ADHD (Deficit de atentie si tulburare hiperkinetica) este una dintre cele mai frecvente tulburari comportamentale intalnite la copii si adolescenti. Un procent de 5% din copiii de varsta scolara prezinta simptome ADHD (1! din copiii dintro clasa de "#). ADHD debuteaza in copilarie si poate persista si la varsta adulta. Desi la unii copii simptomele ADHD dispar odata cu inaintarea in varsta$ in %ur de &#% pot prezenta simptome si la varsta adulta. 'imptomele copilului care ii pot duce cu (andul pe parinti la aceasta tulburare sunt) note si scoruri mici la testele de aptitudini$ slabe abilitati de or(anizare si planificare a actului de invatare$ probleme de socializare$ ima(ine de sine ne(ativa si impresia ca e respins de cole(i. A!ZE *auza e+acta a ADHD este necunoscuta. ,n momentul de fata$ se considera ca etiolo(ia este cel mai probabil de natura (enetica. ADHD se transmite (enetic$ de la parinti la copii. Un copil cu un parinte care prezinta simptome de ADHD are sanse in proportie de !5% de a avea ADHD. ,storicul familial de alcoolism si de tulburari afective pare sa se asocieze cu un risc crescut de ADHD ,n afara cauzelor (enetice e+ista si alti factori de mediu si medicali care pot produce simptome asemanatoare celor prezente in ADHD. 'tudii epidemolo(ice au a%uns la concluzia ca ereditatea e+plica$ in medie$ ma%oritatea comportamentelor de tip ADHD pe care le manifesta copiii$ in timp ce factorii de mediu nu e+plica decat apro+imativ !#% din acest tip de comportament . ,nteractiunea parintecopil este considerata ca fiind un factor favorizant. Un mediu familial stresant (evenimentele din familie precum si aspectele particulare ale functionalitatii ei) contribuie la instalarea simptomelor de ADHD. Percep"ii #resite ,n trecut$ incertitudinea le(ata de cauzele ADHD a creat un climat fertil pentru diverse speculatii. Au fost emise numeroase teorii printre care unele ii invinovateau intro anumita masura pe parinti pentru comportamentul necontrolat al copilului lor. Ulterior sa stabilit ca aceste teorii sunt nefondate. ,ata cateva dintre cele mai frecvente perceptii cu privire la cauzele ADHD$ desi acestea nu sunt documentate stiintific) Alimentatia-dieta Atitudinea parentala deficitara Urmarirea e+cesiva emisiunilor ./ sau preocuparea e+cesiva fata de %ocurile video Hormonii 'tudiile ri(uroase$ atent concepute$ nu au reusit sa stabileasca relatia cauzala dintre acesti factori si ADHD si nici faptul ca vreunul dintre acesti factori influenteaza simptomele ADHD. De e+emplu$ contrar convin(erilor parintilor$ zaharul nu ii face pe copii semnificativ mai hiperactivi. De fapt$ sa constatat ca nici o dieta nu amelioreaza simptomatolo(ia specifica ADHD. 'imptomele nu au fost ameliorate prin aplicarea unor anumite tehnici parentale. 'a constatat ca$ de fapt$ frustrarea parintilor este un efect$ si nu o cauza a ADHD. 0+cesul in urmarirea pro(ramelor de televiziune si %ocurile video reprezinta de fapt un simptom$ si nu o cauza a ADHD. Acestea constituie o forma de stimulare care ii a%uta pe copiii cu ADHD sasi mentina concentrarea si sasi controleze sentimentul interior de a(itatie prin intermediul unui mecanism similar celui care actioneaza in cazul medicatiei. A devenit din ce in ce mai clar ca ADHD este o tulburare neurobiolo(ica care necesita dia(nostic si tratament medical. F$R%E *onform Dia(nostic and 'tatistical 1anual of 1ental Disorders (D'1,/.2)$ simptomele ADHD se impart in trei cate(orii) inatentie $ hiperactivitate si impulsivitate $ putand surveni si in forma combinata. Tip&' inatent o *opilul inatent nu se poate concentra$ face adesea (reseli din ne(li%enta$ nu asculta pana la capat atunci cand i se adreseaza cineva$ nu finalizeaza sarcinile$ nu respecta instructiunile$ evita efortul intelectual sustinut. Tip&' (iperactiv)i*p&'siv o 'imptomatolo(ia include neastampar$ vorbire e+cesiva$ a(itatie fizica in momente nepotrivite$ intreruperea persoanelor care vorbesc si dificultatea in asi astepta randul. Tip&' co*+inat o simptomatolo(ia cuprinde elemente specifice atat timpului inatent cat si celui hiperactivimpulsiv. .oti copiii se comporta in moduri care ar putea fi interpretate ca inatentie$ hiperactivitate sau impulsivitate $ simptome centrale ale ADHD. De fapt$ toti visam cu ochii deschisi$ ii intrerupem pe altii$ raspundem neintrebati$ ne pierdem rabdarea sau suntem a(itati$ dar nu toti suferim de ADHD. 'peciali3tii stabilesc dia(nosticul de ADHD numai atunci cand un copil) A manifestat comportamente inadecvate nivelului sau de dezvoltare. 1anifesta cel putin sase astfel de comportamente in mod constant$ timp de cel putin sase luni. A prezentat unele simptome inainte de varsta de sapte ani. 0ste afectat de aceste simptome in activitatile curente$ in mai mult decat un sin(ur conte+t$ de e+emplu la scoal4 si acasa. 5rezinta simptome care nu sunt e+plicate mai bine de o alta boala. %ANIFESTARE Si*pto*e'e de inaten"ie Adeseori i(nora detaliile6 (reseste din ne(li%enta. Adeseori isi mentine cu (reutate concentrarea la lucru sau la %oaca. Adeseori pare sa nu asculte atunci cand cineva i se adreseaza direct. Adeseori nu respecta instructiunile6 nu termina ceea ce a inceput. Adeseori are dificultati in asi or(aniza sarcinile si activitatile. Adeseori evita activitatile care necesita efort intelectual sustinut. Adeseori pierde lucruri de care are nevoie. Adeseori este distras de z(omote e+terioare. Adeseori este uituc in activitatile cotidiene. Si*pto*e'e de (iperactivitate)i*p&'sivitate Hiperactivitatea Adeseori se a(ita sau se foieste. Adeseori trebuie sa se ridice de pe scaun. Adeseori alear(a sau se catara atunci cand nu ar trebui. Adeseori are dificultati in desfasurarea activitatilor de timp liber nez(omotoase. Adeseori este in miscare$ parca ar fi animat de un motor. Adeseori vorbeste e+cesiv. I*p&'sivitatea Adeseori raspunde inainte ca intrebarile sa fie complete. Adeseori are dificultati in asi astepta randul. Adeseori intrerupe sau deran%eaza alte persoane. $%$R,IDITATE 1ulti copii cu ADHD sufera si de alte boli care pot complica dia(nosticul si tratamentul. *ele mai frecvente afectiuni care pot coe+ista cu ADHD sunt) Di-a+i'itati'e de invatare Dizabilitatile de invatare includ dizabilitati de citire$ probleme la matematica si la formularile scrise. 5acientii cu dizabilitati de 7nvatare obtin scoruri sensibil mai mici decat cele considerate normale in conformitate cu varsta$ scolarizarea si nivelul de inteli(enta. ,n plus$ aceste caracteristici includ autoapreciere si abilitati sociale reduse. T&'+&rarea opo-i"ionis*&'&i provocator ($DD . Oppositional Defiant Disorder) /i t&'+&rarea de cond&it0 (D . ond&ct Disorder) *onform National Institute of Mental Health (8,1H) din 'UA$ copiii cu ADHD$ 7n special b4ie9ii$ au un risc mai mare de a dezvolta doua tulburari psihiatrice$ tulburarea opozitionismului provocator si tulburarea de conduita . o :DD se caracterizeaza printrun comportament nesupus$ sfidator$ ne(ativ si ostil fata de formele de autoritate$ care persista timp de cel putin sase luni. o *D se caracterizeaza printrun comportament persistent de violare a normelor sociale si a drepturilor altora. o Deoarece in prezent nu e+ista tratamente aprobate pentru :DD sau *D$ parintii pot avea nevoie o sustinere suplimentara pentru a putea controla aceste manifestari ale copiilor cu ADHD. T&'+&r0ri'e afective /i an1ioase *opiii cu ADHD au risc mai mare de a dezvolta probleme privitoare la an+ietate sau depresie $ desi este posibil ca aceste tulburari afective sa nu se manifeste inainte de adolescenta sau de varsta adulta. ,ndiferent de ori(inea tulburarilor$ multi e+perti considera ca unele consecinte ale comportamentelor cauzate de ADHD pot sa produca prin ele insele an+ietate sau depresie si pot reduce stima de sine. Atunci cand sunt prezente$ tulburarile afective sau an+ioase necesita tratament specific$ suplimentar fata de ADHD. E2$L!TIE SI TRATA%ENT ADHD este o tulburare cronica. ;a unii pacienti simptomele bolii se atenueaza vizibil 3i pot duce o viata activa in adolescenta si in timpul vietii adulte. *u toate acestea$ la apro+imativ &#% dintre copiii cu ADHD simptomele se vor mentine si in perioada adulta. *hiar daca nu sa elaborat o terapie care sa <vindece= ADHD$ numeroase persoane afectate au posibilitatea unei vieti satisfacatoare. 5racticile terapeutice curente ,n ADHD sunt orientate asupra mana(ementului simptomelor printro combinatie de metode de tratament) 1odificarea comportamentului (incluzand antrenament si terapie) 1edicatia .erapia combinata (medicatie si terapie comportamentala) .ratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacient. 1edicii specialisti care pot pune dia(nosticul sau aplica tratamentul medicamentos ADHD sunt) medicul de familie$ pediatrul$ psihiatrul$ neurolo(ul. 'pecialistii care nu sunt abilitati sa prescrie tratament medicamentos dar pot acorda servicii de psihoterapie si consiliere psiholo(ica sunt urmatorii) psiholo(ul care frecvent poate pune dia(nosticul de ADHD$ psihoterapeutul comportamental$ asistentul social$ specialistul in consiliere psiholo(ica$ terapeutul de familie. 'e va apela numai la persoane competente sa evalueze simptomatolo(ia si sa stabileasca dia(nosticul corect de ADHD. Dia(nosticul nu poate fi pus in pripa$ ci doar dupa o atenta e+aminare a copilului si un interviu amanuntit cu parintii. Acuratetea dia(nosticului si stabilirea tratamentului necesita o observare atenta pe parcursul mai multor vizite repetate la specialist.