Cuprins

Introducere 2
Cap 1. Viitorul turismului ambitie 3
Cap 2. Asociatii de turism 7
Cap 2.1. Asociatii de turism nationale 7
Cap 2.2. Asociatii de turism internationale 10
Cap 3 . Agentia de turism initiaza vacanta ta 19
3. 1 Definirea agentiei de turism 20
3.2 Tipuri de agentii 20
3.2.1 Detailistii 20
3.2.2 Tour operatorii 20
3.3 Infiintarea agentiei de turism 20
3.3.1 Licentierea agentiei de turism 21
3.3.2 Brevetul de turism 2
Cap 4 Organizareasi functionarea agentiei de turism 2
.1 !tructura organi"atorica a agentiei 2#
.2 $ersonalul agentiei de turism 32
Cap . !tudiu de caz. Agentia de turism "urolines 34
#.1$re"entarea firmei 3
#.2 $rincipalul o%iect de activitate 3#
#.3. !isteme de re"ervari 3&
#.3.1 !isteme internationale de re"ervari 3&
#.3. 1.1 Activitatea de Tic'eting 37
#.3.2. sisteme proprii de re"ervari (urolines 3)
Ane#a 1 Oferta de servicii "urolines 3*
Bi%liografie #
1
$ntroducere
$e plan mondial si national+ turismul este considerat in pre"ent ca un sector al activitatii
economice+ sector cu o sfera de preocupari %ine conturate si cu o importanta tot mai mare.
Turismul se dovedeste a fi una din formele cele mai utile de folosire a timpului li%er+
inclu"and , odi-na si recreere+ actiuni culturale si educative+ actiuni de agrement.divertisment+
/ocuri sportive+ odi-na asociata cu tratamente %alneoclimaterice.
In perspectiva deceniilor viitoare este de preva"ut ca timpul li%er destinat activitatii de
destindere+ recreere+ odi-na+ va fi tot mai mare. Turismul poate fi practicat atat li%er cat si prin
intermediul agentiilor de turism si a altor forme de organi"are.
Agentia de turism este o unitate economica care are ca o%iect de activitate comerciali"area
produselor turistice+ activitate care se concreti"ea"a in , trimiteri la odi-na si tratament+ organi"are
de e0cursii interne cu turisti romani+ organi"are de e0cursii e0terne cu turisti romani+ precum si
alte servicii 1 sc-im% valutar+ servicii de inc-iriere+ o%tinerea de vi"e+ etc. 2.
Agentia de turism repre"inta un factor cu rol important in mo%ili"area economiilor+
contri%uind la im%unatatirea circulatiei %anesti si totodata este un factor ce contri%uie la ridicarea
calitatii vietii oamenilor prin motivatiile de destindere+ recreere+ im%ogatirea cunostiintelor despre
arta+ cultura+ istorie. Agentia de turism a aparut ca o necesitate de ag. ec. intermediar intre turisti si
prestatorii de servicii turistice.
2
Capitolul 1. Viitorul turismului % ambitie
Tema a%ordat3 se dovede4te mult mai comple03 4i mult mai %ogat3 5n nuan6e dec7t
p3rea la o prim3 apreciere. 8ai mult+ devine tot mai pregnant c3 a%ordarea strict economic3 a
fenomenelor contemporane este insuficient3. 9n ca"ul turismului am relevat valen6e ascunse+ rolul
s3u de :calmant; al pro%lemelor sociale+ fie ca element al nivelului de trai+ fie ca supap3
pentru ocuparea for6ei de munc3 4i men6inere a ritmului de de"voltare 4i valorificare a capitalului
dar 4i mecanismul folosirii lui ca mi/loc de mass. media.
Turismul interna6ional este 4i argument 4i e0presie ale glo%ali"3rii+ fiind precursor dar 4i
avangard3 ale acestui proces. $entru turismul interna6ional realitatea contemporan3 se
dovede4te gr3%it3 4i plin3 de surpri"e. La ori"ontul anilor 2007.200) durata unei curse
transcontinentale se va scurta su%stan6ial. $olul turistic s.a mutat 4i a 5nceput s3 se sta%ili"e"e pe
63rmurile <ceanului $acific. 9n plus+ 5n "on3+ din !=A+ Canada p7n3 5n C-ina+ Corea+ T-ailanda+
Australia etc. vor e0ista c7teva "eci de milioane de milionari care vor dori vacan6e. (uropa
de vest 54i preg3te4te de c76iva ani de/a adaptarea ofertei la e0igen6ele lor.
Am constatat c3 integrarea nu este o op6iune, este supravie6uire 4i pentru vest.europeni 4i
pentru (uropa de est dar 4i pentru alte "one. Aceasta va duce la o de"voltare puternic3 a sectorului
de turism dat fiind c3 timpul li%er cre4te 5n tot mai multe 63ri 4i el tre%uie s3 produc3+ s3 valorifice
capitalul 4apte "ile din 4apte.
!tructurile transna6ionale /oac3 un rol important+ -ot3r7tor c-iar+ 5n de"voltarea
turismului interna6ional. (le nu pot fi ignorate+ dup3 cum nu putem su%aprecia importan6a
folosirii statului 5n derularea 4i de"voltarea activit36ii turistice.
Am argumentat c3 turismul+ mai ales cel interna6ional este atri%utul 63rilor de"voltate+
care au resurse s3 sus6in3 noua economie+ cea a :t3irilor;+ a :e0perien6elor;. $opula6ia 63rilor sla%
de"voltate nu are acces 5n mas3 la vacan6e+ la c3l3torii de loisir. Totu4i+ aceste 63ri folosesc
4i pot devolta sectorul de turism+ dac3 nu pentru cre4tere economic3+ cel pu6in ca solu6ie
pentru sta%ili"are 4i mai ales pentru motivarea propriei popula6ii pentru dep34irea perioadei
de tran"i6ie
!.au c3utat posi%ile solu6ii pentru integrarea acestor 63ri 5n sistemul turismului
glo%al. =na dintre ele s.ar putea numi >sistemul ni&ei>. $oten6ialul turistic este imens+
iar activitatea se 5ntinde practic 5n toat3 via6a noastr3. Dar traiul la nivel glo%al ne o%lig3 s3
scutim timp+ costuri 4i efort 4i s3 c3ut3m o >ni43>+ un loc li%er unde putem construi un
monopol natural. Acesta este esen6a principiului strategiei noilor 63ri intrate 5n turismul glo%al.
3
Acest lucru este vala%il 4i pentru ?om7nia pentru c3 nu avem resurse s3 le disip3m ci
tre%uie s3 ocup3m ni4a li%er3+ accea de care se impiedic3 to6i+ f3r3 s3 reali"e"e valoarea ei@ a%ia
atunci putem pune ta0a noastr3 pe >aerul curat g3sit prin turism>.
'otu&i( turismul rom)nesc este legat de performan*ele economiei rom)ne&ti(
inclusiv a transna*ionalelor e#istente +n *ar,.
Cei 17 ani de tran"i6ie au irosit o %un3 parte din resursele economiei rom7ne4ti.
Capitalurile rom7ne4ti nu au reu4it s3 intre 5n circuitele glo%ale iar capitalurile str3ine au evitat
sau au am7nat penetrarea sectorului produc6iei rom7ne4ti+ inclusiv sfera serviciilor+ limit7ndu.
se la e0plotarea pie6ei pentru consum final. A%ia 5n ultimii ani+ dup3 ce s.au instalat pe pie6ele
e0terne ale ?om7niei s.au 5ndreptat+ de multe ori 5n condi6ii oneroase+ cu re"ultate sla%e+
5ndoielnice spre sectoare c-eie+ imediat profita%ile ale economiei rom7ne4ti. Ainovat se face
factorul politic dar nici oamenii de afaceri rom7ni+ 5n formare nu pot fi e0onera6i. Bici unul nu
poate invoca lipsa de informare privind mecanismele func6ion3rii economiei glo%ale+ cel
pu6in comparativ cu omologii lor din 63ri aflate 5n condi6ii similare. La data ela%or3rii
lucr3rii ?om7nia efectua trecerea la organi"area e0portului de for63 de munc3+ urm7nd
acela4i traseu ca 4i alte 63ri care s.au integrat 5n =niunea (uropean3.
9nc3 nu poate fi nominali"at nici un sector+ nici o ni43 care s3 poat3 satisface cerin6a
lui 8anoilescu privind capacitatea lor de a pl3ti cu produse rom7ne4ti m3rfurile de import
din alte sectoare+ necesare consumului productiv sau al popula6iei. Ci aceasta 5n condi6iile 5n
care capitalurile glo%ale sunt+ prin natura lor gata s3 fug3 imediat ce apare un loc mai profita%il
5n alt3 parte. Tratativele privind integrarea 5n =(+ prin componenta lor economic3 pot da o
speran63. Din p3cate+ lipsa de transparen63 5mpietea"3 o anali"3 4i o apreciere realist3. Cel pu6in+
5n ceea ce prive4te turismul nu se 4tie pu%lic nici dac3 au fost sau se vor ini6ia tratative concrete.
$entru cre4terea semnificativ3 a puterii de cump3rare 5n viitorul apropiat nu sunt indicii+
a4a c3 este de a4teptat ca de"voltarea turismului rom7nesc s3 5nt7r"ie. Cel pu6in un turism de
natura 4i la nivelul din63rile de"voltate. $opula6ia tre%uie fie s3 se resemne"e+ fie s3
fie mo%ili"at3. Dar a mo%ili"a 5nseamn3 fie metoda de tip engle"esc+ utili"at3 de
C-urc-il sau regele Angliei 5n timpul %om%ardamentelor celui de.al doilea r3"%oi mondial+
fie cele de tip de m7n3 forte+ ultimele inaccepta%ile de standardele occidentale.
$e ori"ontul anali"at nu am constatat posi%ilitatea de"volt3rii turismului intern de mas3 care
s3 poat3 reali"a un volum care s3 sus6in3 infrastructura 4i pentru turismul interna6ional. Din
anali"3 a reie4it c3 cele dou3 forme au 5nceput s3 evolue"e separat.
Turismul intern este restric6ionat at7t de puterea redus3 de cump3rare 1su%ven6iile nu
sunt dec7t un paleativ social2 c7t 4i de lipsa politicilor 4i a mecanismelor pentru
reintroducerea lui ca element al nivelului de trai la nivel de mas3. !e adug3 4i lipsa de

profesionalism a noilor proprietari ai ma/orit36ii activelor privati"ate+ precum 4i lipsa de

informa6ii 4i consiliere a celor care au reali"at investi6ii noi. Caracteristica neatractiv3 a
acestei "one+ lipsa unei perspective pe termen scurt sunt puse 5n eviden63 de neimplicarea nici
unei companii turistice transna6ionale+ cu e0cep6ia turoperatorilor str3ini+ de rangul doi care se
limitea"3 numai la activitatea de outgoing. Cele c7teva agen6ii de turism rom7n4ti care au
5nceput s3 opere"e ca concentratori 5nc3 sunt 5n fa"a acumul3rii primitive.
-n anumit av)nt +n turismul de incoming se va realiza din necesitatea
acoperirii .petei albe. a planiglobului( numit, /om)nia. 'urismul interna*ional ca
flu# permanent &i intens este legat de apartenen*a la o structur, regional,.
A%sen6a ?om7niei din structurile glo%ale de tip asociativ tre%uie rapid re"olvat3.
!upravie6uirea 5n sistemul glo%al este condi6ionat3 de accesul la informa6ie. <ri acesta se
reali"ea"3 5n principal prin participarea la conclavurile te-nocra6iei glo%ale. (ste necesar3 o
politic3 a statului pentru o ofensiv3 imediat3 a tuturor actorilor turismului rom7nesc+ a
mediului academic 4i a unit36ilor de cercetare.
!ociet36ile transna6ionale s.au limitat la intrarea t7r"ie+ practic numai pe pia6a Bucure4tiului+
singura care poate asigura un prag de profit 5ndestul3tor prin trecerea efortului investi6ional
asupra societ36ilor rom7ne4ti. Aceia4i restric6ie, lipsa puterii de cump3rare la comunitatea de
afaceri local3 care s3 asigure o e0ploatare minimal3 a %a"elor turistice. Dar 4i sla%a atrac6ie
pentru clientela din str3in3tate.
Infrastructura este 5n curs de moderni"are 4i mai sunt necesari c76iva ani p7n3 s3 a/ung3 la
un nivel compati%il cu cea din 63rile concurente. Dona :tradi6ional3;+ litoralul rom7nesc
are nevoie de mari investi6ii care s3.l restaure"e+ 5n primul r7nd din punct de vedere ecologic.
Donele de su%stitu6ie+ fie nu sunt ec-ipate la %aremurile contemporane 1Transilvania+
Bordul 8oldovei+ Delta Dun3rii2 fie sunt reduse ca volum al clientelei posi%ile
1cicloturism+ ascensiuni+ turism de aventur3 etc.2 fie au ie4it din mod3 1sta6iunile
%alneare2. $entru toate e0ist3 solu6ii. Acestea nu tre%uiesc a4teptate din partea transna6ionalelor+
care nu vin dec7t c7nd e0ist3 de/a condi6ii pentru profit ma0im+ ci tre%uie construite prin efort
intern. Acesta tre%uie diri/at printr.un program 5nc-egat+ strict+ profesionist+ cel pu6in la
nivelul prev3"ut pentru urm3torii ani 5n 63rile de"voltate.
?esponsa%ilitatea ma/or3 este a factorului politic 4i a sistemului de 5nv363m7nt+ care s3
poat3 furni"a formarea proaspe6ilor proprietari 4i oameni de afaceri din turism dar 4i personalul
operativ necesar at7t pentru activitatea intern3 c7t 4i pentru integrarea unui c7t mai mare
num3r de rom7ni 5n structurile transna6ionale din str3in3tate+ pentru a p3trunde 5n
te-nocra6ia turismului glo%al. $rioritar este personalul pentru organi"area 4i
managmentul :destina6iei ?om7nia;.
#
0etaliile au fost e#puse pe fiecare element +n parte. !e poate repro4a c3 nu d3m o solu6ie
practic3+ o list3 a ac6iunilor necesare. < astfel de lucrare 6ine de politica economic3+ de
responsa%ilit36ile pe care 4i le asum3 statul 5n complectarea celor negociate 4i convenite de
actorii priva6i. (a sta%ile4te o%iectivele 4i resursele care se aloc3+ pe un interval de timp. Boi nu
avem pe ce s3 ne spri/inim, actorii priva6i sunt dispersa6i+ nu au o strategie comun3 iar statul se
preg3te4te de alegeri. =n demers pur teoretic nu este de nici un folos+ poate fi c-iar contraproductiv
5n discu6iile pentru sta%ilirea unei strategii din cau"a instituirii unor precedente ce nu vor mai fi+
cu siguran63+ valide 5n scurt timp. 9n plus+ nu avem accesul la informa6ii de prim3 m7n3+ nu
numai statistice dar mai ales privind ac6ionariatul+ politicile diferitelor companii+ date certe
conta%ile+ nivelul 4i stuctura consumului+ etc.
21#
Am fost nevoi6i s3 ne limit3m la relevarea
"onelor pro%lematice+ a standardelor interna6ionale 4i men6ionarea unor posi%ile solu6ii. $artea
practic3 nu 6ine de literatur3 ci de %usiness. $rin aceast3 lucrare 5ncerc3m s3 facem o desc-idere
spre g7ndirea 4i practica actual3 4i previ"i%il3 a turismului a4a cum este el practicat 5n 63rile
de"voltate. Din anali"3 am constatat c3 supravie6uirea turismului rom7nesc este legat3 de
capacitatea sa de a se integra 4i a activa 5n sistemul glo%al astfel 5nc7t s3 devin3 un partener 5n
c3utarea c3ilor spre viitor.
Ca prim3 urgen63 se impune construirea :destina6iei ?om7nia; pe %a"e realiste+
concuren6iale.
Turismul este o activitate comple03+ cu o finalitate fragil3 care are nevoie+ pentru a
e0ista de oameni 4i de o organi"are aparte. :9n vremuri de sc-im%3ri+ doar cei care 5nva63
continuu pot mo4teni viitorul. Cei care au 5ncetat s3 5nve6e se vor tre"i c3 sunt preg3ti6i s3
tr3iasc3 numai 5ntr.o lume care nu mai e0ist3; . spune (ric Eoffer
La ori"ontul secolului FFI se prefigurea"3 lumea glo%al3, prin informa6ie 1care va
deveni >osatura> 5ns34i a lumii umane2+ prin sistemul %og36iei 1capitaluri+ flu0uri financiare+
etc.2+ prin sistemele economice 1care vor fi tot mai interconectate2+ prin latura politic3
1prin restric6ia de salvgardare a 5ns3si e0isten6ei+ condi6ia de a lucra 5n comun 4i a dialoga2+
prin lumea paralel3 a imaginii care va configura o nou3 fa63 a culturii etc. (tniile+ popoarele au
dou3 4anse, ori s3 se devore"e dup3 principiul >-omo -omini lupus est> 1principiu cu
puternice r3d3cini europene dar mai ales de difu"are european32+ fie s3 se reg3sesc3 5ntr.o nou3
>5mp3r36ie>+ glo%al3+ a %un3voin6ei 4i iu%irii 1principiul cre4tin+ tot european2. <ri tocmai
turismul+ ca precursor 4i stimulent al glo%ari"3rii+ ca massmedia 1indiferent de varianta sa+ fie
cea clasic3+ fie cea informal3 pe care o propunem2 va fi pro%a concludent3+ e0emplu
palpa%il al vor%elor 4i faptelor care se vor propune oamenilor 5n 5ntreaga lume. $rin el+
orice om+ din orice etnie va putea redescoperi valoarea european3 a Boului Testament+ precum
&
Apostolul Toma+ s3 pip3ie 4i s3 cread3 realitatea+ 5ntr.o dimensiune paralel3 cu celelalte.

Cap 2. Asociatii de turism
2.1 Asociatii de turism nationale
Asociatia 1ationala a Agentiilor de 'urism % A.1.A.'.
www.anat.ro e.mail ,officeGanat.ro
Hunctii in cadrul asociatiei, 1 $resedinte + 2 $rim Aicepresedinti+ Aicepresedinti+ 1 !ecretar
general + 1 responsa%il de relatiile cu presa. Consiliului Director al ABAT este format din 11
directori de agentii de turism tour operatoare din tara.
Data infiintarii , 1**0.Din anul 1**3+mem%ru al Hederatiei =niversale a Asociatiilor =niversale a
Asociatiilor ..Agentiilor de Aoia/ 1 H=AAAI=HTAA2.
2ederatia 3atronatelor din 'urismul /omanesc % 2.3.'./.
e.mail, fpt@fx.ro J KKK.fptr.go.ro
1 $resedinte+ 1 !ecretar general + 3 Aicepresedinti
/omanian Convention 4ureau % /.C.4.
Asociatia 1ationala a Organizatorilor de Conferinte si "#pozitii din /omania
7
rcb@ines.ro J KKK.convention%ureau.ro
1 $resedinte+ 1 Director (0ecutiv
Organizatia 3atronatului din 'urismul 4alnear % O.3.'.4./
1 $resedinte+ 2 $rim.vicepresedinte+ Aicepresedinti+ 1 Director (0ecutiv
e.mail,opt%rG%luescreen.ro
Data infintarii organi"atiei,1**3
2ederatia $ndustriei 5oteliere din /omania % 2.$.5./.
mem%ra a IEL?A . International EotelL ?esturant Association si E<T?(C .
Confederatia Asociatiilor Bationale de Eoteluri si ?estaurante din =niunea (uropeana
666.fi7r%romanian7otels%org.ro
Asociatia 1ationala de 'urism /ural("cologic si Cultural % A.1.'./.".C.
office@antrec.ro J www.antrec.ro Data infiintarii , 1**
1 $resedinte@ 1 $resedinte onorific+ ) vicepresedinti
Asociatia 87izilor 9ontani din /omania % A.8.9./.
e.mail,agmr@brasov.iiruc.ro J
)
e.mail , agmr_ro@yahoo.com J KKK.agmr.go.ro
1 $resedinte
*
Asociatia 1ationala a !alvatorilor 9ontani din /omania % A.1.!.9./.
Adresa, !tr.Dr.Ba%es nr.27+Brasov J -ttp,II.salvamont.dnt.ro
1 $resedinte + 2 Aicepresedinti+ 1 !ecretar
Asociatia 9onitorilor de !c7i 3rofesionisti din /omania % A.9.!.3./.
1 $resedinte + 1 !ecretar Data infiintarii , 1**3.<%iective , formarea instructorilor+ sustinerea
intereselor mem%rilor sai+ amoni"area metodelor de instruire
Asociatia /egionala de 'urism "cvestru % A./.'.".
e.mail,ccifag@romline.ro
!ocietatea Bationala >Cai de ?asa> Bucuresti . Telefon, 021 . 230.7&.)7
1 $resedinte+ JTelefon, 02&).212.#01J 02&). 212.&1J 0723.2&.3&.31
Asociatia /omana pentru Cazare si 'urism "cologic 4"0:4/"A;2A!'
KKK.%ed.and.%rea'fast.ro
1 $resedinte. president@bed-and-breakfast.ro
1 Director e0ecutiv. vicepresident@bed-and-breakfast.ro
Bumar de mem%ri, )0 de vile+ -oteluri mici si pensiuni agroturistice+ din care #0 in mediul ur%an la 10
decem%rie 2003.
Asociatia /omana de 'urism 3edestru % A/'3"0
1 $resedinte+ 1 Aicepresedinte
Asociatia 87izilor Autorizati din 9aramures
1 $resedinte . detalii , www.gerindo.alphanet.ro/Maramures.html
10
2. 2 Asociatii internationale
Organizatia 9ondiala a 'urismului % O.9.'
<rgani"a6ia 8ondial3 a Turismului 1<8T . MT< 5n engle"32 . este singura
organi"a6ie interguvernamental3 care 54i e0ercit3 la scar3 universal3 atri%u6ii turistice generale.
La sf7r4itul r3"%oiului+ o dat3 cu crearea st7lpilor de ec-ili%ru ai economiei post%elice 1<B=@
H8I@ Banca 8ondial3+ NATT devenit <rgani"a6ia 8ondial3 a Comer6ului2 nici turismul nu putea
s3 fie omis din :grila; puterii. $entru el s.a creat <8T+ ca mi/loc de e0ercitare a puterii mondiale+
a4a cum vom ar3ta. 9n cadrul ei func6ionea"3 200 de mem%rii afilia6i 1organisme
neguvernamentale na6ionale 4i interna6ionale2 al3turi de statele mem%re <B=. 9n anul
1*7#+ =niunea Interna6ional3 a <rganismelor <ficiale de Turism 1=I<<T2 s.a transformat
5ntr.un organism interna6ional cu caracter guvernamental, <8T. Aceast3 transformare a avut
loc printr.o procedur3 original3+ respectiv ca urmare a deci"iei Adun3rii generale
(0traordinare a =I<<T 5ntrunit3 la 8e0ico 5n septem%rie 1*70. $rocedura respectiv3 a avut
drept scop asigurarea unei continuit36i 5n coordonarea ac6iunilor turistice interna6ionale. Din
decem%rie 2003 devine organism speciali"at al <B=.
Conform articolului nr. 3 din statutul <8T+ o%iectivul fundamental al acestei organi"a6ii
este >de a promova 4i de"volta turismul+ pentru a contri%ui la de"voltarea economic3+ la
5n6elegerea interna6ional3+ la pace 4i prosperitate+ precum 4i la respectul universal 4i
aplicarea drepturilor 4i li%ert36ilor omului f3r3 diferen63 de ras3+ se0+ lim%3 4i religie>. <8T
cuprinde patru categorii de mem%rii,
.mem%rii ordinari+ adic3 statele care au ratificat statutul de constituire sau care au aderat la
acesta+ 4i care sunt 5n num3r de 11
.7 mem%rii asocia6i, trei teritorii O Aru%a+ Comunitatea Hlamand3 din Belgia+ 8adeira+ Antilele
<lande"e+ $uerto ?ico 4i 8acao@
.doi o%servatori permanen6i O Aaticanul 4i $alestina
.mem%rii afilia6i+ care sunt organi"a6ii neguvernamentale interna6ionale 4i organi"a6ii
na6ionale pu%lice 4i private care e0ercit3 o activitate important3 5n domeniul turismului
interna6ional sau na6ional. !unt afiliate 5n special companii aeriene+ agen6ii 4i organisme
de voia/+ institute 4i centre de cercet3ri turistice+ lan6uri -oteliere 4i restaurante+ centre de
formare profesional3. 8em%rii afilia6i pl3tesc o contri%u6ie anual3 c3tre <8T 4i sunt
invita6i s3 participe la lucr3rile diferitelor organe ale organi"a6iei. 9n num3r de peste
3#0+ ei sunt reuni6i 5n Comitetul 8em%rilor Afilia6i. Din p3cate ?om7nia este iar34i un mare
a%sent. (ste ine0plica%il3 aceast3 situa6ie, companii sau structuri academice sau de cercetare
11
din 63ri mici 4i s3race sunt pre"ente cu mai mul6i mem%rii+ de4i 4tiu c3 nu ele decid+ dar
m3car afl3 ce va fi+ mai devreme cu o "i. Lipsa %anilor nu este o scu"3. Cau"a poate fi
ne4tiin6a sau mai gravP
!tructura <8T este format3 din, !ecretariatul Neneral+ Adunarea Neneral3+ Consiliul
(0ecutiv+ Comitetele ?egionale+ Comitetul 8em%rilor Afilia6i 4i diferitele comitete sau comisii
speciali"ate. Adunarea Neneral3 este organul suprem al <rgani"a6iei. (a se compune din
delega6i ai mem%rilor ordinari 4i asocia6i+ adic3 state 4i mem%rii afilia6i. Acest organ
suprem se 5ntrune4te 5n sesiune ordinar3 la fiecare 2 ani+ adopt3 recomand3ri 4i %ugetul
organi"atiei.
Comisiile regionale create de Adunarea Neneral3 sunt 5n num3rde & 4i au ca atri%u6ii
aplicarea 5n fiecare din regiunile respective a recomand3rilor Adun3rii. De asemenea+
ele favori"ea"3 de"voltarea turismului interregional prin comisiile <8T pentru Africa+
Americi+ Asia de (st 4i $acific+ Asia de !ud+ (uropa 4i <rientul 8i/lociu.
Consiliul (0ecutiv este compus din 20 de mem%rii ordinari 1dar tre%uie s3 lu3m 5n
calcul 4i lo%%Q.ul mem%rilor afilia6i2 ale4i de c3tre Adunarea Neneral3. (l se reune4te de
dou3 ori pe an 4i adopt3 m3surile necesare e0ecut3rii re"olu6iilor Adun3rii Nenerale.
!ecretariatul Neneral se compune dintr.un personal egal ca num3r cu num3rul statelor care fac
parte din <8T. !ediul !ecretariatului Neneral este la 8adrid. !ecretarul general este
5ns3rcinat cu e0ecutarea directivelor ela%orate de Adunarea Neneral3 4i de Consiliul (0ecutiv.
Comitetul 8em%rilor Afilia6i grupea"3 mem%rii afilia6i 4i 5i organi"ea"3 5n grupe de
lucru cum ar fi, turismul de tineret+ consumatorul+ investi6iile turistice+ turismul 4i for6a de
munc3+ turismul 4i s3n3tatea+ turismul 4i informatica+ deci mai mult latura practic3+ lucrativ3.
Activit36ile <8T sunt diverse 4i numeroase. (le acoper3 ansam%lul domeniilor turismului
intern 4i interna6ional. Iat3 c7teva din cele mai importante activit36i,
.ela%orarea de studii 4i statistici, acestea se refer3 la 4apte mari domenii, evolu6ia turismului
5n lume+ pie6ele turistice+ ec-ipamentele 4i 5ntreprinderile turistice+ planificarea 4i amena/area
turistic3+ anali"a economic3 4i financiar3+ efectele sociologice ale activit36ii turistice+
repre"entarea turistic3 5n str3in3tate. !tatisticile mondiale 4i regionale repre"int3 o%iectul
unor pu%lica6ii regulate. Informa6iile legate de sectorul turistic sunt cuprinse 5n diferite
pu%lica6ii dintre care cea mai important3 este revista >Turismul 8ondial>+ precum 4i 5n
>scrisorile de informa6ie> adresate organismelor na6ionale de turism. $rin organi"area de
>Kor'.s-op>.uri te-nice asupra finan63rii proiectelor turistice se reali"ea"3 formarea 4i
comerciali"area produselor turistice pentru u"ul mem%rilor ale c3ror institu6ii speciali"ate sunt
insuficient de"voltate. 9n acela4i timp+ <8T cola%orea"3 cu <rgani"a6ia Interna6ional3 a
8uncii 4i cu $rogramul Ba6iunilor =nite pentru 8ediul 9ncon/ur3tor la organi"area unor
12
reuniuni 4i seminarii legate de formarea personalului care s3 active"e 5n domeniul turistic. Tot
5n acela4i scop a fost creat 5n anul 1*&# Centrul Interna6ional de !tudii !uperioare 5n Turism
1CI(!T2 care a fost preluat 5n anul 1*7# de c3tre <8T.
.asisten63 te-nic3, <8T acord3 asisten63 te-nic3 63rilor 5n curs de de"voltare+ fie direct prin
propriile sale resurse %ugetare+ fie prin delegarea $rogramului Ba6iunilor =nite pentru De"voltare
1$=BD2+ cu a/utorul resurselor %ugetare afectate de acesta. La 5nceputul deceniului 4apte
?om7nia a %eneficiat de dou3 astfel de programe, unul pentru organi"area Centrului de
Hormare 4i $erfec6ionare a Cadrelor din Turism 1comple0ul $arc.Turist.Hlora2 4i unul pentru
dotarea <ficiului de !tatistic3 1printre altele un ordinator =BIAAR+ printre cele mai puternice
din lume la acea dat32
.consulta6ii 4i re"olu6ii, <8T favori"ea"3 consulta6iile interna6ionale 5n cadrul sesiunilor
diferitelor organe+ inclusiv al comisiilor regionale+ 5naint7nd statelor mem%re propuneri de
program sau de ac6iuni specifice. 9n e0erci6iul competen6eleor lor organele <8T adopt3
re"olu6ii. Cele mai importante re"olu6ii adoptate p7n3 5n pre"ent sunt Carta de la
8anilla 11*)02 4i Declara6ia de la Eaga 11*)*2. Din 2003 cooperarea cu MT< 1Morld Trade
<rganisation2 devine constant3+ 6intit3 spre dereglementarea activit36ii 4i eliminarea
%arierelor din calea turismului interna6ional.
9ntr.o serie de regiuni statele crea"3 institu6ii interna6ionale cu competen6e
turistice+ 5n scopul de a coopera la de"voltarea turismului interna6ional cu alte
organi"a6ii sau 5ntre ele. Astfel cunoa4tem Alian6a Turistic3 a <ceanului Indian+
<rgani"a6ia pentru De"voltarea Turismului African+ etc.
<ri+ 5n toate acestea glo%alismul este pre"ent prin puterea pe care o au factorii de deci"ie
din cadrul organi"atiei+ unde 4i statele particip3 :5n mod democratic;+ dup3 importan6a lor 5n
industria turismului. Iar deci"iile nete"esc calea pentru e0pansiunea structurilor turistice
glo%ale. $entru popula6ia Banglades-ului sau Bigeriei+ activitatea <8T este neaplica%il3+
aceste popula6ii neav7nd putere de cump3rare pentru astfel de produse.
De4i sistemul <8T este greoi+ permite totu4i statelor s3race s3 fac3 presiuni. !tructurile
glo%ale tre%uie s3 se mi4te repede 5ntr.o lume 5n accelerare. Au nevoie de sisteme
simple pentru deci"ie 4i interven6ie+ pentru prote/area intereselor lor.
e.mail, omtGKorld.tourism.org J www.world-tourism.org
$resedinte ,8artin Brac'en%urQ J !ecretar general, Hranceso Hrangialli
La inceput s.a numit,=niunea Internationala a <rgani"atilor <ficiale in Turism . =.I.<.<.T. J
$rima intrunire,mai 1*7#
13
Consiliul 9ondial al 'urismului si Calatorilor % <.'.'.C.
MTTC are 100 de mem%rii din cele mai faimoase corpora6ii din toate domeniile
turismului. (ste singura structur3 care repre"int3 sectorul privat 5n toat3 diversitatea lui.
8isiunea sa este s3 creasc3 interesul pentru cre4terea economic3 4i de"voltare social3+
s3 conlucre"e cu guvernele 4i politicienii+ s3 desc-id3 poten6ialul industriei turistice pentru
crearea de locuri de munc3 4i generarea de prosperitate.
MTTC are 7 direc6ii strategice pe care le recomand3 guvernelor,
.o vi"iune pentru viitorul c3l3toriilor 4i turismului 1TLT
11
2 O :un viitor pentru fiecare;
.m3surarea 4i promovarea industriei TLT
.promovarea imaginii po"itive a TLT privind crearea de locuri de munc3 4i oportunit36ii de carier3
.5ncura/area li%erului acces+ a pie6elor li%ere+ a cerului desc-is 4i 5nl3turarea %arierelor
5mpotriva cre4terii
.s3 a/ute la ec-ili%rarea infrastructurii la nivelul cererii
.s3 facilite"e accesul la resursele de capital 4i la te-nologiile avansate
.s3 promove"e responsa%ilitatea 5n conservarea mediului natural+ cultural 4i economic
Activitatea MTTC este a0at3 pe trei direc6ii fundamentale,
. activit36i glo%ale, punerea 5n discu6ie a solu6iilor care afectea"3 activit36ile
TLT oriunde 5n lume
. grupuri de lucru, ec-ipe de speciali4ti din sectorul privat care lansea"3 provoc3ri 4i
oportunit36i 5n domenii ca resursele umane+ infrastructur3+ impo"ite+ 4i IT.(comer6
. Ini6iative 4i programe regionale, pune 5n lucru poten6ialul s3u nu numai
5n economiile conduc3toare ci 4i 5n 63rile 4i regiunile care pre"int3 un poten6ial mare dar
nu dispun de mi/loacele 4i resursele necesare pentru punerea lui 5n valoare.
Concep6ia MTTC, :L3sa6i.ne s3 v3 5mp3rt34im o vi"iune despre lume 5n care TLT aduce
profit fiec3ruia+ aduc7nd o contri%u6ie+ po"itiv3+ 5n cre4tere 4i sustena%il3 la prosperitate+
5n6elegere 4i %un3stare 5ntre oameni+ 5mp3rt34it3 de to6i cei care c3l3toresc 4i de comunit36ile
pe care le vi"itea"3 4i mediile lor naturale+ sociale 4i economice;.
!tructuri comerciale &i profesionale +n lumea turistic, interna*ional,
Acestea grupea"3 pe plan interna6ional organismele profesionale+ sociale 4i 4tiin6ifice
constituite 5n diferitele state. Aceste organi"a6ii au drept scop favori"area sc-im%urilor+ a
5nt7lnirilor 5ntre profesioni4tii diferitelor na6ionalit36i+ a ela%or3rii informa6iilor 4i studiilor
care s3 stea la %a"a unor deci"ii pe care le adopt3 autorit36ile pu%lice. Totodat3 scopul
1
acestor
organi"a6ii este de a repre"enta diferitele profesii 5n cadrul organi"a6iilor interna6ionale
guvernamentale. 9n acela4i timp+ ele sunt structuri glo%ale unde se iau deci"ii privind armoni"area
intereselor+ 5mp3r6irea pie6elor+ regulile de conduit3 uniforme+ etc. care s3 corespund3
politicii marilor companii interna6ionale turistice glo%ale+ mem%rilor lor.
$rincipalele organi"a6ii din aceast3 categorie sunt,
1.Asocia6ia 8ondial3 a Agen6iilor de Aoia/ 1MATA2@
2. Asocia6ia Transportului Aerian Interna6ional 1IATA2@
3. Asocia6ia Interna6ional3 a Eotelierilor 1IEA2@
. !ocietatea American3 a Agen6ilor de Turism 1A!TA2@
#. Hedera6ia =niversal3 a Asocia6iilor Agen6iilor de Aoia/ 1H=AAA2@
&. Consiliul Interna6ional al Agen6iilor de Aoia/ 1ICTA2@
7. Asocia6ia Interna6ional3 a Circuitelor Turistice 1I!TA2@
Toate cu caracter transnational+ statutele lor fiind respectate de to6i mem%rii de multe ori
5naintea legilor locale.
World As s o cia tion of Travel A g encies (WATA)
Asocia6ia 8ondial3 a Agen6iilor de Turism este o organi"a6ie non.profit creat3 de agen6i
de turism independen6i 5n %eneficiul tuturor agen6iilor din lume. (a a/ut3 agen6iile recunoscute
pe plan local s3 capete aceast3 recunoa4tere 4i pe plan interna6ional.
9nc3 din 1**+ de la fondare+ MATA a devenit un nume respectat 5n industria turistic3
mondial3. Cu peste 200 de mem%rii proveni6i din mai mult de 1)0 de ora4e de pe glo%+ MATA
a creat o adev3rat3 re6ea de agen6i de turism+ agen6i care se %ucur3 de %eneficii 4i privilegii
unice.
Ideea care a stat la %a"a creeri MATA este aceea de a coopta noi mem%rii 1de preferin63
firme private2 5n aceast3 re6ea+ astfel 5nc7t fiecare mem%ru s3 ai%3 avanta/ul afilierii la acest
colos interna6ional 5n paralel cu acela dat de de6inerea suprema6iei pe pia6a local3. !tatutul
MATA garantea"3 fiec3rui mem%ru c3 este 5n m3sur3 s3 concure"e cu succes cu orice corpora6ie
mai mare. Aderen6a la acest statut+ pe de o parte+ 4i respectarea de c3tre mem%rii s3i a
5ndatoririlor impuse de codul de conduit3+ pe de alt3 parte+ au adus asocia6iei o reputa6ie
deose%it3.
MATA este 5nregistrat3 ca asocia6ie su% legea elve6ian3. $rin statut+ asocia6iei 4i mem%rilor s3i
1#
li se cere s3 se asiste reciproc 5n ac6iunile 5ntreprinse. Asocia6ia are un secretariat
permanent care func6ionea"3 la sediul ei din Neneva+ 4i care are menirea s3 acopere nevoile
administrative. !ediul central asigur3 de asemenea asisten63+ informa6ii 4i alte servicii
mem%rilor asocia6iei.
Calitatea de mem%ru MATA confera detinatorului o serie de avanta/e ca,
a2 $lata garantat3 a facturilor IEA
1international Eotel Asociation2
, asocia6ia garantea"3 plata
tuturor facturilor pentru serviciile prestate de c3tre un mem%ru IEA unui mem%ru MATA+
p7n3 la o sum3 sta%ilit3 de la ca" la ca" 5n func6ie de credi%ilitatea 4i vec-imea pe care respectiva
agen6ie o are 5n asocia6ie. 9n sc-im%+ IEA a cerut mem%rilor s3i s3 accepte ca vauc-erele emise
de mem%rii MATA pentru clien6ii lor s3 poat3 fi ac-itate 4i dup3 plecarea turistului.
%2 Naran6ia intern3, 5n anumite condi6ii+ unele servicii prestate de c3tre un mem%ru MATA
unui alt mem%ru+ vor fi pl3tite din fondul de garan6ie.
c2 Aauc-erele MATA, orice vauc-er purt7nd sigla MATA sau referin6e la acordul IEA I
MATA+ sau vauc-erele tip3rite de MATA cu numele agen6iei emi63toare+ sunt acceptate deplin+
f3r3 re"erve+ oriunde 5n lume. 9n ma/oritatea ca"urilor -otelurile care accept3 aceste vauc-ere
sunt de acord s3 5ncase"e contravaloarea serviciilor pe care le prestea"3 dup3 plecarea
clien6ilor+ f3r3 a cere plata vreunui acont.
d2 Lista mem%rilor 4i c3r6ile de vi"it3 speciale, o mic3 %ro4ur3 con6in7nd to6i mem%rii MATA 4i
adresele lor poate fi pus3 de c3tre agen6ia de turism la dispo"i6ia clien6ilor ce pleac3 5n
c3l3torie+ 5n ca"ul 5n care ace4tia au nevoie de asisten63 4i servicii 5n timpul acestei
c3l3torii. $entru clien6ii mai importan6i se pot pune la dispo"i6ie c3r6i de vi"it3 speciale.
e2 MATA 8aster.SeQ, anuarul numit 8aster.SeQ este f3r3 5ndoial3 cea mai important3 surs3 de
informa6ii de c3l3torie. 8em%rii sau nemem%rii MATA care 5l primesc se folosesc de el "ilnic+
acesta repre"ent7nd pentru ei o %a"3 de date enorm3 care 5i scute4te de c-eltuieli suplimentare
de timp 4i %ani. Anuarul cuprinde tarifele mem%rilor MATA pentru serviciile prestate
turi4tilor veni6i din str3in3tate 1pentru activitatea de IBC<8IBN2. < pre"entare standard
a tuturor acestor date face ca e0tragerea informa6iilor s3 fie o opera6ie c7t se poate de simpl3
4i la 5ndem7na oricui. 9mpreun3 cu tarifele apare 4i o scurt3 pre"entare a 63rii din care provine
agen6ia+ pre"entare oferit3 de oficiul principal de turism din 6ara respectiv3 4i care con6ine c7teva
informa6ii de fond utile pentru cei ce urmea"3 s3 vi"ite"e acea destina6ie.
f2 Circularele MATA, anun63 nout36ile de ultim3 or3+ astfel 5nc7t acestea s3 poat3 fi puse la
dispo"i6ia clien6ilor.
g2 Comisioanele ma0imale, 5ntre mem%rii MATA este permis un comision suplimentar
1&
ma0im de #T fa63 de pre6urile pu%licate 5n 8aster.SeQ pentru transferuri+ tururi de ora4+
e0cursii+ 5nc-irieri de ma4ini cu sau f3r3 4ofer+ etc. ceea ce le d3 un avanta/ fa63 de concuren63.
Toate aceste avanta/e sunt de natura celor date de glo%alism+ reguli uniforme+ respectate strict de
mem%rii pentru profit ma0im.
8em%rii cu drepturi depline+ sunt de o%icei agen6iile de turism care au o structur3
financiar3 solid3 4i dau dovad3 de o 5nalt3 etic3 profesional3.
To6i mem%rii MATA au acelea4i drepturi+ privilegii 4i o%liga6ii. $entru a men6ine un
procent de e0clusivitate+ 5n ora4ele mai mici de un milion de locuitori poate e0ista un singur
mem%ru MATA speciali"at pe fiecare tip de serviciu. Dac3 num3rul locuitorilor din ora4 este
mai mare+ pentru fiecare milion de locuitori 1sau frac6iune de milion2 poate e0ista c7te un
agent de turism mem%ru MATA.
8em%rii afilia6i este o categorie desc-is3 -otelurilor+ liniilor aeriene+ navale 4i
companiilor care 5nc-iria"3 autove-icule. 8enirea acestor mem%rii este aceea de a de"volta
rela6iile sta%ilite 5ntre mem%rii MATA 4i partenerii lor.
Iat3 care sunt c7teva 5ndatoriri ale unui mem%ru MATA+ elocvente pentru modul de
ac6iune glo%al,
.acesta trebuie s respecte strict etica i codul de conduit impuse de asociaie
.el trebuie s sprijine dezvoltarea asociaiei prin aciunile sale
.colaborarea ntre membrii trebuie s fie una veritabil, constructiv, prioritar fa de
nemembri.
.mem%rii tre%uie s3 participe la adun3rile generale 4i regionale.
I n ter na tion a l Air Tra n s p ort Ass o ci a tion (IATA)
Asocia6ia Interna6ional3 a Transportatorilor Aerieni a fost creat3 5n 1*1*+ 5n urma
ini6iativei a 4ase linii aeriene de a 5nfiin6a o asocia6ie a traficului aerian 5n scopul de"volt3rii
cola%or3rii 5ntre transportatorii pe calea aerului. Acum+ asocia6ia are un num3r de peste 200 de
mem%rii din 5ntreaga lume+ care sunt fie mem%rii activi+ fie mem%rii afilia6i. Ideea de la care s.a
pornit la 5nfiin6area asocia6iei era unificarea >lim%ilor> vor%ite 5n avia6ia civil3 interna6ional3.
(ste greu de imaginat ce s. ar fi 5nt7mplat dac3 asocia6ia nu lua fiin63, fiecare companie aerian3 ar
fi avut reguli de siguran63 diferite+ metode de comunicare diferite+ ar fi folosit poate 4i lim%i
diferite. Cu alte cuvinte ar fi fost foarte greu+ aproape imposi%il+ s3 se reali"e"e o cola%orare
interna6ional3 5n ceea ce prive4te "%orurile aeriene transfrontaliere. ?eali"area unei
standardi"3ri 5n domeniu este ceea ce au c3utat . 4i au reu4it s3 o%6in3 . cele 4ase companii
aeriene care au pus %a"eleIATA, lim%a folosit3 5n comunicare este engle"a@ to6i pilo6ii 4i
17
controlorii de trafic dau 4i primesc instruc6iuni utili"7nd lim%a engle"3. Acum e0ist3 o
standardi"are a documenta6iei+ reguli ce guvernea"3 modul de calcul al pre6ului 4i de
emitere a %iletelor+ 5nsu4ite de c3tre personalul din 5ntreaga lume.
IATA are la 5ndem7n3 instrumentele necesare pentru a determina companiile aeriene
s3 conlucre"e 5n multe domenii+ cum ar fi, siguran6a "%orurilor 1g3sirea de noi solu6ii
mai presus de resursele unei singure companii2@ mediul 1"gomotul 4i emisiunile de ga"e
nocive2@ securitatea 1protec6ia pasagerilor2@ medicina 1factorii fi"iologici 4i psi-ologici
ce influen6ea"3 siguran6a 4i confortul "%orului 4i al pasagerilor2@ de drept 15n ceea ce
prive4te responsa%ilit36ile 4i rela6iile legale ale transportatorilor aerieni fa63 de clien6ii lor2@
financiar.conta%il 1simplificarea conta%ili"3rii+ 6in7ndu.se seama de ta0e+ asigur3ri 4i de
multitudinea de valute cu care se lucrea"32.
IATA are trei mari sedii, cel de la Neneva se ocup3 de pro%lemele ce privesc (uropa+
Africa 4i <rientul 8i/lociu@ cel de la 8ontreal are 5n gri/3 pro%lemele celor dou3 Americi@ cel
de la !ingapore se ocup3 de Asia+ Australia 4i <rientul 9ndep3rtat. La r7ndul lor+ aceste trei
mari arii de trafic sunt 5mp3r6ite 5n mai multe su%.arii. Linia de separa6ie a datei ofer3
demarca6ia 5ntre prima 4i cea de a treia "on3. Cele trei "one 5nseamn3 5ns3 4i trei nivele de tarife
a/ustate puterii de cump3rare a "onei respective+ detailate apoi pe 63ri.
$entru u4urarea comunic3rii 5ntre mem%rii IATA din 5ntreaga lume .4i nu doar 5ntre ei .
au fost standardi"ate foarte multe din opera6iile de re"ervare 4i decontare. Toate aceste
reguli se g3sesc 5n ABC . AirKaQs Nuide+ un g-id editat de IATA 5n care apar 4i orarele de
"%or. =n alt manual editat de IATA este A$T . Air $roducts Tarrifs care cuprinde tarifele ce se
practic3 5n avia6ia civil3 interna6ional3 4i modul lor de calcul.
Cele dou3 sunt doar c7teva din manualele editate de IATA care au menirea de a duce la
%un sf7r4it ceea ce au 5nceput cele 4ase companii aeriene care au pus %a"ele organi"a6iei, u4urarea
comunic3rii. (le sunt completate de o serie de alte reglement3ri 4i regulamente a c3ror
pre"entare ar lua foarte mult timp 4i se 5ndep3rtea"3 de pro%lema tratat3 5n lucrarea de fa63.
Acestea se adaug3 celor spuse 5n partea privind rolul transportului aviatic 5n de"voltarea
turismului ca activitate glo%al3.
The Amer ic an Soc ie ty of T r a v el Ag e n ts ( AS TA=
!ocietatea American3 a Agen6ilor de Turism este cea mai mare asocia6ie de acest gen+
4i are sediul la BeK Uor'. 9n cadrul ei activea"3 2 de departamente+ fiecare cu organe de
conducere proprii. Bum3rul total al mem%rilor este de peste 12000+ din care circa 3&00 sunt
agen6i de turism. 9n categoria mem%rilor afilia6i intr3 linii aeriene+ companii navale+ companii
1)
feroviare+ companii ce de6in parcuri de autocare+ companii speciali"ate 5n 5nc-irierea de
autoturisme+ -oteluri 4i oficii turistice guvernamentale. A fost fondat3 5n 1*3& su% numele de
American !teams-ip Travel Association+ 4i a organi"at de.a lungul timpului diverse conferin6e pe
teme legate de c3l3torie+ cola%or7nd cu diverse agen6ii guvernamentale din domeniu.
I n ter na tion a l H o tel Ass o c ia ti o n (IHA)
Asocia6ia Interna6ional3 a Eotelierilor are sediul la $aris 4i a fost fondat3 la 1) martie
1*&+ la Londra. !copurile asocia6iei pot fi re"umate astfel,
1. !3 a/ute la de"voltarea 4i profita%ilitatea prin calitate a industriei -oteliere mondiale.
2. !3 repre"inte opiniile mem%rilor s3i+ s3 le promove"e interesele printr.un
lo%%Q efectiv 4i permanent 5n toate organismeleguvernamentale+ interna6ionale 4i regionale.
3. !3 organi"e"e seminarii 4i 5nt7lniri profesionale pentru repre"entan6ii industriei -oteliere
mondiale.
. !3 facilite"e comunicarea 5n interiorul %ran4ei 4i s3 furni"e"e informa6ii de specialitate
mem%rilor s3i.
IEA reune4te interesele asocia6iilor na6ionale+ ale lan6urilor -oteliere 4i interna6ionale+
-otelurilor independente+ institutelor de preg3tire 4i perfec6ionare a resurselor umane
implicate 5n industria ospitalit36ii+ furni"orilor de ec-ipamente+ instala6ii+ utila/e+ produse
4i servicii pentru industria -otelier3 din 1# de state.
Asocia6ia Eotelierilor din ?om7nia a devenit mem%r3 a IEA 5n anul 1**1. Ca 4i 5n ca"ul
celorlal6i mem%rii+ fie c3 sunt -oteluri+ agen6ii de turism sau asocia6ii na6ionale ale
-otelierilor+ AE? se supune prevederilor ?egulamentului Eotelier Interna6ional+ care a fost
adoptat de Consiliul IEA la 2 noiem%rie 1*)1 la Satmandu+ 5n Bepal. Acest document 54i
propune s3 codifice u"an6ele profesionale general recunoscute care guvernea"3 contractul -otelier.
(l este destinat s3 complete"e dispo"i6iile e0istente 5n legisla6iile na6ionale privitor la
clau"ele de contract 4i se aplic3 atunci c7nd aceast3 legisla6ie nu cuprinde dispo"i6ii e0prese
privitor la contractul -otelier.
1*
Capitolul 3. Agentia de turism% initiaza vacanta ta
?olul agentiei de turism e sc-emati"ata in fig 1.
20
=BITVWI D( CADA?(
=BITVWI D( T?ATA8(BT
BALB(A?
=BITVWI $?(!TAT<A?( D(
!(?AICII C<8$L(8(BTA?(
=BITVWI D( ALI8(BTAWI(
=BITVWI $?(!TAT<A?( D( !(?AICII
D( AN?(8(BT+ DIA(?TI!8(BT
C=LT=?AL !$<?TIA
$?(!TAT<?I
DI?(CWI
A8"1>$A 0" '-/$!9
C?$"1>$
T=?I!TI HI?8( H=BDAWII
Fig.1. Schema rolului ageniei de turism n industria turismului
3.1 0efinirea agentiei de turism
Conform EN nr #13Iaugust 1**) agentia de turism este definita ca fiind o unitate
speciali"ata care organi"ea"a+ ofera si vinde pac-ete de servicii turistice sau componente ale
acestora. Agentia de turism este o intreprindere comerciala care are ca o%iect de activitate
organi"area si van"area de servicii turistice asigurate de prestatorul de servicii+ fiind un agent
economic intermediar intre acestia si turisti+ avand drept scop o%tinerea de profit.
3.2 Agentiile de turism din /omania pot fi de 2 tipuri@
3.2.1 Agentii touroperatoare. au ca o%iect de activitate organi"area si van"area pe cont propriu a
pac-etelor de servicii turistice sau a componentelor acestora direct sau prin intermediari
Touroperatorii constituie veriga cea mai important3 din 5ntreg lan6ul turistic, ei reali"ea"3
leg3tura intim3 care se sta%ile4te 5ntre prestatorii serviciilor de %a"3 4i turi4tii care cump3r3
aceste servicii+ grupate 5ntr.un tot unitar. (i organi"ea"3 pac-etele de programe dup3 dorin6a
fiec3rui turist 5n parte+ cu spri/inul prestatorilor@ tot ei r3spund din punct de vedere /uridic
pentru deficien6ele ap3rute pe parcursul vacan6ei+ drept pentru care alc3tuiesc >condi6iile generale>
de lucru cu clien6ii 4i >condi6iile specifice> re"ultate 5n urma cola%or3rii cu fiecare din
prestatori 5n parte@ 5n fine+ tot ei 6in locul intermediarilor 5n pro%leme ce privesc vi"ele+
diferitele ta0e+ asigur3rile+ %iletele de c3l3torie+ etc.
3.2.2 Agentii detailiste O ofera spre van"are+ in contul unei agentii tour.operatoare+ pac-ete de
servicii turistice sau componente ale acestora contractate cu aceasta
3.3 $nfiintarea agentiei de turism
Agentiile de turism se constituie su% forma unor societati comerciale. <rice agentie tre%uie
sa parcurga etapele infiintarii unei societati comerciale.
Agentia de turism poate functiona numai in temeiul legii statului+ pe %a"a unei licente si a
%revetului de turism.
21
3.3.1 ?icentierea agentiei de turism.
"liberarea licentelor+ respectiv clasificarea agentiilor de turism au la %a"a urmatoarele
criterii ,
. volumul activitatii si comple0itatea acesteia+ dotarea agentiilor +
. pregatirea profesionala si vec-imea in turism a agentiei de turism sau personalului anga/at
$entru o%tinerea licentei de turism agentia tre%uie sa indeplineasca urmatoarele criterii minime ,
8anagerul societatii tre%uie sa posede Brevet de Turism
!a ai%a contract de societate autentificat si autori"atie de functionare. In contractul de
societate tre%uie sa se prevada cel putin una+ doua activitati specifice turismului
!a fie inmatriculata in ?egistrul Comertului
!a foloseasca personal calificat in turism+ cu scoala profesionala in turism si Licenta de
Turism
!a foloseasca g-i"i care poseda atestat de g-i"i
!a foloseasca autocare clasificate
!a folosesca vouc-ere tip
Daca nu are in dotare mi/loace de transport tre%uie sa le inc-irie"e numai de la unitati care
poseda licenta de turism
!a ai%a constituit fonduri de grantie si sa faca dovada constituirii fondului prin intermediul
scrisorii de garantie
Cel putin o persoana pe sc-im%+ din cadrul agentiei de turism cdare sa cunoasca o lim%a de
circulatie internationala si sa posede atestat pentru cunoasterea lim%ii respective
!ediul agentiei de turism tre%uie o%ligatoriu sa fie la parter pentru agentii de tip A si la
eta/ul I pentru agentie de tip B
!tarea cladirii tre%uie sa fie foarte %una
!patiul din cadrul agentiei de turism tre%uie sa fie folosit numai pentru prestarea serviciilor
turistice
!uprafata minima pentru agentiile de tip A tre%uie sa fie de 20 metri patrati si pentru
agentii de tip B de minim & metri patrati
22
Daca spatiul agentiei de turism se afla langa alte spatii comerciale tre%uie sa se asigure
accesul separat al turistilor in agentie
In agentia de turism tre%uie sa se asigure conditii minime igienico sanitare
$entru o%tinerea licentei de turism+ agentia de turism va tre%ui sa depuna o documentatie la
: Autoritatea Bationala pentru Turism :+ : <ficiul de Autoritate si Control in Turism; in termen de
30 de "ile de la o%tinerea autori"atiei de functionare.
Documentele se intocmesc in doua e0emplare , un e0emplar ramane la agentie+ iar celalalt
e0emplar se distri%uie la : <ficiul de Autoritate si Control in Turism :. Documentatia tre%uie sa
cuprinda urmatoarele acte ,
. Copie dupa contractul de societate si statut
. Cerere de eli%erare a licentei de turism
. Copie dupa autori"atia de functionare
. Copie dupa %revetul de turism al conducatorului agentiei de turism
. Copie dupa cartea de munca a directorului agentiei
. Hisa de pre"entare a agentiei
. Copie dupa scrisoarea de garantie %ancara 1 fondul de garantie se constituie ca o re"erva de
resurse %anesti in situatia in care agentia de turism se va afla in incapacitate de a desfasura o
activitate. Hondul de garantie se plateste la : !ocietatea Bationala a Agentiei de Turism :. $entru
categoria A fondul de garantie este minim 1.000.000 lei+ iar pentru categoria B minim #.000.000 2.
. Copie dupa mac-eta de vouc-er utili"at
Dupa depunerea documentatiei daca agentiile de turism indeplinesc conditiile de o%tinere a
licentei+ in termen de 30 de "ile va o%tine licenta de turism.
Licenta este vala%ila 3 ani+ ea tre%uie sa fie avi"ata din 3 in 3 ani. Agentiile de turism au
o%ligatia ca in termen de 30 de "ile+ inainte de e0pirarea licentei sa depuna o alta documentatie
necesara reactuali"arii licentei.
Licenta de turism poate fi suspendata de Autiritatea Bationala de Turism inainte de data
e0pirarii in urmatoarele conditii ,
Holosire de g-i"i necalificati sau care nu poseda autoritate de g-id
Trimiterea turistilor in unitati de ca"are sau de alimentatie pu%lica necalasificate
Holosirea de autocare neclasificate sa mi/loacele de transport ce provin de la unitati care nu
poseda licenta de transport
Desc-iderea de filiale in alte spatii sau localitati necorespun"atoare
23
Beac-itarea fondului de garantie in termenul sta%ilit de lege. In acest ca" licenta se
suspenda din oficiu. !uspendarea licentei se face pe o anumita perioada pana la corectarea si
reglementarea situatiilor nelegale.
Licenta se poate anula in urmatoarela situatii ,
?epetarea de doua sau mai multe ori a situatiei de suspendare a licentelor
Incalcarea grava a legislatiei economico.financiare din cadrul turismului !I financiar
.%ancar
In situatia gestiunii frauduloase a agentie cu efecte negative+ atat asipra altor unitati de
turism cat si a turistilor
Agentia de turism careia i s.a anulat licenta nu mai are dreptul sa solicite alta pe o perioada
de # ani. Constituie contraventii si se amendea"a urmatoarele fapte,
1. Beafisarea licentei de turism la loc vi"i%il.cu amenda cuprinsa intre )00.000 si 1.200.000 lei.
2. Holosirea unor vouc-ere sau a altor documente de plata necorespun"atoare+ constituie o
amenda cuprinsa intre 1.#00.000 lei si 3.000.000 lei.
$e plan international se practica mai multe categorii de licente de turism ,
a2 ?$C"1'" 0" CA'"8O/$A .AA , pentru agentii cu potential economico financiar
recunoscut+ care concep+ eloa%orea"a si lansea"a in van"are programe turistice+ organi"ea"a direct
sau in su%ordine alte agentii de turism. De asemenea se ocupa si cu van"area de calatorii si se/ururi
cu tarife glo%ale pentru turisti individuali sau in grup+ vand+ in calitate de intermediari+ calatorii
sau se/ururi pentru alte agentii organi"atoare.
%2 ?$C"1'" 0" CA'"8O/$A .4A , pentru agentii care vand ca intermediari+ calatorii sau
se/ururi ale altor agentii organi"atoare+ asigura re"ervari de locuri de ca"are+ masa+ transport+
spectacole si alte servicii turistice.
c2 ?$C"1'" 0" CA'"8O/$A .CA , care permit detinatorilor de mi/loace de transport+
organi"area ca titular+ a van"arii de calatorii si se/ururi atunci cand partea principala a pac-etului
de servicii o repre"inta transportul 1 linii acvatice+ linii de autocare 2
2
3.3.2 4revetul de turism% necesitate in obtinerea licentei de turism
$rincipala conditie pentru o%tinerea licentei unei agentii este ca managerul agentiei sa ai%a
B?(A(T D( T=?I!8.
Conducerea operativa a agentiilor de turism+ a filialelor acestora din alte localitati+ a
-otelurilor+ a motelurilor+ a campingurilor 1 cu o capacitate de peste 100 de locuri de ca"are 2+ a
satelor de vacanta+ a ca%anelor si a unitatilor de alimentatie pentru tur. de categoria I si lu0 cu o
capacitate mai mare de #0 de locuri la mese+ se asigura cu persoane care detin %revet de turism.
In functie de nivelul si de comple0itatea pregatirii profesionale si de indeplinirea criteriilor minime
la pre"entele norme metodologice se ela%orea"a %revete in turism pentru urmatorele functii , a2
8anager in activitatea de turism
%2 Director de agentii de turism tour.operatoare
c2 Director de agentii de turism detailiste
d2 Director de -otel
e2 Director de -otel
f2 Director de restaurant
g2 Ca%anier
Brevetul de turism este un document ela%orat de 8inisterul Turismului pentru persoane fi"ice ce
desfasoara activitati in turism care atesta capacitatea profesionala si calitatile morale ale
persoanelor fi"ice respective.
$osesorul %revetului de turism poate ocupa si alte functii decat cele inscrise pe acesta+ astfel ,
a2 8anagerul in activitatea de turism poate ocupa oricare dintre functiile preva"ute in aliniatul 1+
inclusiv functia de director de sat de vacanta
%2 Directorul de agentie de turism tour.operatoare+ poate ocupa functia inscrisa in %revet+ fie
functia de director de agentie detailista
2#
c2 Directorul de -otel poate asigura fie functia inscrisa in %revet+ fie conducerea operativa a
activitatii unei alte unitati de ca"are+ respectiv motel+ camping sau sat de vacanta.
In vederea o%tinerii %revetului de turism+ persoana in cau"a tre%uie sa pre"inte urmatoarea
documentatie ,
Cererea de eli%erare a %revetului de turism+ preva"uta in ane0a la pre"entele norme
metodologice
Dovada privind detinerea dreptului de munca in ?omania in ca"ul cetatenilor straini
Curriculum Aitae
Copie dupa actul de identitate
Copie legali"ata dupa actele de studii si de legiferare dupa alte documente care atesta
a%solvirea unor cursuri de speciali"are si de perfectionare profesionala in domeniu
Documente care atesta perioada lucrata in turism ,
. Copie dupa cartea de munca+ avi"ata de Camera de 8unca
. Atestatul de g-id+ in ca"ul g-i"ilor
. Copie dupa contractul de societate+ pentru persoanele care au desfasurat activitatea in calitate de
asociati ai societatii comerciale
. Copie dupa Certificatul de clasificare sau copie dupa licenta de turism
Atestat de lim%a straina de circulatie internationala cu e0ceptia ca%anierilor si a directorilor
agentiei de turism detailiste
Atestat de lim%a straina pentru cetateni straini
Certificat de ca"ier /udiciar
Caracteri"are de la ultimul loc de munca asupra activitatii desfasurate in domeniul turistic
Copie dupa documentul privind plata in contul <ficiului de Autori"are si Control in Turism
a contractului prestatiei efectuate
Documentatia intocmita sa transmite repre"entantului "onal al <ficiului de
Autori"atie si Control in Turism+ care va verifica si va solicita eventualele completari. In situatia in
care solicitantul nu indeplineste conditiile pentru eli%erarea %revetului de turism+ persoanei in
cau"a i se comunica in scris motivul.
Termenul de eli%erare sau de transmitere a comunicarii privind neeli%erarea
%revetului+ este de 30 de "ile de la data primirii si inregistrarii documentelor complete. Brevetele
de turism se eli%erea"a pe o perioada nelimitata.
Brevetele de turism eli%erate pana la data intrarii in vigoare a pre"entelor norme
metodologice pot fi presc-im%ate in %revete de turism pe perioade de timp nelimitate. In vederea
2&
presc-im%arii %revetelor de turism titularii acestora vor transmite repre"entantilor "onali ai
<ficiului de Autori"are si Control in Turism urmatoarele documente ,
a2 Cererea de presc-im%are a %revetului de turism
%2 Documentul de atestat a perioadei lucrate in turism
c2 Brevet de turism in original
d2 Copie dupa documentul privind plata in contul <ficiului de Autori"are si Control in Turism a
contravalorii prestatiei efectuate
e2 Acte care atesta situatia actuali"anta a pregatirii profesionale
f2 Curriculum Aitae
Capitolul 4. Organizarea si functionarea agentiei de turism
.1 !tructura organi"atorica a agentiilor de turism
!tructura organi"atorica este redata grafic prin intermediul organigramei. In cadrul acesteia
posturile de conducere si compartimentele sunt repre"entate prin intermediul unor casute
dreptung-iulare. Intre componentele structurii organi"atorice se pot sta%ili mai multe tipuri de
relatii ,
1. ?elatii de autoritate care conditionea"a %una desfasurare a activitatii. acestea pot fi ,
. relatii ierar-ice care se sta%ilesc intre cadrele de conducere si su%ordonati
. relatii functionale care apar intre compartimentele functionale si cele operative su%ordonate
acestora
. relatii de stat ma/or care se sta%ilesc intre conducere si compartimentele carora le sunt delegate
de catre aceasta+ anumite sarcini de solutionare a unor pro%leme aflate in competenta sa
2. ?elatii de cooperare care se sta%ilesc intre posturi situate pe acelas nivel ierar-ic+ dar apartinand
unor compartimente diferite. (le apar intre toate compartimentele agentiei si sunt determinate de
comple0itatea activitatii acesteia si de raporturile de interconditionare in care se afla diferite
activitati.
3. ?elatii de control care se sta%ilesc intre compartimentele apeciali"ate de control si celalate
compartimente
!tructura agentiei de turism este repre"entata in figurile 2 si 3 + in functie de marimea lor.
27

2)
8ABAN(8(BT
!(C?(TA?IAT C<BTABILITAT( TICS(TIBN 8A?S(TIBN D($A?TA8(BT T=?I!8
AN(BTII
TICS(TIBN
AN(BTII
T=?I!8
Hig 2. organi"area unei agentii de turism mici
2*
9
A
1
A
8
"
9
"
1
'
B
i
r
o
u
s
e
c
r
e
t
a
r
i
a
t
B
i
r
o
u
d
e
"
v
o
l
t
a
r
e
B
i
r
o
u

t
r
a
n
s
p
o
r
t
u
r
i
B
i
r
o
u
t
u
r
i
s
m
B
i
r
o
u

T
r
a
f
i
c

.

a
c
c
e
s
o
r
i
u
B
i
r
o
u

p
u
%
l
i
c
i
t
a
t
e
B
i
r
o
u

c
o
n
t
a
%
i
l
i
t
a
t
e
B
i
r
o
u

s
a
l
a
r
i
"
a
r
e
!ec6ia contracte
!ec6ia materiale
!ec6ia programare
!ec6ia operativ3
!ec6ia congrese
!ec6ia contracte
!ec6ia receptiv3 general3
!ec6ia operativ3
!ec6ia servicii %ancare
!ec6ia asigur3ri
!ec6ia servicii diverse
!ec6ia contracte
!ec6ia redac6ional3
F
i
g
.

.

!
r
g
a
n
i
z
a
r
e
a

u
n
e
i

a
g
e
n

i
i

d
e

t
u
r
i
s
m

m
a
r
i
< agentie de turism de marime medie cuprinde de regula urmatoarele componente si activitati ,
a2 Conducerea formata din unul sau mai multi directori+ eventual un consiliu de administratie la
firmele mari
%2 Compartimentul oferte turistice+ care intocmeste programe
c2 Compartimentul de van"are+ cu g-iseele agentilor de turism
d2 Compartimentul de prestatii . relatii cu furni"orii+ -oteluri+ restaurante+ transporturi
e2 Compartimentul de tic'eting+ pentru van"area %iletelor de avion
f2 Compartimentul conta%ilitate+ casierie+ fracturare
a2 Compartimentul conducere . este condus de managerul agentiei de turism ce are urmatoarele
atri%utii ,
. Coordonea"a activitatea glo%ala a agentiei
. Apro%a programele propuse de compartimentele de specialitate
. Inc-eie contracte cu prestatorii interni sau e0terni si contracte.cadru cu clientii interni si e0terni
. Apro%a %ugetele de promovare si pu%licitate si promovare
. ?epre"inta agentia in relatiile cu partenerii+ asociatiile profesionale si alte institutii
. Aerifica si apro%a %alantele si %ilantul
. !ta%ileste politica de de"voltare si supune atentiei Adunarii Nenerale a Actionarilor+ masurile
preconi"ate
. Cauta permanent noi parteneri si oportunitati de afaceri pentru marirea volumului de incasari si a
prestigiului firmei
. Informea"a periodic asupra activitatii glo%ale+ Adunarea Nenerala a Actionarilor si Comisia de
Cen"ori
30
. Are intraga responsa%ilitate+ li%ertate de deci"ie deplina si autoritatea completa asupra
salariatiilor agentiei
$entru ocuparea functiei de director a agentiei tre%uie sa se indeplineasca urmatoarele conditii ,
. !a fie cetatean roman cu domiciliul in ?omania
. !a fie un %un negociator
. !a ai%a cunostiinte in domeniu de minim 3 ani
. !a fie a%solvent al Academiei de !tudii (conomice+ speciali"are in Turism !ervicii+ sau al unei
facultati+ dar sa urme"e un curs de speciali"are in domeniul turismului
%2 Compartimentul oferte turistice si programe . are urmatoarele atri%utii ,
. Coordone"a activitatea de reali"are a programelor Incoming si <utgoing
. !u%ordonea"a referentii de specialitate
. Aerifica calculatiile de pret pentru programe si oferte specifice
. !u%ordone"a si controle"a activitatile si compartimentele mar'eting . promovare si tic'eting
. Cola%orea"a cu compartimentul mar'eting . promovare pentru anali"a ofertei pe piata
speciali"ata si propune masurile de promovare in raport cu progaramele disponi%ile
. Aerifica facturile de la prestatori
. Intocmeste deconturile actiunilor
. Intocmeste facturile pentru progaramele turistice interne sau e0terne
. =rmareste reali"area incasarilor si platilor la timp
In afara atri%utiilor posturilor ocupat ,
$restea"a activitatile de casier
Intocmeste registrul de casa
(fectuea"a operatiunile de %anca atunci cand se impune
In lipsa directorului+ coordonatele sunt preluate de catre colectiv
c2 Compartimentul van"ari are urmataorele atri%utii ,
. Are responsa%ilitatea repre"entarii firmei in relatiile cu tertii
. !e ocupa de crearea imagini de marca a firmei
. $oarta corespondenta cu partenerii interni si e0terni ma/ori si cu autoritatile
. Concepe programul de promovare+ in cola%orare cu compartimentul operare . programe si le
supune apro%arii directorului
. Contri%uie la procesarea informatiilor+ conceperea si redactarea ofertelor
. =rmareste reali"area conform strategiei sta%ilite a campaniilor de promovare+ pu%licitate
. $astrea"a si de"volta relatia cu mass.media
. Concepe+ reali"ea"a si actuali"ea"a portofoliul de oferte.catalogul firmei
31
d2 Compartimentul de prestatii.relatii cu furni"orul are urmatoarele ati%utii,
. !e ocupa cu re"ervari de locuri la manifestari sportive+ spectacole
. Intrtine relatii de cooperare si cola%orare in permanenta cu unitatea respectiva
e2 Compartimentul tic'eting are urmatoarele atri%utii,
. Are responsa%ilitatea reali"arii contractelor cu companiile e0terne+ inc-eierii contractelor si
de"voltarii relatiilor
. $astrea"a contactul cu serviciile speciali"ate ale TA?<8
. Intocmeste si verifica deconturile periodice de la TA?<8
. Aerifica si avi"ea"a deconturile cu celelalta companii
. Tine evidenta incasarilor si platilor in lei si valuta
. Are responsa%ilitatea corectitudinii intocmirii deconturilor si efectuarii platilor si incasarilor
. $romovea"a si de"volta relatii cu potentialii clienti care pot fi persoane fi"ice sau /uridice
. $ropun actiuni sau facilitati care sa concentre"e un mai mare interes pentru oferta firmei
. Cola%orea"a cu compartimentul operare.programare pentru reali"area programelor e0terne
. $romovea"a programe si modalitati de van"are care sa amplifice volumul de incasari
f2 Compartimentul conta%ilitate+ casierie+ facturare care este alcatuit din ,
1. Biroul conta%ilitate are urmatoarele atri%utii ,
. Tine evidenta activelor fi0e si circulante
. Tine evidenta financiara
. Tine evidenta furni"orilor
. Tine evidenta de%itorilor si creditorilor
. Tine evidenta deconturilor cu tertii
. Inventaria"a patrimoniul
. Intocmeste documentele financiar.conta%ile
. (fectuea"a operatiunile %anca
. =rmareste si are o%ligatia ac-itarii la timp a datoriilor catre stat
. Are responsa%ilitatea pastrarii contactului cu autoritatile financiare
2. Biroul financiar are urmatoarele atri%utii ,
. Calculea"a ta0ele si impo"itele datorate statului
. Calculea"a indicatorul economico.financiar si pe %a"a re"ultatelor propune masuri de
im%unatatire a activitatilor financiare
. Intocmeste %ugetul de venit&uri si c-eltuieli
32
<rgani"area este un proces de grupare a resurselor si activitatii intreprinderii+ in scopul o%tinerii
unor re"ultate economice si sociale in conditii de eficienta.
4.2 3ersonalul agentiei de turism
.2..1 $ersonal administrativ. indeplineste sarcini de gestiune general. conta%il+ director
.2.2 $ersonal !peciali"at
.2.2.1 Eostesses sau asistentele turistice O femei tinere ce intampina turistii in avioane+ trenuri+ pe
nave+ in auto%u"ele de linie+ furni"and informatii si referiri e0plicative
.2.2.2 N-i"ii turistici sunt profesionisti ce se ocupa cu intampinarea turistilor in localitatile de
destinatie pentru a.I insoti in vi"itarea acestora+ aratandu.le frumusetile naturale+ o%iectivele
ar-eologice+artistice+ fol'lorice si istoria localitatilor.
.2.2.3 Agentul de turism .
Agentul de turism este o persoan3 care 5n cadrul agen6iei de turism se ocup3 cu v7n"area
produselor turistice ca apar6in agen6iei. (l particip3 at7t la v7n"area lor c7t 4i la conceperea lor din
momentul 5n care apare ideea de produs turistic inovator p7n3 5n momentul v7n"3rii lui.
Agentul de turism repre"int3 primul om care ia contact cu clientul poten6iat cu produsele turistice.
(l ofer3 spre v7n"are produsele agen6iei de turism 5n care lucrea"3+ firni"ea"3 informa6ii despre
produsele turistice oferite clien6ilor+ 5nc-eie contractul cu turistul+ 5ncasasea"3 contravaloarea
serviciilor oferite de agen6ie+ emite %iletul de c3l3torie 1vouc-erul2+ face re"erv3ri 5n numele
clientului+ etc.
Atribu*iile specifice agentului de turism
O concepe 4i comerciali"ea"3 diferite programe turistice+ 5ntocme4te documenta6ia pentru fiecare
ac6iune turistic3 5n parte, programul turistic + anali"a de pre6+ ordinul de deplasare+ diagrama
grupului+ vouc-er.ul+ decontul+ etc.
O coordonea"3 activitatea g-idului de turism acesta afl7ndu.se 5n su%ordinea agentului de turism
33
O efectuea"3 comen"ile de re"ervare pentru serviciile turistice comandate de clien6i prin
completarea comen"ii 4i trimiterea acesteia c3tre unit36ile prestatoare+ cola%oratoare
O prime4te pe %a"3 de proces ver%al documentele cu regim special 4i le pred3 compartimentului
administrativ tot pe %a"3 de proces ver%al
O prime4te 4i re"olv3 reclama6iile de la turi4ti dac3 acest lucru este de
competen6a lui dac3 nu va transmite reclama6iile conducerii
O particip3 la t7rguri+ e0po"i6ii 4i %urse de turism 5n vederea contract3rii unor servicii turistice 4i
5nvederea contract3rii unor noi cola%oratori
O furni"ea"3 compartimentului financiar.conta%il toate informa6iile 4i
documentele cu privire la veniturile+ c-eltuielile 4i ta0ele ce tre%uiesc
suportate de c3tre agen6ia de turism
O cola%orea"3 cu toate compartimentele din cadrul agen6iei de turism pentru
reali"area 5n comun a activit36ilor turistice
O pentru ac6iunile turistice e0terne se ocup3 de o%6inerea apro%3rilor+ vi"elor
O urm3re4te dac3 to6i turi4tii 5ndeplinesc condi6iile de participare la ac6oiunile e0terne+ adic3 dac3
nu sunt da6i 5n urm3rire la frontier3+ dac3 nu au ca"ier+ precum 4i alte asemenea lucruri
O 5mpreun3 cu anga/a6ii departamentului financiar.conta%il 5ntocme4te %ilan6ul conta%il
O cola%orea"a cu celelalte compartimente din cadrul agentiei de turism pentru %una functionare a
acestuia
O intocmeste foaia de drum a soferilor
O pune in tema persoanele noi anga/ate cu privire la atri%utiile acestora
O concepe materiale promotionale si le difu"ea"a clientilor
O concepe produse turistice inovationale
O promovea"a prin mi/loace noi de pu%licitate produsele turistice inovationale
$e langa atri%utiile specifice postului de agent de turism acesta mai tre%uie sa respecte niste sarcini
de serviciu specifice postului adica atri%utiile si sarcinile de serviciu generale care se aplica tuturor
anga/atilor
3
Capitolul . !tudiu de caz . Agentia de turism "urolines
.1 .3rezentarea firmei "-/O?$1"!
(urolines ?omania repre"inta un grup puternic ce include un numar mare de companii
importante care si.au ales sa isi ofere serviciile su% aceasta marca.
Compania si.a castigat de la aparitia pe piata renumele unui partener puternic fiind
preocupata in permanenta sa ofere servicii de calitate clientilor si partenerilor.
Hirmele Bova Touring !i%iu O (urolines ?omania+ doua numere sonore in turismul
romanesc+ si.au dat mana si isi unesc fortele pentru a creea cel mai important tour.operator din
?omania.
Bova Turism a fost si este desc-i"atoare de drumuri in turismul romanesc+ fiind prima
agentie de turism infiintata in ?omania+ in fe%ruarie 1**0+ prima agentie acreditata IATA si
autori"ata din anul 1**3+ prima agentie care a foslosit un sistem performant de revervari %ilete de
avion+ prima agentie care a tiparit un catalog pentru oferta sa glo%ala si pentru serviciile sale.
3#
.2 Obiectul principal de activitate al firmei
Activitatea de %a"a a firmei e repre"entata de transportul international de persoane cu
autocarul. !osirea turi4tilor str3ni 15n turism de mas32 este e0clus3 at7ta timp c7t
infrastructura este cea actual3. $oate ca sport e0trem. 9n plus AC? trece prin profunde
transform3ri+ din p3cate involutive sau stagnante. <peratorii priva6i+ c-iar cu for63
economic3 nu vor putea e0ista glo%al f3r3 integrarea 5n structur3. Calea o%ligatorie este
printr.o structur3 na6ional3+ apoi individual+ func6ie de interese. Altfel transportul
interna6ional va aduce %ani+ dar de la popula6ia auto-ton3+ for6at3 de pro%lemele din 6ar3 dar
4i de nevoia de for63 de munc3 din vestul (uropei s3 c3l3toreasc3+ legal sau nu. Tre%uie s3 ar3t3m
elementele de glo%ali"are pre"ente 5n transportul auto. Dintre liniile europene puternice Touring
este cea care a p3truns 5n ?om7nia prin organi"area de societ36i locale 1Touring (urolines.2
dar 4i folosirea companiilor rom7ne4ti prin sistemul de re"erv3ri spre "onele (uropei unde
acestea nu pot a/unge sau sta%ilirea neofical3 de cote+ distri%uiri de linii pe licen6e etc.
Transportatorii rom7ni nou ap3ru6i+ unii c-iar foarte puternici nu pot intra 5n categoria celor
glo%ali at7ta timp c7t clientela lor este aproape e0clusiv din ?om7nia.
!eparat tre%uie discutat transportul turistic de grup, fie de mic3 capacitate
1micro%u"e2+ fie de mare capacitate 1autocare2. Legisla6ie avem. Dar 4i "on3 gri 4i ilegal3
suficient3. !uspendarea o%ligativit36ii vi"elor a dus la reorient3ri ma/ore 5n transportul
interna6ional. Dar liniile interna6ionale de transport+ f3r3 conectarea la sistemele de re"ervare
vor deveni prestatori pentru puternicele linii vestice. Transportul turistic intern+ pentru str3ini
are dou3 mari puncte sla%e la "i, pre6urile pro-i%itive+ calitatea 4i insecuritatea serviciilor,
nu numai pana pe traseu care compromite 5ntregul circuit+ dar 4i siguran6a circula6iei 4i
intensitatea traficului pe o infrastructur3 su%dimensionat3P
3&
.3 !isteme de rezervari
.3.1. !isteme internationale de rezervari
!$(CIALI!T=L AACABT(L<? IBDIAID=AL(
D(?T<=? este recunoscut pe piata turistica ca fiind >specialistul> in vacante individuale+ cu o
oferta de peste 0 de cataloage pe an. Nratie sistemului modular+ cu componentele fle0i%ile ale
programelor sale+ D(?T<=? ofera pac-ete de vacanta personali"ate+ satisfacand cerintele
individuale ale clientilor.
In alegerea -otelurilor+ am pus accentul nu numai pe calitatea pla/elor aferente ci si pe oferte
speciale culinare+ servicii de !pa L Mellness+ precum si pe o variata oferta de activitati sportive.
Deasemenea+ la alegerea tipului de camera s.au luat in calcul standarde ridicate de comfort. <ferta
de ca"are cuprinde o paleta larga de posi%ilitati incepand de la camere de lu0 %ine po"itionate pana
la suite si vile.
!$(CIALI!T=L D(!TIBATIIL<? (F<TIC(
Hie ca optati pentru o vacanta la pla/a sau pentru un circuit cu autoturismul+ autocarul sau rulota .
cu 8eierXs Meltreisen turistii descopera lumea de peste 20 de ani.
Aarietate de programe modulare pentru se/ururi individuale.
37
!$(CIALI!T=L AACABT(L<? 8<BIL(
$entru toti cei care doresc sa ai%a o vacanta mo%ila si pac-ete de servicii avanta/oase ca pret+
ADAC are oferta care ti se potriveste cel mai %ine. Aditional+ oferte speciale pentru inc-irieri de
masini+ rulote si motociclete.
<ferta ADAC ?eisen este puternic orientata catre familii cu copii.
!item international de rezervari 7oteliere online.
?e"ervati -oteluri+ apartamente+ transferuri si circuite turistice in toata lumea cu confirmare
instantanee si e0plorati o vasta gama de produse si servicii pe care NTA le ofera.
.3.1.1 /ezervari bilete de avion
Activitatea de tic'eting .%ilete de avion + ca"ari si rent.a.car se desfasoara prin sistemul
international de re"ervari Morldspan.. In acest sistem se regasesc ofertele tuturor companiilor
aeriene mem%re 4!3.
Deoarece piata %iletelor de avion se diversifica de la o "i la alta printre companiile ?O< CO!'
pe care le promovam se enumera,
Destinatii cu plecare din ?omania, Bari + Catania+ 8ilano+ Bapoli+ ?oma+ Aenetia

Destinatii cu plecare din ?omania, Lisa%ona+ I%i"a+ 8alaga+ Aalencia+ Barcelona+ 8adrid Torino+
Bologna+ 8ilano+ Aerona+ Bru0elles+ Eera'lion+ Larnaca+ Istan%ul+ LQon+ + $aris
3)
Destinatii cu plecare din ?omania, Londra+ ?oma+ Barcelona+ Dortmund+ Budapesta+ 8ilano
.3.2 !isteme proprii de rezervari "urolines
<ferta de programe turistice ale Bova Touring Turism O apartinand grupului (urolines se pot
re"erva on.line in sistemul nostru+
$e site.ul 666.eurosite.ro se pot re"erva de catre clientii directi ca"ari in tara si strainatate+
pac-ete turistice in statiuni de litoral+ munte.
Biletele de autocar se vand din sistemul de re"ervari (urolines.
3*
Ane#a 1. Oferta de servicii "urolines
0
1
2
3

#
&
7
)
4ibliografie
1. A. Bicula O 8anagementul unitatilor comerciale si de turism O editura Alma 8ater+ 200
2. A. Bicula O turismul din perspectiva secolului FFI+ editura Continet + !i%iu+ 2003
3. N. !tanciulescu O Te-nica operatiunilor de turism + editura ALL+ Bucuresti+ 1**)
. N. !tanciulescu . 8anagementul operatiunilor de turism + editura ALL+ Bucuresti+ 2003
#. T. N-erasim O 8ar'eting turistic+ editura. (conomic+ 2001.
&. B. Beacsu O Turism si servicii+ editura. (0pert+ 2002.
7. I. ?otariu O Nlo%ali"are si turism+ editura Content 200
). 666.eurosite.ro
). 666.eurolines.ro
*. 666.mt.ro
10. 666.mturism.ro
11. 666.iata.com
*
12. 666.infotravelromania.ro
#0