Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T.

Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină

Semiologie Medicala
Curs

Prof. Univ. Dr. George Ioan Pandele

 SEMIOLOGIE GENERALA
OBIECTUL SI IMPORTANTA SEMIOLOGIEI MEDICALE

Semiologia medicala este disciplina clinica fundamentala – ramura a medicinei

interne – care se ocupa cu descoperirea, descrierea si interpretarea semnificatiei
simptomelor si semnelor bolilor, a insusirii metodologiei examenului clinic si a
interpretarii datelor oferita de explorarea paraclinica.

Notiunile cu care opereaza semiologia medicala sunt:

1. Simptomul – manifestare a bolii perceputa doar de bolnav, avand astfel caracter
subiectiv
2. Semnul – manifestare morbida cu caracter obiectiv, accesibila cunoasterii de catre
medic, bolnav sau anturajul acestuia
3. Sindromul – complex de simptome si semne clinice si/sau de laborator, a caror
grupare e conditionata de anumiti factori specifici cadrului nosologic
Tipuri de sindroame:
•Generale
•Localizate
•Mecanice obstructive
•Mecanice de compresiune
•De crestere a presiunii intr-un organ
•Biochimice
•Genetice
•Imunologice (autoagresiune de organ sau sistemica)
•Imagistice

4. Boala – alterarea starii de sanatate, caracterizata prin elemente definitorii

specifice:
• Cauza (etiologia)
• Tablou clinic
• Evolutie
• Complicatii
• Prognostic
• Tratament
5. Diagnosticul – rezultatul parcurgerii unor etape obligatorii: anamneza si examenul
fizic (diagnostic clinic) urmate de examenele paraclinice (diagnostic de laborator)

6. Prognosticul – aprecierea modului de evolutie a bolii in prezent si in viitor, in

functie de caracteristicile acesteia si de tratament

RELATIA MEDIC – BOLNAV

Exista doua tipuri de relatie medic – bolnav:

• Relatia de tip tehnic
• Relatia de tip psihanalitic
 FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA

Foaia de observatie clinica reprezinta dosarul de identitate medicala a bolnavului, avand

tripla semnificatie:
•Document medical
•Document stiintific
•Document medico-legal

Alcatuirea foii de observatie:

•Datele de ordin general sau informative

•Anamneza
•Starea prezenta
•Evolutia bolii
•Epicriza
 DATELE GENERALE SAU INFORMATIVE
•Varsta
•Sexul – unele boli prezinta ginotropism, altele androtropism
Barbati
Afectiuni respiratorii •Cancerul bronho-pulmonar
•Emfizemul pulmonar
•Bronsita cronica
•Pneumotoraxul spontan
•Silicoza
Afectiuni cardio-vasculare •Arteriopatiile obliterante
•Anevrismul de aorta
•Poliarterita nodoasa
•Coarctatia de aorta
•Tetralogia Fallot
•Stenoza aortica
•Cordul pulmonar cronic
Femei
•Fibroza pulmonara asociata
artritei reumatoide
•Fibroza pulmonara familiala
idiopatica
•Sarcoidoza pulmonara
•Limfoangioleiomiomatoza
•Tromboembolismul pulmonar
•Tromboflebita
•Boala Raynaud
•Defectul septal atrial
•Stenoza mitrala
•Hipertensiunea pulmonara
primitiva
•Sindromul crosei de aorta
•
 Barbati
Afectiuni digestive •Cancerul mucoasei bucale si
esofagiene
•Cancerul gastric
•Ulcerul duodenal
•Stenoza pilorica
•Ulcerul perforat
•Hemocromatoza
Afectiuni renale •Hipernefromul
•Carcinomul vezical
•Nefroangioscleroza maligna
•Glomerulonefrita
•Litiaza renala
Femei
•Litiazabiliara
•Cancerul veziculei biliare
•Dischineziile biliare
•Hepatita cronica activa
autoimuna
•Constipatia habituala
•Ciroza biliara primitiva
•Infectiileurinare
asimptomatice
•Cistitele
•Pielocistitele
•Pielonefritele
•Nefropatiile interstitiale
 Barbati Femei

Afectiuni endocrine •Gigantismul •Boala Basedow

•Acromegalia •Mixedem
•Diabetulinsipid •Sindrom Cushing
•Boala Addison •Hipopituitarism

Afectiuni hematologice •Hemofilie •Anemia feripriva

•Hemoglobinuria de mars •Trombocitopenia esentiala
•Leucemia limfatica cronica •Leucemia mieloida cronica

Afectiuni reumatismale •Spondilitaanchilopoetica •Poliartrita

cronica evolutiva
•Coxartroza •Osteoporoza
•Boala Dupuytren •Osteomalacia

Afectiuni metabolice •Guta •Obezitatea

•Ocronoza
Profesia – exista o legatura de cauzalitate intre unele boli si locul de munca sau specificul
acestuia:
•saturnismul
•silicoza
•antracoza
•bisinoza
•berilioza
•hidrargirismul
•alveolitele alergice extrinseci
•boala de cheson

Domiciliul – locul nasterii, domiciliul anterior si cel prezent

Rasa
ANAMNEZA

Reprezinta discutia dirijata a medicului cu bolnavul si urmareste patru rubrici:

- Motivele internarii
- Istoricul bolii actuale
- Antecedentele personale (fiziologice si patologice) si eredocolaterale
- Conditiile de viata si munca

STAREA PREZENTA

Consemneaza datele examenului clinic obiectiv, culese prin metodele

clasice:
Inspectia - Percutia
Palparea - Ascultatia
 ATITUDINEA SAU POZITIA
•normala (activa sau indiferenta)
•patologica (fortata sau pasiva)

Atitudini fortate caracteristice

•Ortopneea
•Decubitul lateral
•Pozitia genupectorala
•Pozitia in “cocos de pusca”
•Opistotonusul, emprostotonusul, pleurostotonusul si ortotonusul
•Pozitia de “squatting” (ghemuit)
•Pozitia “spectatorului de vitrina”
•Pozitia cu gambele atarnand la marginea patului
•Pozitia in decubit dorsal
•Pozitia aplecat in fata, atitudinea de schior
•Pozitia sezanda, cu trunchiul usor aplecat anterior
•Pozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari respiratorii, cu usoara
flexie anterioara a trunchiului si abdomen “de lemn”
•Pozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa
Pozitia de “squatting”
(ghemuit)
Atitudinea in tetanos -
opistotonus
 FACIESUL

Faciesuri in bolile endocrine

• Faciesul in boala Basedow

• Faciesul hipotiroidian sau mixedematos
• Faciesul in mixedemul congenital
• Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic)
• Faciesul addisonian
• Faciesul in acromegalie
• Faciesul in insuficienta hipofizara totala
- sindromul Simmonds (forma casectica)
- sindromul Sheehan
Faciesul in boala Basedow

Faciesul hipotiroidian sau mixedematos

Faciesul in sindromul Cushing
(suprarenometabolic)
Faciesul addisonian
Faciesul in acromegalie
sindromul Sheehan
Faciesuri in bolile neurologice

• Faciesul in boala Parkinson – paralizie agitanta

• Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus)
• Faciesul Hutchinson
• Faciesul in tetanos
• Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner
• Faciesul in sindromul Pourfour du Petit
Faciesul in boala Parkinson
– paralizie agitanta
Pacient cu boala Parkinson inainte de tratament
Pacient cu boala Parkinson dupa tratament
Triada Hutchinson
- apare in sifilisul congenital
• dinti Hutchinson
• keratita interstitiala
• surditate (leziune de nerv cranial VIII)
Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner
Faciesuri in bolile cardiace

• Faciesul mitral
• Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene
• Faciesul Shattuck
• Faciesul aortic
• Faciesul “cafea cu lapte”
• Faciesul de “elf”
• Faciesul pletoric
• Faciesul din insuficienta cardiaca congestiva cronica
Faciesul mitral
 Faciesul in cardiopatiile
congenitale cianogene
Tetralogia Fallot
- defect septal ventricular
- stenoza de artera pulmonara
- hipertrofie de ventricul drept
- aorta “calare” pe DSV
Faciesuri in bolile digestive

• Faciesul cirotic
• Faciesul hipocratic
• Faciesul in polipoza intestinala (sindromul Peutz-Jeghers)
• Faciesul in hemocromatoza
 Faciesul in polipoza intestinala
(sindromul Peutz-Jeghers)

Ciroza biliara
Hemocromatoza
Faciesuri in bolile renale

• Faciesul din sindromul nefrotic

• Faciesul din insuficienta renala cronica
• Faciesul Potter

Sindromul nefrotic
Faciesul din insuficienta
renala cronica
Faciesuri in bolile respiratorii

• Faciesul adenoidian
• Faciesul in bronhopneumopatiile cronice obstructive
• Faciesul ftizic

Pink puffer Blue bloater

Faciesul adenoidian
- latirea piramidei nazale
- stergerea santului nazogenian
- gura intredeschisa cu
respiratie bucala
Faciesuri in bolile de sange

• Faciesul in icterul hemolitic

• Faciesul in anemia Biermer
• Faciesul in anemia feripriva
• Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina
• Faciesul in anemia posthemoragica acuta
• Faciesul in poliglobulia esentiala

Anemia Biermer Faciesul in anemia feripriva – bolile cronice

Faciesul in poliglobulia
esentiala
Faciesul in icterul hemolitic
 Faciesuri in colagenoze

• Faciesul de “icoana bizantina”

• Faciesul “in vespertillio”
• Faciesul din dermatomiozita

Faciesul de “icoana bizantina”

Faciesul din dermatomiozita
Faciesul “in vespertillio”
Faciesuri in bolile infectioase

• Faciesul “de paiata”

• Faciesul din scarlatina
• Faciesul in luesul congenital
• Faciesul antonin
• Faciesul leonin

Faciesul in luesul congenital

Faciesuri intalnite in sindroame genetice
si dismetabolice

• Faciesul “bovin”
• Faciesul de “inger”
• Faciesul de “dog”
• Faciesul din gargoilism sau sindromul Hurler
• Faciesul in sindromul Turner
• Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

Sindromul Turner
Faciesul in trisomia 21 (mongolism)
 MODIFICARI OCULARE

• Exoftalmia (bilaterala, unilaterala)

• Ochiul rosu
• Sclera albastra
• Inelul pericornean Kayser-Fleischer
• Gerontoxonul
• Pete de culoare albastru-violacee

•Inelul pericornean Kayser-Fleischer Exoftalmia

Modificari pupilare

• Mioza bilaterala
• Midriaza bilaterala
• Anizocoria (inegalitatea pupilara)
• Hippus-ul
• Iridodonesis-ul
• Semnul Argyll-Robertson
• Semnul Holmes - Adie

Semnul Argyll - Robertson

Semnul Holmes - Adie

 MODIFICARI ALE URECHII

• In malformatii ale tractului uro-genital

• In anomalii genetice – implantare joasa
• Cianoza intensa la frig – boala aglutininelor la rece
• Tofii gutosi
• Pete cenusiu-albastrui – ocronoza
• Santul coronarian

Tofii gutosi
 MODIFICARI ALE NASULUI

• Nasul “in sea” sau “in picior de marmita”

• Rinofima

Nasul “in sea” sau “in picior de marmita” Rinofima

 MODIFICARI ALE BUZELOR

• Buze subtiri, rigide – sclerodermie

• Buze groase
• “Buza de iepure”, “gura de lup”
• Pete lenticulare galbui-maronii – polipoza intestinala
• Angioame reliefate – boala Rendu-Ossler
• Fuliginozitati
• Placi de leucoplazie
 STATURA (INALTIMEA)

•variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu

•glandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului

• Nanismul hipofizar • Nanismul MULIBREY

(congenital si dobandit)
• Nanismul tiroidian
(congenital si dobandit)
• Nanismul
corticosuprarenalian
- din sindromul
suprarenometabolic
- din sindromul
suprarenogenital
• Sindromul Turner (feminin)
• Sindromul Noonan
(sindromul Turner masculin)
• Nanismul esential (idiopatic
sau primordial)
• Nanismul cu senilizare (progeria)
• Nanisme endocrinometabolice
- nanismul asociat diabetului zaharat la
copil (sindromul Mauriac, sindromul
Nobecourt)
- nanismul Laron
• Nanisme de cauza metabolica
- sindroame de malabsorbtie din copilarie
- nanism cardiac
- nanism renal
• Nanismele osoase
- nanismul acondroplazic Parrot
- nanismul rahitic
- nanismul pottic
Nanismul hipofizar
Sindromul Turner (feminin)
Nanismul acondroplazic Parrot
Excesul statural sau hiperstaturalitatea

• Hiperfunctia hipofizara
• Gigantismul prin lipsa gonadei masculine
(gigantismul eunucoizilor)
• Sindromul Marfan

Hiperfunctia hipofizara
Sindrom Marfan
 TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAU CONSTITUTIA

Tipul constitutional (biotipul) – totalitatea particularitatilor somatice, fiziologice si

psihice ale individului

Clasificarea lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric si melancolic

Clasificarea Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv si cerebral

Clasificarea Kretschemer (1921):

•tipul brevilin sau picnic sau hiperstenic
•tipul longilin, leptosom sau astenic
•tipul proportionat, atletic sau normostenic

Exista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si predispozitiile morbide.

GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE

Formule pentru calculul greutatii ideale:

1. Indicele Broca
T=155-164 cm……GI=T-100
T=165-174 cm……GI=T-105
T=175-185 cm……GI=T-110

2. Formula Lorenz
Barbati: GI=(T-100) - (T-150)/4
Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2

3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI)

Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4
Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]
4. Indicele masei corporale (IMC)
IMC=G/I (18,5≤IMC≤24,9)

IMC (kg/m2) Categoria de nutritie Corespondenta cu

starile de nutritie clasic
acceptate

<18,5 Subnutrit Denutritie

18,5-24,9 Greutate normala Greutate acceptabila

25-29,9 Suprapondere -

30-34,9 Obezitate Obezitate gr. I

35-39,9 Obezitate severa Obezitate gr. II

≥40 Obezitate morbida Obezitate gr. III

Surplusul ponderal peste greutatea ideala se cuantifica in procente si clasifica
obezitatea in trei grade:
• gradul I: usoara (surplus ponderal 20-25%)
• gradul II: medie (surplus ponderal 25-30% )
• gradul III: severa (surplus ponderal >30%)

Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii):

• circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cm la femei =
obezitatea androida)
• indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 la barbati – valori
normale)
• indicele abdominal (IA = 0,5 – valoare normala)
Clasificarea dupa indicii antropometrici:

Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati

>88cm la femei
IAF >0,95 la barbati
>0,85 la femei
IA >0,5

Obezitatea de tip ginoid : IAF <0,95 la barbati Sindrom metabolic – WHO

<0,85 la femei
IA <0,5 •IFG/IGT/DZ II si mai mult de 2
criterii din:
Sindrom metabolic (NCEP – ATP III)
• - IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sau
•Perim. Abd. >102 (b.) si >88 (f) BMI>30
• TG>150mg/dl • - TG>=150 mg/dl sau HDL col
•HDL. Col.<40 mg/dl (b.) si <50 mg/dl (f.) <40

•TA>=130/85 mmHg • - TA>=140/90 mmHg

•Glicemie a jeun >=110 mg/dl •Microalbuminuria >=20

micrograme/minut sau
albumina/creatinina >=30 mg/g
Clasificarea dupa criteriul patogenic:
•primara
•secundara

Forme particulare de obezitate:

•obezitati segmentare
•obezitati generalizate

Există forme particulare de obezitate ce însotesc sindroamele genetice ca: Laurence-

Bardet-Moon-Bidle, Alström, Prader-Labhardt-Willi, Morgagni-Morell. Aceste
obezităţi îmbrcă caracterul de obezităţi generelizate, paniculul adipos excedentar fiind
repartizat uniform în raport cu segmentele corpului.
Există însă şi obezităţi segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate sau
parţiale. Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizează obezitate
hiperandroidă sau cu depunere facioscapulară în guler Madelung, sau forme cu
depunere adipoasă predominantă în jumătatea inferioară a corpului.
Lipomatozele realizează excesul de ţesut adipos sub formă de lipoame, cu dispoziţie
simetrică sau asimetrică la nivelul trunchiului şi membrelor.
O formă particulară, datorită durerii care însoţeşte lipomatoza, este boala Dercum.
Obezitate
 DENUTRITIA
Poate fi:
•primara
•secundara (cu acces normal la alimente)
Notiuni
•slabire stenica constitutionala
•slabire astenica constitutionala
•emacierea
•casexia
•marasmul
•sindromul Kwashiorkor

Cauze de denutritie:
1. anorexia nervoasa (mentala)
2. cauze organice
•insotite de anorexie (etilism, boala Simmonds,
boala Addison)
•cu apetit normal (stenoze esofagiene si
pilorica, sindrom nefrotic)
•cu apetit crescut (diabet zaharat, hipertiroidie,
parazitoze intestinale)
Markerii umoral-biochimici si
hematologici ai denutritiei:
•albumina<3,5 g%
•transferina<200mg%
•proteina legata de tiroxina<22mg%
•proteina legata de retinol<4,5mg%
•limfocite<1500/mm3
Casexia
sindromul Kwashiorkor marasmul
(stanga) (dreapta)
anorexia nervoasa (mentala)