Notiunea de arhetip la Jung

n Dialectica eului i incontientului Jung descrie procesul de confruntare a eului cu incontientul sau mai precis cu
coninuturile incontientului, cu imaginile arhetipale. Dintre acestea el citeaz cteva, universale: Umbra, Anima/Animus,
Btrnul nelept i Personalitatea Mana.
Dar ce este arhetipul? Un dat ereditar care modeleaz i transform contiina individului. Un dat care se definete mai
degrab printr-o tendin dect prin coninuturi specifice, imagini etc. motenite. O matrice care influeneaz conduita uman
att n planul ideilor ct i n cel al moralei, eticii, conduitei n general. Jung vorbete despre arhetip (la nceput numit imagine
primordial) ca despre acele patterns of behaviour (trsturi comportamentale nnscute) ale biologilor. Deci, tendine
nnscute care modeleaz conduita uman.
"Noiunea de arhetip scrie Jung deriv din observaia repetat adeseori c miturile i povetile literaturii universale conin
teme bine definite care reapar pretutindeni i ntotdeauna. ntlnim aceleai teme n fanteziile, visele, ideile delirante i iluziile
indivizilor care triesc n zilele noastre." Aceste imagini tematice snt reprezentri ale arhetipurilor, au la baz un arhet ip. Ele
ne impresioneaz, ne influeneaz i ne fascineaz.
Arhetipurile nu au un coninut determinat "dect din momentul n care devin contiente, adic alimentate cu materialul
experienei contiente Arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva dect o posibilitate de preformare,
tendin de reprezentare dat a priori".
Arhetipurile corespund instinctelor care, i ele, nu pot fi recunoscute ca atare dect din momentul n care se manifest n
intenie sau act.
n fine, arhetipul este psihoid pentru c el nu este accesibil direct contiinei (minii contiente), ci este transcendental.