive, trompa lui 6ustac(e, in epiglota, cartila!ele corniculate si
cuneiforme.
,spectul sau macroscopic este mai opac si galbui, fle'ibil.
6ste alcatuit din condrocite similare celor de la tesutul (ialin, asezate in lacune izolate sau grupate cate *-% in
grupe izogene. atricea este mai putin bogata si prezinta numeroase fibre elastice ramificate.
2riginea lor este in ariile primare ale tesutului con!unctiv care contin celule con!unctive ramificate si fibre care nu
sunt nici colagen nici elastina. .e dezvolta ca in ariile tesutului (ialin dar dobandesc caracteristicile tesutului cartilaginos
elastic. @esitul con!unctiv de la periferie da nastere pericondrului.
Bolul importantei matricei este demonstrat de e'perimentul cu papaina
54.?i2rocartilaul
.e aseamna foarte mult cu tesutul con!unctiv dens regulat. Cele doua tesuturi sunt adesea unul in contnuarea celuilalt,
alcatuind ligamentele si tendoanele ce se insera pe os.
;ocalizare" discuri intervertebrale, simfiza pubiana, unele cartila!e articulare.
"inteza in condrocit a componentelor matriciale#
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
:n B6B dureaza $D minute, in aparatul >olgi dureaza 4D minute, iar in granulele secretorii stau *-4 ore.
Condroitin sulfatul si >,> sunt adaugati in aparatul >olgi iar in granulele secretorii e'ista un material filamentos
#colagen& si un material granular #1>&. 1> sunt secretati ca monomeri si asamblati pe acid (ialuronic e'tracelular.
,ceeasi celula cartilaginoasa secreta concomitent toate componentele matricei.
2rganizarea microscopica se face pe baza unor condrocite dispuse in siruri intre manunc(iuri groase de fibre de
colagen de tip :. ?u are pericondru si este acidofil datorita colagenului. Condrocitele sunt situate in lacune incon!urate de
matrice e'tracelulara bazofila datorita condroitin sulfatului si 7eratan sulfatului.
$iscul intervertebral
Certebrele sunt acoperite de cartila! (ialin iar discul se afla in centru si e format din fibrocartila!. ?ucleul pulpos
este derivat din notocord si este format din acid (ialuronic si putine celule. -ibrocartila!ul este alcatuit din lamele formate
din manunc(iuri de fibre de colagen de tip : si care se termina in cartila!ul (ialin al vertebrelor. ;amelele adiacente au
directii oblice dar opuse, de aici aparand aspectul penat.
%ericondrul este prezent in toate cartila!ele mai putin in cartila!ul articular. 6ste un tesut con!unctiv dens, mai
bogat in celule in partea indreptata spre cartila!. Celulele se diferentiaza in condroblaste . Contine colagen de tip :.
&istofiziologia cartilajului
cartila!ul are rezistenta crescuta la compresiune
cartila!ul a!uta la diminuarea la minim a frecarii in articulatii
cartila!ul este responsabil de crestera in lungime a oaselor
cartila!ul contine numeroase proteine, vitamina C, vitamina 0, calciu, fosfat. ,bsenta acestor principii din alimentatie
duce la ra(itism si osteomalacie. ,cumularea de matrice fara sa se osifice duce la aparitia unor oase mai usor
deformabile sub actiunea diferitelor forte mecanice.
Eipofiza produce .@E care este responsabil de aparitia nanismului, gigantismului si acromegaliei.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
daca celulele cartilaginoase mor atunci cartila!ul este invadat de vase sangvine si fagocite si are loc fibrozarea.
e'tractia cartila!ului impiedica angiogeneza
transplantul de cartila! ?G este urmat de re!ectie deoarece este nevascularizat si prin urmare nu permite patrunderea
limfocitelor si a imunoglobulinelor.
SA$8%(% C" B%MAT)')"%DA
55.8ranulocitul neutrofil / as.ectul la microsco.ul o.tic,
ultrastructur , func ie
-,u originea in BE.
-0upa raportul cu peretele vascular e'ista doua populatii de neutrofile" circulante si marginale #au tendinta de aderare&.
-?umarul 4.DDD - M.DDD = mmc.
-0urata de viata este de M ( in sange dupa care trec in tesuturi unde au o durata medie de viata de % zile.
-,u rol in apararea antiinfectioasa, apartinand sistemului fagocitar.
- :n sange ele au stadiul de evolutie final, diferentiat. 6le nu se mai divid si se pot autoelimina, activandu-si programul
genetic de autodistrugere.
-;a 2 se calculeaza dimensiunea lor $D -$* m, ?=C O $ " $.
-Celulele au un singur nucleu care este segmentat. Celulele sunt 1? #polimorfonucleare& avand nucleul lobat.
-;a celulele tinere nucleul este nesegmentat, in banda. ?ucleul se va segmenta in *, 4, %, sau + lobi.
-Citoplasma prezinta granulatii mici, colorate roz sau rosu-portocaliu si unele granulatii colorate in albastru-violet. 6le
sunt raspandite uniform in citoplasma. .e poate vedea un apendice, ca un bat de toba - corpusculul Aarr.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
-0istributia granulelor la microscopul electronic arata ca in vecinatatea membranei e'ista mai putine granule si mai multe
structuri ale citosc(eletului. :n momentul aderarii la endoteliul vascular miscarea neutrofilului este de tip amoeboidal care
se face ca urmare a rearan!arii citosc(eletului.
-Continutul granulelor a fost studiat prin (istoc(imie. >ranulele pot fi de doua feluri primare #comune& si secundare
#specifice&, clasificare care s-a facut dupa afinitatile tinctoriale. >ranulele primare sunt azurofile si dau reactii pozitive
pentru coloranti azur. 6le contin un set de enzime lizozomale. >ranulele specifice nu au aceleasi enzime specifice si au
proteine bazice numite fagocitone. ,ceste granule asigura capacitatea neutrofilului de a fagocita bacterii.
0.p.d.v. functional neutrofilele se clasifica in" celule inactive si celule activate.
Celulele activate prezinta pe suprafata lor anumite molecule de adeziune cu a!utorul carora se ataseaza la celulele
ce captusesc vasele, migreaza apoi in tesuturi unde ingera particulele straine pe care apoi le digera.
6tapele distrugerii microorganismelor"
$. :dentificarea microorganismelor prin factori c(emotactici care sunt niste compusi c(imici pe care celula ii detecteaza
ca fiind prezenti in mediu iar apoi are loc raspunsul celular, neutrofilul migrand spre zona din organism unde
concentratia factorilor detectati este ma'ima.
*. ,poi celulele se ataseaza de vas, strabat peretele endotelial la locul de !onctiune intre doua celule endoteliale,
distrugand membrana celulara cu enzima numita colagenaza. ?eutrofilele trec apoi in tesutul con!unctiv prin miscari
amoeboidale si a!ung la locul unde concentratia de microorganisme este ma'ima.
4. 0istrugerea, liza microorganismelor.
%. 1relucrarea materialului rezultat din liza.
,tasarea neutrofilelor atat la celulele endoteliale cat si la tesutul con!unctiv se face prin molecule de adeziune care
se gasesc fie pe leucocite fie pe celulele epiteliale sau pe celulele tesutului con!unctiv. 6'emple de molecule de adeziune"
:C, $ #molecula de adeziune intercelulara - intercelular ad(esion molecule&
6;, $ #endot(elial-leu7ocNte ad(esion molecule&
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
6'emple de factori c(emotactici"
peptide scurte, cu radicali ?-formil
diferite tipuri de componente ale sistemului complement
mesageri ai mastocitelor9" metaboliti ai acidului ara(idonic.
:ngestia este precedata de procesul de o.soni+are #bacteria este acoperita din loc in loc de proteine de tip :g sau
elemente componente ale sistemului complement&. 2psonizarea reprezinta acoperirea unei molecule #particule& bacteriene
cu proteine plasmatice recunoscute de receptorii neutrofilului ca semnal pentru ingestie. Bolul opsonizarii este de a reduce
mobilitatea microorganismului si de a recunoaste particula antigenica.
:n momentul recunoasterii, citosc(eletul neutrofilului se distruge, si veziculele de fagocitoza sunt internalizate.
Glterior veziculele de fagocitoza fuzioneaza cu granulele neutrofilului si are loc o degranulare #eliberarea continutului
granular spre vezicula de fagocitoza&. :n acest moment se activeaza productia de radicali liberi care ulterior desfac
elementele componente ale microorganismelor ingerate. 1entru neutrofile, degranularea are loc in citoplasma celulei, spre
deosebire de bazofile si eozinofile unde degranulare are loc e'tracelular, uneori cu efecte to'ice asupra organismului
propriu.
56.8ranulocitul eo+inofil / as.ectul la microsco.ul o.tic,
ultrastructur , func ie.
-.e gasesc atat in sange cat si in unele tesuturi. .unt bine reprezentate in tesuturile ce au contact direct cu mediul e'tern"
aparatul respirator, digestiv, genito-urinar.
-?umarul este de %+D = l #mmc&. Baportul de eozinofile in sange = tesuturi este $ = 4DD. ?umarul lor creste in infectiile
parazitare.
-0urata de viata este mai mare dacat la neutrofile, fiind de cateva saptamani.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
-;a 2 se stabilesc dimensiunile de $D-$* m, raportul nucleu = citoplasma este $ " $. ?ucleul poate fi nesegmentat sau,
mai frecvent, are doi lobi iar nucleul are un aspect caracteristic, in forma de desaga. Citoplasma se coloreaza in rosu
portocaliu cu eozina iar granulele se coloreaza eozinofil.
-;a 6, gran. au in centru un miez cristaloid caracteristic, dif de la o specie la alta. 0.p.d.v. (istoc(imic granulele contin"
un set de (idrolaze lizozomale
un set de proteine cationice
Bolul functional"
-agocitoza si liza bacteriana, putin importanta in vivo. .-a e'perimentat acest lucru pe sobolani, modificandu-li-se
formula leucocitara. ;i se scot neutrofilele si li se introduce un numar egal de eozinofile. Glterior, soarecii mor din
cauza unor infectii cu germeni obisnuiti. Concluzia este ca unele eozinofile sunt capabile de fagocitoza dar ele nu pot
suplini lipsa neutrofilelor.
,pararea in infectiile cu paraziti multicelulari. :n infectiile parazitare, celulele sistemului imun detecteaza celulele
straine, secreta o serie de molecule implicate in comunicarea intercelulara, numite limfo7ine care determina
elaborarea unui raspuns mai specific fata de acest tip de infectie. Ca urmare, creste numarul de eozinofile, creste
concentratia unui anume tip de anticorpi, din familia :g6.
oleculele de ,c se ataseaza de parazit, recunoscand proteinele de suprafata. 6ozinofilele au receptori ce recunosc
celalalt domeniu al anticorpului si prin intermediul lui se ataseaza de celula parazitara. ,poi are loc procesul de
degranulare care este citoto'ic pentru celulele parazitare. 1rocesul de degranulare se face in spatiul e'tracelular si prin
urmare el poate provoca un raspuns si din partea celulelor proprii ale organismului. 1ot aparea astfel asa numitele boli
alergice, caracterizate printr-o (ipersensibilitate a propriilor celule la actiunea eozinofilelor asupra parazitilor. ,ceasta
(ipersensibilitate se poate manifesta c(iar in absenta parazitului si prezenta doar a antigenului
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
59.8ranulocitul 2a+ofil / as.ectul la microsco.ul o.tic, ultrastructur ,
func ie.
-.unt celule cu proprietati asemanatoare cu mastocitele.
-?umarul lor este intre $+-+D = mmc, apro'imativ $DD milioane in total in organism.
-,u durata scurta de viata. :n sange se gasesc sub forma de celule diferentiate, ce nu se divid.
X;a 2 se stabilesc diametrul - $*-*+ m, ?=CO $ " $
-forma nucleului- de potcoava la cele tinere sau bilobat la cele adulte.
-Citoplasma este abundenta, si adesea tinde sa aiba o tenta bazofila. 6'ista granule foarte neuniforme d.p.d.v. al conturului
care se coloreaza cu un colorant bazic si apar in albastru inc(is pana la negru. >ranulele se suprapun si peste nucleu.
-Continutul granulelor este (idrosolubil, si de aceea, pe frotiu, la spalare intensa, continutul granulelor se poate dizolva.
X;a 6 se vad organitele" aparatul >olgi, B6, mitocondrii si incluziunile - granule de glicogen.
->ranulele sunt rotunde sau ovale si specifice. ,u un continut de (istamina, (eparina si alti mediatori. ?u au enzime
lizozomale.
Bolul lor functional este incert. 0atorita faptului ca reprezinta o proportie mica din totalul de leucocite adesea
e'ista tendinta de a se considera neimportante. 0egranularea lor rapida poate avea insa consecinte grave. :n aceste cazuri
au loc pusee (ipersensibile, cand se elibereaza anticorpi :g6.
Aazofilele au pe suprafata lor receptori pentru :g6. Cand o persoana (iperreactiva produce :g6 acestea pe de o
parte circula in sange, pe de alta parte se leaga de bazofile. ;a ree'punerea acelei persoane la acelasi antigen, bazofilele cu
anticoprii atasati fi'eaza antigenul respectiv, se degranuleaza si astfel se pot produce diferite tipuri de reactii alergice, de
la astm bronsic pana la urticarie acuta si c(iar soc anafilactic, care este cel mai grav dintre bolile alergice.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
5:.Monocitul / as.ectul la microsco.ul o.tic, ultrastructur , func ie.
.unt celule aflate in trecere prin sange unde stau $=*-$ zi. 6le a!ung in tesuturi unde isi sc(imba morfologia #se transforma
in macrofage&. 6'emple" macrofagele din tesutul con!unctiv din ficat, din plaman.
.unt in numar de 4DD-+DD = mmc.
;a 2 apar ca fiind celule mari, cu diametrul pana la *D m. Baportul nucleu = citoplasma este * " $ iar nucleul
are forma de potcoava. :n nucleu eucromatina si (eterocromatina alterneaza, dand aspectul de tabla de sa(. Citoplasma
este bazofila si apare colorata in albastru intens. Gneori e'ista granulatii mici ce apar roz palid.
;a 6 se observa B6, ribozomi liberi si mitocondrii. >ranulele au enzime lizozomale.
Bolul fagocitelor mononucleare"
$. secreta diversi compusi #proteici sau neproteici&
*. ingera diferite particule de dimensiuni mari #celule intregi sau resturi celulare&
4. coopereaza cu limfocitele mai ales
%. fagocitoza #functia principala& - ingera celulele imbatranite #vezi splina pentru eritrocite&. 6ritrocitele e'prima
semnale de degenerescenta care sunt recunoscute si fagocitate. 0e asemenea fagocitele pot ing(iti proteine straine,
resturi celulare, produsi fiziologici formati in e'ces #factori de coagulare&. ecanismul de transport poate fi
pinocitoza #pentru faza fluida&, endocitoza #pentru particulele solide& sau fagocitoza #vezi neutrofilul&.
0iferente intre neutrofil si macrofag"
macrofagul utilizeaza un set amplu de molecule de adeziune
macrofagul poate fagocita particule dupa ce au fost opsonizate cu mai multe tipuri de anticorpi.
macrofagele se pot deplasa sub actiunea factorilor c(emotactici sintetizati de limfocite
macrofagele au receptori pentru manoza #se gaseste in capsula bacteriana& si astfel bacteria poate fi fagocitata fara
opsonizare.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
5;.(imfocitul/ structur , func ie.
-6'ista atat in sange cat si in organele limfoide.
-Ca numar sunt +-$D miliarde in sange si *X$D
$*
in diferite organe limfoide.
-0urata de viata este lunga deoarece cea mai mare parte sunt recirculate" sange organe limfoide sange organe
limfoide sange ..........
-2 particularitate a limfocitelor consta in afinitatea proprie fiecarui limfocit pentru un anume organ limfoid. 1e suprafata
limfocitului se e'prima un receptor pentru care e'ista un contrareceptor potrivit in endoteliul organului limfoid.
;a 2, dupa dimensiuni, se pot distinge 4 categorii de limfocite" mici #cu diametrul M-W m&, mari #diametrul de
$*-$W m& si intermediare cu dimensiuni intermediare. Baportul nucleu = citplasama este de % " $ sau 4 " $. -orma
nucleului este rotunda sau indentata, pozitia lui este e'centrica, nucleolul este absent. ?ucleul se coloreaza cu colorant
bazic si apare in pata de cerneala. Citoplasma este ca un inel subtire perinuclear si este albastra ca cerul senin.
Cf. t( clasice limfoc apartin agranulocite-V azi " unele limf au granule in citopl la fel ca unele monocite.
.-a stabilit ca e'ista mai multe populatii celulare" unele se maturizeaza in timus si sunt deci timodependente -
limfocitele @. ,ltele se maturizeaza in maduva osoasa la om - limfocitele A #bone marro5&. ,cestea din urma, la pasare,
se dezvolta in bursa lui -abricius.
0upa studierea la 6 s-a stabilit ca nu e'ista diferente intre limfocitele A si @ in stare inactiva. :n stare activata
apar mici diferente"
limfocitele @ activate au diametrul mai mare decat al celulei inactive, nucleul mai putin condensat, iar in citoplasma
apar cateva cisterne ale B6 si cativa ribozomi liberi.
limfocitele A activate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inactive, iar citoplasma este plina cu B6B. ,ceste
celule sunt specializate in sinteza anticorpilor care se face in stadiul final de diferentiere - plasmocitul.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
.istemul imun cuprinde milioane de clone #familii& de limfocite. ;imfocitele din fiecare familie poseda un
receptor de suprafata unic - apartine doar acestei familii. ,cest receptor permite legarea unui determinant antigenic
specific.
Cele doua mari populatii de limfocite sunt limfocitele A, specializate in sinteza de anticorpi, si limfocitele @ care
participa la raspunsul imun. 0iferentierea la 2 intre cele doua clase nu se poate face iar la 6 e'ista diferente doar intre
formele activate ale limfocitelor, diferente care se evidentiaza prin metode imunocitoc(imice #identificarea unor mar7eri
de suprafata&
6<.Trom2ocitul / structur , func ie
'umarul
*DD.DDD - %DD.DDD = mmc. Cresterea numarului se numeste trombocitoza iar scaderea numarului se numeste
trombocitopenie si insotesc boli ale sangelui sau boli generale.
$iametrul
6ste cel mai mic element figurat al sangelui avand un diametru de 4-% m.
(orma
6ste ovalara, in stare proaspata sau cu margine crenelata in stare uscata.
"tructura si ultrastructura trombocitului
6ste anucleat.
Citoplasma prezinta doua zone" centrala, intunecata - granulomer, si una periferica, clara - (ialomer.
>ranulomerul
6ste format din vezicule de diferite marimi si opacitati, incon!urate fiecare de o endomembrana. Gnele vezicule
sunt organite celulare, foarte putine la numar insaF *-4 mitocondrii cu rare criste, cativa ribozomi liberi, cateva vezicule
golgiene, putin B6, numar mic de lizozomi #granulele &.
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
Ceziculele dense au diametrul de *+D-4DD nm si contin serotonina, epinefrina, norepinefrina, ,@1, ,01, ioni Ca
*J
.
Ceziculele sunt implicate direct in coagulare si contin" trombo'an ,*, trombospondina, prostaglandine >*, E*, factorul
C::: #Lillebrand&.
Eialomerul
1rezinta 4 sisteme canaliculare, de la e'terior spre interior"
$. .istem canalicular desc(is - tubi care comunica cu invaginarile membranei plac(etare, favorizand sc(imbul dintre
mediul intern si mediul e'tern.
*. .istem tubular dens alcatuit din tubi anastomozati asezati ca un inel in (ialuromer. 1ot fi tubi ai B6.
4. .istem marginal reprezentat de un inel de microtubuli care mentin forma celulei.
6'ista proteine speciale cu rol in coagulare"
trombostenina
factorul ::: plac(etar
factorul :C plac(etar
@oate aceste structuri stau asezate pe citosc(eletul format din microfilamente de actina si miozina si microtubuli.
Citosc(eletul are rol de suport, mentine forma celulei, asigura deplasarea sau contractia in formarea c(eagului sangvin.
embrana plac(etara este lipoproteica, mozaicata, cu glicocali' la e'terior. 1rezinta frecvente invaginari care
comunica cu sistemul canalicular desc(is prin intermediul carora se fac sc(imburi bidimensionale. 0e asemenea ea poate
emite prelungiri sub forma unor valuri ondulate cu a!utorul carora se deplaseaza. ;a e'terior se gasesc receptori pentru
factorii plasmatici cu rol in coagularea sangelui.
$urata de viata
Cariaza de la cateva ore pana la 4-% zile. 6le parasesc vasul si patrund in tesuturile con!unctive unde sunt
fagocitate de macrofage.
)riginea
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
.e formeaza in BE pe linie megacariocitara, provenind din megacariocit care are MD nuclei. @rombocitele sunt
astfel fragmente din citoplasma megacariocitelor.
(unctii
1lac(etele intervin direct in coagularea sangelui. ,derarea trombocitelor are loc in momentul in care se lizeaza
peretele vasului. 6le intra in actiune in trei etape"
$. ,derarea la peretele lezat
*. ,gregarea la locul leziunii
4. etamorfoza vascoasa
,derarea
1lac(etele se lipesc de endoteliul vaselor langa locul lezat si lipirea este favorizata de colagenul din peretele
vasului cu care stabilesc legaturi.
,gregarea
Beprezinta formarea de grupuri de plac(ete la locul de lezare. ,ceasta este favorizata de colagen si alti
componenti din plac(ete" serotonina, ,01, ,@1, trombo'anul ,*, Ca
*J
.
etamorfoza vascoasa
@rombocitele isi modifica forma si structura, acumuleaza apa, endomembranele se rup si continutul veziculelor se
raspandeste in toata citoplasma dandu-i un aspect vascos, astructurat. ,poi membrana plac(etara se rupe si intreg
continutul citoplasmic se raspandeste incepand procesul de coagulare.
1rocesul de coagulare
6'ista mai multe tipuri de factori"
$. tisulari - tromboplastina - factorul tisular principal
*. plasmatici - protrombina si fibrinogenul
4. plac(etari - serotonina, ,01=,@1
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
%. prezenti atat in trombocit cat si in plasma - Ca
*J
, trombostenina
1rocesul de coagulare are mai multe etape"
$. :ntr-o prima etapa tromboplastina va actiona supra protrombinei si o va transforma in trombina.
*. @rombina actioneaza asupra fibrinogenului care se transforma in fibrina care este o masa de fibre cu directii diferite ce
formeaza o pseudoretea.
4. ,poi factorii plac(etari cu rol contractil #serotonina, Ca
*J
& contracta masa de fibrina si se formeaza c(eagul sangvin
%. Comple'ul plasminogenul - plasmina asigura (emoliza #trombocitoliza& c(eagului sangvin.
,cest comple' este format din % tipuri de molecule"
$. plasminogen
*. plasmina
4. in(ibitori ai comple'ului
%. stimulatori ai comple'ului
1lasminogenul se transforma enzimatic in plasmina si aceasta este influentata de in(ibitorii si stimulatorii
comple'ului.
Eemofilia este un defect enzimatic, determinat genetic si care impiedica transformarea fibrinogenului in fibrina.
,stfel, orice rana poate fi mortala.
1lac(etele mai au si alte functii decat cele din coagularea sangvina"
:ntervin in procesele inflamatorii si elibereaza substante care stimuleaza c(emostatismul neutrofilelor la locul de
invazie microbiana, neutrofilele fiind primele care actioneaza.
1ot endocita bacterii si virusuri dar nu le pot distruge deoarece au un continut redus de (idrolaze acide.
1ot interveni in procesul imun prin emiterea de substante care stimuleaza producerea de imunoglobuline #in special
:g>&
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
1ot interveni in vindecarea ranilor eliberand substante care stimuleaza miogeneza si angiogeneza #formarea de noi
capilare&
61.Bematia / structur , func ie.
$imensiuni
W,M m la (ematia circulanta
3,+ m la (ematia uscata
0imensiunile mari ale (ematiilor" macrocite #$D m& sau megalocite #$* m& insotesc anemiile sau alte boli ale
sangelui. 0iametre scazute #microcite& se intalnesc in anemii. 1oate e'ista si anizocitoza #diametre diferite&.
(orma
discocit #forma clasica, fiziologica& - in plan frontal are forma rotun!ita iar in plan sagital are forma de disc biconcav
#piscot&.
sferocit - (emati rotun!ite, cu forma de balon
ec(inocit - au forma de sfera dar membrana celulara emite prelungiri de lungime, forma si grosime egala si situate la
distante egale unele de altele. ,ceasta forma apare atunci cand concentratia de ,@1 din celula sau din e'terior scade.
stomatocite - sunt celule rotun!ite care prezinta o infundatura. ,ceasta forma apare cand in mediul e'tern apare o
modificare a pE-ului.
ovalocite - (ematii de forma ovalara
acantocite - celulele au forma sferica dar membrana emite prelungiri de lungimi si grosimi diferite asezate la distante
inegale. ,ceasta forma poate sa devina si ireversibila in unele boli, spre e'emplu in ciroza (epatica.
0e asemenea e'ista si (ematii cu forma ireversibila, patologice"
drepanocitele - (ematii in forma de secera
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
leptocite - (ematii turtite
Eematia circulanta este anucleata #la om&.
Citoplasma" dispar toate organitele celulare si raman doar microfilamentele si microtubulii care formeaza
citosc(eletul si mentin forma celulei. 6ste posibil sa ramana membrana nucleara care va forma inelele Cabat. @ot din
nucleu raman resturi de cromatina sub forma de granule bazofile - granulele IollN.
1roteinele sunt proteine structurale si protein enzime. 1roteinele structurale pot fi fibroase, alungite si alcatuiesc o
pseudoretea cu oc(iuri diferite in care se gasesc proteine structurale de forma globulara. 1rotein enzimele sunt"
lactat de(idrogenaza #enzima a glicolizei anaerobe&
enzime din suntul pentozic - glucozo-M-fosfat de(idrogenaza, M-fosfogluconat de(idrogenaza
,@1aza
urme de catalaza
an(idraza carbonica - intervine in legarea C2*
(emoglobina - ocupa 44Q din greutatea (ematiei care are %DQ substanta uscata in total. 6ste formata dintr-o parte
proteica - globina si partea de hem care este alcatuita din protoporfirina :P si -e
*J
.
:n formarea Eb #(emoglobinei& e'ista mai multe etape"
$. .e formeaza globina in B6B.
*. .e formeaza protoporfirina :P
4. .e leaga -e la protoporfirina si se formeaza (emul
%. .e unesc globina si (emul
$urata de viata
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
$*D zile. Eematiile imbatranite a!ung in ficat sau splina unde sunt fagocitate de macrofage si sunt apoi atacate de
lizozomi care contin (idrolaze acide. Eematia se descompune si se elibereaza -e care reintra in circulatie si a!unge in
maduva rosie (ematogena a!utand la formarea de noi (ematii. ,stfel se realizeaza circuitul -e in organism.
)riginea
6ste in maduva rosie (ematogena, (ematopoietica sau (ematoformatoare #BE& care da nastere elementelor
figurate ale sangelui. ,ceasta se gaseste in oasele late #stern, co'al& si in corpurile vertebrelor.
(unctiile
6ste transportoare de gaze, factorul principal fiin Eb care leaga si dezleaga rapid 2* sub actiunea met(emoglobin
reductazei si C2* sub actiunea carboan(idrazei. .e poate forma si o legatura ireversibila in carbo'i(emoglobina
determinata de legarea mono'idului de carbon - C2.
62.?ormula leucocitar , semnifica ia func ional .
:n maduva se formeaza toate elementele sanguine..e gasesc mai putine (ematii decat in sangele periferic si se
gasesc mai multe cellule albe, mononucleare.
6ritroblastul,monoblastul au un nucleu f mare, eucromatic, poate fi usor.Citoplasma e bazofila.
>ranulatiile apar la celulele immature.1e monocot nu e'ista granulatii. 1e masura ce se matureaza scad si ca
dimensiuni.Ce iese din maduva iese fara nucleu.
Oct. in diferentierea nr. total de leu7. circulante in cele + tipuri de leu7., e'prim procentual si respectiv in nr. absolut,
fiecare dintre acestea indeplinind o fct. specifica.
-1roporie relativ O formula leucocitar
Introducere
Suntem contemporani cu schimbrile profunde care s-au derulat n educatie n ultima perioada si totul confirma ca acestea vor continua,
probabil, ntr-un ritm tot mai accelerat.
Reacia scolii, ca instituie de educaie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica, trebuie sa fie de adaptare a coninutului,
structurii si funciilor sale, de creare de premise favorabile pentru elevi, care sa le permit acestora integrarea sociala rapida, sa le dezvolte
flexibilitatea, spiritul de iniiativa si capacitatea de rezolvare a problemelor, care sa diminueze imprevizibilul.
coala trebuie sa fac tot ce-i sta n putina pentru valorizarea maxima a fiecrui individ prin mai raionala stimulare intelectuala a elevilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trasaturilor lor de personalitate.
!e de alta parte, evoluiile rapide din viata sociala genereaz o cerere de continuare a proceselor de rennoire a cuno"tinelor, deprinderilor si
valorilor pe durata intregii vieti a individului. #stfel, accelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii $la preocuprile
materne si gospodre"ti adug%ndu-se preocuprile profesionale si de studiu&, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de
a restitui prestigiul educaiei familiale $pe care l-a avut p%n la introducerea nvatam%ntului obligatoriu&, progresele sociologiei si psihologiei,
precum si alte cauze, au dus la nelegerea faptului ca orice sistem de educaie rm%ne neputincios daca se izbe"te de indiferenta sau de
opoziia prinilor. 'in perspectiva unei analize sistemice, deducem cu usurinta faptul ca educaia prinilor devine o dimensiune a educaiei
permanente.
coala capata astfel o misiune suplimentara.
('eoarece axa directoare a civilizaiei occidentale este naintarea persoanei spre mai multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai
multa nelegere si )ustiie... si dat fiind demisia unui numr de prini si faptului ca un numr cresc%nd de copii vin fie din familii destrmate,
fie din medii analfabete si o comunicare ntre prini si copii nu se face ntotdeauna foarte bine $prini nscui ntr-o lume aproape imobila
nc, au copii care sunt nscui ntr-o lume bulversata&, pentru toate aceste motive "coala are n sarcina o misiune suplimentara.( $'omenach,
*.+., ,-.-, p./.&.
0ucrarea de fata are rolul de a sublinia si de a sustine cu argumente importanta parteneriatelor dintre scoli, familii si comunitate in activitatea
educativa a elevilor.
1om deduce astfel ca parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot2
$a& a)uta profesorii in munca lor3
$b& perfeciona abilitatile "colare ale elevilor3
$c& imbunatati programele de studiu si climatul "colar3
$d& imbunatati abilitatile educaionale ale prinilor3
$e& dezvolta abilitatile de lideri ale prinilor3
$f& conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii3
$g& stimula serviciul comunitatii in folosul "colilor3
$h& oferi servicii si suport familiilor3
$i& crea un mediu mai sigur in scoli.
,. 'efinitia educatiei
4uv%ntul educaie este de origine latina, derivand din substantivul 5educatio6 care nseamn cre"tere, hrnire, cultivare.
!laton definea educaia ca fiind 5arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun
de ele.6 #ristotel, n lucrarea sa 5!olitica6, considera c 5educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare6.
*ohann #mos 4omenius, n lucrarea sa 5'idactica magna6, considera c la na"tere, natura nzestreaz copilul numai cu 5seminele "tiinei, ale
moralitii "i religiozitii6, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educaie. Rezult c n concepia sa, educaia este o activitate de
stimulare a acestor 5semine6, "i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul 6nu poate deveni om dec%t dac este educat6.
!entru pedagogul englez din secolul al 71II-lea, *ohn 0oc8e, educaia se prezint sub forma unei relaii interpersonale de supraveghere "i
intervenie ce se stabile"te ntre 5preceptor6 $educator& "i copil $viitorul 5gentleman6&.
9ilosoful german Immanuel :ant aprecia c educaia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societii2 5este plcut s ne g%ndim c
natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educaie "i c se poate a)unge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. #ceasta ne
descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc6.
?eutrofile" %D-3+Q
6ozinofile" 4Q granulocite
Aazofile" D,+Q
;imfocite" *+-+DQ agranulocite
onocite" $-+Q
;eucocitoz
-.plenectomie
-Aoli inflamatorii
-;eucemii
-.tress
-,rsuri
-0up tratam. cu" epinefrina, aspirina, (eparina, corticosteroizi
;eucopenie
:nsuficien a mduvei osoase (ematogene
;upus eritematos
Aoli (epatice
,ntibiotice, barbiturice,anticonvulsivante,
diuretice, citostatice
63.Bemato.oie+a .renatal 0eta.e1.
Etapa prenatala
6'ista mai multe locuri"
etapa mezoblastica #mezenc(imala, pre(epatica& care dureaza in perioada ;$-;4 de viata intrauterina
#:.G.&. Eematopoieza are loc in insulele sangvine din peretele sacului vitelin. ,par primii precursori ai
celulelor liniei rosii, care au doua particularitati" sunt nucleate si contin Eb >o5er - embrinara #**&.
etapa (epatosplenica" se suprapune partial peste prima etapa, durand ;*-;) :.G. ;a un anumit
moment este cea mai importanta #in ;%-;+ :.G.& dupa care scade ca importanta datorita etapei
mieloide. :n ;4-;% apar granulocitele iar in ;+ apar limfocitele. 1recursorii liniei rosii au Eb-
#fetala& - **. 1roductia de Eb- scade treptat, la nastere fiind de *Q din totalul de Eb pentru ca mai
tarziu sa dispara.
etapa mieloida - debuteza semnificativ la sfarsitul ;4 - inceputul ;% :.G. 6a creste ca importanta in a
doua !umatate a sarcinii. 1recursorii liniei rosii au Eb, #adult - **&.
64.%ritro.oie+aA caractere generale, eta.e.
Seria rosie / eritro.oie+a
Celula stem proeritroblast eritroblast bazofil eritroblast policromatofil eritroblast
acidofil eritrocit. :n linia rosie nucleul este rotund. Cantitatea de ,B? scade pe parcursul evolutiei
datorita scaderii sintezei proteice.
%roeritroblastul
0iametru *D-*+ m
?ucleu ocupa WDQ din volumul celulr, este eucromatic, prezinta mai multi nucleoli
Citoplasma este intens bazofila
Eritroblastul bazofil
0iametru $M-$W m
?ucleu necondensat, uneori se vad nucleoli, alteori nuF uneori prezinta (alou perinuclear
Citoplasma mai putin intens bazofila
Eritroblastul policromatofil
0iametru $+ m
?ucleu destul de condensat #(eterocromatina abundenta&
Citoplasma isi modifica nuanta" e'ista putini ribozomi si apare Eb in citoplasma, deci coe'ista
acidofilia si bazofilia. ;a 6 se observa ca numarul de organite scade foarte mult.
Eritroblast ortocromatofil (aceeasi nuanta cu celula adulta - acidofil
0iametru $D-$*m
?ucleu condensat la ma'im #e'ista doar (eterocromatina&, nu are nucleoli
Citoplasma contine o cantitate crescuta de Eb care ii determina acidofilia. ;a 6 se observa
eliminarea celor mai multe dintre organite.
:n stadiul final celulele e'pulzeaza nucleul, membrana celulara se reface si se formeaza
reticulocitul.
Reticulocitul
0iametru 3m
?ucleu - nu e'ista
Citoplasma este diferita de cea a (ematiilor adulte prin prezenta catorva resturi de organite
6le raman $*-%W de ore in circulatie dupa care sunt eliminate. .e evidentiaza cu o coloratie
speciala - albastru de Crecil stralucitor. Beticulocitele reprezinta $Q din elementele circulante. Gn numar
crescut de reticulocite arata o anemie.
1entru seria rosie, maduva nu este un compartiment de depozit, toatee elementele liniei rosii fiind
eliberate in circulatie, spre deosebire de celulele granulocitare ce pot stocate in maduva atunci cand
organismul le necesita.
:n maduva, raportul intre precursorii liniei rosii si precursorii linie granulocitarea este invers fata
de formula leucocitara, in maduva e'istande de 4-% ori mai multi precursori ai granulocitelor decat ai
eritrocitelor.
?ucleii eliminati de eritroblasti sunt fagocitati de macrofagele din BE. 0e aceea e'ista o
asociere intre (ematopoieza si aceste macrofage.
@impul necesar este de *D de ore pentru primele etape, pentru ca ultimele etape sa se desfasoare
lent.
65.8ranulocito.oie+aA caractere generale, eta.e.
Seria granulocitara
Celula stem mieloblast promielocit mielocit #neutrofil, eozinofil sau bazofil&
metamielocit #neutrofil, eozinofil sau bazofil& granulocit nesegmentat granulocit segmentat.
Mieloblast
0iametru *D m
?ucleu mare, usor indentat sau oval, isi modifica conturul, are cromatina la'a si multi nucleoli
raportul nucleu=citoplasma O % " $,
Citoplasma este putina, are tenta bazofila si nu are granule.
1roeritroblastul seamana cu mieloblastul.
%romielocitul
0iametru $D-*D m
?ucleu scade in volum, este compact, se observa cativa nucleoli
Citoplasma este mai multa #volumul celular fiind constant& si se detecteaza primele granulatii
#granulele primare, nespecifice, azurofile&
0e la acest punct mai departe cele trei linii granulocitare se diferentiaza, dupa cum urmeaza"
Mielocitul neutrofil
0iametru $W m #celula isi reduce volumul&
?ucleul se compactizeaza mult, are forma ovala, uneori rotundF materialul nuclear este granulat,
(eterocromatic, uneori prezinta nucleoli, alteori nuF raportul nucleu = citoplasma este * " $ pana la $ "
$.
Citoplasma are nuanta tranzitorie intre bazofil si acidofil #albastru - rosu&F prezinta ambele tipuri de
granulatii
Metamielocitul neutrofil
0iametru $*-$W m #volum relativ constant&
?ucleul - conturul sau prefigureaza forma nucleului la neutrofilul segemntat #potcoava&, are
(eterocromatina, nu e'ista nucleoli, raportul nucleu = citoplasma este $ "$
Citoplasma isi modifica afinitatea tinctorial #unele sunt tranzitorii iar altele au citoplasam acidofila&F
apar granulele specifice, secundare.
'eutrofilele nesegmentate
0iametru este mai mic, pana la $M m
?ucleu in banda sau sub forma de potcoava, nesegmentat
Citoplasma este la fel ca la neutrofilul adult
0in neutrofilul nesegmentat se formeaza neutrofilul segmentat si uneori neutrofilul
(ipersegmentat.
Mielocitul eozinofil
0iametru $W m
?ucleu - forma sa prefigureaza forma nucleului viitoarei celuleF sinteza proteinelor incepe sa scada,
cromatin este mai agregata, uneori are nucleoli, alteori nuF raportul nucleu = citoplasma este * " $ sau
$ " $.
Citoplasma are culoare tranzitorie #albastru-rosiatic&F granulele sunt eozinofile
Metamielocitul eozinofil
0iametru $W m
?ucleu are forma precis conturata #potcava, rinic(i&, cromatina este mai compactaF scade raportul
nucleu = citoplasma pana la $ " $
Citoplasma este acidofila, granulele sunt numeroase cantitativ
Eozinofilul nesegmentat (tanar
0iametru $M m
?ucleu cu forma de potcoava, raportul nucleu = citoplasma este $ " $
Citoplasma este identica cu cea a eozinofilului matur
Mielocitul bazofil
0iametru $W m
?ucleu oval sau indentat, cromatina usor impac(etata, raportul nucleu = citoplasma este * " $ pana la
$ " $
Citoplasma are tenta albastruie, moderata cantitativ si apar granule specifice, intens colorate
Metamielocitul bazofil
0iametru $W m
?ucleu in forma de potcoava, cromatina intens colorata, nucleolii nu se vadF scade usor raportul
nucleu = citoplasma
Citoplasma are tenta albastruie si granule specifice in numar mare
Bazofilul tanar nesegmentat
,re toate caaracteristicile bazofilului adult mai putin forma nucleului care este alungita,
nesegmentata.
66.Trom2ocito.oie+aA caractere generale, eta.e.
Celula stem megacarioblast promegacariocit megacariocit trombocitogen trombocite.
1recursorii au talie foarte foarte mare, iar diametrul lor creste pe masura ce se apropie de faza
finala. ?ucleul este foarte mare si creste in dimensiuni de-a lungul liniei deoarece precursorii isi
multiplica numarul de cromozomi fara diviziune. .e obtin celule cu grad inalt de ploidie.
Megacarioblastul
0iametru +D m
?ucleu cu mai multi nucleoli, cromatina este putin compactataF raportul nucleu = citoplasma este de
% " $
Citoplasma este bazofila
%romegacariocitul
0iametru WD m
?ucleu cu cromatina mai compacata dar oricum la'a, raportul nucleu = citoplasma variaza de la % " $
pana la $ " $
Citoplasma cu mici granule azurofile
Megacariocitul trombocitogen
0iametru pana la $MD m
?ucleu lobulat, intens impac(etat, colorat bazic, fara nucleoliF raportul nucleu = citoplasma variaza de
la $ " $ pan la $ " $*
Citoplasma are o tenta palid albastruie cu granule azurofile distribite uniform
;a sfarsitul perioadei de diferentiere megacarioblastele se ataseaza la peretele vascular,
membrana lor emite prelungiri plicaturate, trec prin peretele vascular iar flu'ul snagvin detaseaza din
citoplasma megacariocitului plac(ete
69.(imfocito.oie+a 0eta.e1.
Celula stem limfoblast limfocit tanar limfocit adult
?u toate etapele de diferentiere au loc in BE, unele limfocite diferentiindu-se si in timus.
*imfoblastele
0iametru *D m #celula mare&
?ucleu este mai putin compactat, prezinta $-* nucleoliF se pastreaza raportul nucleu = citoplasma de
% " $ pe toata linia #caracteristica a limfocitelor&
Citoplasma este putina si bazofilaF nu se vad granule citoplasmatice
*imfocitul tanar
0iametru )-$W m #dupa populatia careia ii apartin d.p.d.v morfologic - mari, intermediare, mici&
?ucleu este dens, fi'eaza o cantitate mare de colorant bazic, are rar nucleoli
Citoplasma - nu se identifica prezenta granulelor
6:.Monocito.oie+a 0eta.e1.
Celula stem monoblast monocit tanar monocit adult
Monoblastul
0iametru $*-*D m #se pastreaza pe toata seria&
?ucleu este rotund, oval, usor plicaturat, compactat, volumul sau scazand de-a lungul liniei
monocitareF raportul nucleu = citoplasma este % " $.
Citoplasma este bazofila, nu se vad granulatii
Monocitul tanar
0iametru $*-*D m
?ucleu cu forma si aspect apropiat de cel adult #plicaturat cu cromatina dispusa in tabla de sa(&,
nucleolul finnd uneori prezentF raportul nucleu = citoplasma 4 " $ pana la * " $
Citoplasma devine abundenta datorita compactarii nucleului, are tenta bazofila, e'ista granule fine,
azurofile, vizibile la limita de rezolutie a 2.
6;.*elulele stem / caractere generale, clasificare.
Y nedifereniate
Y au capacitatea de autontreinere (self-rene+al
Y se difereniaz sub aciunea unor stimuli specifici
Y rspund la mecanisme de control comple'e
Y o celul stem st la originea tuturor liniilor (ematopoietice
Y ,u capacitate migratorie
Y orfologie asemntoare cu a limfocitului i=sau monocitului
Y 1ot coloniza" maduva osoas gras, splina, ficatul
@ipuri"
-C-G (Colon, (orming -nit < celul capabil s formeze in vivo sau in vitro o colonie de celule de un
anumit tip
Y 1otenialitate < capacitatea de a se diferenia n tipuri particulare de celule #toti-. pluri-. multi-.
bi-. uni-&
- C. totipotente- pot da nastere unui organism
-C. pluripotente- dau nastere mai multor tipuri de tesuturi
- C.multipotente- dau nastere multor tipuri celulare din acelasi tesut=organism
-C. embrionare- derivate din embrioni in stadiul de blastocist #R 3&
-se multiplica indefinit in cultura
-se pot diferentia in cel. derivate din toate cele 4 straturi embrionare
-C. adulte #somatice& - fac parte din tes=organele post-natale
-capacit. de diferentiere limitata la tipurile cel. specifice tes.=organului
respectiv
-tipuri" (ematopoietice, mezenc(imale, neurale, musculare, (epatice etc.
9<.(imfocitele @ / func ie.
;imfocitele A a!ung prin diapedeza in tesutul con!unctiv la' si reticulat si la acest nivel se transforma in
plasmocite, celule care intervin in raspunsul imun mediat umoral #secreta anticorpi&. celule implicate in
raspunsul imun mediat umoral - limfocitele A care se vor transforma in plasmocite si care intervin in
secretia de anticorpi sau imunoglobuline
;imfocitele A activate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inactive, iar citoplasma este plina cu
B6B. ,ceste celule sunt specializate in sinteza anticorpilor care se face in stadiul final de diferentiere <
plasmocitul
*imfocitele B sintetizeaza anticorpi. Caracteristicile anticorpilor"
,u unul sau doua locuri de legare pentru proteinele straine.
,u domenii ce pot activa sistemul complementului sau pot fi recunoscute de receptorii de pe
suprafata fagocitelor. Beprezentantii unei singure familii de limfocite elaboreaza un singur tip de
anticorp.
,re forma literei Z, avand doua lanturi polipeptidice lungi #cu masa moleculara mare - (eavN E& si
doua lanturi polipeptidice scurte #cu masa moleculara mai mica - lig(t ;&. Rona centrala este o zona
balama.
6'ista + clase de anticorpi" :g,, :g0, :g6, :g>, :g, care difera intre ele prin structura lantului
greu.
oleculele de anticorpi sunt fi'ate pe membrana limfocitului dar sunt si eliberate in circulatie.
2rice vaccin induce proliferarea familiei de limfocite care produce anticorpul ce recunoaste
antigenul introdus.
91.(imfocitele T / structur , clasificare 0enumerare1.
*imfocitele T cuprind doua subpopulatii" limfocitele @ citoto'ice si limfocitele @ (elper, care au pe
suprafata receptori ce se aseamana dar cele doua subpopulatii difera d.p.d.v. functional. ;imfocitele @
citoto'ice lizeaza direct celulele infectate #mai ales viral& iar limfocitele @ (elper faciliteaza producerea
de anticorpi de catre limfocitele A si ingerarea si distrugerea celulelor infectate de catre macrofage.
;imfocitele @ detecteaza si celulele proprii ca fiind nonself.
Beceptorii limfocitelor @ recunosc proteinele straine atunci cand sunt legate de un set de proteine
denumite moleculele sistemului ma!or de (istocompatibilitate #CE&. 6'ista * clase de comple'e de
(istocompatibilitate" clasa : si clasa ::. Cele din clasa : se gasesc pe membrana aproape a tuturor celulelor
nucleate. oleculele CE :: se gasesc pe membrana celulelor ce coopereaza cu limfocitele @. ,cest
sistem s-a descoperit in cursul cercetarilor pentru refuzul transplantelor. ,cest sistem arata ca celulele
organismului sunt sanatoase.
;imfocitele @ citoto'ice provoaca moartea celulelor ce poarta pe suprafata o proteina straina
legata de moleculele CE. oartea celulei este provocata prin doua mecanisme"
$. mecanismul lung
*. mecanismul scurt" limfocitul @ elibereaza o proteina care se numeste perforina care polimerizeaza si
formeaza canale transmembranare in membrana celulei tinta. ,poi din citoplasma, prin pori trec
cateva enzime ce activeaza verigile finale ale cascadei bioc(imice. 1roteozomul este o masinarie ce
taiecelulele infectate.
;imfocitele @ (elper au mecanism de actiune asemanator ca etape iar rezultatul final consta in
eliberarea de molecule semnal de catre limfocitul @ (elper cat si de catre celula cu proteina straina.
0iferenta la acest mecanism este legata de tipul de celule implicate" celule prezentatoare de antigen si de
tipul de molecule ce prezinta moleculele straine, care in acest caz apartin CE ::.
0upa natura lor, semnalele c(imice se impart in"
substante c(emotactice #c(eama si alte celule&
interleu7ine #determina proliferarea unor seturi de celule albe&
:n infectia cu E:C, unele celule infectate pot e'prima pe suprafata lor proteine-semnal ce intorc
semnalul primit de la limfocitele @ citoto'ice #e'."moarte celulara&. :n cazul camerei anterioare a globului
ocular sau a testiculului prezinta continuu un semnal de apoptoza, astfel incat orice celula a!unsa aici
moare #moartea intrusilor&, lucru care este folositor in transplanturi
92.?unc ia limfocitelor T citoto7ice.
celule @ citoto'ice - populatii de limfocite @ care secreta perforina ce ataca
specific si distruge celulele #intervine in citoto'icitatea specifica&.
;imfocitele @ citoto'ice provoaca moartea celulelor ce poarta pe suprafata o proteina straina legata de
moleculele CE. oartea celulei este provocata prin doua mecanisme"
4. mecanismul lung
mecanismul scurt" limfocitul @ elibereaza o proteina care se numeste perforina care polimerizeaza si
formeaza canale transmembranare in membrana celulei tinta. ,poi din citoplasma, prin pori trec cateva
enzime ce activeaza verigile finale ale cascadei bioc(imice. 1roteozomul este o masinarie ce
taiecelulele infectate
:n infectia cu E:C, unele celule infectate pot e'prima pe suprafata lor proteine-semnal ce intorc semnalul
primit de la limfocitele @ citoto'ice #e'."moarte celulara&. :n cazul camerei anterioare a globului ocular
sau a testiculului prezinta continuu un semnal de apoptoza, astfel incat orice celula a!unsa aici moare
#moartea intrusilor&, lucru care este folositor in transplanturi
93.?unc ia limfocitelor T hel.er
;imfocitele @ (elper au mecanism de actiune asemanator ca etape iar rezultatul final consta in
eliberarea de molecule semnal de catre limfocitul @ (elper cat si de catre celula cu proteina
straina. 0iferenta la acest mecanism este legata de tipul de celule implicate" celule
prezentatoare de antigen si de tipul de molecule ce prezinta moleculele straine, care in acest
caz apartin CE ::
,%S-T M-S*-(AR
94.As.ectul la M.). al esutului muscular striat
Muschiul striat cardiac
6ste localizat in miocard. .unt in total apro'. * miliarde de celule.
E:16B@B2-:6 - cresterea volumului organului prin cresterea volumului elementelor
componente #celulelor&.
E:16B1;,R:6 - cresterea volumului organului prin cresterea numarului elementelor
componente #celule&.
;ungimea fibrei $DD m, latimea #diametrul& - $+ m. :si pot dubla volumul, diametrul a!ungand
pan la 4D m #in (ipertrofie&.
Celulele au un singur nucleu, asezat central. 1rezinta striatii transversale care insa lipsesc in !urul
nucleului. 1e masura inaintarii in varsta se acumuleaza pigmenti de imbatranire #(ipofu'ina&. Celulel pot
fi ramificate dar nu se anastomozzeaza. atasearea cap la cap a celulelor se face prin discuri intercalare
care se obsrva mai bine pe preparate colorate cu (emato'ilina fosfoto'ica. 0iscurile apar ca niste
ingrosari transversale in scara la capetele celulei. 6le se mai numesc striurile scalariforme 6bert(. 1rintre
celule se gasesc structuri fine con!unctivale.
Caracteristic acestui tip de tesut este vascularizatia de tip terminal. ,stfel, celulele dintr-un
anumit teritoriu sunt toate dependente de un anume vas, ceea ce e'plica procesele ce au loc in infarctul
miocardic acut.
;a 6 discurile intercalare apar ca niste formatiuni alcatuite din comple'e !onctionale,
prezentand portiuni transversale si longitudinale. 1ortiunile transversale sunt alcatuite din !onctiuni cu rol
strict de adeziune #dezmozomi si !onctiuni intermediare&. 1ortiunile longitudinale sunt alcatuite din
!onctiuni comunicante #gap, ne'us&. ,cestea din urma asigura continuitatea electrica.
.i celulele cardiace au sistem de tubi @. 6le sunt in numar mai mare decat in fibrele musculare
striate sc(eletic si stabilesc contacte doar cu o terminatie a B. formand diadele.
0intre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile care ocupa 4+Q din
volumul celulei, restul fiind in cantitate mica.
aterialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. striat sc(eletic. 6l are
dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. Contractia este controlata de oscilatiile concentratiei de
Ca
*J
. 0e asememnea e'ista o calciu,@1aza care acumuleaza Ca
*J
in B., canale de calciu in membrana
B. care sunt sensibile la mediatori c(imici #:14 - inozitol trifosfat&. ,cesti mediatori pot desc(ide canalele
care duc la trecerea Ca din B. in citoplasmic.
iocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele ventriculare dar au in plus granule atriale.
,ceste granule contin un precursor al factorului natriuretic. -actorul natriuretic este de natura endogena
a!uta la eliminarea ?a
J
din organism. 6l are efect antagonic fata de ,0E si ,C@E. 6liberarea granulelor
se face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii volumului sangvin.
Celulele tesutului e'citoconductor sunt de 4 tipuri"
Celule 1 #pacema7er& care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial si nodulul
atrioventricular. ,u forma rotunda sau ovala, nucleul mare este situat central. ,paratul contractil este
slab reprezentat si au putine mitocondrii si cisterne de B.. :ntre aceste celule se stabilesc !onctiuni
desmozomale. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele @ #de tranzitie& prin discuri intercalare.
Celulele @ #de tranzitie& prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de B.. 6le au rol de preluare si
raspandire a impulsurilor electrice. .tabilesc !onctiuni cu celulele 1 si cu miocardiocitele de lucru.
Celulele 1ur7in!e sunt mai mari, au citoplasma clara. ;a 6 se observa in vecinatatea membranei
materiale contractile cu orientare paralela cu a'ul longitudinal al celulei. 6le au mai multe mitocondrii si
lipseste sistemul tubilor @. .tabilesc !onctiuni de tip gap sau desmozomi. ?u prezinta disc intercalar
95.Ra.orturile dintre esutul muscular striat i esutul
conuncti# !n organi+area mu chiului scheletic ca organ.
-ibra musculara striata sc(eletica e incon!urata de tesut con!unctiv ce poarta numele de
6ndomisium #tesut con!unctiv ce inveleste fiecare fibra musculara&.
1erimisium < inveleste mai multe fibre musculare dand nastere fasciculelor primare, secundare si
tertiare.
6pimisium < tesut conunctiv dens cu dispozitie lamelara ce inveleste musc(iul in intregime. .e
pune in evidenta cu a!utorul metodelor ticrome.
96.Mecanismul contrac iei !n esutul striat scheletic
@eoria contractiei musculare #$)+3& - mecanismul puntilor transversale elaborat de Eu'leN. ecanismul
contractiei se bazeaza pe cicluri de asocieri si disocieri intre monomerii de actina si proeminentele laterale
ale miozinei. :n timpul contractiei nici unul dintre cele doua filamente nu se scurteaza ci gliseaza, aluneca
unele printre altele. .e scurteaza insa distanta dintre doua benzi R. -ilamentele subtiri aluneca spre centrul
sarcomerului. ;a fiecare ciclu de atasare-dezatasare actina-miozina filamentele se deplaseaza cu +-$D nm.
- Bela'area musculara inseamna revenirea la starea initiala.
- :n timpul contractiei, prin intermediul tubilor t se transmite o unda de depolarizare. :n B. e'ista un
sistem care detecteaza sc(imbarea de potential si ca uramre se desc(id canalele de Ca si Ca este eliberat
in citoplasma. ,tunci creste concentratia de Ca in citoplasma si creste astfel si probabilitatea ca
subunitatile C ale troponinei sa ataseze Ca. :n acest moment se modifica asezarea in spatiu a comple'ului
troponinei, ridicandu-se actiunea in(ibitorie a troponinei :. Comple'ul troponina-tropomiozina elibereaza
atunci locul de interactiun de actina si se realizeaza interactiunea actina-miozina. :n acest moment se da
posibilitetea de actiune a ,@1azei care se gaseste pe proeminentele laterale ale miozinei. ,ctina
#filamentele subtiri& este trasa #gliseaza&.
- ,poi intra in actiune mecanismele de reacumulare a Ca in B., concentratia Ca in citoplasma scazand
pana se atinge concentratia critica. :n acest moment Ca se desprinde de pe subunitatea C a troponinei si
comple'ul troponina-tropomiozina revine la starea initiala, de repaus.
/n timpul contr., filam. de actin i miozin i pstreaz lung., dar sarcomerele se scurteaz.
Aanda , i pstreaz mrimea, dar pierde stria E, n timp ce cele * [ de band : de la niv.
sarcomerului #cele * (emidiscuri clare& se scurteaz. .-a obs. c numai leg. actinei cu miozina
determ. (idroliza ,@1-ului de pe capetele glob. de miozin, elib. astfel energie.
/n muc(iul rela'at, miozina nu se poate lega de actin, ptr. c situsul de leg. al molec. de actin
cu mio+ina - mascat de comple'ul troponin-tropomiozin de pe filam. de actin.
/n timpul depol., elib. calciului din B. i creterea conc. de calciu, va duce la fi'. pe situsul ptr.
calciu al troponinei #subunit. @n-C& a ionilor de calciu < cu modif. conform. comple'ului
troponin-tropomiozin, care alunec mai adnc n anul form. de lanurile de actin #(eli'ul
actinei&, demascnd #descoperind& situsul de leg. la miozin al molec. de actin. -orm. leg. ntre
filam. de actin i cele de miozin determ. (idroliza ,@1-ului, de pe capetele glob. ale miozinei,
cu prod. de ,01 i elib. de energie.
99.Miofi2rila striat / organi+are ultrastructural
-substr. contractil in fbr. musc. sc(eletica este repr. de miofibrilele striate.
-miofibrilele sunt striate
.unt structuri cilindrice filamentoase
0iametru " $-*,+ Em
,spect striat < succesiune de benzi intunecate si clare
banda A - banda ,nizotropa, banda intunecata.
banda B - #Eensen& o regiune mai palida aflata la !umatatea benzii ,.
banda M - #ger.mittelsc(eibe O de mi!loc& la mi!locul benzii E.
banda " - banda :zotropa de lumina polarizata banda clara.
banda D - #ger.z5isc(en O intre& este o regiune intunecata la mi!locul benzii :.
Gltrastructura
-miofibrilele sunt alc. din subunit. ordonate paralel cu a'a longitudinala, numite miofilamente.-Vpuse in
evid." 6
-* tipuri miofilamente" - filamente subtiri <dimensiuni +-M nm= * Em
- filamente groase- dimanesiuni $D-$$ nm= $,+ Em
-dispuse longitudinal de-a lg miofibrilei -V fil. groase- in mi!locul sarcomerului-corespund zonei oc. de
banda ,, iar la niv. benzii : se gasesc numai filam. subtiri, care pornesc de o p si de alta a benzii R si
patrund in discul , pana la limitele zonei EF cu e'ceptia benzii , unde se gasesc numai filam. groase,
restul benzii , este constit. dintr-o interdigitare a fil. groase si subtiri
- pe secti transv. s-a obs. ca dispoz. 40 a miofilam are un inalt grad de ordonare. -ilam groase sunt
despartite prin spatii de 4D-%+ nm, alcatuind un model (e'agonal, iar fil. subtiri sunt dispuse dupa un
model (e'agonal a.i. la niv. benzii ,, unde miofilam. se interdigiteaza, fiec. filam. gros are in !urul sau M
filam. subtiri si fiec filam subtire este incon! de 4 fil. groase, dist. care separa un fil. subtire de un fil.
grosO $4nm
-pe spf. fil. groase- punti transversale-V apar la 6 ca proiectii laterale, perpendiculare pe a'a filam
groase, avand latimea de %-+ nm si lungimea de M-$4 nm si se e'tind catre fil. subtiri pe care par sa le
atinga-V cca. *DD-**D punti= fil. gros
-pe un fil. subtire, care e in mi!l a 4 fil. groase- cate o punte transv de la fil groase la fiecare $%,4 nm.
9:.*elula muscular striat cardiac 0lucr toare1 i
scheletic / asem n ri i deose2iri structurale i
ultrastructurale
Tesutul muscular striat scheletic < se intalneste la nivelul tubului digestive,cav bucale
faringeloui, [ sup esofag, la nivelul sfincterului anal e'tern.:ntlnit la nivelul globilor ocular #mm
e'trinse'i&, laringelui, sfincterului uretral e'tern.Celule musculare cilindrice, fibre musculare
lungi ce alcatuiesc fascicule de fibre musculare cu numerosi nucleoli situati la periferie.
;ongitudinalF celulele sunt cilindrice paralele intre ele, multinucleate.Citoplasma este striata cu
numeroase striatii date de alternanta cu zone clare si intunecate. :ntre celule e'ista tesut
con!unctiv si capilare sangvine. ?ucleii sunt ta(icromatici cu numeroase striatii. 1t evid
striatiilor se foloseste metoda (amato'ilina ferica.
@ransversal" celulele apar poligonale si in aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei.
Citoplasma este neomogena.
Tesutul muscular striat cardiac localizat in miocard. Cuprinde celule musculare
cardiac#miocardocite lucratoare& si celulele sistemului e'citoconducator#celule A,@,
1ur7in!e.>enereaza si conduc impulsurile electrice.Celulele sunt dispuse in masa &
.
9;.Diagnosticul diferen ial la microsco.ul o.tic !ntre esutul
muscular striat scheletic i esutul muscular cardiac
@s. musc. striat sc(eletic- ,.16C@ ;, 2
Y ,lcatuit din fascicule lungi de celule cilindrice, multinucleate
Y Celula muscularaOfibra musculara
Sectiune longitudinala
Y Cilindrice, paralele intre ele
Y (ungime < zeci de cm
Y Diametru < $D-$DD \m
Y ;=0 O $DDD-$DDDD
Y ultinucleate *D-%D nuclei =cm lungime
Y $uclei periferici sub sarcolema
Y *ito.lasma O sarco.lasma- striata < alternanta de zone clare si intunecate
Y :ntre celule e'ista tesut con!unctiv si capilare sanguine
Sectiune transversala&
< Celulele apar poligonale
< :n aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei
< $ucleii - rotunzi, localizati la periferie
< *ito.lasma - neomogena datorita miofibrilelor ce apar ca niste puncte fine pe toata
suprafata sectiunii
< :ntre celule e'ista capilare si tesut con!unctiv
Y @s. musc. cardiac- ,.16C@ ;, .2.
Y Sectiune longitudinala&
< ;ungime " W+-$DD \m
< 0iametru " $+ \m
< ?ucleu unic central, rotund, eucromatic, cu nucleol evident
< Citoplasma prezinta striatii transversale
< Rona perinucleara este lipsita de striatii, contine granule brune de ;:12-G.C:?,
< :ntre celule < tesut con!unctiv si o retea foarte bogata de capilare si nervi
< Celulele sunt alungite si ramificate, situate in coloane
< :ntre doua celule succesive - linii transverse, 0:.CGB: :?@6BC,;,B6 sau .@B:GB:
.C,;,B:-2B6 O comple'e !onctionale
Y Sectiune transversala&
< Celulele au aspect poligonal
< ?ucleul central, rotund, eucromatic
< ?ucleul nu este vizibil in toate celulele, fiind localizat la niveluri diferite fata de planul
sectiunii
< Rona perinucleara <clara -fara striatii
< :ntre celule- tesut con!unctiv si capilare sanguine
< @esutul con!unctiv se poate pune in evidenta prin coloratii tricrome
:<.Discurile intercalare/ultrastructur , rol.
6ste un comple' !onctional localizat intre doua celule musculare cardiace
-,re doua portiuni in functie de directia miofibrilelor
"ransversala -Donula adherens < zona de ancorare a filamentelor de actina ale ultimului sarcomer
/Macula adherens0 desmo+om&- rol principal de ancorare
'ortiunea longitudinala este formata din onctiuni de ti. 8A' cu rol in continuitate
ionica.
As.ect .olFgonal.$ucleu central rotund eucromatic cu nucleoli e#identi.+ona
.erinucleara este clara."ntre cellule e7ista tesut conuncti# si ca.ilare sang#ine.
'ongitudinala < !onctiune 8A' < continuitate ionica < tesutul se comporta ca un sincitiu
:1.)rgani+area miofilamentelor su2 iri !n fi2ra muscular
striat
-ilamentele subtiri sunt formate din" actina si proteine reglatoare #tropomiozina si troponina&.
-,ctina este alcatuita din actina - #fibrilara& al carui lant formeaza un dublu (eli'. 1rin polimerizarea
actinei > #globulara& se formeaza actina -. -iecare monomer de actina poseda un situs de interactiune cu
miozina.
- @ropomiozina este o proteina fibrilara. 6a este infasurata si asezata in santul pe care il formeaza actina -.
0e moleculele de tropomiozina sunt atasate la distanta de %Dnm #3 monomeri de actina >& comple'e de
troponina.
- @roponina O comple' ce prezinta 4 subunitati"
troponina C care leaga ionii Ca
*J
.
troponina @ care se ataseaza de tropomiozina
troponina : care in(iba interactiunea actina-miozina
:2.)rgani+area miofilamentelor groase !n fi2ra muscular
striat
--ilamentele groase contin doar molecule de miozina
-eromiozina are doua lanturi " unul usor #;& si unul greu #E&.
-olecula de miozina are o parte orizontala si o proeminenta globulara
-.ute de molecule de miozina sunt asamblate pentru a da nastere filamentelor groase
-:n -ilamentele groase moleculele de miozina sunt dispuse in seturi antiparalele.
-1e o !umatate a filamentelor groase proeminenta laterala este orientata intr-o directie iar pe cealalta
!umatate este orientata in directia opusa
:3.)rganitele im.licate !n homeosta+ia intracelular a
calciului !n fi2ra muscular striat
W%..arcomerul - definiie, organizare, ultrastructur
O unitatea fundamentala de struct. si funtie a miofibrilei
-se intinde de-a lg miofibrilei pe o distanta de *,+ \m, fiind delim. de * benzi R
-cuprinde in mi!l o banda , in intregime si de o p si de alta cate o !um. din benzile : adiacente.
Discul clar &
-ormat numai din filamente subtiri #lO$\m, ]OWnm&
Discul intunecat&
-ormat din filamente groase si subtiri
-iecare filament gros este incon!urat de M filamente subtiri
< (anda H
?umai filamente groase #lO$,M\m, ]O$+nm&
< 'inia )
?umai filamente groase
-ilamentele sunt legate intre ele prin punti fine formate de proteinele
Gltrastructura
-compon. #miofilam. si benzile si R& sunt alc. din agregate supramoleculare proteice
-dpdv. al contractiei- prot miofibrilare #contractile& se #"& in 4"
a&proteine contractile fundamentale- miozina - %+Q, %3D70
- localiz. in sarcomer" filam. groase
- actina- *DQ, %*70F stim activit ,@1-azica a miozinei
- localiz in sarcomer" fil. subtiri
b&prot. contractile reglatoare < tropomiozina- +Q, 3D 70
- localiz" fil. subtiri
-molec. este un bastonas lung de %Dnm, se leaga de actinaF
impreuna cu
cpl'. troponinic regleaza interact. miozina-actina
-troponina -+Q, 3M70
- in fil. subtiri
- 4 subunit" tropon. C-leaga ioni Ca = :-in(iba actina = @-se
leaga de tropomioz
c&alte prot miofbrl.- alfa-, beta-, gamma-, eu- ,C@:?:?,, titina, nebulina etc.
:5.'laca motorie
-ibrele motorii sunt a'oni mielinici ai unor neuroni motori.
,'onul se arborizeaza, isi pierde teaca de mielinaF
- Capatul terminal al fiecarei ramificatii devine dilatat #buton sinaptic& si stabileste !onctiunea cu celula
muscularaF
-,'onul mielinizat pierde teaca de mielina si se dilata < butoni terminali < aplicati pe sarcolema
< Contin " mitocondrii si vezicule sinaptice
--anta sinaptica < contine o matrice amorfa
--aldurile !onctionale ale sarcolemei
-:n sarcoplasma de la acest nivel
< mitocondrii,
< ribozomi
< nuclei
< granule de glicogen
-1laca are in compunere" o terminatie a'onala, fanta sinaptica si sarcolema
:6.?usurile neuromusculare
- Beceptori de tip senzorial, localizati printre fibrele musculare
- -iecare fus format din W-$D celule foarte alungite, modificate, denumite fibre intrafuzale, incon!urate de
spatiul peria'ial, care contine un fluidF acest ansamblu este incon!urat de o capsula
- * tipuri de fibre intrafuzale" cu nuclei in cosulet, mai numeroase si cu nuclei insirati #in lant&F in !ur"
celule musculare nemodificate, denumite e'trafuzaleF
- -ilete nervoase senzoriale formeaza terminatii anulo-spirale #sau primare&, in !urul portiunii centrale a
fibrelor fuzale #adaptare rapida& si terminatii nervoase secundare #adaptare lenta&.
- -ilete motorii, eferente, g, se termina pe niste placi motorii la nivelul fibrelor intrafuzaleF
- -ibrele e'trafuzale isi primesc terminatiile nervoase normale #eferente motorii a&F
:ntindere -V distorsiune a filetelor senzoriale -V informatii la fibrele motorii-V contractie
:9.Sarcolema fi2rei musculare netedeA s.eciali+ ri
ultrastructurale
,re aceeasi structura ca si membrana celulara obisnuita cu mici particularitati" !onctiunile celulare - de tip
gap #ne'us&, ad(erens #fascia ad(erens& sau digitiforme.
Ionctiunea gap realizeaza comunicarea directa intre celule prin canale cu diametrul de $+DD...,
ceea ce permite trecerea ionilor de Ca, acesta fiind implicat in generarea potentialului de actiune #1,& si
in mecanismul de contractie-e'citatie.
-ibra musculara neteda are automatism #genereaza impulsuri&. 6'ista zone pacema7er care
genereaza 1, ce se raspandesc in masa cu a!utorului !onctiunilor gap ce permit raspandirea instantanee a
Ca in celule. ,re loc o cuplare electrotonica. 6'ista si o cuplare metabolica.
-asciile ad(erens si !onctiunile digitiforme solidarizeaza mecanic celulele. ,stfel are loc sumarea
contractiilor celulelor alaturate care se manifesta ca o contractie uniforma.
;a nivelul sarcolemei e'ista formatiuni specifice, in cantitate crescuta. ,cestea sunt caveolele si
densificariile #ariile dense&.
Caveolele reprezinta niste invaginatii ale membranei. , nu se confunda cu alte invaginari.
,dancimea este de $*D nm, latimea ma'ima este de 3D nm iar desc(iderea este de 4+ nm. 6le sunt
cvasipermanente, stabilitatea lor fiind data de citosc(elet. 6le reprezinta prelungiri ale spatiului
e'tracelular spre interiorul celulei. Cu toate acestea mediul din interiorul caveolei este diferit fata de ccel
din spatiul e'tracelular, mai ales in ceea ce privesta Ca, concentratia sa fiind de *-4 ori mai concentrat
decat in mediul e'tracelular. :n concluzie, caveolele participa la traficul ionilor de Ca, ceea ce le
aseamana cu tubii @.
,riile dense #densificarile membranei& au dimensiuni de $DD-%DD nm. ,tat caveolele cat si ariile
dense sunt asezate alternativ pe meridianele acestui fus. Compozitia c(imica a ariilor este asigurata de *
proteine #vinculina si talina& care apartin clasei de proteine de legare a actinei #,A1 - actine binding
protein&. 6le sunt proteine de ancorare a actinei la mambrana celulara, realizand legatura intre actina si
citosc(eletul membranie celulare.
1e preparatele de 6 se observa ca actina se insera in ung(i ascutit la nivelul ariilor dense
::.)rgani+area ultrastructural a a.aratului contractil !n
fi2ra muscular neted .
-ecanismul contractil include actina si miozina.
-,sezarea lor spatiala este diferita de a celulelor striate #nu apar sarcomere&
--ilamentele de actina sunt foarte lungi
--ilamentele de miozina pot ramane complet suprapuse cu filamentele lungi de actina la sc(imbari foarte
mari ale lungimii musculare #pana la de $D ori sc(imbare a lungimii&.
-Aenzi de actina si miozina alternante, formeaza rudimente de miofilamente.
--ilamentele de miozina nu sunt bipolare #-...triata& ci lateral-polare. 1entru o latura a filamentului
capetele proemina intr-o directie, in cealalata latura capetele proemina in directie opusa.
--ilamentele de actina sunt solidarizate de corpi densi #benzi R rudimentare&
-0istribuiti in toata citoplasma,
-dimensiuni "sute de nm
-proteine de legare a actinei" -actinina si filamina.
-rol" solidariz capetele filam de actina prin punti
transvers
-filamentele de actina" M-W nm
-filamentele de miozina"$*-$+ nm
-filamentele intermediare" $$ nm
:;.Structura moleculei de mio+in i a filamentului gros !n
fi2ra muscular neted
(ilamentele de miozina sunt formate din multe molecule de miozina. . striat nu are punti
transversale pe toata lungimea sa #in portiunea benzii E nu are punti transversale& in timp ce m.
neted are punti transversale pe toata lungimea filamentului gros. ;ungimea filamentului gros la
m. neted este de 4 ori mai mare decat la m. striat. 0e aceea interactiunea actina-miozina este pe o
distanta mai mare si prin urmare m. neted se scurteaza mai mult. :n m. striat, unui filament gros
ii corespund * fialmente subtiri. :n m. neted, unui fialment gros ii coerspund W-$+ filamente
subtiri, de aceea o punte transversala in m. neted trage mai multe filamente de actina si deci forta
de contractie este mai mica
;<.)rgani+area molecular a filamentului su2 ire !n fi2ra
muscular neted .
;1.Bistofi+iologia mu chiului netedA .articularita ile
contrac iei i, su2stratul molecular i structural al acestora.
Eistofiziologia musc(iului neted
Mecanismul contractiei
Consta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita puntilor
transversale. ,re loc o dubla reglare a contractiei"
una actioneaza asupra filamentelor groase prin ;CK si se produce fosforilarea acestui lant
care are drept consecinta declansarea activitatii situsului ,@1azic
alta actioneaza asupra tropomiozinei prin C0 #caldesmona& si astfel se modifica conformatia
tropomiozinei cu e'punerea situsului de interactiune actina-miozina.
0e asememnea un rol important in mecanismul de contractie il au proteinele de legare a
actinei #,A1& care controleaza polimerizarea si pozitionarea moleculelor de actina.
%articularitatile contractiei
forta de contractie e scazuta #datorita nr. mic de punti transversale&
viteza de contractie e scazuta #datorita activitatii ,@1azice scazute&
capacitatea de scurtare e crescuta #datorita e'istentei puntilor transversale pe toata lungimea
filamentului gros&
%articularitati functionale
,ctivitatea contractila ritmica spontana - au loc contractii cu frecventa si amplitudine constanta
dependenta de musc(i. - acestia fiind m. fazici. 6'ista insa si m. tonici care au un tonus spontan, o
stare de contractie sustinuta, tradusa printr-o miograma in platou
Contractia e modulata de urmatorii liganzi, prin legare la receptorii de pe membrana celulei
musculare netede"
neurotransmitatori
(ormoni
prostaglandine
1rezinta dubla inervatie vegetativa, e'citatorie si in(ibitorieF sinapsele sunt absente. ,cetilcolina
poate influenta procesul contractil la nivelul placii motorii. ,ceste molecule #toti liganzii& actioneaza
la nivelul receptorilor. 6i actiuni de tip elastic" intr-un loc poate fi in(ibitor iar in alt loc poate fi
stimulator al contractiei. ,ctiunea lor depinde de tipul de receptor e'primat in membrana celulara si
de tipul de mecanism de transductie ce are loc in celula.
-ibrele sunt cuplate electric prin !onctiuni gap si cuplate mecanic prin !onctiuni ad(erens. ,ceste !onctiuni
asigura functionalitatea tesutului
;2.?enoti.urile contractil i secretor ale fi2rei musculare
netede adulte
.tarea contractila - celula este oprita in >$. ,ceasta stare este mentinuta de in(ibitori ai proliferarii,
celula avand receptori pentru acesti factori. Celula nu are receptori pentru factorii mitogeni #de
stimulare a cresterii&, ea este refractara la acestia. 0e asemenea, in acest stadiu celula raspunde la
agentii care contracta. .pre e'emplu, m. neted vascular raspunde la angiotensina ::. :n aceasta etapa
celula nu sintetizeaza matrice e'tracelulara.
.tarea secretorie - celula iese din >$. 6a raspunde la factorii mitogeni #spre e'emplu 10>-&. ?u se
contracta dar sintetizeaza matrice e'tracelulara #colagen, fibre elastice, proteoglicani&.
,ceste doua fenotipuri sunt foarte bine e'primate la m. neted vascular. ,tfel se e'plica
ateroscleorza, boala a celulelor musculare netede, in care creste numarul celulelor secretoare. 0e-a lungul
timpului s-au elaborat mai multe modele e'perimentale ale aterosclerozei.
:nitial, dintr-un motiv oarecare, are loc lezarea endoteliului vascular, ceea ce determina e'punerea
matricei e'tracelulare aflate sub endoteliu la flu'ul sangvin. ,re loc aderarea plac(etelor si se formeaza
un trombus plac(etar, ceea ce duce la eliberarea 10>- si a altor factori e'istenti in granule. 0aca creste
concentratia 10>- sunt stimulate celulele secretorii ale m. neted. ,cestea devin capabile sa secrete
10>- si concentratia acestuia creste si mai mult. Concentratia 10>- crescand din ce in ce mai mult are
loc cooptarea celulelor din tipul contractil in cel secretor. Celulele secretorii migreaza in intima vasului
lezat unde secreeta matrice e'tracelulara ce determina placa de aterom. ;a toate acestea se adauga si
faptul ca celulele secretorii au si receptori pentru ;0; #carausii colesterolului&. ,tunci ;0; sunt
internalizate in celula si acestea se bloc(eaza, ceea ce duce la crestera volumului placii de aterom.
Asemanari si deose2iri intre cele trei ti.uri de celule
musculare
,%S-T-( C" S"ST%M-( $%R>)S
;4.*lasificarea neuronilor du. criterii morfologice i
func ionale. (ocali+are, e7em.le.
Clasificarea neuronilor se poate face dupa mai multe criterii"
$. dupa numarul de prelungiri"
neuroni unipolari" la adult nu e'ista, acestia e'istand doar la nevertebrate si in viata intrauterina. :n
viata :.G. neuronii migreaza dintr-un loc in altul iar a'onul este indreptat spre directia miscarii si e
folosit la deplasare
neuroni bipolari - foarte rari, de natura senzitiva"
in retina
neuronii olfactivi
neuronii cu sediul in ggl. acusticovestibulari C:::
neuroni pseudounipolari - au o singura prelungire la adult dar in viata :.G. au fost neuroni bipolari.
Glterior aceste doua prelungiri se apropie una de alta si se unesc formand un trunc(i comun care se
ramifica apoi in @. ,ceasta prelungire in forma de @ este a'on dar culege si informatii. ,stfel sunt
neuronii din ggl, spinali senzitivi, situati pe radacina posterioara a n. spinal.
neuroni multipolari - sunt foarte complicati. 6'ista numeroase forme de neuroni multipolari. 6i
prezinta un corp stelat. 0e acest tip sunt"
neuronii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
neuronii din scoarta cerebrala care sunt"
stelati in scoarta cerebrala
fusiformi in stratul polimorf
piramidali in stratul pNramidal
*. 0upa forma a'onului"
celule cu cosulet - a'onul este scurt si prezinta multe ramificatii ce infasoara corpul celulei ca un cos.
,cestea sunt celulele 1ur7in!e din scoarta cerebeloasa
celulele in panza de paian!en - in scoarta cerbrala
celulele in dublu buc(et - in scoarta cerebrala
4. 0upa lungimea a'onului"
neuroni de proiectie, cu a'onul foarte lung. 1ot fi motorii sau senzitivi. .unt >olgi tip :. Bealizeaza
proiectia pe scoarta cerebrala a tuturor regiunilor corpului.
neuroni de asociatie #>olgi tip ::& - neuroni cu a'onul scurt, de tip integrator
%. 0upa invelisul a'onului"
neuroni mielinici - au viteza mare de conducere, proportionala cu grosimea tecii si grosimea fibrei
neuroni amielinici - au viteza mica de conducere
?umarul neuronilor este de ordinul $D
)
. ?umarul de neuroni senzitivi si motori e constant
filogenetic. ?umarul de neuroni integratori creste pe scara filogenetica si este ma'im la om
;5.Soma neuronal / as.ect la microsco.ul o.tic,
ultrastructur i func ie.
.oma #pericarionul& are rol trofic #intretine a'onul&, de receptie si de integrare a semnalelor. 6l contine
nucleul care este mare, eucromatic, cu nucleol evident datorita sintezei crescute de proteine. 6'ista insa si
e'ceptii - neuroni cu nucleu mic ta(icromatic. ?ucleul este central sau periferic. -iind eucromaatic, la
femei se vede corpusculul Aarr atasat de nucleol sau membrana nucleara.
:n citoplasma contine"
corpi ?issl care se pot observa cu coloratie speciala la baza dendritelor si lipsind in conul a'onal si
fiind alcatuit din B6B si poliribozomi liberi
B6? foarte abundent, cu rol in eliberarea Ca pentru cresterea concentratiei sale citosolice, fenomen
ce participa la transmiterea impulsului nervos.
,parat >olgi - foarte bine dezvoltat
Cezicule sinaptice, care se formeaza la acest nivel pentru ca mai apoi sa migreze pana la terminatia
a'onala. ,ceste sunt putine. :n neuronii vegetativi simpatici ele sunt umplute cu catecolamine si
dense la flu'ul de electroni. ,u diametrul de MD-WD nm.
Cezicule de neurosecretie - contin peptide si neurofizine care sunt eliberate in capilare. 6le au
dimensiuni de $DD-4DD nm, se gasesc in (ipotalamus si sunt dense la flu'ul de electroni. Comple'ele
formate din peptide si neurofizine este depozitat in neuro(ipofiza de unde este eliberat in circulatie.
itocondrii
Bezerve de picaturi lipidice
;izozomi - de-a lungul timpului acestia se incarca cu un material - lipofuscina - pigment cu
semnificatie fiziologica necunoscuta ce se acumuleaza cu varsta.
elanina #la unii neuroni - neuronii din substanta neagra din diencefal - locus coeruleus&
Centrioli - prezenti in toti neuronii, avand rol in organizarea fusului nuclear si a microtubulilor.
$ cil cu semnificatie necunoscuta
;6.Dendritele / as.ect la microsco.ul o.tic, ultrastructur
i func ie.
.
0endritele reprezinta prelungiri ale somei care contin corpi ?issl si toate organitele celulare, abundente la
baza dendritei si din ce in ce mai putine la varf, unde e'ista mai multe elemente de citosc(elet. Contin
multi microtubuli si neurofilamente. @ransportul dendritic poate fi anterograd #se face cu viteza de 4
mm=( si se transporta proteine si organite, e'" mitocondria& si retrograd.
1rincipala functie a denritelor este receptia. 0endritele prezinta specializari cvasipermanente -
muguri #spini& dedritici care primesc sinapsele. ,cestia au un material dens la flu'ul de electroni,
prezinta microtubuli si aparatul spinului, alcatuit din cisterne paralele unite prin material electronodens.
?umarul spinilor de pe ficare dendrita variaza. 0aca se taie aferentele numarul spinilor scade
;9.A7onul / as.ectul la microsco.ul o.tic, ultrastructur i
func ie.
,'onul este unic. 6l are mai multe parti"
con si segment initial. ,ici lipsesc corpusculii ?issl, insa prezinta numerosi microtubuli,
microfilamente si neurofilamente care se vad cu impregnare argentica. Bolul acestei regiuni este de a
declansa impulsul nervos deoarece este zona cu cel mai mic prag de e'citabilitate.
segmentul de conducere care poate fi mielinic sau amielinic
terminatiile a'onale formate din butonii terminali #sinaptici, de pasa!&
@ransportul a'onal poate fi rapid sau lent.
transportul rapid se poate face anterograd #cu viteza $DD-%DD mm=zi& sau retrograd #$DD-*DD mm=zi&.
.e transporta organitele cu endomembrane #mitocondrii&, vezicule cu mediatori si componentele
membranei. @ransportul se face de-a lungul microtubulilor cu a!utorul proteinelor motorii care sunt de
doua feluri" 7inezina, efectueaza transportul anterograd si sNneina care efectueaza transportul
retrograd. ,ceste proteine mediaza interactiunea microtubulului cu organitele. 0e asemenea e'ista si
o reciclare locala, rapida a veziculelor cu mediatori.
transportul lent se face numai anterograd cu viteza de $-4 mm=zi, avand un mecanism necunoscut. .e
transporta proteine solubile #enzime, monomeri&
;:.'olari+area dinamic A defini ie, 2a+e morfofunc ionale.
4. 'olari+are dinamic < .emnalele dintr-un circuit neural se propag ntr-o singur
direcie T^U :nformaia circul dinspre dendritele unui a'on nspre corpul celular i apoi
de-a lungul a'onului ctre terminaiile presinaptice T^U
6'ista o polarizare dinamica a neuronului" impulsul nervos circula doar de la dendrita si
pericarion catre a'on. ,ceasta specializare se datoreaza membranei neuronale.
;;.*lasificarea sina.selor.
0upa natura materialului electronodens s-a facut clasificarea sinapselor de catre >raN"
sinapse asimetrice #materialul electronodens presinaptic este mai mare decat cel postsinaptic&
sinapse simetrice #materalele electronodense au dimensiuni apro'imativ egale&
,ceasta clasificare este legata de aspecte functionale.
Ceziculele sinaptice pot fi si ele clasificate dupa cum urmeaza"
vezicule clare, sferice - au diametrul de %D-MD nmF frecvent au neurotransmitatori e'citatori, uneori si
in(ibitoriF e'." veziculele de acetilcolina
vezicule clare, turtite - au diametrul de *D-MD nmF contin doar neurotransmitatori in(ibitori
vezicule sferice cu miez dens - au diametrul de %D-MD nmF contin catecolamine
vezicule mari, sferice cu miez dens si (alou clar - au diametrul de WD-$DD nm. ,ceste sinapse se
gasesc in corpul si butonul a'onal in .?C si au un continut necunoscut.
Clasificarea morfofunctionala a sinapselor"
e'citatorii - sunt asimetrice, au vezicule clare, sferice, efectul pe membrana postsinaptica este de
depolarizare #cresterea 1B& - se declanseaza un potential postsinaptic e'citator #61.1&
in(ibitorii - sunt simetrice, au vezicule clare sferice sau turtite, efectul fiind de (iperpolarizare
#scaderea 1B& - se declanseaza un potential postsinaptic in(ibitor #:1.1&.
Gnul si acelasi neurotransmitator poate avea efecte diferite in functie de receptori #tipul de
receptor determina efectul&.
Clasificara topografica a sinapselor
@ipul de sinapsa depinde de partile neuronului ce participa la sinapsa"
tipurile clasice de sinapse #cele mai frecvente&"
a'ospinoase #sinapsa se face cu spinul dendritic& - sunt numai e'citatorii
a'odendritice - sunt e'citatoare sau in(ibitoare
a'osomatice - sunt e'citatoare sau in(ibitoare
a'oa'onale - sunt numai in(ibitoriiF din a'on ca element postsinaptic este e'clusa partea
mielinizata #conducatoare& deci participa la formarea sinapsei a'oa'onale doar conul cu
segmentul initial si butonii terminali.
tipurile noi de sinapse #de regula in(ibitorii&"
dendrodendritice
dendrosomatice
dendroa'onale
soamtodendritice
somatosomatice
somatoa'onale
speciale #la ele participa concomitent mai multe prelungiri&"
reciproce - sunt dendrodendriticeF reprezinta un comple' de * sinapse aflate una langa alta si
care conduc impulsul nervos in sens invers
panglica #in retina& - este a'odendriticaF participa $ a'on si * dendrite foarte apropiate intre
eleF a'onul face sinapsa cu ele #$ sinapsa cu $ dendrita&. ,'onul prezinta pe linie mediana o
densificare in forma de panglica
seriala - este a'oa'onicaF reprezinta o insiruire de sinapse a'oa'onice , a'onii facand sinapsa
unul cu altul
Clasificarea sinapselor dupa mecanismul de transmitere
sinapse c(imice #cu neurotransmitatori&
sinapse electrice #prin !onctiuni gap& - foarte putine in .?
sinapse mi'te #cupla! intre sinapsa electrica si cea c(imica&. .unt rare. 6'." nucleii vestibulari laterali,
nucleii tractului mezencefalic al trigemenului.
1<<.Sina.sele chimiceA ultrastructur , clasificare
morfofunc ional .
?eurotransmitorii au efect rapid #laten $-* ms&
Y ?@ in(ibitori"
< >,A, #acid -amino-butiric&
< glicina
< purine #adenozina, ,1, ,01, ,@1&
Y ?@ e'citatori
< glutamat
< aspartat
< taurina
Y ?@ cu efecte dependente de tipul receptorului"
< acetilcolina
< noradrenalina
< serotonina
< dopamina
< 0urat mai mare a efectului, laten mai mare
< 2 substan poate aciona ca neurotransmitor, neuromodulator sau neuro(ormon
#uneori&.
< ?euromodulatorii pot fi peptide comune cu sistemul neuroendocrin difuz"
colecisto7inina, b-endorfina, substana 1, angiotensina, C:1
< 6fecte pe membrana presinaptic #moduleaz e'ocitoza& i postsinaptic
influenteaz legarea mediatorilor de receptori
1<1.Su2stan e neuroacti#eA defini ie, clasificare, e7em.le,
.rinci.ii de func ionare !n sina.se.
Y Gn neuron folosete mai multe substane neuroactive
Y ,ceeai molecul are efecte diferite n funcie de conte't #n principal tipul de receptor de
care se leag&
Y 0opamina coe'ist n neuronii trunc(iului cerebral cu peptide precum colecisto7inina.
Y -uncioneaz ca"
Y neurotransmitor cnd este eliberat de neuronii din substantia nigra.
Y neuro(ormon eliberat din neuronii (ipotalamici #nucleul arcuat& n adeno(ipofiza
#in(ib secreia de prolactin&
Y 6'cit, in(ib sau moduleaz activitatea celulei int, n funcie de natura receptorului din
membrana postsinaptic.
.ubstante neuroactive
gaze" ?2 #o'id nitric&, C2
monoamine"
catecolamine" adrenalina, noradrenalina, dopamina
amine din triptofan" serotonina, triptamina
aspartat
glutamat
>,A,
glicina
taurina
peptide"
actioneaza ca neuromodulatori" colecisto7inina, endorfine, encefaline, neurotensina, substanta
1, C:1
actioneaza ca neuro(ormoni" ;E-BE, @.E-BE, somatostatina, vasopresina
purine" adenozina, ,1, ,01, ,@1
:n unele celule se formeaza ?2 sau C2. ?o se formeaza sub actiunea ?2 sintetazei, din arginina
iar C2 se formeaza sub actiunea (emo'igenazei din (em. ?2 actioneaza ca neurotransmitator in(ibitor,
activeaza >1c, activeaza pompa de e'truzie a Ca, ceea ce duce la scaderea Ca intracelular #efect
in(ibitor&. 0e asemenea ?2 mai este folosit in unele terminatii nervoase vegetative din m. netezi cum ar
fi cei din corpii cavernosi #vezi erectia, vezi aplicarea Ciagra& dar si pe m. netezi vasculari. 0e aceea ?2
poate determina accidente vasculare ma!ore. :n!ecarea ?2 in .?C determina cascatul.
1<2.Sina.sa colinergic A sinte+a i circuitul mediatorilor
chimici.
,ceeasi reciclare are loc si la nivelul mediatorului. 6'emplu pentru sinapsa colinergica #cu acetilcolina&.
ateria prima este colina care se gaseste in cantitate crescuta in spatiul sinaptic. 6a patrunde prin
membrana butonului sinaptic prin transportorul specific simultan cu ?a #are loc un simport&. :n
citoplasma, colina este acetilata luand radicalul acetil de la acetilcoenzima , prezenta in mitocondrii.
,cetilarea se face in prezenta enzimei C,@ #colin acetil transferaza&. ,cetilcolina formata nu
stationeaza ci este preluata de un transportor e'istent in membrana veziculei sinaptice care o introduce
in vezicula, scotand pe de alta parte E
J
. .e realizeaza astfel un antiport. 6'cesul de acetilcolina este
(idrolizat de catre acetilcolinesteraza.
1<3.Mecanismul e7ocito+ei i recicl rii #e+iculelor sina.tice.
6'ocitoza este declansata de cresterea Ca intracelular. Ca activeaza calmodulina, care se transforma in
7inaza si fosforileaza sinapsinele : si ::. .inapsinele sunt proteine de legare a actinei" au un capat pe
actina si un capat pe veziculele de mediatori. :n repaus veziculele se gasesc in asteptare. Cand sinapsina
se desprinde este determinata deplasarea veziculelor catre membrana presinaptica. :nteractiunea
veziculelor cu membrana este mediata de doua proteine" sinaptotagmina si sinaptofizina.
1<4.?i2rele ner#oase amielinice din sistemul ner#os
.eriferic i sistemul ner#os central / as.ectul la microsco.ul
o.tic, ultrastructur , locali+are.
-ibrele nervoase
.unt formate din a'oni si din microglii.
fibrele nervoase periferice - formeaza nervii care reprezinta fascicule de fibre nervoase.
-ibrele nervoase pot fi amielinice #incon!urate doar de celule .c55ann& si fibre mielinice
#incon!urate de celule .c(5ann ce au format taeca de mielina&. 2 celula .c(5ann poate
acoperi mai multi a'oni saau un singur a'on.
fibrele nervoase centrale pot fi amielinice #libere in componenta neuropilului& sau
mielinice, invelite de prelungiri ale oligodendrogliilor care formeaza teaca de mielina.
,cestea intra in componenta substantei albe.
@eaca de mielina se observa cu impregnare argentica. 6a se formeaza prin succesiunea
celulelor .c(5ann. :ntre doua noduri Banvier, se afla o celula .c(5ann care acopera cu
citoplasma ei a'onul. 0e asemenea, in teaca de mielina e'ista din loc in loc linii clare numite
incizuri .c(midt-;andermann.
(ormarea tecii de mielina
:nitial fibra este amielinica iar celula .c(5ann formeaza doua prelungiri in !urul fibrei, in
sensuri opuse #formeaza un mezoa'on sau meza'on&. ,ceste prelungiri cresc in mod spiralat in
!urul a'onului. .traturile succesive ale membranei celulei .c(5ann fuzioneaza intre ele si deci
teaca de mielina reprezinta suprapuneri ale membranei celulei .c(5ann. ;a e'terior are meza'on
e'tern si fibrele se rotesc a!ungand la meza'on intern.
1<5.?i2rele ner#oase mielinice din sistemul ner#os .eriferic
i sistemul ner#os central / as.ectul la microsco.ul o.tic,
ultrastructur , func iile mielinei.
Clasificarea fibrelor nervoase periferice dupa viteza de conducere
0aca diametrul a'onului este mare, teaca de mielina este groasa, portiunea internodala este mai
lunga si astfel viteza de conducere este mai mare deoarece in fibrele mielinice, transmiterea
#depolarizarea& are loc doar la nivelul nodului Banvier #transmiterea este saltatorie&.
@ipul fibrei Citeza de conducere -unctia acestor fibre
mielinice , $+-$*D m=s fibrele motorii sc(eletice
fibrele somatosenzitive proprioceptive #:a&
fibrele somatosenzitive tactile #:b&
fibrele somatosenzitive termice #::&
fibrele somatosenzitive pentru durerea rapida #:::&
mielinice A 4-$+ m=s fibre viscerosenzitive
,mielinice C #*=4 din
fibrele periferice&
D,+-* m=s fibre somatosenzitive pentru durerea lenta #:C&
fibre visceromotorii
:n substanta alba #in .?C& fibrelele mielinice sunt determinate de oligodendroglie. :nternodurile
sunt formate de mai multe oligodendroglii.
/arstele mielinizarii
la nastere" sunt mielinizate doar radacinile motorii ale nn. spinali, ceea ce e'plica miscarile
necoordonate ale copiilor.
la 4-% luni se mielinizeaza si nn. optici si radacinile senzitive ale nn. spinali, deci la aceasta
varsta copiii vad bine si au senzatii precise.
la $ an se mielinizeaza tracturile corticospinale deci copii merg bine.
la 3 ani se mielinizzeaza si a'onii fibrelor comisurale #de asociatie& ale emisferelor cerebrale
ce apartin corpului calos.
(unctiile mielinice#
creste viteza de conducere a impulsului nervos de la $ m=s la $*D m=s deoarece la nivelul
internodului este o zona cu rezistenta mare si capacitanta mica. ,ceasta se datoreaza faptului
ca la acest nivel membrana a'onala are o compozitie moleculara diferita. ;a nivelul
internodului canalele ionice sunt rare, acestea fiind adunate la nivelul nodurilor Banvier.
asigura nutritia a'onului deoarece mediaza raporturile cu e'teriorul. 0e asemenea, celulele
.c5ann au si rol in regenerara a'onilor dupa traumatisme
1<6.*elulele satelite .erifericeA defini ie, locali+are, rol.
n *elulele satelite" cel. gliale mici ce ncon!oar neuronii ggl. periferici #senzitivi,
vegetativi&. Bealizeaz izolarea electric i intervin n sc(imburile metabolice
Celulele gliale sunt de mai multe feluri"
in .?C se numesc nevroglii #neuroglii&"
o astrocite
o oligodendrocite
o microglii
o celule ependimare
in .?1"
o celulele .c(5ann
o celulele satelite
Celulele satelite
.unt celule .c(5ann ce se gasesc in ggl. spinali, cranieni sau vegetativi. 6le se gasesc in mai
multe locuri"
in ggl. spinali si cranieni - formeaza o capsula ce incon!oara complet pericarionul
neuronilor pseudounipolari, care nu primesc sinapse
in ggl. vegetativi - formeaza o capsula discontinua in !urul peri7arionului neuronilor
multipolari care primesc sinapse.
tot in ggl. spinali si cranieni formeaza o teaca de mielina in !urul segmentului convolut al
a'onului neuronului pseudounipolar.
in ggl. vestibuloco(lear - formeaza teaca de mielina in !urul a'onilor neuronilor bipolari
1<9.AstrociteleA as.ectul la microsco.ul o.tic,
ultrastructur , locali+are, rol.
Y Gltrastructur"
< filamente intermediare Wnm < >-,1 #0lial (ibrillar, 1cidic %rotein&F e'ist i
prelungiri fr >-,1, n form de vluri
< granule de glicogen
< lamina bazal
vezicule delimitate mb
Y *D-+DQ din volumul creierului
#celule gliale " neuroni $D"$&
Y @ipuri morfologice" protoplasmice #subst. cenuie& i fibroase #subst. alb&
Y orfologie"
< celule stelate, cu prelungiri #observabil folosind impregnare argentic, nu E6&
< nucleu rotund, eucromatic, fr nucleol
Y orfologie"
< a. fi2ros < subst. alb, prelungiri subiri, puin ramificate
< a. .roto.lasmatic < subst. cenuie, prelungiri mai groase, foarte ramificate
Y 1relungirile astrocitelor formeaz un strat continuu la periferia .?C
Celule n candelabru, penate
Y ,strocitele protoplasmatice sunt organizate n domenii ce nu se suprapun
Y .inapsele unui domeniu interacioneaz cu un singur astrocit
,strocit fibros ,strocit protoplasmatic
,spect
la 2
forma stelata
nucleu sferic, eucromatic, central
prelungiri subtiri, putin ramificate
citoplasma cu gliofibrile #se vad cu
impregnare argentica&
prelungiri groase si ramificate
citoplasma omogena
,spect
la 6
contine filamente intermediare
#gliofilamente& avand un diametru de W
nm si alcatuite din >-,1 #proteina
acidafibrilara gliala cu greutatea
moleculara de +$ 70&.
granule de glicogen
prezinta lamina bazala
contine rare filamente intermediare
#gliofilamente&, izolate, avand un
diametru de W nm si alcatuite din >-,1.
granule de glicogen
prezinta lamina bazala
;ocali-
zare si
tipuri
predomina in substanta alba
glia limitans - la periferia .?C, subpial
#celule in candelabru, celule penate&
perivasculare in !urul capilarelor
sangvine pe care aplica picioruse
predomina in substanta cenusie
astrocite velate - in !urul sinapselor
#nevroglia Aergmann - cerebel, celula
uller - in retina&
-unctiile"
$. Eomeostazia mediului neuronal"
Y sec(estrarea=redistribuia KJ e'tracelular rezultat din 1, neuronale
ndeprtarea neurotransmitorilor din sinapse" preiau glutamatul sinaptic i l convertesc n glutamin _
butonul presinaptic. 1rote!eaz neuronii mpotriva e2citoto2icit34ii #apoptoz neuronal datorat anga!rii
prelungite a receptorilor >lu n isc(emia cerebral
*. .uport metabolic pentru neuroni"
Y Begleaz flu'ul sangvin cerebral local
Y 1roduc lactat prin glicoliz _ suport energetic pentru neuroni
Y .inteza precursorilor glutamatului i >,A,
Y 0eto'ifierea amoniului
Y 1roduc factori trofici pentru neuroni < ?>- #'erve 0ro+th (actor&, A0?- #Brain-
$erived 'eurotrophic (actor&, >0?- #0lial-$'(& etc. :ntervin n dezvoltarea .?,
rspunsului regenerativ postlezional, dar i n condiii bazale
.timularea neuronal aferent determin influ' de Ca
*J
n astrocite i vasodilataie mediat de glutamat
4. odularea transmiterii sinaptice
a. 6liberare de substane neuroactive" glutamat, taurin, ,@1, peptide #en7efaline,
endoteline& indus de valurile de Ca. 1rezint vezicule de e'ocitoz i moleculele
necesare procesului.
odularea transmiterii sinaptice
b. 0iminuarea concentraiei de neurotransmitor n sinaps" >lu prin transportori, sau
acetilcolin prin eliberarea de liganzi specifici
%. /n dezvoltarea .?"
c. Celule stem gliale i neuronale.
;a om adult < zona subventricular #pereii laterali ai ventr. : i ::, girul dentat& conine
celule ce se divid.
+. /n circumstane patologice"
c. Bspund la leziuni traumatice, inflamatorii, infecii" astrocitoz=glioz
d. Eipertrofia astrocitelor, creterea cantitativ a filamentelor intermediare, proliferare
e. 1roliferare i n scleroza multipl
1<:.)ligodendrogliaA as.ectul la microsco.ul o.tic,
ultrastructur , locali+are, rol.
Y Celule gliale cu prelungiri mai puin ramificate
Y 0eriv din precusori comuni cu astrocitele
Y 2"
< form oval
< nucleu rotund, (eterocromatic
< prelungiri puine, groase, puin ramificate
< n apropierea corpilor neuronali #subst. cenuie&
< interfasciculare #subst. alb&, dispuse n iruri
Y 6"
< citoplasm electronodens
< nu au lamin bazal
< mitocondrii, B6B, microtubuli
Y Bealizeaz nveliul de mielin la nivelul substanei albe a C?.. 6'prim proteine
specifice" A1 < proteina bazic a mielinei #M,elin Basic %rotein&
Y Gn oligodendrocit mielinizeaz mai muli a'oni" prelungiri lameliforme, turtite
Y `inta atacului autoimun n scleroza multipl
1<;.@ariera s G nge / creierA structur , rol.
Capilarele cerebrale sunt continue, celulele fiind unite prin !onctiuni stranse #ocludens& care sunt
foarte selective. @ransportul se face prin transcitoza redusa, fiind foarte selectiv. 1ermeabilitatea
difera in functie de substanta"
mare - pentru E*2, C2* si 2*
mica - pentru glucoza, ?a
J
, K
J
, g
*J
, Cl
-
, EC24
-
, E124
*-
, uree
foarte mica" saruri biliare, catecolamine circulante
e'trem de mica #apro'. zero& - pentru proteine
Y -ormat din celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale
Y Capilarele cerebrale
< continue
< !onctiuni strnse #occludens& foarte selective
< transcitoza redus, foarte selectiv
1ermeabilitatea difer n funcie de substan"
Y mare - pentru E*2, C2* si 2*
Y mic
< glucoz, uree
< ioni #?a
J
, K
J
, g
*J
, Cl
-
, EC24
-
, E124
*-
&
Y foarte mic"
< sruri biliare, catecolamine circulante
Y e'trem de mic #practic nul& - pentru proteine
-unctii"
-unciile barierei snge-creier"
Y menine constana mediului e'tracelular
Y prote!eaz creierul de to'inele circulante
Y previne ptrunderea neurotransmitorilor n circulaia general.
Y ,lterarea barierei prin modificarea permeabilitii endoteliului ca urmare a isc(emiei
poate duce la edem cerebral
11<.*elule e.endimareA structur , ti.uri, roluri.
Y Cptuesc cavitile .?C, acoper ple'ul coroid
.tructura" sunt asezate pe un singur rand #aran!ament epitelial - epiteliul ependimar&, deci
celulele au polaritate. 0omeniul apical prezinta" microvilei si cili #cu e'ceptia celulelor
de pe podeaua ventriculului :::. 0omeniul laterobazal este turtit, #cu e'ceptia celulelor de
pe podeaua ventriculului :::, care se numesc fanicite si a caror membrana bazala trimite o
prelungire spre eminenta mediana sau alte zone&.
Y Celule polarizate, aezate pe un singur rnd < aran!ament epitelial
< 0omeniu apical cu cili i microvili
< 0omeniu laterobazal turtit
< 6'cepie" celulele de pe podeaua ventriculului ::: #tanicite& fr cili i cu un
proces bazal spre profunzime #eminena median&
Y 6'prim mar7eri gliali
Y 6"
Y multe mitocondrii, aparat >olgi apical, B6B
Y !onciuni gap i ad(erens
Y lipsesc !onciunile occludens, cu e'cepia celulelor ple'ului coroid
Y /n zone speciale #organe circumventriculare& celulele ependimare sunt absente sau foarte
subiri"
Y organul
subcomisural
Y 2C;@ #2rganum
vasculosum laminae
terminalis&
Y area postrema
-unctii"
Y .ecreia ;CB i bariera snge < ;CB la nivelul ple'ului coroid
Y -ormeaz bariera ;CB < creier #n rest&
111.$er#ul .eriferic.
@eci con!unctive"
Y 6pinevru
< es. con!. dens semiordonatF fibre de colagen i elastice groase, longitudinaleF
fibroblati, adipociteF vase de snge mici < vasa nervorum
< 0ispare distal, se continu cu dura pro'imal
Y 1erinevru < nvelete fasciculele de fibre nervoase
< es. con! cu fibre col. i elastice
< e'tern i intern W-$* straturi de fibroblasteF celule cu aspect endoteliform
mrginite de lamin bazal, cu !onc. occludens _ barier delimiteaz
compartimentul perineural
< spre periferie -V teaca Eenle #un singur strat&
< se continu cu pia-ara(noida
< formeaz bariera snge - nerv
Y /ntre perinevru i endonevru < compartiment perineural
Y 6ndonevru < nvelete fibrele nervoase
< ;ocalizat ntre A a cel. .c(5ann i perinevru.
< `. con!. la' cu strat e'tern i strat intern
< -ibroblaste, mastocite
< capilare continue cu !onc. strnse impermeabile
< corpusculi Benaut
< e'tern < fluid e'tracelular din compartimentul perineural
112.8anglionii s.inali.
-oormatiuni cu aspect fusiform ce se gasesc pe traseul radacinilor sensitive ale nervilor spinali.
2" incon!urat la periferie de o teaca con!unctiva , e'tensie a epi si perinervului.
,re zona corticala < sub teaca con!unctiva si este alc din copul neuronilor senzitivi #soma&
incon!urata de cellule gliale satellite.
Rona medulara #catre mi!locul ganglionilor& format din fibre nervoase sensitive de tip :: cu
a'onul lung. ?euronii senzitivi sunt pseudounipolari si cu corp sferic
113.8anglioni #egetati#i.
n neuroni multipolari #corpi neuronali poligonali&
n zonele cu corpi neuronali = prelungiri dispuse neregulat
n celulele satelite aran!ate mai puin ordonat
0ilatatii fusiforme pe traseul nv autonomi.;ocalizati in vecinatatea org=in peretii viscerali.
Y Capsul sau stroma organelor
Y ?u prezint zone clar demarcate.?u prezinta zona corticala sau zona medulara.
Y Capsul perineural subire, uneori comun pt. * pericarioni
Y Celule satelite n strat discontinuu, dispoziie neregulat .Celulele satellite formeaza o
capsula discontinua in !urul peri7arionului neuronilor multipolari din ggl. vegetativi
#primesc sinapse& formeaza teaca de mielina in !urul a'onilor neuronilor bipolari din in
ggl. vestibuloco(lear
114.Scoarta cere2eloasa.
Y .tratul molecular
< Celule stelate Ca!al mari #acu coule& i mici < interneuroni
< 0endritele cel. 1ur7in!e i a'onii n. granulari
Y .tratul cel. 1ur7in!e
< ari #MD'4Dmm&, piriformi
< ?u au pigmeni n citoplasm
< 0endrite ramificate ntr-un singur plan
< -ibre agtoare, fibre muc(ioase
Y .trat granular
< ?euroni >olgi : i ::, celule granulare
< >lomerulii Eeld
Y ?evroglie" celule -ananas #stratul molecular&, cel. Aergmann
115.Scoarta cere2rala.
6misferele cerebrale sunt alctuite din"
Y substan alb
Y substan cenuie"
< scoara cerebral
nucleii bazali
Y ?eocorte' < M straturi celulare
Y ?euroni"
< otori < piramidali
< :nterneuroni"
Y cel. cu dublu buc(et
Y cel. n form de pian!en
Y cel. n form de candelabru
Y cel. artinotti #piramidale inversate&
Y cel. cu coule
Y cel. orizontale Ca!al
Y $. .trat molecular < fibre, cel. Ca!al
Y *. .trat granular e'tern < numeroase celule cu coule
Y 4. .trat piramidal e'tern < cel. piramidale mici i medii
Y %. .trat granular intern < cel. granulare i artinotti
Y +. .trat piramidal intern < cel. artinotti, Aetz
Y M. .trat polimorf
116.Madu#a s.inarii.
Y Diagnostic macrosco.ic " substana cenuie cu aspect de litera E nglobat n substana
alb
Y acoperit de dura mater, ara(noid #sub care se afl spaiul subara(noidian& i pia mater
Y .ubstana cenuie" coarne anterioare, posterioare, laterale #CW-;*&
Y .ubstan alb < periferie
Y ?euroni"
< motori #alfa i gama&
< interneuroni < n. cordonali, n. >olgi ::, cel. Bens(a5 < sinapse recurente
Y Citoar(itectonic < ) straturi concentrice
Y 0iagnostic microscopic"
-organ parenc(imatos
-grupuri de celule si de fibre nervoase-esut nervos
-contur n E al substanei cenuii-mduva spinrii #sec. transv.&
-grupuri de celule multipolare #zona motorie& care pot conine pigment de uzur
#lipofuscin&

5
INTRODUCERE
Lucrarea de fata
abordeaza o
tematica mai rar
intalnita in
literatura de
specialitatesi
anume influenta
pe care o are
mediul familial in
care parintele
prezinta
dependenta
dealcool, in
dezvoltarea
comportamentul
ui aresiv al
copilului!"ceasta
tema a fost
aleasa datorita
faptului ca in
literatura romana
#$ca parintii
e%ercita o
influenta minima
asupra
pesonalitatii si
caracterului
copiilor in timpce
rupul de
prieteni are
o influenta
uriasa!"cest fapt
poate fi sustinut
si de factorul de
personalitate
comun al
subiectilor care a
reiesit in urma
aplicarii testelor,
si anume
sociabilitatea,
cat si de
raspunsurileobit
nute prin
intermediul
interviului,
precum
petrecerea
ma&oritatii
timpului liber
cupiretenii si
preferinta in
apelarea la
a&utorul acestora
atunci cand
intampina
dificultati,proble
me!In studiul de
fata au fost
confirmate
rezultatele
obtinute in urma
cercetarilor efect
uate asupra
copiilor unor
pacienti alcoolici,
care arata ca in
medii sociale
si culturaleec'iv
alente, copiii
aveau un rad
de an%ietate mai
ridicat, se
puteau observa
mai
multetulburari de
atentie si o mai
mare dificultate
in a elabora o
solutie sau
strateie in
fataunei
probleme
concrete!(rin
urmare, nu
putem
eneraliza,
spunand ca
mediul familial in
care
parinteleeste
alcoolic conduce
la dezvoltarea
comportamentul
ui aresiv al
copilului, acest
faptdepinzand
de toleranta la
frustrare si de
mediul social la
care se
raporteaza in
timpcopilul) dar
putem
conluziona ca un
astfel de mediun
prezinta un risc
in
dezvoltareaacest
ui
comportament!
#*
+I+LIO,R"-IE.
"!"t'anasiu/011
23, Tratat de
psi'oloie
medicala,
Ed!Oscar
(rint, +ucuresti!
E!+atranu/01243
, Educatia in
familie,
Ed! (olitica,
+ucuresti!5!C!+ri
'am/01103,
6ocial
(sic'olo7
89nded, :areper
Collins
(ublis'ers
INC!"!+ere/01
##3, (rofesiunea
de parinte,
Ed! Didactica si
(edaoica,
+ucuresti!;!Ca&
al/01#53,
Educarea
copilului
in familie, Ed!
;edicala,
+ucurestiD!
deCastilla/944*3,
Testul "rborelui,
Ed! (olirom,
+ucuresti!6!C'el
cea/01123,
Dictionar de
psi'osocioloie,
Ed! INI,
+ucuresti!I!Dafin
oiu/94493,
(ersonalitatea!;
etode
de abordare
clinica!Observati
a si interviul,
Ed!(olirom,
Iasi!<!Draomire
scu/01#=3,
(si'osocioloia
comportamentul
ui deviant, Ed!
6tiintifica
siEnciclopedica,
+ucuresti!C!Ena
c'escu/94453,
Tratat de
psi'opatoloie,
Ed! Te'nica,
+ucuresti!:!E7s
enc>,
;!E7senc>/9444
3, Descifrarea
comportamentul
ui uman, Ed!
Teora,
+ucurestiR!-eld
man/01253,
6ocial
(sic'olo7,
;c,ra?8:ill
INC!E!-isc'bein/
01#43, Climatul
educativ in
familie, Ed!
Didactica si
(edaoica,
+ucuresti(!,olu/
94443,
(si'oloie
sociala, Ed!
E@(ONTO,
Constanta(!Ilut/9
4453,
(si'osocioloia
si antropoloia
familiei,
Ed! Teora,
+ucuresti!N!;itr
ofan/011=3,
"resivitatea,
Ed! (olirom,
Iasi!I!;i'ailescu/
94443,
6ocioloie ener
ala, Ed!
Universitatii,
+ucuresti!6!;os
covici/011#3,
(si'oloia
sociala sau
masina
de fabricat zei,
Ed!(olirom,
Iasi!"!Neculau/0
11=3, (si'oloie
6ociala, Ed!
(olirom,
Iasi!"!Opre/9449
3, Noi tendinte in
psi'oloia
personalitatii!;o
dele teoretice,vol
I, Ed!"6CR,
Clu&8
Napoca!D!E!(ap
alia,
6!A!Olds/01203,
:uman
development,
;c,ra?8:ill
+oo> Comp!,
Ne?Bor> (!(etro
man/944$3,
(si'oloia
familiei, Ed!
Eurobit,
Timisoara5!Rans
c'bur/01#13,
-rica, suparare,
aresivitate, Ed!
Didactica si
pedaoica,
+ucuresti!"!Roz
orea,
;!6terian/94443,
Testul "rborelui,
Ed! (aideia,
+ucuresti!
#5N!6illam7/94
443, Dictionar de
psi'oloie,
Ed! Univers
Enciclopedic,
+ucuresti!E!6mit
' si altii/94453,
Introducere in
psi'oloie,
Ed! Te'nica,
+ucuresti!E!6tan
ciulescu/01123,
6ocioloia
educatiei
familiale, Ed!
(olirom,
Iasi!;!<oinea/01
1$3, 6ocioloia
familiei, Ed! Tu+,
+ucuresti!;!Clat
e/94443,
-undamentele
psi'oloiei, Ed!
(ro8:umanitas,
+ucuresti!
"ctivit7 /0**3
de
specialitatee%ist
a studii si
cercetari in ceea
ce priveste
consecintele
dependentei de
alcool la
nivelindividual,
iar in conditiile
sociale e%istente
este o tulburare
tot mai des
intalnita,consum
ul e%cesiv de
alcool
e%tinzandu8se
tot mai mult si in
randul
tinerilor!De
aceea nu trebuie
neli&ate
consecintele pe
care le are
consumul
e%cesiv
dealcool, nu
numai asupra
sanatatii fizice si
mentale, al
ec'ilibrului psi'ic
alconsumatorului
, ci si asupra
intreului mediu
caruia apartine
acesta! Deci, nu
este numaio
problema
individuala, ci si
o problema
sociala, dar care
afecteaza in
primul rand
mediulcel mai
apropiat
individului
respectiv, si
anume familia!In
cercetarile
realizate pana in
prezent dupa
cum se va vedea
si in partea
teoretica,e%ista
parerei pro si
contra asupra
influentei
parintilor
in formarea
personalitatii
copilului!Unele
pareri sustin ca
un mediu familial
in care se
consuma cantitat
i apreciabile de
alcoolpoate
cauza tulburari
de conduita
copilului, acesta
imitand unele
obiceiuri ale unui
dintreparinti,
poate sa capete
tulburari
oranice si
psi'ice! "lte
pareri sustin ca
parintii e%ercitao
influenta minima
asupra
personalitatii
copilului, in timp
ce rupul de
prieteni are
oinfluenta
uriasa!6tudiul de
fata incearca sa
evidentieze
aceasta infuenta
asupra
comportamentul
uicopilului in
timp, de aceea
selectarea
subiectilor s8a
realizat avandu8
se in vedere c
(Fiecare copil pe care l instruim
este un OM daruit societatii(
$N. Io&.&
,. Scoala si familia sunt cei doi poli de rezistenta ai educatiei, care constituie prin mi)loace specifice la
formarea tineretului.
9amilia este prima scoala a copilului. ;a este cea care raspunde de trebuintele elementare ale copilului si de
protectia acestuia, exercitand o influenta atat de adanca, incat urmele ei raman, uneori, intiparite pentru
toata viata in profilul moral - spiritual al acestuia.
9amilia ocupa un loc aparte in sisternul institutional al educatiei. #ctiunea ei pe intreaga perioada a
dezvoltarii include si toate laturile formarii personalitatii. ;a reprezinta unul din mediile de socializare si
educare din cele mai complete datorita posibilitatilor ce le are de a
-l introduce pe copil in cele mai variabile situatii si de a actiona asupra lui prin cele mai complexe si firesti
mi)loace.
9amilia ofera copilului primele informatii despre lumea ce-l inco)oara, primele norme si reguli de conduita,
dar si climatui socioafectiv necesar trebuintelor si dorintelor sale.
( !ecetea pe care parintii o lasa asupra structurii si profilului spiritual - moral al personalitatii propriilor copii
se mentine toata viata ( . $+. <olu&
Influentele educative pe care familia le exercita asupra copiilor se pot manifesta fie direct - prin actiuni mai
mult sau mai putin diri)ate, fie indirect - prin modele de conduita oferite de catre membrii familiei, precum si
prin climatul psihosocial existent in familie. +odelele de conduita oferite de parinti - pe care copiii le preiau
prin imitatie si invatare - precum si climatul socioafectiv in care se exercita influentele educationale $(cei
sapte ani de acasa(& constituie prirnul model social cu o influenta hotaratoare asupra copiilor privind
formarea conceptiei lor despre viata, a modului de comportare si relationare in raport cu diferite norme si
valori sociale. ;ste recunoscut faptul ca strategiile educative la care se face apel in familie, mai mult sau mai
putin constientizate, determina in mare masura dezvoltarea personalitatii, precum si rezultatele scolare ale
copiilor, comportamentui lor sociomoral.
;i, copiii care rasar asemenea florilor, cresc ocrotiti de dragoste parinteasca. Se inalta vegheati de caldura
familiei unde invata primele taine ale lumii incon)uratoare. #fla ce este bine si rau, cum sa se poarte frumos.
#poi in primul colectiv - gradinitele - cunosc regulile )ocului cu altii, bucuria victoriei sau tristetea fara
inceput si fara sfarsit - copilaria.
'aca vine toamna - e septembrie. Suna prirnul clopotel care vesteste scoala, in care copilul crescut in
familie va fi instruit pentru viata. !arintii si educatorii contribuie, in stransa colaborare, la ridicarea nivelului
instructiv educativ ai elevului integrat in colectiv. Reusita acestei actiuni presupune insa o cunoastere
speciala a fiecarui copil. ;l trebuie urmarit permanent si profund,
sub toate aspectele personalitatii lui.
9actorul decisiv =>n succesul scolar il reprezinta raportarea corecta a realitatii =>n existenta activitatii
comune familie - scoala. Sunt necesare sisteme complexe de dezvoltare a responsabilitatilor individuale si
colective, =>n concordanta deplina cu preocuparile, interesele, deprinderile si aptitudinile fiecarui copil.
?. Reglementarea stiintifica a unor norme educative impune colaborarea sistematica si permanenta a celor
doi factori de insruire, familie - scoala si presupune unitatea influentelor educative si continuitatea muncii de
formare a copilului.
!rocesul de colaborare cu parintii asigura atingerea scopului educational. !omind de la necesitatea
cunoasterii sociopsihopedagogica a copilului, scoala impune colaborarea cu familia sub diferite aspecte.
@rmarind aspectele comune, speciale si diferentiate pe care viata de elev o prezinta, parintii pot completa,
spri)ini si dezvolta personalitatea copilului cu o singura conditie - colaborarea cu scoala.
S-au cam pierdut formele de comunicare intre cei doi factori decisivi pentru formarea copilului. #u
supravietuit sedintele cu parintii organizate sistematic. In principiu, parintii elevilor cu rezultate scolare bune
si foarte bune sunt prezenti. 'ar unde sunt ceilaltiA !roblemele sociale nu motiveaza absenta lor, pentru ca
scoala are acelasi rol educativ. 4u intrarea in scoala $de la varsta de B ani& problemele muncii de educatie
devin mai complexe si odata cu ele si rolul familiei, scoala constituind pentru copil un nou mediu caruia
trebuie sa i se adapteze si care va influenta enorm dezvoltarea sa. C serie de sarcini educationale sunt
preluate =>n mod special de scoala $cele privind instructia&, dar familia ramane implicata chiar si in
realizarea acestora ramanandu-i in acelasi timp si multe altele in care rolul principal il are in continuare. 9ara
participarea parintilor efortul educativ organizat prin institutiile scolare poate fi frant, deviat sau deformat.
#sa cum arata si D. D. Stern (orice sistem de educatie, oricat ar fi de perfect, ramane neputicios daca se
loveste de opozitia sau indiferenta din partea parintilor(.
!ozitia unor parinti care considera ca odata cu intrarea copiilor =>n scoala rolul lor s-a incheiat, sau pozitia
unor cadre didactice conform careia scoala poate totul fara a apela la spri)inul parintilor sunt gresite. Eumai
o colaborare perfecta intre cei doi factori este de natura sa determine o eficienta maxima a muncii
educative. 'esigur, =>n acest proces de colaborare, rolul conducator il are scoala. ;a poate sa orienteze, sa
a)ute familia =>n sarcinile ce-i revin, sa asigure o unitate de vedere si de actiune.
9amilia, oricate merite si preocupari valoroase ar avea =>n legatura cu educatia copiilor, nu va obtine
rezultate pozitive decat =>n conditiile in care actioneaza imprcuna cu scoala.
!rocesul de colaborare se impune - amandoi factorii actioneaza asupra acelorasi persoane, urmaresc
realizarea aceluiasi obiectiv $evident cu mi)ioace
specifice& si deci, orice neconcordanta, orice divergenta, pot determina deficiente =>n procesul dezvoltarii
tinerei generatii.
#ceasta realitate a capatat caracter de lege, o prevedere in acest sens flind inclusa in 0egea educatiei si
invatamantului (Scoala conlucreaza cu familia in educarea copiilor si tineretului in pregatirea lor pentru
munca si viata, iar rolul conducator =>n aceasta actiune de colaborare revine scolii ca factor institutionalizat
specializat in munca instructiv - educativa.
4olaborarea scolii cu familia se realizeza in diferite forme2
- comitetele cetatenesti de parinti - sunt forme organizate de colaborare intre scoala si familie constituind la
perfectionarea pocesului de instruire si educare a elevilor3
- vizitele la domiciliul elevilor3
- consultatii individuale3
- corespondenta cu familia.
1izitele la domiciliul elevului ofera posibilitatea de cunoastere concreta a conditiilor specifice din fiecare
familie si pe aceasta baza se pot lua, de cornun acord, masurile ce se impun ca fiind cele mai adecvate in
vederea asigurarii unui progres continuu in dezvoltarea copilului. 1izitele sunt din timp planificate si
planificarea se refera la toti elevii clasei nu doar la cei ce prezinta vreo problema. $S-au cam abandonat
aceste vizite si de ce sa nu recunoastem, se fac la elevii care solicita bursa sociala&.
9ormele colective de colaborare - adunari cu parintii, consultatii colective, lectarate pentru parinti - pot
imbraca structuri si pot avea continut variat. #stfel, adunarile cu parintii $organizate periodic& pot fi
destinate fie unui bilant al activitatii elevilor $subliniindu-se contributia familiei, eventualele deficiente - cu
tact - si masurile ce se impun a fi adoptate&, fie dezbaterii unor teme psiho - pedagogice in vederea
informarii parintilor cu aspectele teoretice necesare activitatii lor practice $de pilda probleme ca2 organizarea
regimului de viata al elevilor in familie, orientarea scolara si profesionala, alegerea si dezvoltarea lecturii,
etc. toate =>n functie de specificul varstei&.
0ectoratele cu parintii includ cicluri de expuneri cu caracter pedagogic sau psihologic, sistematic organizate
$pe scoala&, asigurand comunicarea unui sistem de informatii, metodologii de lucru, forme de activitate,
posibil de folosit =>n familie.
0ipsa de colaborare duce spre un esec si, din nefericire, cel =>nvins este copilul, pentru care dorim tot,
pentru care visam tot ce este mai bun .
!enru viitor, dascalii adevarati stiu ce trebuie sa faca =>n prezent2 sa puna lumina in priviri si liniste in
ganduri, sa puna zambet in iubire in fapte, sa puna cuget in )udecata.
4oordonatele colborarii2 implicarea familiei =>n activitatea scolara a copiilor se desfaoara pe doua
coordonate2
a&. relatie parinte - copil2 controlul frecventei, al rezultatelor scolare, al temelor, a)utor in indeplinirea
sarcinilor, suport moral si material3
b&. relatia familie - scoala, contactul direct cu invatatorul, profesorii clasei sub forma2
- o reuniune de informare a parintilor cu privire la documentele privind reforma curriculara $!lanul cadru
pentru invatamantui obligatoriu, !rogramele scolare, <hidurile de evaluare -'escriptorii de performanta&3
- consultarea parintilor la stabilirea disciplinei $lor& optionale, alcatuirea schemelor orare ale clasei si
prograrnul scolar al elevilor.
- activarea asociativa a parintilor prin 4omitetui de parinti pentru spri)inirea scolii in activitatea de
cuprindere la cursuri a tuturor copiilor, la imbunatatirea fregventei acestora $ vizibil imbunatatita prin
oferirea laptelui si cornului de catre guvern&, in organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare.
- lectii deschise pentru parinti, ateliere de lucru practice, vizite, excursii, serbari aniversare.
- reuniuni comune cu elevii si parintii. (Fiecare copil pe care l instruim
este un OM daruit societatii(
$N. Io&.&
,. Scoala si familia sunt cei doi poli de rezistenta ai educatiei, care constituie prin mi)loace specifice la
formarea tineretului.
9amilia este prima scoala a copilului. ;a este cea care raspunde de trebuintele elementare ale copilului si de
protectia acestuia, exercitand o influenta atat de adanca, incat urmele ei raman, uneori, intiparite pentru
toata viata in profilul moral - spiritual al acestuia.
9amilia ocupa un loc aparte in sisternul institutional al educatiei. #ctiunea ei pe intreaga perioada a
dezvoltarii include si toate laturile formarii personalitatii. ;a reprezinta unul din mediile de socializare si
educare din cele mai complete datorita posibilitatilor ce le are de a
-l introduce pe copil in cele mai variabile situatii si de a actiona asupra lui prin cele mai complexe si firesti
mi)loace.
9amilia ofera copilului primele informatii despre lumea ce-l inco)oara, primele norme si reguli de conduita,
dar si climatui socioafectiv necesar trebuintelor si dorintelor sale.
( !ecetea pe care parintii o lasa asupra structurii si profilului spiritual - moral al personalitatii propriilor copii
se mentine toata viata ( . $+. <olu&
Influentele educative pe care familia le exercita asupra copiilor se pot manifesta fie direct - prin actiuni mai
mult sau mai putin diri)ate, fie indirect - prin modele de conduita oferite de catre membrii familiei, precum si
prin climatul psihosocial existent in familie. +odelele de conduita oferite de parinti - pe care copiii le preiau
prin imitatie si invatare - precum si climatul socioafectiv in care se exercita influentele educationale $(cei
sapte ani de acasa(& constituie prirnul model social cu o influenta hotaratoare asupra copiilor privind
formarea conceptiei lor despre viata, a modului de comportare si relationare in raport cu diferite norme si
valori sociale. ;ste recunoscut faptul ca strategiile educative la care se face apel in familie, mai mult sau mai
putin constientizate, determina in mare masura dezvoltarea personalitatii, precum si rezultatele scolare ale
copiilor, comportamentui lor sociomoral.
;i, copiii care rasar asemenea florilor, cresc ocrotiti de dragoste parinteasca. Se inalta vegheati de caldura
familiei unde invata primele taine ale lumii incon)uratoare. #fla ce este bine si rau, cum sa se poarte frumos.
#poi in primul colectiv - gradinitele - cunosc regulile )ocului cu altii, bucuria victoriei sau tristetea fara
inceput si fara sfarsit - copilaria.
'aca vine toamna - e septembrie. Suna prirnul clopotel care vesteste scoala, in care copilul crescut in
familie va fi instruit pentru viata. !arintii si educatorii contribuie, in stransa colaborare, la ridicarea nivelului
instructiv educativ ai elevului integrat in colectiv. Reusita acestei actiuni presupune insa o cunoastere
speciala a fiecarui copil. ;l trebuie urmarit permanent si profund,
sub toate aspectele personalitatii lui.
9actorul decisiv =>n succesul scolar il reprezinta raportarea corecta a realitatii =>n existenta activitatii
comune familie - scoala. Sunt necesare sisteme complexe de dezvoltare a responsabilitatilor individuale si
colective, =>n concordanta deplina cu preocuparile, interesele, deprinderile si aptitudinile fiecarui copil.
?. Reglementarea stiintifica a unor norme educative impune colaborarea sistematica si permanenta a celor
doi factori de insruire, familie - scoala si presupune unitatea influentelor educative si continuitatea muncii de
formare a copilului.
!rocesul de colaborare cu parintii asigura atingerea scopului educational. !omind de la necesitatea
cunoasterii sociopsihopedagogica a copilului, scoala impune colaborarea cu familia sub diferite aspecte.
@rmarind aspectele comune, speciale si diferentiate pe care viata de elev o prezinta, parintii pot completa,
spri)ini si dezvolta personalitatea copilului cu o singura conditie - colaborarea cu scoala.
S-au cam pierdut formele de comunicare intre cei doi factori decisivi pentru formarea copilului. #u
supravietuit sedintele cu parintii organizate sistematic. In principiu, parintii elevilor cu rezultate scolare bune
si foarte bune sunt prezenti. 'ar unde sunt ceilaltiA !roblemele sociale nu motiveaza absenta lor, pentru ca
scoala are acelasi rol educativ. 4u intrarea in scoala $de la varsta de B ani& problemele muncii de educatie
devin mai complexe si odata cu ele si rolul familiei, scoala constituind pentru copil un nou mediu caruia
trebuie sa i se adapteze si care va influenta enorm dezvoltarea sa. C serie de sarcini educationale sunt
preluate =>n mod special de scoala $cele privind instructia&, dar familia ramane implicata chiar si in
realizarea acestora ramanandu-i in acelasi timp si multe altele in care rolul principal il are in continuare. 9ara
participarea parintilor efortul educativ organizat prin institutiile scolare poate fi frant, deviat sau deformat.
#sa cum arata si D. D. Stern (orice sistem de educatie, oricat ar fi de perfect, ramane neputicios daca se
loveste de opozitia sau indiferenta din partea parintilor(.
!ozitia unor parinti care considera ca odata cu intrarea copiilor =>n scoala rolul lor s-a incheiat, sau pozitia
unor cadre didactice conform careia scoala poate totul fara a apela la spri)inul parintilor sunt gresite. Eumai
o colaborare perfecta intre cei doi factori este de natura sa determine o eficienta maxima a muncii
educative. 'esigur, =>n acest proces de colaborare, rolul conducator il are scoala. ;a poate sa orienteze, sa
a)ute familia =>n sarcinile ce-i revin, sa asigure o unitate de vedere si de actiune.
9amilia, oricate merite si preocupari valoroase ar avea =>n legatura cu educatia copiilor, nu va obtine
rezultate pozitive decat =>n conditiile in care actioneaza imprcuna cu scoala.
!rocesul de colaborare se impune - amandoi factorii actioneaza asupra acelorasi persoane, urmaresc
realizarea aceluiasi obiectiv $evident cu mi)ioace
specifice& si deci, orice neconcordanta, orice divergenta, pot determina deficiente =>n procesul dezvoltarii
tinerei generatii.
#ceasta realitate a capatat caracter de lege, o prevedere in acest sens flind inclusa in 0egea educatiei si
invatamantului (Scoala conlucreaza cu familia in educarea copiilor si tineretului in pregatirea lor pentru
munca si viata, iar rolul conducator =>n aceasta actiune de colaborare revine scolii ca factor institutionalizat
specializat in munca instructiv - educativa.
4olaborarea scolii cu familia se realizeza in diferite forme2
- comitetele cetatenesti de parinti - sunt forme organizate de colaborare intre scoala si familie constituind la
perfectionarea pocesului de instruire si educare a elevilor3
- vizitele la domiciliul elevilor3
- consultatii individuale3
- corespondenta cu familia.
1izitele la domiciliul elevului ofera posibilitatea de cunoastere concreta a conditiilor specifice din fiecare
familie si pe aceasta baza se pot lua, de cornun acord, masurile ce se impun ca fiind cele mai adecvate in
vederea asigurarii unui progres continuu in dezvoltarea copilului. 1izitele sunt din timp planificate si
planificarea se refera la toti elevii clasei nu doar la cei ce prezinta vreo problema. $S-au cam abandonat
aceste vizite si de ce sa nu recunoastem, se fac la elevii care solicita bursa sociala&.
9ormele colective de colaborare - adunari cu parintii, consultatii colective, lectarate pentru parinti - pot
imbraca structuri si pot avea continut variat. #stfel, adunarile cu parintii $organizate periodic& pot fi
destinate fie unui bilant al activitatii elevilor $subliniindu-se contributia familiei, eventualele deficiente - cu
tact - si masurile ce se impun a fi adoptate&, fie dezbaterii unor teme psiho - pedagogice in vederea
informarii parintilor cu aspectele teoretice necesare activitatii lor practice $de pilda probleme ca2 organizarea
regimului de viata al elevilor in familie, orientarea scolara si profesionala, alegerea si dezvoltarea lecturii,
etc. toate =>n functie de specificul varstei&.
0ectoratele cu parintii includ cicluri de expuneri cu caracter pedagogic sau psihologic, sistematic organizate
$pe scoala&, asigurand comunicarea unui sistem de informatii, metodologii de lucru, forme de activitate,
posibil de folosit =>n familie.
0ipsa de colaborare duce spre un esec si, din nefericire, cel =>nvins este copilul, pentru care dorim tot,
pentru care visam tot ce este mai bun .
!enru viitor, dascalii adevarati stiu ce trebuie sa faca =>n prezent2 sa puna lumina in priviri si liniste in
ganduri, sa puna zambet in iubire in fapte, sa puna cuget in )udecata.
4oordonatele colborarii2 implicarea familiei =>n activitatea scolara a copiilor se desfaoara pe doua
coordonate2
a&. relatie parinte - copil2 controlul frecventei, al rezultatelor scolare, al temelor, a)utor in indeplinirea
sarcinilor, suport moral si material3
b&. relatia familie - scoala, contactul direct cu invatatorul, profesorii clasei sub forma2
- o reuniune de informare a parintilor cu privire la documentele privind reforma curriculara $!lanul cadru
pentru invatamantui obligatoriu, !rogramele scolare, <hidurile de evaluare -'escriptorii de performanta&3
- consultarea parintilor la stabilirea disciplinei $lor& optionale, alcatuirea schemelor orare ale clasei si
prograrnul scolar al elevilor.
- activarea asociativa a parintilor prin 4omitetui de parinti pentru spri)inirea scolii in activitatea de
cuprindere la cursuri a tuturor copiilor, la imbunatatirea fregventei acestora $ vizibil imbunatatita prin
oferirea laptelui si cornului de catre guvern&, in organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare.
- lectii deschise pentru parinti, ateliere de lucru practice, vizite, excursii, serbari aniversare.
- reuniuni comune cu elevii si parintii. (Fiecare copil pe care l instruim
este un OM daruit societatii(
$N. Io&.&
,. Scoala si familia sunt cei doi poli de rezistenta ai educatiei, care constituie prin mi)loace specifice la
formarea tineretului.
9amilia este prima scoala a copilului. ;a este cea care raspunde de trebuintele elementare ale copilului si de
protectia acestuia, exercitand o influenta atat de adanca, incat urmele ei raman, uneori, intiparite pentru
toata viata in profilul moral - spiritual al acestuia.
9amilia ocupa un loc aparte in sisternul institutional al educatiei. #ctiunea ei pe intreaga perioada a
dezvoltarii include si toate laturile formarii personalitatii. ;a reprezinta unul din mediile de socializare si
educare din cele mai complete datorita posibilitatilor ce le are de a
-l introduce pe copil in cele mai variabile situatii si de a actiona asupra lui prin cele mai complexe si firesti
mi)loace.
9amilia ofera copilului primele informatii despre lumea ce-l inco)oara, primele norme si reguli de conduita,
dar si climatui socioafectiv necesar trebuintelor si dorintelor sale.
( !ecetea pe care parintii o lasa asupra structurii si profilului spiritual - moral al personalitatii propriilor copii
se mentine toata viata ( . $+. <olu&
Influentele educative pe care familia le exercita asupra copiilor se pot manifesta fie direct - prin actiuni mai
mult sau mai putin diri)ate, fie indirect - prin modele de conduita oferite de catre membrii familiei, precum si
prin climatul psihosocial existent in familie. +odelele de conduita oferite de parinti - pe care copiii le preiau
prin imitatie si invatare - precum si climatul socioafectiv in care se exercita influentele educationale $(cei
sapte ani de acasa(& constituie prirnul model social cu o influenta hotaratoare asupra copiilor privind
formarea conceptiei lor despre viata, a modului de comportare si relationare in raport cu diferite norme si
valori sociale. ;ste recunoscut faptul ca strategiile educative la care se face apel in familie, mai mult sau mai
putin constientizate, determina in mare masura dezvoltarea personalitatii, precum si rezultatele scolare ale
copiilor, comportamentui lor sociomoral.
;i, copiii care rasar asemenea florilor, cresc ocrotiti de dragoste parinteasca. Se inalta vegheati de caldura
familiei unde invata primele taine ale lumii incon)uratoare. #fla ce este bine si rau, cum sa se poarte frumos.
#poi in primul colectiv - gradinitele - cunosc regulile )ocului cu altii, bucuria victoriei sau tristetea fara
inceput si fara sfarsit - copilaria.
'aca vine toamna - e septembrie. Suna prirnul clopotel care vesteste scoala, in care copilul crescut in
familie va fi instruit pentru viata. !arintii si educatorii contribuie, in stransa colaborare, la ridicarea nivelului
instructiv educativ ai elevului integrat in colectiv. Reusita acestei actiuni presupune insa o cunoastere
speciala a fiecarui copil. ;l trebuie urmarit permanent si profund,
sub toate aspectele personalitatii lui.
9actorul decisiv =>n succesul scolar il reprezinta raportarea corecta a realitatii =>n existenta activitatii
comune familie - scoala. Sunt necesare sisteme complexe de dezvoltare a responsabilitatilor individuale si
colective, =>n concordanta deplina cu preocuparile, interesele, deprinderile si aptitudinile fiecarui copil.
?. Reglementarea stiintifica a unor norme educative impune colaborarea sistematica si permanenta a celor
doi factori de insruire, familie - scoala si presupune unitatea influentelor educative si continuitatea muncii de
formare a copilului.
!rocesul de colaborare cu parintii asigura atingerea scopului educational. !omind de la necesitatea
cunoasterii sociopsihopedagogica a copilului, scoala impune colaborarea cu familia sub diferite aspecte.
@rmarind aspectele comune, speciale si diferentiate pe care viata de elev o prezinta, parintii pot completa,
spri)ini si dezvolta personalitatea copilului cu o singura conditie - colaborarea cu scoala.
S-au cam pierdut formele de comunicare intre cei doi factori decisivi pentru formarea copilului. #u
supravietuit sedintele cu parintii organizate sistematic. In principiu, parintii elevilor cu rezultate scolare bune
si foarte bune sunt prezenti. 'ar unde sunt ceilaltiA !roblemele sociale nu motiveaza absenta lor, pentru ca
scoala are acelasi rol educativ. 4u intrarea in scoala $de la varsta de B ani& problemele muncii de educatie
devin mai complexe si odata cu ele si rolul familiei, scoala constituind pentru copil un nou mediu caruia
trebuie sa i se adapteze si care va influenta enorm dezvoltarea sa. C serie de sarcini educationale sunt
preluate =>n mod special de scoala $cele privind instructia&, dar familia ramane implicata chiar si in
realizarea acestora ramanandu-i in acelasi timp si multe altele in care rolul principal il are in continuare. 9ara
participarea parintilor efortul educativ organizat prin institutiile scolare poate fi frant, deviat sau deformat.
#sa cum arata si D. D. Stern (orice sistem de educatie, oricat ar fi de perfect, ramane neputicios daca se
loveste de opozitia sau indiferenta din partea parintilor(.
!ozitia unor parinti care considera ca odata cu intrarea copiilor =>n scoala rolul lor s-a incheiat, sau pozitia
unor cadre didactice conform careia scoala poate totul fara a apela la spri)inul parintilor sunt gresite. Eumai
o colaborare perfecta intre cei doi factori este de natura sa determine o eficienta maxima a muncii
educative. 'esigur, =>n acest proces de colaborare, rolul conducator il are scoala. ;a poate sa orienteze, sa
a)ute familia =>n sarcinile ce-i revin, sa asigure o unitate de vedere si de actiune.
9amilia, oricate merite si preocupari valoroase ar avea =>n legatura cu educatia copiilor, nu va obtine
rezultate pozitive decat =>n conditiile in care actioneaza imprcuna cu scoala.
!rocesul de colaborare se impune - amandoi factorii actioneaza asupra acelorasi persoane, urmaresc
realizarea aceluiasi obiectiv $evident cu mi)ioace
specifice& si deci, orice neconcordanta, orice divergenta, pot determina deficiente =>n procesul dezvoltarii
tinerei generatii.
#ceasta realitate a capatat caracter de lege, o prevedere in acest sens flind inclusa in 0egea educatiei si
invatamantului (Scoala conlucreaza cu familia in educarea copiilor si tineretului in pregatirea lor pentru
munca si viata, iar rolul conducator =>n aceasta actiune de colaborare revine scolii ca factor institutionalizat
specializat in munca instructiv - educativa.
4olaborarea scolii cu familia se realizeza in diferite forme2
- comitetele cetatenesti de parinti - sunt forme organizate de colaborare intre scoala si familie constituind la
perfectionarea pocesului de instruire si educare a elevilor3
- vizitele la domiciliul elevilor3
- consultatii individuale3
- corespondenta cu familia.
1izitele la domiciliul elevului ofera posibilitatea de cunoastere concreta a conditiilor specifice din fiecare
familie si pe aceasta baza se pot lua, de cornun acord, masurile ce se impun ca fiind cele mai adecvate in
vederea asigurarii unui progres continuu in dezvoltarea copilului. 1izitele sunt din timp planificate si
planificarea se refera la toti elevii clasei nu doar la cei ce prezinta vreo problema. $S-au cam abandonat
aceste vizite si de ce sa nu recunoastem, se fac la elevii care solicita bursa sociala&.
9ormele colective de colaborare - adunari cu parintii, consultatii colective, lectarate pentru parinti - pot
imbraca structuri si pot avea continut variat. #stfel, adunarile cu parintii $organizate periodic& pot fi
destinate fie unui bilant al activitatii elevilor $subliniindu-se contributia familiei, eventualele deficiente - cu
tact - si masurile ce se impun a fi adoptate&, fie dezbaterii unor teme psiho - pedagogice in vederea
informarii parintilor cu aspectele teoretice necesare activitatii lor practice $de pilda probleme ca2 organizarea
regimului de viata al elevilor in familie, orientarea scolara si profesionala, alegerea si dezvoltarea lecturii,
etc. toate =>n functie de specificul varstei&.
0ectoratele cu parintii includ cicluri de expuneri cu caracter pedagogic sau psihologic, sistematic organizate
$pe scoala&, asigurand comunicarea unui sistem de informatii, metodologii de lucru, forme de activitate,
posibil de folosit =>n familie.
0ipsa de colaborare duce spre un esec si, din nefericire, cel =>nvins este copilul, pentru care dorim tot,
pentru care visam tot ce este mai bun .
!enru viitor, dascalii adevarati stiu ce trebuie sa faca =>n prezent2 sa puna lumina in priviri si liniste in
ganduri, sa puna zambet in iubire in fapte, sa puna cuget in )udecata.
4oordonatele colborarii2 implicarea familiei =>n activitatea scolara a copiilor se desfaoara pe doua
coordonate2
a&. relatie parinte - copil2 controlul frecventei, al rezultatelor scolare, al temelor, a)utor in indeplinirea
sarcinilor, suport moral si material3
b&. relatia familie - scoala, contactul direct cu invatatorul, profesorii clasei sub forma2
- o reuniune de informare a parintilor cu privire la documentele privind reforma curriculara $!lanul cadru
pentru invatamantui obligatoriu, !rogramele scolare, <hidurile de evaluare -'escriptorii de performanta&3
- consultarea parintilor la stabilirea disciplinei $lor& optionale, alcatuirea schemelor orare ale clasei si
prograrnul scolar al elevilor.
- activarea asociativa a parintilor prin 4omitetui de parinti pentru spri)inirea scolii in activitatea de
cuprindere la cursuri a tuturor copiilor, la imbunatatirea fregventei acestora $ vizibil imbunatatita prin
oferirea laptelui si cornului de catre guvern&, in organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare.
- lectii deschise pentru parinti, ateliere de lucru practice, vizite, excursii, serbari aniversare.
- reuniuni comune cu elevii si parintii. Copilul este o fiinDE cu FnsuGiri calitativ diferite de cele ale adultului Gi are Fn
mod leitim dreptul de a ocupa o poziDie privileiatE Gi de a se bucura de un HtratamentI specific! 6EnEtatea,
dezvoltarea Gi educaDia copilului trebuie sE fie Fn centrul preocupErilor familiei!
-amilia rEmJne rupul social vital Fn asiurarea Fnri&irii, protecDiei Gi educaDiei copilului! Kn conte%tul sc'imbErilor
sociale se constatE o diversificare a modelelor familiale. frecvenDa crescJndE a coabitErilor /concubina&e3, creGterea
numErului divorDurilor, a familiilor cu un sinur pErinte, opDiunea unor femei de a avea un copil Fn afara cEsEtoriei,
noile forme coe%istJnd cu modelul HclasicI al familiei con&uale!
Kntr8o lume Fn care toate instituDiile Gi toate tipurile de raporturi sociale se sc'imbE Fn ritm accelerat, familia nu poate
rEmJne nesc'imbatE Gi nu trebuie absolutizat un model sau altul de oranizare familialE! Toate aceste sc'imbEri nu
trebuie interpretate ca o crizE a familiei, ci mai repede ca adaptEri ale conduitei individuale la sc'imbErile
demorafice, economice Gi materiale care afecteazE societEDile Fn ansamblul lor!
Dezvoltarea personalitEDii copilului este rezultatul unui ansamblu de factori. familiali, Gcolari, comunitari! -actorii
familiali sunt ca pro%imitate Gi importanDE cei mai importanDi Fn dezvoltarea unei personalitEDi armonioase, Fn
securizarea fizicE, afectivE Gi materialE a copilului!
Indiferent de modul de oranizare, mediul familial intemeiat pe un sistem de interacDiuni afective intense este apt de a
reacDiona la trebuinDele copilului, de a participa Gi favoriza elaborarea personalitEDii, a imainii sale de sine Gi despre
lume!
-amilia este cea mai Fn mEsurE sE rEspundE nevoilor copilului, afectiv cea mai adecvatE trebuinDelor lui pentru cE
numai aceste relaDii afective Gi sentimente de draoste Fl fac pe pErinte sE FnDeleaE Gi sE intuiascE copilul Gi starea lui
de copilErie! Kn familie FGi poate satisface nevoile sale primare, FGi poate manifesta frustrErile inevitabile, temperate de
draostea pErinDilor! Kn familie copilul poate sE8Gi investeascE toate resursele emoDionale Gi sE FnveDe sE Gi le
controleze pentru cE aici ar trebui sE fie Fn mod siur un mediu mai ales afectiv L aranDie pentru o dezvoltare
armonioasE!
-amilia este mediul esenDial care poate influenDa dezvoltarea Gi destinul copilului prin securizare materialE, draoste
Gi educaDie!
;odulul dedicat familiei din cadrul proramului de formare Disciplina pozitiv FGi propune o abordare didacticE, a
dezvoltErii copilului Fn relaDie cu mediul familial Gi social utilizJnd de&a clasicele repere de vJrstE. copilEria micE,
copilEria mi&locie, pubertatea Gi adolescenDa!
(entru fiecare dintre aceste etape de vJrstE se vor analiza.
8reperele specifice de dezvoltare psi'osomaticE, de normalitate statisticE,
8cele mai frecvente situaDii de abatere de la normE,
8modelele educaDionale care Gi8au dovedit valabilitatea,
8solicitErile Gi transformErile la care sunt supuGi pErinDii M familia,
8rolul familiei ca actor social Gi mediator Fntre copil Gi alte instituDii implicate Fn educarea aestuia /Gcoala, rupul de
apartenenDE, biserica, mass media3!
Copiii n8au fost niciodatE adulDi! Dar, privindu8ne pe noi, doresc s8a&unE! Ne investesc cu calitEDi Gi puteri Gi nu
renunDE la credinDa lor niciodatE Fn cazul pErinDilor care au reuGit sE le fie aproape Gi sE pEstreze aura de eroi!
"dulDii au fost cu toDii, cJndva, copii! -iecare adult mai pEstreazE FncE Fn sufletul, Fn memoria lui afectivE nu atJt ceea
ce i s8a FntJmplat sau cum a rezolvat niGte probleme, cJt felul Fn care s8a simDit Fn anumite situaDii Gi cum a vEzut
lumea de la NFnElDimeaI vFrstelor copilEriei!
"cest avanta&, de fi trecut pe acolo, se constituie Fntr8o resursE accesibilE oricui) atunci cJnd nu ai timp sau informaDii
la FndemJnE poDi apela cu sinceritate Gi desc'idere la copilul din tine! (entru restul e%istE cErDi, teorii, metode, studii
de caz Gi specialiGti!