Sunteți pe pagina 1din 84

L UCRARE DE DIPLOMA -

Ingrijirea pacientului cu ulcer


gastro-duodenal
medicina

LUCRARE DE DIPLOMA
Ingrijirea
pacientului cu
ulcer
gastro-
duodenal
Planul lucrarii
Mott
o



Istoricul
bolii

Capitolul 1. Notiuni de anatomie si fziologie a stomacului si
duodenului
1.1 Anatomia stomacului si
duodenului
1.2 Fiziologia stomacului si
duodenului
ALTE DOCUMETE
PLAUL IDI!IDUAL DE
"UPRA!E#$ERE
Metode si materiale de cercetare aleopatie
"istemul circulator - %olile "istemului
Circulator
Acceptarea - ca metoda de tratament
Colici in&antile
PEUMOILE "I IMPLICATIILE I
"AATATEA PU%LICA
E'ICACITATEA TRATAMETULUI
IMUO"TIMULAT A"UPRA
PACIETILOR CU
%RO$OPEUMOPATIE CROICA
O%"TRUCTI!A
DI!ER"E tratamente naturiste
E'ECTELE MA"A(ULUI - CIRCULATORII)
MU"CULARE) META%OLICE) RE'LE*E
Cum e+itam bolile transmise prin ,rana

Cautare

Capitolul 2. Patologie - Ulcerul gastro-
duodenal

Capitolul -. Rolul AM in ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro-
duodenal
.1 !olul AM in profla"ia ulcerului gastro-
duodenal
.2 !olul AM in asigurarea conditiilor de
ingrijire
. !olul AM in sta#ilirea
diagnosticului
.$ !olul AM si inter%entii in semiologia
#olii
.& !olul AM in aplicarea
tratamentului
Capitolul /. Pre0entare de ca0uri
$.1 Cazul
1

$.2 Cazul
2

$. Cazul


'i#liografe



Motto
( Ce %rednic de dispret ar f omul daca nu s-
ar putea ridica deasupra a tot ceea ce este
omenesc. )are sa%arsim noi ce%a maret atat timp
cat luptam cu propriile noastre sentimente* C+iar
daca iz#utim sa ne situam deasupra lor, noi nu
am in%ins decat niste sla#iciuni. -re#uie sa ne
ridicam in sla%i pentru ca nu suntem la .el cu cei
mai rai dintre oameni* Nu %ad de ce s-ar mandri
cine%a in spital pentru ca este ce%a mai zdra%an
decat ceilalti #olna%i(
Immanuel
/ant
( 0iata nu %aloreaza nimic, dar nimic nu
%aloreaza cat %iata 111 (

Am#ros
e 'ierce
Istoricul #olii
Ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fe o problema
medicala majora. Ele provoaca dureri puternice si tulburari digestive la
aproximativ 10 la suta din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in
urma unor complicatii severe, ca, de exemplu, hemoragia, pot constitui,
chiar in zilele noastre, cauza unei morti premature.
Pana in 197, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina
sub control secretia gastrica acida, era tratamentul chirurgical, in
di!eritele lui variante. "nterventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusite,
pacientul ramanand adesea un infrm, incapabil sa se alimenteze in mod
obisnuit.
#u douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o
noua clasa de medicamente $antagonisti ai receptorilor H
2
ai
histaminei%, care au schimbat viata su!erinzilor de ulcer. &dministrate in
!orma de comprimate, aceste medicamente au putut controla secretia
gastrica acida, determinand disparitia rapida a simptomelor. 'otusi,
acestea din urma reapareau daca pacientii nu luau cate o doza mica in
fecare noapte.
Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o a!ectiune
minora. #and incep sa simta arsuri gastrice inghit cateva comprimate
antiacide sau beau un pahar cu lapte. (u isi dau seama ca ulcerul poate
deveni o boala !oarte grava.
&cum zece ani a !ost descoperit un nou germen patogen, si
anume, Helicobacter pylori.
)elicobacter p*lori
+,a descoperit ca acest microb este un co,!actor de prima importanta in
dezvoltarea ulcerului. 'ratamentul cu o asociatie adecvata de antibiotice
poate distruge microbul mentionat, sterilizand ast!el mucoasa gastrica si
determinand cura radicala a ulcerului. -atorita !aptului ca medicii au a.at
mai multe amanunte despre rolul acestui microorganism, se pare ca,
numerosi bolnavi de ulcer pot f vindecati o data pentru totdeauna si nu
nu 7/7e00h mai tinuti sub control.
#unostintele si intelegerea mecanismelor de producere a ulcerului
au capatat o extindere rapida si este de presupus ca in urmatorii cativa
ani vom f martorii unei noi revolutii in terapia antiulceroasa.
)elicobacter p*lori a !ost observat pentru prima oara in 190, dar,
pentru ca nu a !ost inteleasa semnifcatia lui, el a !ost uitat pana in primii
ani ai deceniului al noualea, cand doi medici australieni, 'arr2
Mars+all si !o#in 3arren, i,au descoperit importanta. ). p*lori este un
microorganism in !orma de spirala, gasit in mucoasa stomacului si
duodenului, supravietuind in acest mediu acid deoarece secreta o mare
cantitate de enzima numita ureaza.
+ecretia de ureaza
1a randul ei, ureaza converteste ureea din sucul gastric in bicarbonat si
amoniac. &ceste doua substante conlucreaza la neutralizarea aciditatii
gastrice, !acand ca mediul stomacului sa devina alcalin, extrem de
!avorabil pentru supravietuirea microbului. 2n alt mecanism prin care ).
p*lori alcalinizeaza mediul gastric consta in distrugerea structurii
mucoasei protectoare a stomacului. &ceasta permite ca microbul sa
migreze in mucusul mai putin acid sau chiar in stratul submucos. "si
gaseste ast!el o mica nisa, in care este !erit de acizii gastrici. 3 data
instalat in mucoasa, ). p*lori poate produce, cu usurinta, mai multa
ureaza.
-atorita !ormei sale spiralate si modului de deplasare,
microorganismul penetreaza mucoasa protectoare a stomacului, la acest
nivel producand substantele care slabesc actiunea mucusului si !acand ca
celulele peretelui gastric sa fe mai susceptibile !ata de e!ectele agresive
ale acidului clorhidric si ale pepsinei. Excesul de acid si alti !actori iritanti
din stomac provoaca in.amatia capatului superior al duodenului $bulbul
duodenal%. 1a unii oameni, o asemenea in.amatie de lunga durata
determina trans!ormarea celulelor duodenale in celule de tip gastric $asa,
numita metaplazie duodeno-gastrica%. "ntrucat ). p*lori are o
deosebita atractie pentru celulele gastrice, el ataca zonele de metaplazie,
intensifcand leziunile celulare si procesul in.amator, cu aparitia ulterioara
a unui ulcer.
-escoperirea rolului jucat de ). p*lori a modifcat radical teoriile
privitoare la cauza ulcerului, conceptia actuala find ca acest microb este
cauza principala la aproximativ 9/4 din cazurile de ulcer duodenal si 7/4
din cele de ulcer gastric. 'otusi, el nu este singurul !actor implicat in
geneza ulcerului.
2lcerul gastro,duodenal a !ost descris inca din 1506, de 7utz, iar in
1909 Akerbund a e!ectuat prima statistica a cazurilor publicate in
literatura de specialitate. Prima observatie a unui ulcer gastric in!antil a
!ost !acuta de Goldberry $19/1%. "n decursul anilor, numerosi oameni de
stiinta au incercat prin metode !armacologice, fzice, chirurgicale,
carentiale si mixte, sa produca ulcerul gastric la di!erite specii de animale.
7ezultatele obtinute din aceste experiente au imbogatit cunostintele de
pana atunci privind etiologia bolii, mecanismul ei de producere, metode
chirurgicale !olosite, etc.
"n ceea ce priveste aportul medicinei romanesti la studiul si
elucidarea problemelor difcile aparute in boala ulceroasa, putem aminti
contributia lui Daniel Danielopolu,
Pro!. -aniel -anielopolu
care a imaginat o metoda originala in studiul tubului digestiv , metoda
viscerografca. #ercetarile de gastroenterologie in tara noastra s,au
des!asurat intre anii 1900,1970, in clinicile de medicina interna din
centrele universitare 8ucuresti, #luj, "asi. -ezvoltarea si diversifcarea
explorarilor radiologice, endoscopice, histologice, biochimice au
determinat noi posibilitati de cunoastere si mai ales de adancire a
fziologiei si fziopatologiei digestive.
2n real progres in clinica si patologia gastro,intestinala a !ost
realizat prin cercetarea chimica a secretiilor normale si patologice ale
stomacului si intestinului, prin utilizarea sondelor stomacale si duodenale.
9olosita inca din secolul al :;",lea in scopuri terapeutice $spalaturi
gastrice, introducere de medicamente%, sondele gastro,intestinale capata
in a doua jumatate a sec. al :":,lea si inceputul sec.:: un rol important in
examinarea in scop diagnostic a tubului digestiv. "n anul 1909, Max
Einhorncu ajutorul sondei care,i poarta numele, reuseste sa cerceteze
sucul duodenal prin colectarea acestuia prin aspiratie.
"n ultimele decenii, cercetarile au !ost indreptate spre
!olosirea mijloacelor moderne de explorare a tubului digesti, de
mare utilitate in diagnosticul precoce si in aplicarea unui tratament
efcient. Explorarea radiologica minutioasa cu substanta
baritata, endoscopia sau endobiopsia au intrat tot mai des in
cercetarile gastroenterologice.

Capitolul 1
Notiuni de anatomie si fziologie
a stomacului si duodenului
1.1 Anatomia stomacului si duodenului
Aparatul digesti% cuprinde un grup de organe a caror !unctie
principala este digestia. !egmentele tubului digesti sunt< cavitatea
bucala, !aringele, eso!agul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros.
Pe langa aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie
de glande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia
alimentelor< glandele salivare, fcatul si pancreasul. 'ractul digestiv sau
gastro,intestinal seamana cu un tub, ale carui portiuni di!era ca marime,
structura si !unctie.
'ubul digestiv
'ubul digestiv poate f divizat in trei portiuni< portiunea ingestiva,
deasupra stomacului, servind doar la transportul alimentelor, portiunea
digestiva, !ormata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt
pregatite pentru a f absorbite si portiunea ejectiva, !ormata din intestinul
gros pe unde resturile digestive sunt eliminate.
4tomacul
+tomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre
eso!ag si duoden. Este asezat in etajul superior al cavitatii abdominale,
intre dia!ragm, fcat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja
gastrica.
+tomac
=ona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte
din epigastru si cea mai mare parte a hipocondrului stang. "n ortostatism,
la examenul radiologic, stomacul are !orma de carlig cu o portiune lunga,
verticala si o portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta.
+tomacul are > !ete, > margini si > extremitati<
!etele stomacului sunt una anterioara si una posterioara,
orientate in plan !rontal.
marginile stomacului , dreapta sau mica curbura, cu
concavitatea spre dreapta si superior, stanga sau marea
curbura, cu convexitatea spre stanga si in!erior.
extremitatile stomacului , superioara, ori"ciul cardia si
in!erioara, orifciul piloric prin care se continua cu duodenul.
Anatomo-#unctional, stomacul are 2 portiuni<
verticala sau digestiva care se imparte in<
, #undul sau #ornixul stomacului, situat deasupra planului
orizontal care trece prin cardia. &ceasta portiune din stomac
reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu alimente.
, corpul stomacului , pana la incizura angulara.
orizontala sau de evacuare care cuprinde<
, antrul piloric
, canalul piloric
+eparatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura
angulara si depresiunea data de sfncterul antrului. Prima este o
depresiune anatomica bine vizibila in orice imprejurare la examenul
radiologic, iar cea de,a doua este o depresiune !unctionala, realizata din
actiunea fbrelor musculare oblice ale stomacului. Portiunea verticala este
mai voluminoasa, saculara si cuprinde aproximativ >?6 din stomac, iar
portiunea orizontala este mai ingusta, tubulara si cuprinde 1?6 din stomac.
#a dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o
lungime de >/ cm, latime maxima intre cele doua curburi 1> cm, grosime
masurata intre cei doi pereti 5 cm. #apacitatea mijlocie a stomacului este
de 1600cm
6
. "n anumite imprejurari, mai ales in stari patologice,
capacitatea sa se poate modifca , un obstacol la nivelul cardiei va
ingreuna patrunderea alimentelor in stomac, ceea ce va duce la
micsorarea capacitacii acestuia, iar un obstacol la nivelul regiunii pilorice
va impiedica evacuarea chimului gastric in duoden si ast!el va determina
cresterea capacitacii gastrice.
+tomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fxare, este
mentinut la locul sau prin presiunea exercitata de contractia muschilor
peretilor abdominali, prin structura anatomica de continuitate a acestuia
intre eso!ag si duoden, prin pediculii vasculo,nervosi, prin di!erite structuri
peritoneale care,l leaga de organele invecinate si prin aderenta !etei
posterioare a !undului stomacului la peretele posterior al abdomenului.
+tructura stomacului cuprinde cele $ tunici intalnite la tubul
digestiv<
seroasa , reprezentata de peritoneul visceral
musculara , !ormata din fbre musculare netede dispuse in 6
straturi< longitudinal, extern, circular, mijlociu, care la nivelul
pilorului !ormeaza sfncterul piloric si oblic, intern. @uschii
stomacului imprima peretilor acestuia doua tipuri de miscari<
, peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii
stomacului si se dispun in straturi
, peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.
submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului
si plexul nervos vegetativ @eissner.
mucoasa - care captuseste !ata interna a stomacului, avand o
grosime de aproximativ > mm.
'unicile stomacului
Mucoasa &ormea0a numeroase cute sau plici mucoase) care sunt mai accentuate cand stomacul este gol sau
cand se contracta. Mucoasa este &ormata dintr-un epiteliu de in+elis cilindric simplu) un aparat glandular) un
corion si o musculara a mucoasei.
Aparatul glandular este &ormat din glande unicelulare) raspandite printre celulele epiteliale si care secreta mucus
cu rol protector &ata de actiunea &ermentilor proteolitici1si din glande gastrice) situate in pro&un0imea mucoasei.
Glandele gastrice se impart in2
glande fundice - la ni+elul &orni3ului) &ormate din trei tipuri de celule2
- principale sau zimogene care secreta pepsinogenul 4pro&ermentul pepsinei5) se gasesc si la ni+elul
corpului stomacului.
- parietale care secreta $Cl
- accesorii) care secreta &actorul intrinsec Castle sau antianemic.
glande cardiale - care secreta mucus) la ni+elul ori&iciului cardia.
glande pilorice - care predomina la ni+elul micii curburi si a canalului piloric) secreta mucus.
glande Brunner - asemanatoare celor din duoden.
%ascularizatia stomacului
arteriala , este data de ramurile trunchiului celiac $artera gastrica
stanga, artera splenica, artera hepatica% care !ormeaza > arcade
vasculare, una pentru curbura mare si una pentru curbura mica.
venoasa , este tributara venei porte.
&neratia stomacului
parasimpatica - prin ner+ul +ag) cu rol e3citomotor si secretor
simpatica , prin plexul celiac, cu rol inhibitor.
;ascularizatia si inervatia stomacului
Ple3ul celiac
Aceste doua sisteme) simpatic si parasimpatic) &ormea0a ple3ul ner+os submucos Meissner si ple3ul
ner+os din musculara Auerbac,.
Duodenul
Duodenul repre0inta prima portiune a intestinului subtire) este &i3at de peretele posterior al abdomenului.
Este cuprins intre s&incterul piloric si ung,iul duodenojejunal. Are o lungime de 67 - -8 cm. Duodenul are &orma
unei potcoa+e) in care este cuprins capul pancreasului.
Duodenului i se descriu / portiuni2
superioara sau sub,epatica sau bulbul duodenal. Este sediul de electie al ulcerului duodenal 4D95.
descendenta care pre0inta in 0ona mijlocie) ampula lui !ater in care se desc,id2 canalul coledoc)
canalul pancreatic principal :irsung 4D65.
portiunea ori0ontala sau pre+ertebrala 4D-5.
portiunea ascendenta sau lateroaortica 4D/5.
Portiunea ascendenta se continua prin ung,iul sau &le3ura duodeno-jejunala cu jejunul. Duodenul este un
organ retroperitoneal) acoperit de peritoneu. El se proiectea0a pe2
- coloana +ertebrala - intre L9-L/
- peretele abdominal anterior - in epigastru si regiunea ombilicala
Structura duodenului este repre0entata de cele / tunici caracteristice tubului digesti+2 seroasa)
musculara) submucoasa si mucoasa. Tunica musculara este &ormata din &ibre netede musculare dispuse intr-un
strat2
- longitudinal e3tern
- circular intern
Tunicile duodenului
Tunica mucoasa contine glande Lieber;u,n si glande %runner.
Vascularizatia duodenului
arteriala - este repre0entata de ramuri din artera gastroduodenala si artera me0enterica superioara.
+enoasa - care se +arsa in +ena porta.
Inervatia duodenului este data de ramuri din ple3ul celiac si ple3ul me0enteric.
1.2 Fiziologia stomacului si duodenului
In &i0iologia stomacului si duodenului) sau in &i0iologia digestiei si absorbtiei mai e3act) un rol deosebit il
au si organele ane3e ale tractului digesti+ si anume pancreasul si &icatul.
Pancreasul este o glanda cu secretie mi3ta2 e3o si endocrina. Pancreasul exocrin este o glanda
acinoasa) ai carui produsi de secretie sunt en0imele digestice 4tripsina) steapsina)etc5. Canaliculele acinoase
con&luea0a si se desc,id in canalul e3cretor principal. Pancreasul endocrin este repre0entat de insulele
Langer,ans) insule celulare raspandite in pancreas) inconjurate de o retea capilara sinusoidala) in care se +arsa
produsul de secretie) ,ormonii insulina si glucogonul) cu rol in metabolismul glucidic.
Aparatul e3cretor al pancreasului este repre0entat de 6 canale2
canalul pancreatic principal irsung) care strabate glanda de la coada la cap. "e uneste cu canalul
coledoc &ormand ampula !ater care se desc,ide in duoden la ni+elul papilei mari. La ni+elul ori&iciului de
desc,idere se gaseste sfincterul Oddi.
canalul pancreatic accesor "antorini# care se desc,ide tot in duoden la ni+elul papilei mici.
Ficatul este o alta glanda ane3a a tubului digesti+) cea mai +oluminoasa glanda a organismului. Produsul
de secretie e3terna al &icatului este $ila. "ecretia biliara a &icatului este continua) dar e+acuarea ei in intestin este
ritmata de perioadele digesti+e. In perioadele interdigesti+e) bila este depo0itata in +e0ica biliara) unde se
concentrea0a de apro3imati+ 68 de ori) prin absorbtia apei si a sarurilor anorganice. !e0ica biliara este situata pe
&ata in&erioara a &icatului. Este un organ ca+itar.
'icat) pancreas si +e0ica biliara
Digestia repre0inta totalitatea proceselor de trans&ormare pe care alimentele le suporta in trecerea prin
tractul digesti+ pentru absorbtie. Digestia incepe in ca+itatea bucala) unde alimentele introduse su&era un proces
de &aramitare numit masticatie) dupa care sunt imbibate cu sali+a si trans&ormate in $ol alimentar. "ecretia
sali+ara inter+ine si in degradarea en0imatica a poli0a,aridelor. Dintre en0imele sali+are) cea mai importanta
este amilaza salivara sau ptialina care degradea0a amidonul &iert sau copt) in de3trine) care au molecule mai
mici.
Digestia gastrica
"tomacul este un organ ca+itar) in care alimentele sunt depo0itate un timp indelungat pentru a putea &i
amestecate cu sucul gastric si trans&ormate intr-o &orma acceptabila pentru intestin) numita chim gastric. Prin
miscarile acti+e ale peretilor stomacului) c,imul gastric este e+acuat acti+ in duoden. Trans&ormarile pe care
alimentele le su&era in stomac) sunt re0ultatul2
- actiunii en0imelor din sucul gastric
- miscarilor stomacului
Sucul gastric este secretat in cantitate mare in perioadele digesti+e si absent sau &oarte sca0ut in
perioadele interdigesti+e din cursul 0ilei sau noptii. "ucul gastric este un lic,id clar) incolor sau usor opalescent
cu puternica reactie acida 4p$<9-9)75. Este &ormat in cea mai mare parte de %Cl. $Cl este secretat de celulele
parietale sau o3intice ale glandelor gastrice. In a&ara de $Cl. "ucul gastric contine si enzime2
pepsina este cea mai importanta en0ima a sucului gastric. Este secretata sub &orma inacti+a de
pepsinogen) eliberat de celulele principale sau 0imogene care se gasesc in toata mucoasa gastrica - si
in duodenul pro3imal 4bulbul duodenal5. Trans&ormarea pepsinogenului in pepsina are loc sub in&luenta
$Cl. Pepsina trans&orma proteinele in substante mai simple - polipeptide sau peptone.
Eliberarea $Cl si pepsinei
labfermentul sau renina este analoga celei din stomacul unei rumegatoare. Lab&ermentul trans&orma
ca0einogenul solubil din lapte in ca0eina insolubila) in pre0enta Ca
==
. Are importanta la sugar)
impiedicand trecerea rapida a laptelui din stomac in intestin.
lipaza gastrica este intalnita numai in stomacul copilului. Ea des&ace grasimile &in emulsionate 4din
lapte si galbenus de ou5.
lizozimul
factorul intrinsec Castle sau antianemic. 'a+ori0ea0a absorbtia +itaminei %96. Lipsa lui apare in
carenta de +itamina %96.
mucina are rol protector al mucoasei gastrice.
Reglarea secretiei gastrice se &ace ner&os si umoral.
Controlul ner+os este asigurat de &ibre simpatice 4cu actiune in,ibitorie5 si &ibre parasimpatice 4cu actiune
stimulatoare5.
Controlul umoral se &ace prin gastrina si ,istamina. 'astrina este o substanta secretata de celulele
parietale gastrice sub actiunea parasimpaticului 4ner+ul +ag5. #astrina stimulea0a &ormarea de $Cl) pepsina si in
mica masura motricitatea stomacului.

"timularea de $Cl Digestia intestinala
Controlul secretiei gastrice poate &i di+i0at in - &a0e2
faza cefalica2 contactul alimentelor cu mucoasa bucala declansea0a re&le3 o crestere a secretiei
gastrice. De asemenea stimulii ol&acti+i) +i0uali sau auditi+i) pot determina o crestere a secretiei
gastrice. A &oast demonstrata de Pa+lo+) prin e3perienta pran0ului &icti+ sau micului stomac.
faza gastrica2 este declansata de patrunderea alimentelor in stomac. Durea0a --/ ore) timp in care
alimentele raman in stomac si are loc digestia gastrica.
faza intestinala2 este produsa de pre0enta c,imului gastric in duoden. !olumul secretiei gastrice este
&oarte redus si sarac in acid.
In(i$itia secretiei gastrice este determinata prin2 - mecanism de autoreglare) cand p$-ul sucului gastric
scade sub 61 - eliberarea de catre mucoasa duodenala a unei substante numita enterogastron1 - prostaglandinele
E 4prostaglandinele sunt aci0i grasi nesaturati5.
Explorarea secretiei gastrice se &ace prin recoltarea sucului gastric prin sondaj gastric cu sonda Ein,orn.
Recoltarea se &ace >a jeun> timp de -8-?8 minute) prin aspirare la inter+ale de 97 minute. Apoi se injectea0a
,istamina si se continua aspirarea continutului gastric inca ?8-968 minute tot la inter+al de 97 minute. Aciditatea
si +olumul &iecarei probe se inscriu pe un gra&ic si arata dinamica secretiei gastrice.
otricitatea gastrica
'unctia principala a stomacului este de a depo0ita alimentele ingerate si de a asigura amestecul acestora
cu sucul gastric. C,imul &ormat este eliminat ritmic in duoden datorita miscarilor produse de musculatura
gastrica. Umplerea stomacului cu alimente 4intre anumite limite5 determina doua feluri de contractii2
tonice sau peristolice) ale &undului si corpului stomacului) prin care alimentele se dispersea0a si sunt
amestecate cu sucul gastric.
peristaltice 4sunt unde de contractie si de rela3are5) prin care continutul gastric inaintea0a spre pilor.
Undele de rela3are sunt urmate de e+acuarea unei cantitati mici de c,im in duoden.

Peristaltism
otilitatea gastrica este coordonata ner+os-+egetati+ prin ner+ul +ag care stimulea0a peristaltismul si
prin &ibrele simpatice care in,iba peristaltismul si umoral de catre enterogastron 4eliberat de mucoasa duodenala
la contactul cu grasimile din c,imul gastric5) care in,iba peristaltismul gastric.
Explorarea motilitatii gastrice se &ace prin e3amenul radiologic al stomacului dupa administrarea unei
substante de contrast 4bariu5.
Digestia intestinala
Digestia inceputa in ca+itatea bucala este continuata in stomac si terminata) &inisata) in intestinul subtire.
La digestia intestinala participa2
sucul pancreatic
bila
sucul intestinal propriu-0is
Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului e3ocrin. El se +arsa in duoden prin canalul
:irsung si uneori prin canalul "antorini. "ucul pancreatic are un $ogat continut enzimatic care actionea0a
asupra celor trei principii alimentare 4glucide) lipide) proteine51 cele mai importante sunt2
tripsina) des&ace polipeptidele sau peptonele in di-) tri- si ditetrapeptide. Tripsina este secretata sub
&orma de tripsinogen si acti+ata de entero;ina0a.
lipaza pancreatica este acti+ata de sarurile biliare) Ca
==
si aminoaci0i. Ea descompune grasimile in
glicerina si aci0i grasi.
amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat amila0a sali+ara) descompunand si amidonul
crud. Do0area amila0ei in sange) da indicii asupra &unctiei pancreatice 4 <@--6 unitati :olgemut,5.
Reglarea secretiei pancreatice se &ace prin mecanism ner+os +egetati+ 4+agul stimulea0a secretia de
en0ime pancreatice5) si umoral prin2
- secretina
- pancreo0imina
- colecisto;inina) acestea stimul secretia de suc pancreatic.
!ila este produsul de secretie si e3cretie ,epatica. %ila nu este un suc digesti+ propriu-0is) pentru ca nu
contine en0ime. "ingura en0ima biliara care se e3creta prin bila este fosfataza alcalina 4 <6-/)7 unitati
%odans;A sau 69-B9 u.iCl la -D
8
C5. %ila mai contine2
saruri biliare) care se &ormea0a pe seama colesterolului. 'unctia sarurilor biliare2 - emulsionarea
grasimilor 4&ractionarea lipidelor in picaturi &oarte &ine51 - acti+ea0a lipa0ele din intestin1 - &a+ori0ea0a
absorbtia aci0ilor grasi.
pigmenti biliari) care re0ulta din descompunerea ,emoglobinei la ni+el ,epatic. "e &ormea0a globina
si &ierul care sunt reutili0ate) iar por&irina se descompune in pigmenti biliari. Din globina se &ormea0a
bili+erdina 4culoare +erde5 care este redusa la bilirubina 4culoare galben-aurie5. %ilirubina circula in
sange sub &orma neconjugata) insolubila numita $iliru$ina indirecta sau necon)ugata. La ni+elul &icatului
aceasta este conjugata cu acidul glicuronic si &ormea0a $iliru$ina directa sau con)ugata. Pigmentii biliari
sunt repre0entati de bilirubina care ajung prin caile biliare in intestin. Acumularea pigmentilor biliari in
tesuturi) da culoarea galbena a tegumentelor si mucoaselor < icter.
colesterolul este o alta substanta organica care se gaseste in bila1 el este mentinut in suspensie
datorita sarurilor biliare. Cand concentratia sarurilor biliare scade) colesterolul precipita si &ormea0a
calculi biliari.
Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri biliare) produsii de digestie proteica) grasimile si
uleiurile 4mai putin glucidele5) secretina 4eliberata de glandele duodenale5) ner+ul +ag. Substantele care maresc
secretia biliara se numesc coleretice.
Desi bila este secretata continuu) eliminarea ei in intestin este ritmata de perioadele digesti+e. In
perioadele interdigesti+e) bila se acumulea0a in +e0ica biliara.
er+os) e+acuarea bilei este stimulata de +ag si in,ibata de simpatic) iar umoral) e+acuarea este
stimulata de colecisto;inina 4eliberata de mucoasa duodenala5.

'ibre preganglionice ale ner+ului +ag
Capitolul 2
Ulcerul gastro-duodenal


Ulcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia
unor ulceratii la nivelul mucoasei eso!agiene, al stomacului si duodenului
sau ansa anastomotica a stomacului operat, strabatand mucoasa si
depasind muscularis mucosa. #linic se mani!esta prin sindrom ulceros,
boala interesand intreg organismul.
2lcer gastro,duodenal
Prevalenta acestei boli in 7omania este de 5,104. 7aportul
barbati?!emei este de 1,/ pentru ulcerul gastric si >,> pentru ulcerul
duodenal.
'lasi"care , !ormele uzuale de ulcer<
ulcer asociat cu )elicobacter p*lori $7/4 din ulcerul gastric si 904
din ulcerul duodenal%A
ulcer asociat cu consumul de &"(+ $antiin.amatoare
nesteroidiene%A
ulcer de stress.
Etiopatogenie
Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei<
mucus - strat aderent care impiedica actiunea pepsinei asupra celulelor gastrice1
stratul epitelial - participa la aparare prin2 membrana apicala1 glutation1 e3cretia ionilor de $
=
) di&u0ati
pasi+ in celula) prin transportori ba0olaterali.
circulatia sang+ina2 preia ionii de $
=
1 asigura aportul energetic.
#and aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele
epiteliale de re!acere a mucoasei, constituite din trei linii< reconstituirea
stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere de catre celulele
adiacenteA replicarea celulelor epitelialeA vindecarea clasica prin tesut de
granulatie, angiogeneza si prin remodelarea membranei bazale.
2lcerul apare, deci, prin insufcienta capacitatii de re!acere a
mucoasei gastrice.+tudiile cele mai recente au evidentiat !aptul ca cele
mai !recvente cauze de ulcer sunt in!ectia cu )elicobacter p*lori si
consumul de &"(+, in absenta carora ulcerul este !oarte rar.
&n#ectia cu Helicobacter pylori
Este cea mai raspandita in!ectie de pe glob, insa doar 10,>04 dintre
cei in!ectati !ac ulcer. +e asociaza deseori cu duodenita si cu in.amatie
cronica predominant antrala.
Principalele e!ecte ale in!ectiei cu )elicobacter p*lori sunt<
, prin intermediul citoBinelor produse de celulele in.amatorii, se
realizeaza o crestere a gastrinemieiA
, s,a observat ca pacientii in!ectati cu ).p*lori au o secretie
scazuta de somatostatina, ceea ce determina o hipersecretie de
gastrina ca raspuns la stimuli alimentari $664 dintre bolnavii cu
ulcer duodenal au hiperaciditate%.
2lcer gastro,duodenal , determinat de ). p*lori
-ar, pe langa e!ectul ).p*lori in producerea hiperaciditatii, mai
intervin si alti !actori predispozanti.
'onsumul de A&(!
Este cea de,a doua cauza !recventa a aparitiei bolii ulceroase.
&ceste medicamente pot a!ecta mucoasa gastrica prin contact direct, pe
cale sistemica sauprin circuit enterohepatic.
&ctiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei
endogene de prostaglandine prin inhibarea ciclooxigenazei care
catalizeaza !ormarea endoperoxizilor din acidul arahidonic derivat din
!os!olipidele membranei celulare. "n consecinta, este a!ectat mecanismul
de aparare si reparatie al mucoasei gastrice dependent de prostaglandine.
1eziunile care apar pot f di!erentiate in 6 categorii<
, leziuni superfciale , eroziuni si petesii $hemoragii puncti!orme
intramucoase%A
, Culcer endoscopicC , evidentiat la 10,>/4 dintre consumatorii
de &"(+A
, Culcer clinicC , care se mani!esta prin hemoragie, per!orare sau
obstructie, intalnit la aproximativ 1,>4 dintre consumatorii de
&"(+.
7iscul de aparitie a complicatiilor este crescut la !emeile varstnice,
probabil din cauza consumului crescut de &"(+ la acest grup de varsta.
Ulcerul duodenal
Etiopatogenie
"n acest tip de ulcer apare o exacerbare a !actorilor ulcerogeni $de
agresivitate a mucoasei gastrice%. &st!el sunt<
masa celulelor parietale crescuta1
creste eliberarea de gastrina la di&eriti stimulenti1
creste sensibilitatea celulei parietale la stimuli normali 4,istamina) gastrina) alimente51
creste concentratia pepsinogenului I.
9actori ulcerogeni
+e produce ast!el o hipersecretie de acid clorhidric $atat bazala cat
si stimulata%.
&cestor conditii li se asociaza urmatorii .actori patogeni< #actorul
genetic, #umatul $creste secretia de acid clorhidric, scade secretia de
mucus, inhiba secretia prostaglandinelor, scade secretia de bicarbonat din
pancreas, stomac si duoden, scade presiunea sfncterului piloric%, in#ectia
cu H)pylori $considerata !actorul primordial al producerii ulcerului
duodenal%.
&proximativ 9/4 dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima
portiune a dupdenului, majoritatea find unice.
@icroscopic, se deceleaza infltrat in.amator cu necroza
eozinoflica. @ajoritatea pacientilor cu ulcer duodenal asociaza gastrita
antrala tip 8 si leziuni de duodenita. 1a nivelul duodenului se descriu
leziuni de metaplazie gastrica, )elicobacter p*lori colonizand doar
mucoasa de tip gastric.
2lcer duodenal
Clinic
Durerea abdominala este cel mai !recvent simptom, find de
regula intensa, ca o senzatie de !oame dureroasa, de gol dureros
epigastric, de arsura, de roadere sau de s!redelire. &pare la 90,150
minute postprandial, deseori trezeste bolnavul din somn, cel mai
adesea la orele 1,> noaptea. Sediul durerii este, in general, in
epigastru in!erior cu iradiere spre hipocondrul drept. Durata este
cuprinsa intre 60,0 minute. -urerea este calmata de ingestia
alimentara sau de administrarea de antiacide. +e descrie o
periodicitate sezoniera, crizele dureroase aparand mai ales
primavara si toamna, si dureaza aproximativ > saptamani.!e
insoteste uneori de o simptomatologie conexa ce
cuprinde eructatii, regurgitatie
acida, pirozis, greturi si?sau arsaturi.
"n !unctie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele
situatii deosebite< cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la
ingestia alimentara sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere
posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas $a erodat
peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinand reatia
in.amatorie a pancreasului%A cand durerea este accentuata de alimente si
este insotita de varsaturi, sugereaza o stenoza piloricaA o durere extrem
de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului,
sugereaza ulcer per!orat in marea cavitate peritoneala.
2lcer duodenal per!orat in cavitatea peritoneala
Examenul "zic ne o!era urmatoarele semne<
, abdomen dureros la palpare in epigastrul in!erior si
paraombilical dreptA
, per!oratia in marea cavitate abdominala determina aparitia
contracturii musculaturii abdominale, cu durere di!uza a
intregului abdomen, iar auscultatiapoate decela initial
o accentuare a zgomotelor intestinaleA
, obstructia evacuarii gastrice se insoteste de clapotajA
, paloarea cutaneomucoasa poate insoti hemoragia
acuta sau cronicaA
, decelarea unei hipotensiuni arteriale cu tahicardie sugereaza
aparitia unei hemoragii acute.
5iagnostic
-iagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la examenul
clinic precum< durerea abdominala $caracterul, evolutia%, simptomele
insotitoare si prezenta eventualilor !actori agravanti $!umatul si
antecedentele heredocolaterale de ulcer%.
#onfrmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza
prin mijloace paraclinice, respectiv endoscopic si radiologic.
Endoscopia digestia este net superioara tranzitului baritat
radiologic, care deceleaza doar 70,504 dintre cazuri, examinarea cu
dublu contrast marind sensibilitatea metodei la 904 $deci aproape
similara cu a endoscopiei%.
1a examenul radiologic se observa un plus de substanta de
contrast care depaseste conturul virtual al duodenului $nisa vizualizata din
profl% sau ca o opacitate rotunda inconjurata de o zona de edem in !aza
activa a ulcerului, cu pliuri convergente $nisa vizualizata in imagine
directa%. Pot aparea imagini !alse de ulcer din cauza pliurilor mucoasei
duodenale sau a bariului insufcient .uidizat.
1a examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de di!erite
!orme si dimensiuni, acoperit de o membrana alb,sidefe de fbrina.
Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de
confrmare a ulcerului duodenal sau ca urmare a tranzitului baritat in
urmatoarele situatii<
radiologic nu se detectea0a ulcer duodenal la pacienti cu simptome tipice1
pacienti cu aspect radiologic de bulb de&ormat1
se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea super&icial pentru a &i detectat radiologic1
in ,emoragiile digesti+e superioare la care se incriminea0a ulcer duodenal drept cau0a.
-uodenoscopie
Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata e!ectuarea
biopsiei de mucoasa duodenala sau repetarea endoscopiei la s!arsitul
tratamentului. -e mentionat ca studii repetate au aratat ca nu are nici o
justifcare utilizarea de rutina a ambelor proceduri $endoscopica si
radiologica% pentru diagnosticarea ulcerului duodenal.
#himismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal.
-eterminarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune
de gastrinom sau la condidatii la tratamentul chirurgical al ulcerului
duodenal.
*este de eidentiere a Helicobacter pylori sunt invazive $pe
cale endoscopica , testul rapid cu ureaza , #13,test, #P,test, Datrox,)P
testA culturiA histologic , coloratii )E, Eiemsa, impregnare argentica% sau
neinvazive $FuicB oGce testA test respirator cu
10
#3> sau
16
#3> , bun
pentru diagnostic si control, dar cel cu
16
#3> este !oarte scump%.
).p*lori coloratie Eiemsa
-ratament
)#iecti%e6
, ameliorarea dureriiA
, vindecarea ulceruluiA
, prevenirea recidivelorA
, prevenirea complicatiilorA
, tratamentul complicatiilor.
+egim de iata si igieno-dietetic< renuntarea la !umatA
reducerea consumului de alcoolA interzicerea utilizarii de &"(+ sau
asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine $daca nu se poate
renunta la ele , poliartrita, spondilita%A dieta va exclude alimentele care
produc dureri< sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conservele,
condimentele si acriturile.
*ratamentul medical< durerea in ulcerul duodenal este
datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii acide a
chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot f
utilizate urmatoarele clase de medicamente< antiacide $@aalox, Eelusil,
&lmagel, #almogastrin, -icarbocalm , acestea amelioreaza
simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si reduc
recurentele%, antagonisti H
,
$#imetidina ,'agametA 7anitidina, 9amotidina
, sunt utili atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in
scaderea recurentelor%, anticolinergice $Pirenzepina, 'elenzepina , sunt
mai rar utilizate in prezent, din cauza e!ectelor adverse multiple, unele
inter!erand cu !unctia gastrointestinala%, inhibitorii pompei de
protoni $3meprazol, 1ansoprazol , sunt cei mai puternici antiacizi,
blocand &'P,aza )
H
,I
H
a membranei celulei parietale gastrice, avand o
durata lunga de actiune%, protectoare ale
mucoasei , prostaglandine $Enprostil, @isoprostol, 7iboprostil , acestea
cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc .uxul
sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza re!acerea mucoasei% , agenti
actii topici$+ucral!at , #ara!ate , la p) acid devine polar si se leaga la
supra!ata craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si
inactiveaza pepsina si acizii biliariA 2lcogantA 8ismut coloidal , !ormeaza
un flm protector pe supra!ata craterului ulceros si previne contactul cu
!actorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine,
stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol bactericid !ata de
)elicobacter p*loriA #arbenoxolona , stimuleaza sinteza de mucus si de
prostaglandine, dar este mai putin !olosita din cauza e!ectelor secundare<
retentie hidrosalina, hipoBaliemie, )'&%, antibiotice $&moxicilina,
'etraciclina, @etronidazol, #laritromicina , se adauga in primele 7,10 zile
ale tratamentului antisecretor%.
*ratamentul chirurgical , indicatiile acestuia sunt< esecul
tratamentului medical corect administrat< persistenta durerii abdominale,
semne radiologice sau endoscopice de ulcer, persistenta hiperaciditatii,
persistenta in!ectiei cu ).p*loriA ulcere duodenale agresive $post,bulbare,
se recomanda interventie chirurgicala radicala pentru aceste doua situatii
, vagotomie cu bulbantrectomie si excizia ulcerului%A tratamentul
chirurgical ca o alternativa a celui medical $exista o categorie de pacienti
care sunt greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare
, agotomie supraselectia laparoscopica%.
;agotomie
Eastroduodenostomie

Ulcerul gastric
&pare mai !recvent dupa a ,a decada a vietii. 2lcerul gastric se
aseamana cu ulcerul duodenal, dar este inconjurat de leziuni intinse de
gastrita. 2lcerul benign este situat distal de jonctiunea mucoasei antrale
cu mucoasa care secreta acid, cea mai !recventa localizare find la nivelul
micii curburi in portiunea verticala.
9orma ulcerului este rotunda sau ovalara, cu margini net conturate
si dimensiuni variabile, pana la 6,0 cm diametru.
&proape intotdeauna ulcerul gastric este insotit de leziuni de
gastrita antrala.
2lcer gastric
Etiopatogenie
2lcerul gastric este caracterizat prin urmatoarele modifcari<
#apacitatea secretorie este normala sau redusaA
7ezistenta mucoasei gastrice este diminuataA
10,>04 din ulcerele gastrice sunt insotite de ulcer duodenal, avand
un profl secretor similar cu cel al ulcerului duodenal.
#a !actori patogeni ai ulcerului gastric, putem aminti< re.uxul
continutului bilioduodenal, spasmul piloric, consumul de &"(+ care
inhiba sinteza de prostaglandine.
'linic
#el mai !recvent simptom al ulcerului gastric este durerea
epigastrica, ce este mai putin tipica !ata de cea din ulcerul duodenal.
-ebutul durerii este la 60,0 minute postprandial, iar durerea poate sa nu
fe calmata de ingestia alimentara si chiar sa se accentueze postprandial.
+ediul durerii este in epigastrul mediu si iradiaza catre hipocondrul stang.
-urere epigastrica
&lte simptome insotitoare ale durerii abdominale
sunt greata si %arsatura, care apar in ulcerul gastric chiar !ara
obstructie la evacuarea gastrica $spre deosebire de ulcerul duodenal%.
Anore"ia, insotita de scadere ponderala este mult mai !recventa la
bolnavii cu ulcer gastric, din cauza anxxietatii acestora !ata de durerea
provocata sau accentuata de alimentatie.
(u s,a observat o concordanta clinico,lezionala, multe cazuri find
asimptomatice.
Examenul obiecti poate decela<
&acies ulceros - supt) cu pometii proeminenti1
la palparea a$domenului) durere pe linia 3i&oombilicala) la 6-- cm deasupra ombilicului
"e mai pot decela semne si simptome care sugereaza o complicatie) cum ar &i2 hemoragia
digestiva) care este destul de &rec+enta in ulcerul gastric 4la circa 67E dintre pacienti5) perforatia
gastrica 4apare mai rar decat ,emoragia5) obstructia e+acuarii gastrice apare in ulcerele cu locali0are
pilorica.
)emoragie digestiva
2lcer per!orat in cavitatea abdominala

5iagnostic
Diagnosticul clinic se bazeaza pe anamneza< durerea $caracterul,
sediul, debutul, evolutia%, !enomene insotitoare, consum de &"(+.
#onfrmarea suspiciunii clinice de ulcer gastric se e!ectueaza prin
mijloace paraclinice<
, +adiologic< prin examenul baritat se poate vizualiza nisa, in
aproximativ 504 dintre cazuri, cu urmatoarele caracteristici<
opacitate care depaseste conturul gastric, delimiatre neta, este
inconjurata de pliuri convergente spre craterul ulceros. +e mai pot
constata semne indirecte< incizura spastica $pe marea curbura%,
hiperperistaltism gastric, hipersecretie. 1ocalizarea cea mai
!recventa a nisei in ulcerul gastric este la nivelul micii curburi, in
portiunea verticala. "maginea radiologica a nisei in ulcerul gastric
trebuie di!erentiata de nisa maligna a cancerului gastric, care are
urmatoarele caracteristici< margini neregulate ale nisei, infltratie
evidenta in jurul nisei , Culcer in lacunaC care nu depaseste conturul
gastric, pliurile sunt ingrosate si se opresc la distanta de nisa.
2lcerele produse de consumul de &"(+ sunt rar identifcate
radiologic, find superfciale.
7x ,bariu
, Endoscopia digestia superioara permite vizualizarea
craterului ulceros acoperit de o membrana alb,sidefe de fbrina. 1a
pacientii varstnici, ulcerul gastric apare mai !recvent in portiunea
superioara a corpului stomacului, in !undul stomacului sau cardia. 1a
nivelul ulcerului se poate vizualiza un vas de sange $cu potential
hemoragic%, iar pliurile mucoasei gastrice sunt convergente catre
crater.

Endoscopie
, +pre deosebire de ulcerul duodenal, in ulcerul gastric este
imperativ necesar sa se recolteze biopsii multiple $din marginea
ulcerului, periulceros si din baza ulcerului%, precum si sa se repete
examenul endoscopic dupa 5,1> saptamani de tratament medical,
pentru confrmarea benignitatii si, respectiv, a vindecarii ulcerului
gastric.
, 'himismul gastric se practica !oarte rar astazi. Eventuala
aclorhidie in ulcerul gastric, evidentiat radiologic sau endoscopic
pledeaza pentru malignitate.
-eterminarea secretiei gastrice de acid clorhidric
, 'estele pentru evidentierea ).p*lori , se !oloseste testul rapid la
ureaza cu examinare histologica, mai ales ca aproximativ 704
dintre pacientii cu ulcer gastric sunt in!ectati cu ).p*lori. 8iopsiile
vor f luate de la nivelul antrului si de la 1,> cm de marginea
ulcerului.
-ratament
-biectie<
, ameliorarea durerii
, vindecarea ulceruluiA
, prevenirea recidivelorA
, prevenirea complicatiilorA
, tratamentul complicatiilor.
9. Regim de viata si igienico"dietetic2 renuntarea la &umat) reducerea consumului de alcool) inter0icerea
AI") sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine) dieta +a e3clude alimentele care
produc dureri2 condimente) acrituri.
Piramida alimentara
6. #ratamentul medical - se utili0ea0a aceleasi clase de medicamente ca si in ca0ul ulcerului duodenal)
punandu-se accent pe tratamentul concomitent al in&ectiei cu $.pAlori) daca aceasta e3ista. In
tratamentul ulcerului gastric cu $.pAlori po0iti+ se incepe cu sc,eme duale 4doua medicamente
asociate52 Omepra0ol=Amo3icilina 9)7 g 3 6C0i) Omepra0ol=Tetraciclina 9)7 g 3 6C0i) Anti $6=Amo3icilina.
Tratamentul antisecretor si cel antibacterian se incep simultan) cel antimicrobian intrerupandu-se dupa D
0ile) iar cel antisecretor continuand inca - saptamani.
-. #ratamentul chirurgical - indicatiile tratamentului c,irurgical sunt2 lipsa de raspuns la tratamentul
medical aplicat corect timp de ?-@ saptamani1 reaparitia ulcerului in timpul tratamentului de intretinere1
suspiciune de malignitate din cau0a modi&icarii simptomelor sau ca urmare a e3amenului endoscopic si
,istologic1 aparitia complicatiilor - ,emoragie) per&oratie) penetrare) sclero0a periulceroasa sau
mediogastrica1 maligni0are. "e utili0ea0a rezectia mai mult sau mai putin e3tinsa) la care se
adauga2 vagotomie 4in ulcere prepilorice cu ,iperaciditate51 sutura perforatiei1 in$ectari
hemostatice1 gastroenteroanastomozaasociata cu +agotomie 4la tineri este &olosita mai &rec+ent
>ansa in F> - gastrojejunoanastomo0a a la Rou35.
&ntrectomie , rezectia zonei antrale
)emostaza cu electrocauter
)emostaza cu
injectie salina
'omplicatiile ulcerului gastro-duodenal
#ele mai !recvente complicatii ale ulcerului sunt<
%emoragia - incidenta ,emoragiei digesti+e superioare 4$D"5 majore este de 9782988888) iar peste
@8E dintre acesti bolna+i relatea0a un istoric de boala ulceroasa simptomatica. Mortalitatea in $D" se
mentine ridicata) in ciuda imbunatatirii spectaculoase a mijloacelor de diagnostic) de tratament si de
ingrijire a bolna+ilor. Dintre bolna+ii cu ulcer) 97-68E pre0inta aceasta complicatie in decursul e+olutiei
bolii. Clinic - peste B7E dintre bolna+i se pre0inta cu $D" e+identa prin2 hematemeza 4+arsatura
cu sange proaspat rosu sau in >zat de cafea>51 melena 4scaun moale) lucios) de culoare neagra - >ca
pacura>) urat mirositor51 ,emateme0a si melena. Alte simptome si semne asociate care apar sunt2
astenia &i0ica) sincopa) setea) transpiratiile) socul. Principalele etape de inter&entie in caz de %D" sunt2
, prevenirea exsanguinarii este de prim ordin< resuscitarea , inainte
de stabilirea cauzei hemoragieiA internare in sectia de terapie
intensivaA consult terapeutic endoscopic si chirurgical cat mai
repedeA tratament specifc cauzei de hemoragie.
Nu se practica endoscopie de diagnostic111
, echilibrarea hemodinamica - instalarea unei linii venoase,
introducerea rapida de ser fziologic 0,94, trans!uzie de sange
pentru mentinerea )b in jur de 10 g?dl $nu ne orientamdupa
hematocritJJ%.
, localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea
bolnavului, prin anamneza $istoric sau simptome sugestive de ulcer%
si endoscopie. "n caz de sangerare activa, cheag aderent si vas
sangvin vizibil, se e!ectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei
prin injectare de alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau
prin electrocauterizare.
9otocoagulare hemoragie digestiva
Perforatia - apare de /-@ ori mai &rec+ent la barbati decat la &emei. Consta in per&orarea peretelui
gastric de catre craterul ulceros) cu desc,iderea acestuia in ca+itatea peritoneala si eliminarea
continutului gastric la acest ni+el. Clinic - se pre0inta de cele mai multe ori ca un abdomen acut) &iind o
urgenta c,irurgicala. Pacientul sta nemiscat in pat) cu respiratii super&iciale. Abdomenul este intens
dureros) predominant in epigastru) cu spasm al musculaturii abdominale pana la
contractura. Paraclinic analizele de sange indica leucocitoza) uneori amila0emie. Radiogra&ia
abdominala simpla e+identia0a pneumoperitoneul. Tratamentul este c,irurgical) de obicei
cu sutura simpla a perforatiei si +agotomie selecti+a.
2lcer per!orat
+utura per!oratiei si vagotomie
Penetrarea - consta in per&orarea de catre craterul ulceros a peretelui gastric sau duodenal) cu
penetrarea sa intr-un organ parenc,imatos2 pancreas sau &icat. Clinic - se mani&esta prin durere
intensa) persistenta) de obicei e3traabdominala 4durere posterioara in ulcerul penetrant in pancreas5)
care se modi&ica cu po0itia bolna+ului. Tratament - daca terapia medicala nu produce +indecarea) se
inter+ine c,irurgical.
2lcer penetrant in pancreas
&bstructia - repre0inta obstructia e+acuarii gastrice) in B8E dintre ca0uri) pro+ocata de ulcerul
duodenal. 'actorii cau0ali ai obstructiei sunt2 in&lamatia periulceroasa) spasmul muscular asociat si
steno0area prin &ibro0a. Clinic - se mani&esta prin +arsaturi recurente) abundente) de obicei la s&arsitul
0ilei) continand alimente ingerate cu mai mult de ? ore inainte. Mai apar balonare postprandiala si
inapetenta. Prin prelungirea acestor simptome se produc scadere ponderala) alcalo0a si des,idratare.
3bstructie prin stenoza pilorica
*ratament medical , echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica,
terapie cu blocanti )>, terapie concomitenta a in!ectiei cu ).p*lori,
dilatatii endoscopice cu balonas.
Capitolul
!olul AM in ingrijirea pacientului cu
ulcer gastro-duodenal

.1 !olul AM in profla"ia ulcerului gastric
Ereutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea
tuturor cauzelor de imbolnavire, precum si elaborarea de noi substante
care sa distruga aceste cauze au dus la dezvoltarea unor mijloace de
prevenire a bolilor. ( eputem !eri de boala ulceroasa numai daca sunt
cunoscute cauzele care o pot determina.&cestea se impart in< cauze
determinante, !avorizante si predispozante.
#auzele determinante constau in<
, traumatism psihic grv si de lunga durata
, emotii puternice, viata agiata
, suprasolicitari fzice si psihice
#auzele !avorizante sunt reprezentate de<
, alimentatie neigienica, nesatis!acatoare calitativ si cantitativ
, medicatie iritanta
, !ocare de in!ectii in organism
, ingestia de substante caustice
, boli ale +( si ale arterelor
3 viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de suprasolicitare
fzica si psihica reprezinta importante masuri pentru inlaturarea cauzelor
mentionate. 9iecare persoana de,a lungul existentei sale si,a stabilit un
anumit program de masa, stomacul find solicitat in acest !el sa,si
indeplineasca !unctiile sale de digerare a alimentelor la anumite ore.
+egimul alimentar , desi exista prea putine dovezi ca mancarea
poate provoca aparitia unui ulcer, nu incape indoiala ca o data ce acesta a
aparut, anumite mancaruri pot ameliora sau agrava evolutia acestuia.
(umerosi oameni care su!era de ulcer banuiesc sau se plang ca
mancarurile condimentate sau ferbinti le accentueaza simptomele. -e
!apt, nu exista dovezi clinice ca asemenea mancaruri ar in.uenta evolutia
ulcerului, dar daca o persoana cu ulcer are dureri si o stare de discon!ort
abdominal dupa ce le consuma, este pre!erabil sa renunte la ele. +e
considera ca laptele si produsele lactate pot captusi stomacul, inlaturand
durerea ulceroasa. 'otodata, se considera ca laptele poate neutraliza
aciditatea gastrica si ca un pahar cu lapte usureaza orice durere, mai ales
pe aceea care apare noaptea. "n urma unor cercetari e!ectuate, s,a ajuns
la concluzia ca un consum sporit de alimente cu continut de celuloza,
paine integrala, cereale, !ructe si legume, poate contribui la prevenirea
recidivei ulcerului duodenal.
&lcoolul , ingestia de alcool poate intensifca durerile ulceroase.
&lcoolul lezeaza ulcerul deschis, care este o rana, provocand ast!el
durerea specifca.
Pericolele consumului de alcool
-e asemenea, este recomandat sa se evite ingrasarea pentru a nu
suprasolicita organismul.
9umatul este de asemenea !oarte periculos, acesta incetinind
procesul de inchidere a ulcerului. &ceasta se constata chiar la pacientii
care iau medicamente antiulceroase efciente, de exemplu, )
>
,antagonisti.
9umatul creste si riscul recidivarii ulcerului. +tudii recente au demonstrat
ca !umatorii sunt mai receptivi la in!ectia cu )elicobacter p*lori, despre
care se stie ca este responsabil de aparitia marii majoritati a ulcerelor.
2n alt !actor in determinarea ulcerului este si stres,ul, care poate
intensifca durerile ulceroase sau poate provoca o indigestie asociata cu
ulcerul. -e aceea, in proflaxia acestei boli este !oarte importanta o viata
normala, echilibrata, cu evitarea stresului, a e!orturilor fzice precum si
educarea pacientilor pentru evitarea !actorilor !avorizanti, cum este
!umatul si alcoolul.
.2 !olul AM in asigurarea conditiilor de
ingrijire
%oala duce la pierderea calitatii +ietii) modi&ica relatiile sociale la ni+el de &amilie) pro&esional) timp liber
si generea0a anumite probleme sociale) moti+e care impun asistentei medicale si celorlalte cadre medicale un
e&ort deosebit in reali0area unui mediu de ingrijire optim.
Intr-un spital) indi&erent de sistemul de constructie - pa&ilionar * mono$loc) &unctionea0a mai multe
ser+icii 4sectii5 in raport cu structura acestuia.
!ectia de gastroenterologie are o structura speciala care
con!era o !unctionalitate aparte si cuprinde < saloane cu paturi, sala de
tratamente, cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe strict necesare
pentru des!asurarea activitatii , iar unele spitale avand chiar bloc operator
si sala de terapie intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea interveni in
cazul unei urgente majore, cum este hemoragia digestiva, sau pentru a
evita trans!erul pacientului pe sectia de chirurgie, lucru care poate creea o
stare majora de teama si anxietate acestuia.
+ectie spital
&tunci cand sectia are in componenta bloc operator, acesta
trebuie sa reprezinte compartimentul specifc si de baza al sectiei find o
unitate !unctionala aparte , el find izolat de restul sectiei, avand circuite
separate pentru septic si aseptic , construit din materiale ce pot f
dezin!ectate usor.
+tructura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa,
i asigure !unctionalitatea<
camera >&iltru> in care personalul medical se de0braca de tinuta de spital si imbraca alta curata si
sterili0ata.
camera de pregatire a medicilor c,irurgi care cuprinde un spatiu pentru spalarea mainilor) dotat cu 6--
c,iu+ete cu robinete speciale) apa sterile) sapun si solutii pentru sterili0area mainilor.
camera de imbracare a lenjeriei sterile pentru operatie) pre+a0uta cu o masa pe care se gasesc ,alate)
masti si manusi sterile.
sali de operatie 4cel putin --/ pentru &iecare bloc operator5) complet i0olate de e3terior) climati0ate cu
trecerea aerului prin &iltre speciale) care sa asigure sterili0area aerului) cu o temparatura intre 9@
8
-66
8


si
umiditatea de 78-D8E.
Mobilierul unei sali de operatie trebuie sa fe redus la strictul
necesar si va cuprinde<
, masa de operatie de constructie speciala cu lampa scialitica
, mese pentru instrumentele necesare interventiei
, mese ? polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a
cutiilor cu instrumentar
, aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente
, aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica,
aparatul 7oentgen mobil, lampi mobile cu picior, lampi pentru 2+,
electrocauterizator, taburete rotative
camera de preaneste0ie si de tre0ire) in care se &ace pregatirea aneste0ica si se asigura tre0irea
completa a bolna+ului operat.
camera de spalare a instrumentarului &olosit in timpul inter+entiei 4de obicei o camera pentru 6 sali de
operatie5.
camera de depo0itare a lenjeriei murdare) maga0ia cu aparatura si instrumentar de re0er+a) grup
sanitar) o camera de repaus pentru medici si personal
!ala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la
e!ectuarea unor examene clinice $tusee rectale ? vaginale, anoscopii%, a
unor proceduri speciale $spalaturi vaginale, clisme, punctii% sau la
recoltarea de analize. "n principiu trebuie sa fe o sala aseptica si alta
pentru bolnavii septici. "ntr,o sala de pansamente trebuie sa existe in mod
obligatoriu o canapea, o masa pentru examinare, caruciorul cu solutii,
instrumente, comprese pentru pansat, dulapuri pentru instrumente
$sterile si nesterile%, chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru
dezin!ectia unor instrumente, seringi, ace, lame, eprubete pentru recoltat
produse biologice.
!ala de raport si cancelaria medicilor
!ala asistentelor din tura, unde isi rezolva problemele
administrative, de supraveghere si tratare a bolnavilor.
Grupuri sanitare pentru bolnavi si personalul medico,sanitar.
@agazia de lenjerie si alte obiecte de inventar se gaseste sub
administratia asistentei se!e.
+ala de tratamente
!aloanele pentru bolnavi, sunt amenajate, in asa !el, pentru a
corespunde cerintelor de ingrijire a acestora. "ntr,un salon se gasesc ,5
paturi, dar ideal ar f ca un salon sa nu fe mai mare de >,6 paturi, ceea ce
ar asigura o mai buna ingrijire a bolnavilor in raport cu gravitatea bolii.
+upra!ata pentru un pat de adult este stabilita la /, m
>
. "n salon trebuie
sa fe asigurata o temperatura de >0
0
,>>
0
# si umiditate de 00,/04 si sa
fe luminoase, pentru a diminua starea de anxietate a bolnavului
canceros.
Patul bolnavului
Asistenta medicala asigura si mentine aceste conditii si le
imbunatateste, o!erind un con!ort optim bolnavului, cu luminozitate buna
a salonului si cu dotari tehnice moderne.
+alon
.aturile trebuie asezate ast!el incat sa permita abordul bolnavului
pe trei laturi, iar la fecare pat sa existe lampa de noapte si sistem de
semnalizare pentru asistente.
Pentru bolna+ii septici 4cu plagi in&ectate) in&ectii cutanate) supuratii) gangrene5 trebuie sa e3iste
saloane separate) i0olate de cele aseptice) iar bolna+ii gra+i se i0olea0a in re0er+e cu 9-6 paturi) care +or &i
dotate cu sisteme de aspiratie) monitori0are si o3igen.
Patul este mobilierul cu cea mai mare importanta din salon, acesta
find ast!el con!ectionat incat sa asigure pozitii comode pentru pacient si
usurinta in manevrarea de catre personalul sanitar.
Patul cu somiera mobila, denumit si pat universal este con!ectionat
din mai multe bucati articulate intre ele, permitand asezarea pacientului
in pozitii variate< semisezand, pozitie cu picioarele .ectate, pozitia
'rendelenburg, poate f actionat pana la o inclinatie de 60
0
, acesta este
prevazut si cu roti cauciucate pentru deplasare si cu tampoane pentru
imobilizare , manevrarea !acandu,se printr,o pedala. &cest pat este
prevazut cu o planseta proprie, care serveste la servirea mesei, scris sau
citit putand f inclinata in di!erite unghiuri, iar dupa utilizare poate f
introdusa sub somiera.
&ccesoriile patului sunt reprezentate de< saltea, perna, patura,
lenjerie, musama si aleza.
"alteaua) tinand cont de gra+itatea inter+entiei c,irurgicale si de perioada lunga de spitali0are) tinde sa
&ie con&ectionata din plastic cu structura de burete sau umplute cu apa C aer) compartimentate) o&erind
posibilitatea de a sc,imba &rec+ent supra&ata de sprijin a corpului pentru e&itarea escarelor de decu$it. "e intretin
mai usor) deoarece nu absorb dejectiile si sunt mai usor de curatat.
Pat cu somiera mobila
#on!orm normativelor in vigoare, masa bolnavilor se serveste de
catre asistenta medicala, ajutata de infrmiera, respectand regimurile
de pe 93 pentru fecare bolnav, dupa ce a primit aprobarea asistentei se!e
sau a medicului de garda , care precizeaza obligatoriu calitatile
organoleptice ale hranei. 1a bolnavii nedeplasabili, masa se serveste de
catre asistenta medicala la pat, pe o masuta de constructie speciala.
"n unele spitale exista sali de explorari imagistice, probe
!unctionale chiar in incinta sectiei , find ast!el usurat !oarte mult procesul
de diagnosticare si evaluare a rezultatelor terapeutice. "n imediata
apropiere se asigura butonul soneriei pentru apelarea asistentei medicale
la nevoie, sonerie cu semnal luminos si ? sau acustic la camera
asistentelor.
Pentru obtinerea unor rezultate terapeutice bune, asistenta
medicala trebuie sa asigure un climat adecvat, sa castige increderea
bolnavului, sa dea dovada de o competenta deosebita, sa
acorde importanta asigurarii conditiilor de con!ort ale pacientilor, mai ales
in cazurile cand acestia sunt imobilizati la pat timp indelungat.
Igiena generala si corporala
&sistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea
igienei bolnavului, un element primordial re!erindu,se la<
aerisirea salonului 4in perioadele reci se +a a+ea in +edere ca pacientul sa &ie intors cu spatele catre
&ereastra desc,isa) sau +a &i bine acoperit cu patura pe spate si cap51 se +a e+ita ase0area in 0one
e3puse curentilor de aer.
mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si de0in&ectia periodica) aplicand masuri de asepsie si
antisepsie.
curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp - sc,imbarea ei de cate ori este ne+oie) sau protejarea
patului cu musama si ale0a. "e urmareste ca lenjeria sa nu &ie stransa si mototolita - &a+ori0ea0a
escarele de decubit.
*oaleta bolnavului se va !ace la pat sub !orma de bai partiale sau
complete. "n masura in care bolnavul poate f mobilizat.
&sistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru
ca bolnavii sa nu fe expusi curentilor de aer.
#uratarea tegumentelor intregului corp se e!ectueaza pe regiuni,
descoperindu,se treptat numai zonele care se spala.
+copul e!ectuarii toaletei este indepartarea de pe supra!ata pielii a
stratului cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee
sau sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine care adera la
piele, avand ca e!ect activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de
con!ort pentru bolnav. Pentru e!ectuarea toaletei, asistenta medicala
trebuie sa aiba in vedere urmatoarele<
, sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete
, sa menajeze pacientul, protejandu,l cu un paravan !ata de ceilalti
bolnavi
, sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a,l !eri de
raceala
, sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile
sa fe cat mai operative
, sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul
de alte su!erinte si de e!ort sau oboseala.
"ndi!erent de regiunea careia i se !ace toaleta, patul este protejat cu
musama si aleza. -aca bolnavul se poate deplasa, se pre!era e!ectuarea
baii generale in sala de dus.
Alimentatia se poate e!ectua activ sau pasiv in !unctie de starea
bolnavului, asigurandu,se o pozitie cat mai comoda $se aseaza un prosop
pe marginea patului%, pacientul find asezat sprijinit $daca este posibil%, fe
prin ridicarea patului, fe pe >,6 perne, pe piept i se aseaza vasul cu
mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau il ajuta.
-aca alimentatia se !ace pasiv, asistenta medicala trebuie sa
mani!este calm si rabdare, sa nu incarce lingura prea mult, sa nu il
zoreasca pe pacient si de asemenea sa verifce temperatura alimentelor.
+e va avea grija ca frimiturile sa nu se imprastie sub pacient. +e va
supraveghea si e!ectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei , deoarece
!avorizeaza !ormarea escarelor.
"ndi!erent de modul de administrare al alimentelor, asistenta
medicala va avea in vedere orarul meselor, prezentarea alimentelor cat
mai estetic si pe cat posibil va tine cont de pre!erintele pacientului, in
limita restrictiilor impuse de medic. &sistenta medicala va respecta
numarul de calorii necesare, pentru a nu f supraalimentat $problemele de
tranzit find prezente in marea majoritate a cazurilor de cancer de colon,
precum si evitarea obezitatii%.
9ructe
Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei
alimentatii sanatoase, cu rol deosebit de important in cazul a!ectiunilor
canceroase.
#omportarea personalului !ata de bolnavii imobilizati trebuie sa fe
cat se poate de atenta, deoarece acestia sunt anxiosi, irascibili, capriciosi.
&sistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului,
avand o comportare plina de blandete, calm, sa fe preocupata de
programul zilnic, sa,l scoata la aer $cu caruciorul sau eventual cu patul% ,
atentia cu care este inconjurat contribuind la intarirea increderii in
personalul sanitar precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de
spitalizare de catre bolnav.
"n cazul pacientilor cu ulcer gastro,duodenal asigurarea regimului
igieno,dietetic are un rol primordial.
+e va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina
alimente cu toti !actorii nutritivi, cu pregatire corecta si sub toate !ormele
de pregatire, sufcient ca aport caloric, in !unctie de varsta pacientului si
solicitarile energetice si neuropsihice pro!esionale si extrapro!esionale ale
acestuia.
&sistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica
individualizata in !unctie de !azele evolutive ale bolii, alimentatia find
repartizata in / mese pe zi, precum si repausul fzic si psihic al pacientului,
mai ales postprandial in perioada dureroasa. "naintea fecarei mese
intreaba pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca
acestea au disparut dupa consumul de alimente. ;a cantari bolnavul o
data pe sapatamana, pentru a observa din timp scaderile in greutate.
&limente permise
&tunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de
greata si varsaturi si alimentatia si hidratarea este a!ectata prin defcit,
asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral pentru ca acesta sa
fe echilibrat hidroelectrolitic si nutritional, instituind per!uzii cu glucoza
/4,104A hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi $@arisang,
&minomel%, vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. &ceasta
calculeaza numarul de calorii in !unctie de di!erite stari patologice,
adaugand 164 pentru fecare grad de temperatura peste 67
0
#A >0,604
pentru agitatie, convulsii, distructii celulare.
-upa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu
cantitati mici de lichide reci, oderite cu lingurita.
&sistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare
ale pacientului si constientizeaza pacientul asupra importantei regimului
alimentar in mentinerea sanatatii. 9ace bilantul lichidelor ingerate si
eliminate.
+erveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore
regulate si prezentate atragator. "nvata pacientul categoriile de alimente
din ghidul alimentar si echivalentele calitative si cantitative ale principiilor
alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite
simptome cu altul. Echilibrarea psihica o !ace asigurand un climat cald,
con!ortabil, explicandu,i scopul interventiilor si incurajand pacientul.
. !olul AM in sta#ilirea diagnosticului
Pentru stabilirea dignosticului de certitudine, a cauzei acestuia
precum si a tratamentului necesar, se !oloseste <
anamne0a
e3amenul clinic C obiecti+
e3amenele paraclinice si de laborator
Anamneza sau interogatoriul este deosebit de valoroasa pentru
orientarea diagnosticului etiologic.
Anamne0a este metoda de in+estigatie clinica prin care medicul cunoaste) din relatarile bolna+ului) starea sa de
sanatate) su&erintele) sen0atiile dureroase) tulburarile psi,ice precum si istoricul bolii 4anamnesis mor$i5) istoricul
+ietii 4anamnesis &itae5 si a antecedentelor ,eredocolaterale.
(otiunea de anamneza deriva de la cuvantul
grecesc anamnesis care inseamna aducere aminte.
Anamne0a cuprinde) deci) toate in&ormatiile de care bolna+ul >isi aminteste> in legatura cu inceputul)
cau0ele si e+olutia bolii sale) care il determina sa consulte medicul. Operatia prin care se obtin >datele
anamnestice> se numeste interogatoriu. In cadrul anamne0ei obtinem in primul rand in&ormatii de ordin subiecti+ -
bolna+ul relatea0a di&eritele tulburari pe care le pre0inta) in special ceea ce simte si inainte de toate de ceea ce
su&era.
3!era datele privind !enomenele care apar brusc si care surprind
bolnavul, precum si debutul bolilor cronice, a stadiilor de evolutie a unor
boli cu rol important in conturarea tabloului clinic si in stabilirea
diagnosticului< aparitia si succesiunea di!eritelor simptomeA ce simtome
au aparut la inceputul bolii, cum au evoluat in timpA ce modifcari au
intervenit in intensitatea si durata lor. &namneza are o mare pondere in
Cdiagnosticul presimptomaticC al unor stari care preced aparitia unor boli.
"n contextul progreselor deosebite ale medicinei contemporane,
anamneza isi pastreaza importanta si valoarea sa inestimabila in
elaborarea diagnosticului.
&cumularea de in!ormatii, in scopul intocmirii anamnezei se
e!ectueaza de catre medicul curant pe parcursul primului contact, de
obicei in camera de garda, dar si pe parcursul internarii.
+olul asistentei medicale este de a asista la interviu si de a ajuta
uneori pacientul sa inteleaga intrebareaA mai intervine in dirijarea discutiei
atunci cand raspunsurile pacientilor se abat de la subiect.
@edicul inscrie in 93 datele culese in rubricile< antecedente
personale fziologice si patologice, antecedente heredocolaterale precum
si conditiile de munca si viata.
Pe parcursul anamnezei se obtin date despre<
datele biogra&ice ale pacientului - numele) +arsta) se3ul) ocupatia) starea ci+ila) adresa
moti+ele internarii cuprind2 simptomele majore care l-au determinat pe bolna+ sa se adrese0e medicului
4durere) &ebra) tuse) ameteli)etc5. Aceste acu0e principale care repre0inta moti+ele internarii nu trebuie
sa cuprinda termeni de diagnostic sau entitati de boala. In e+aluarea gra+itatii bolii este important de a
se consemna in 'O) conditiile in care a &ost internat bolna+ul2 din proprie initiati+a) la indicatia medicului
de &amilie sau prin ser+icul de urgenta-sal+are.
istoricul bolii actuale are o imensa +aloare diagnostica si incumba o mare responsabilitate pro&esionala)
acesta +a cuprinde descrierea amanuntita si precisa a tuturor simptomelor si semnelor bolii) de la
inceputul ei) din cursul e+olutiei si pana in momentul pre0entarii bolna+ului la medic.
"storicul bolii va cuprinde nu numai descrierea CizolataC a
simptomelor si semnelor bolii pentru care bolnavul se adreseaza
medicului, ci si istoria vietii pacientului, ca Cfinta socialaC $+t. +tanca
1591% in totalitate, cu intreg complexul !actorilor de mediu, cu rolul
conditiilor de munca si de viata $!amilie, ocupatie, probleme socio,
economice%, cu rolul Cstresului vietii cotidieneC, al Cstresului psiho,socialC
in procesul imbolnavirii.
"n raport cu caracterele semiologice $!recventa, circumstante de
aparitie, localizare, mod de debut, intensitate% si cu valoarea lor
diagnostica, simptomele se impart, in mod conventional, in<
simptome de ordin general - care nu sunt caracteristice pentru o boala
simptome de ordin local - repre0entate de mani&estari clinice bine conturate) cu anumite particularitati
semiologice care le con&era calitatea de a &i caracteristice anumitor boli.
Privind prin aceasta prisma, pentru a valorifca datele anamnestice
cat mai efcient, in elaborarea diagnosticului se va preciza<
, data inceputului bolii , ast!el se disting boli acute ? cronice
, modul de debut , debut acut, brusc, cu caracter brutal $cazul
!racturilor% ? debut lent insidios, caracteristic bolilor cronice $cum
este si cazul bolilor canceroase in perioada asipmtomatica%
, localizarea simptomelor
, intensitatea simptomelor , orienteaza adeseori asupra gravitatii
bolii
, evolutia simptomelor , continua, progresiva, intermitenta, ciclica
sau regresiva.
Este important de a preciza circumstantele si !actorii care
declanseaza, amelioreaza sau agraveaza simptomele, precum si asocierea
altor simptome.
antecedentele ,eredocolaterale - pre0inta un interes deosebit datorita &aptului ca se pot distinge2
boli in care exista o predispozitie ereditara
boli determinate CstrictC genetic , bolile ereditare
boli conditionate de o contagiune !amiliara
antecedentele personale) &i0iologice si patologice - obtinem in&ormatii in legatura cu bolile de care a
su&erit bolna+ul din copilarie si pana in pre0ent. In conte3tul patologiei neonatale si a patologiei
endocrino-+iscerale a &emeii) se +or obtine in&ormatii re&eritoare la +arsta la care a aparut menstruatia)
comportamentul ciclului menstrual) termenele nasterilor) a+orturi spontane sau pro+ocate) copii nascuti
morti) data instalarii climacteriului.
conditiile de munca si +iata - +or &i anali0ate si interpretate in conte3tul &actorilor de risc si al &actorilor
stresanti.
&actori de risc - stresul) alimentatia) alcoolismul) tabagismul) poluarea mediului inconjurator) >sindromul
general de adaptare>.
'(amenul clinic ) obiectiv - cu toate ca in marea majoritatea ca0urilor) datele anamnestice ne
orientea0a si pot sugera e3istenta unei boli) totusi ele nu sunt su&iciente pentru a elabora un diagnostic.
"ntotdeauna se va respecta si aplica, una din legile fundamentale
ale clinicei , Cdiagnosticul se elaboreaza numai pe baza anamnezei si a
unui examen obiecti sistematic, complet, riguros si minutiosC. &st!el
anamneza si examenul obiectiv se succed, se completeaza , reprezentand
o unitate a examenului clinic.
"n prima etapa, se va e!ectua un examen general de ansamblu,
care se va orienta si va premite sa apreciem starea generala a bolnavului<
modifcari ale starii de constienta, gradul de slabire , ca marturie a
severitatii unei boli, anumite de!ormatii ale sistemului osos, prezenta unor
cicatrice , orienteaza asupra trecutului patologic al bolnavului
$apendicectomie, colecistectomie, histerectomie%.
In a doua etapa a e3amenului obiecti+ detaliat) +om e3plora in mod sistematic di&eritele aparate si organe2
aparat respirator) cardio-+ascular) locomotor) digesti+.
Examenul obiecti cuprinde cele patru metode clasice de
explorare semiologica<
inspectia
palparea
percutia
auscultatia
@ani!estarile de ordin fzic, pe care la constatam la examenul
obiectiv, reprezinta semnele clinice prin care se exteriorizeaza o boala.
+emnele clinice puse in evidenta prin aceste metode ale examenului
obiectiv vor f corelate cu datele anamnestice si interpretate in raport cu
mecanismul lor fziopatologic, in cadrul procesului de sinteza al
rationamentului clinic.
Examenul obiectiv va f practicat in conditii adecvate, privind spatiul
necesar, patul ? masa de examinare, pentru a evita pozitii incomode care
ar putea impiedica explorarea anumitor regiuni. Este necesar asigurarea
unui climat si con!ort adecvat in ce priveste buna iluminare si temperatura
a camerei.
+olul asistentei medicale este !oarte important in aceasta etapa
de diagnostic , aceasta ajutand bolnavul sa se dezbrace si explicandu,i
acestuia scopul acestui examen, il ajuta la schimbarea pozitiilor de
examinare cerute de medic si il sustine fzic si psihic pe tot parcursul
examinarii.
-ezbracarea pacientului pentru consult
-e asemenea &@ in serviciul de gastroenterologie trebuie sa
cunoasca semnele si simptomele a!ectiunilor dar si reactiile pacientului in
timpul examinarii, incercand sa,l linisteasca, sa,l incurajeze, stiut find ca
acesta sub in.uenta simptomelor bolii este !oarte anxios.
Pentru a!ectiunile digestive, metodele examenului clinic, pot orienta
medicul asupra diagnosticului dar si catre alte investigatii suplimentare
care sa dea certitudinea diagnosticului.
&nspectia reprezinta prima si cea mai simpla metoda obiectiva de
investigatie semiologica. "n cadrul inspectiei se vor observa modifcarile
generale< distensia abdomenului, !aciesul pacientului $daca este palid,
incercanat, !acies ulceros cu pometii proeminenti%, pozitii antalgice.
.alparea poate evidentia durere pe linia xi!oombilicala, la >,6 cm
deasupra ombilicului.
Palparea abdomenului
Diagnosticul clinic in cazul ulcerului gastro,duodenal se bazeaza
pe anamneza< durerea $caracterul, sediul, debutul, evolutia%, !enoimene
insotitoare, consum de &"(+.
#onfrmarea suspiciunii clinice de ulcer gastro,duodenal se
e!ectueaza prin mijloace paraclinice.
&nestigatiile paraclinice
Examenele paraclinice imagistice si de laborator completeaza
obligatoriu examenul clinic. Exiata doua tipuri de teste sau investigatii
pentru duagnosticul de ulcer< radiografa dupa administrarea de bariu si
endoscopia.
Examen radiologic , este !undamental pentru
diagnostic. Examenul radiologic este cea mai veche si mai !recvent
utilizata explorare imagistica. &paratele moderne de radiologie e!ectueaza
atat radiografi cat si radioscopii $.uoroscopii% si sunt prevazute cu
intensifcator electronic de imagine si un sistem de televizare a acestora.
&vantajele principale tin de imaginile anatomice !oarte bune, costul relativ
moderat $comparativ cu alte explorari imagistice%, montarea in spatii
relativ mici si posibilitatea realizarii sub !orme utilizabile< la patul
bolnavului, in sali de operatie, camera de garda ca si existenta unui
numar sufcient de specialisti care sa le poata !olosi in di!erite tipuri de
localitati si aglomerari urbane.
Principalul dezavantaj este reprezentat de radiatia ionozanta la care
este expus bolnavul si personalul tehnic si medical. 7adiografa precizeaza
!orma anatomopatologica, etiologia si este un mijloc de prognostic prin
aprecierea imaginilor in perspectiva. Este, de asemenea, indispensabila
pentru !ormularea indicatiilor terapeutice cat si pentru verifcarea
efcientei acestora, mai ales in ceea ce priveste tratamentul chirurgical.
Permite inregistrarea unor detalii structurale de fnete, o!erind o mare
cantitate de in!ormatii, iar obiectivarea pe flmul radiologic a imaginii
permite urmarirea evolutiei unui proces patologic. "maginile obtinute vor f
citite fe direct pe cliseu, fe indirect prin masurarea unor parametrii $axe,
unghiuri, distante% cu ajutorul unui goniometru sau a unei rigle.
+emnele pentru ulcer apar la nivelul micii curburi si in regiunea
cardiei si bulbul duodenal. +emnul de certitudine este nisa, o umbra in
plus data de bariul ingerat. "n absenta nisei se cauta semne radiologice
indirecte< pliuri convergente ale mucoasei spre nisa, spasme persistente,
tranzit bulbar accelerat.
-aca durerea este semnul clinic cardinal, nisa ca semn direct are
aceeasi importanta in diagnosticul radiologic. Expresie a substantei
baritate la nivelul ulceratiei, nisa poate imbraca aspecte di!erite in !unctie
de localizare $curburi, !ete%, dimensiuni si pro!unzime. 1ocalizata cel mai
ades pe mica curbura este vazuta din profl Cin a#ara conturului
gastricC, ceea ce o di!erentiaza de nisa maligna $incastrata, dispusa in
conturul gastric%.
@or!ologic nisa de profl $curbura% poate sa apara sub mai multe
!orme< nisa mica triunghiulara sub !orma unui spiculA nisa de talie
medie cu sau !ara halou clar in jurA nisa pediculara, care apare ca un
diverticul la nivelul micii curburi, legat de stomac printr,un pedicul subtire
$are intotdeauna semnifcatia unui ulcer penetrant%A nisa Haudek
tipica cu cele 6 nivele $bariu lichid de secretie si aer, proprie
numai ulcerului gastric%A nisa giganta, al carui diametru depaseste /
cm care este de obicei expresia unei penetratii vechi cu distructia
peretelui gastric, ast!el incat !undul ulcerului este constituit din
parenchimul organului penetrat $fcat, pancreas, regiunea celiaca%. &st!el
de nise se intalnesc la oameni varstnici si apar pe !ondul unor de!ecte
importante de irigatie $pe !ond ateromatos%, ridicand mari probleme de
diagnostic di!erential cu cancerul.
7x cu bariu
+ala radiologie
7olul asistentei medicale in e!ectuarea radiografilor, este acela de a
anunta pacientul asupra importantei examinarii si de a,l in!orma ca este o
proba nedureroasa si a carei reusita rezulta din buna colaborare a
pacientului cu medicul radiolog. Este avertizat asupra necesitatii
mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor in!erioare si corpului, pe
timp limitat, !ara a executa miscari in acest timp. &sistenta medicala
intervine in situatii speciale, prin imobilizarea pacientului in pozitia ceruta
de medic, cand capacitatea de intelegere a acestuia este a!ectata.
&sistenta medicala are deci rol in pregatirea psihica si fzica a pacientului.
&@ din sectie, asigura transportul si ajuta pacientul la serviciul de
radiologie, in raport cu posibilitatile acestuia de deplasare si mobilizare.
-aca acest lucru nu este posibil, pregateste materialul necesar si
radiografa se va executa la patul bolnavului, cu aparatele portabile,
asigurand conditii optime si protejand ceilalti bolnavi prin !olosirea
paravanelor.
'ransportul se !ace cu caruciorul ? brancarda, in !unctie de
gravitatea a!ectiunii sale, trecerea din acestea pe masa de examinare
!acandu,se cu atentie si blandete pentru a nu creea alte su!erinte
bolnavului.
"n timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie.
9ilmele vor f pastrate in conditii care sa le protejeze de zgarieturi sau
deteriorari si atasate la 93 a bolnavului.
Examen radiologic
#u toate ca examenul cu bariu este mai ie!tin decat endoscopia si
mai putin agresiv, el prezinta unele dezavantaje importante, ca
instrument de diagnostic. "n primul rand, examenul cu bariu nu !urnizeaza
date atat de exacte ca endoscopia. (u este efcace mai ales in
evidentierea unor ulceratii !oarte mici, nici pentru precizarea dimensiunii
si a pro!unzimii unui ulcer. -urata iradierii depinde de tipul de ulcer
suspectat de radiolog, totusi intreaga procedura nu va depasi 10,1/
minute. -eoarece sul!atul de bariu poate produce constipatie, se
recomanda de catre medic administrarea de laxative, sau se recomanda
consumarea de alimente bogate in tesut fbros pentru a evita constipatia
si ingerarea unor cantitati mai mari de lichide.
Endoscopia digestia superioara , introducerea si extinderea
endoscopiei au vizat in primul rand diagnosticarea ulcerului. Endoscopia
este o metoda care permite vizionarea directa a di!eritelor zone interioare
ale corpului. +e !oloseste pentru diagnostic si, uneori, in scop terapeutic.
Endoscop
Endoscopie
(oua generatie de endoscoape nu mai utilizeaza fbre optice, in
locul acestora, endoscopul este prevazut, la capatul lui, cu un minuscul
video,cip. &cest cip trimite retrosemnale spre monitor, unde acestea se
trans!orma in imagini ale interiorului gastric sau duodenal, pe care le
poate vedea specialistul.
Pentru examenul endoscopic, la recomandarea medicului,
asistenta medicala va administra anestezicul, va pozitiona pacientul pe
masa de examinare, va pregati materialele si instrumentele sterile, va
e!ectua clisma evacuatorie in seara precedenta examenului.
Endoscopia utilizata astazi si la noi mai !recvent este practic
explorarea indispensabila in ulcerul gastric, din urmatoarele ratiuni<
ingaduie e3aminarea directa 4+i0uali0area5 le0iunii) o&erind pretioase in&ormatii asupra mor&ologiei
le0iunii) a peretelui si a pliurilor gastrice din +ecinatate1
permite prele+area biopsiilor multiple dirijate din marginile si &undul ulceratiei1
&ace posibila e3plorarea in intregime a stomacului c,iar si a pilorului cu bulbul duodenal) rele+and ast&el
o serie de le0iuni asociate sau concomitente.
Explorarea bolnavilor ulcerosi a castigat !oarte mult in ultimele
decenii prin introducerea procedeelor endoscopice. Eradul de fabilitate
ridicat $9/4% cu posibilitatea vizualizarii leziunilor superfciale, obtinerea
unui diagnostic rapid in conditii de urgenta ca si posibila asociere a unui
gest terapeutic, !ac ca examenul endoscopic sa fe considerat de multi
clinicieni ca primordial in explorarea bolnavilor cu o su!erinta gastro,
duodenala.
Indi&erent de a&ectiunea pacientului) examenele de laborator curente sunt obligatorii pentru
completarea e3amenului clinic si aprecierea e3acta a starii de sanatate a pacientului2 $L#) glicemie) !"$)
e3amen sumar de urina.
E3aminarile de laborator e&ectuate produselor biologice si patologice completea0a simptomatologia bolilor
cu elemente obiecti+e) e3primand modi&icarile aparute in mor&ologia) &i0iologia si bioc,imia organismului. Aceste
elemente con&irma C in&irma diagnosticul clinic) re&lecta e+olutia bolii si e&icacitatea tratamentului) con&irma
+indecarea sau semnalea0a aparitia unor complicatii.
Utilitatea si obiecti+itatea re0ultatelor e3amenelor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care
se anali0ea0a si de modul cum se e&ectuea0a e3amenul.
Recoltarea produselor este e&ectuata de asistenta medicala) in majoritatea situatiilor. Pentru a se reali0a
in conditii optime) asistenta medicala trebuie sa respecte urmatoarele norme generale2
orarul recoltarilor
e&ectuarea pregatirii psi,ice si &i0ice a bolna+ului
pregatirea instrumentarului si materialelor necesare pentru recoltare
te,nica recoltarii propriu-0ise si inter+entiile in ca0ul accidentelor si incidentelor
completarea buletinului de trimitere la laborator si etic,etarea produsului recoltat
respectarea regulilor de asepsie.

7ecoltarea prin punctie venoasa
.$ !olul AM si inter%entii in semiologia
#olii
#el mai important semn al ulcerului gastro,duodenal
este durerea sau epigastralgia. Este localizata in epigastru, este
intensa si insotita de arsuri, uneori poate iradia in spate. "ntensitatea este
mai mare in ulcerele vechi care intereseaza si seroasa. #aracterul cel mai
pretios este periodicitatea $durerile apr in perioade de 1,6 saptamani,
separate prin perioade de liniste, in care bolnavul nu se plange de dureri,
chiar daca nu respecta regimul alimentar. #el mai adesea apar toamna si
primavara, dar pot apare si in alte sezoane pe masura ce se cronicizeaza
si, devin mai lungi si mai dese%.
-urerea care survine in momentul cand stomacul este gol, se
numeste C#oame dureroasaC, ea in general este calmata odata cu
ingerarea alimentelor neiritabile si neacide.
9oamea dureroasa sau durerea pe gol este caracteristica pentru
ulcerul duodenal $daca apare mai ales noaptea intre orele 0,0%.
&paritia durerii are un orar relativ fx, in legatura cu masa<
Durerea precoce , imediat dupa masa, la 1,1,/ ore, in ulcerul
gastric si se calmeaza inainte de masa urmatoareA este numita
durere in 0 timpi< masa , calm , durere , calm.
Durerea semitardiva , la 1,> ore dupa masa
Durerea tardiva , la >,6 ore dupa masa si dureaza, in mod obisnuit
pana la masa urmatoareA durerea in 6 timpi< masa , calm , durere.
Durerea hipertardiva , !oamea dureroasa, la 0,/ ore dupa masa.
"n perioada dureroasa, asistenta medicala asigura repausul fzic si
psihic al pacientului mai ales postprandial, educa pacientul si asigura
dieta de protectie gastric, administrand / mese pe zi.
Alimente permise< lapte dulce, !ainoase ferte in lapte, ou fert
moale sau sub !orma de ochiuri romanesti, carne de vitel, pasare farta
sau la gratar, paine veche de o zi, supe de zarzavat, legume, !ructe.
&limente interzise< lapte batut, iaurt, carne grasa, legume tari,
ca!ea, ciocolata, supe de carne, sosuri sau prajeli, alimente reci sau
ferbinti, conserve.
"n !unctie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele
situatii deosebite<
cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia
alimentara sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere
posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas $a
erodat peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinand
reatia in.amatorie a pancreasului%A
cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de
varsaturi, sugereaza o stenoza piloricaA
o durere extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu
contractura abdomenului, sugereaza ulcer per!orat in marea
cavitate peritoneala
-ureri abdominale
%arsaturile , sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, in
!unctie de localizarea ulcerului, find determinate de mese copioase, de
abateri de la dieta, alcool. Ele contin alimente, sunt abundente, au miros
acid sau contin numai suc gastric.
"n !unctie de starea pacientului, asistenta medicala il aseaza in
pozitie semisezand, sezand sau in decubit dorsal, cu capul intr,o parte,
aproape de marginea patului. "l linisteste din punct de vedere psihic, il
ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminat, ii o!era un pahar
de apa sa,si clateasca gura dupa varsatura.
1a indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica,
suprima alimentatia pe gura si alimenteaza pacientul parenteral, prin
per!uzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de
aminoacizi, vitamine si electroliti.
Pentru ingrijirea pacientilor inapetenti, asistenta medicala trebuie sa
urmareasca cateva aspecte< observarea apetitului pacientului urmareste
descoperirea si combatrea inapetentie sau anorexiei, apetitul putand f un
indiciu in stabilirea diagnosticului unor a!ectiuni $bolnavii cu cancer gastric
re!uza carnea de vaca, in hepatita epidemica !aza preicterica, re!uza
grasimile, etc.%. Pentru combaterea inapetentei, se vor avea in vedere
urmatoarele< se verifca daca inapetenta este totala sau repulsia se
mani!esta numai !ata de alimentele din regim in comparatie cu cele
pre!erateA se inlocuiesc in !unctie de pre!erintele bolnavului in cadrul
limitelor permise de prescriptia medicala.
Hemoragia digestia superioara , trebuie sa primeasca o
ingrijire deosebita din partea asistentei medicale. Echilibrarea
hemodinamica se realizeaza prin<
instalarea unei linii venoaseA
introducerea rapida de ser fziologic 0,94A
trans!uzie de sange pentru mentinerea )b in jur de 10 g?dlA
'& sistolica K 100 mm)g indica o pierdere de cca >04 din volumul
sangvinA
2n test 'ilt pozitiv, defnit prin cresterea '& sistolice cu L10 mm)g
sau a pulsului cu L >0 batai?minut la schimbarea pozitiei din
ortostatism in clinostatism indica o pierdere acuta de sange de cel
putin 1 litru.
@asurarea '&
1ocalizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului,
prin anamneza si endoscopie. "n caz de sangerare activa, cheag aderent
sau vas sangvin vizibil, se a!ectueaza tratamentul endoscopic al
hemoragiei prin injectare de alcool, substante sclerozante ori adrenalina
sau prin electrocauterizare. -aca nu se opreste hemoragia pe cale
endoscopica, atunci este indicata interventia chirurgicala.
Electrocoagulare
-ezobstruarea unui vas de sange
&lte masuri<
"ntroducerea unei sonde nazogastriceA
&dministrarea de inhibitori )> i.v. in per!uzie continuaA
"nterzicerea alimentarii orale.

"nstalarea unei linii venoase
Pentru a evita calea de administrare di!estiva in cazul varsaturilor se
utilizeaza alimentarea artifciala, care se poate realiza prin urmatoarele
procedee<
sonda gastrica sau intestinala
gastrostoma sau &istula
pe cale parenterala 4i.+.5
clisma
&limentatia artifciala are ca scop hranirea pacientilor incostienti, cu
tulburari de deglutitie, cu intoleranta sau hemoragii digestive, operatii pe
tubul digestiv si glandele anexe, cu stricturi eso!agiene sau ale cardiei, in
stare grava, negativism alimentar.
(utritie parenterala
&limentarea parenterala se !ace cu substante care au valoare
calorica ridicata, pot f utilizate direct de tesuturi, nu au proprietati
antigenige, nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor.
Pe cale i.v. pot f introduse solutii izo, sau hipertone $glucoza 10,
>0,66,004, !ructoza >04, solutie dextran, hidrolizate proteice%. Planul de
alimentare se !ace dupa calcularea necesarului de calorii pe >0 de ore si a
ratiei de lichide in care pot f dizolvate principiile nutritive.
(evoia de lichide este completata cu ser fziologic sau solutii
glucozate si proteice.
&limentarea prin gastrostoma<
+onda de alimentare
.& !olul AM in aplicarea tratamentului
'ratamentul are ca obiective<
ameliorarea dureriiA
vindecarea ulceruluiA
prevenirea recidivelorA
prevenirea complicatiilorA
tratamentul complicatiilor.
-aca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are
medicul, asistenta medicala doar ajutandu,l pe acesta sau pe pacient, in
aplicarea tratamentului medical sarcina revine aproape in totalitate
acesteia.
"n cazul ulcerului gastro,duodenal pot f aplicate urmatoarele tipuri
de tratament<
regim de +iata si igieno-dietetic
tratament medical
tratament c,irurgical
!egim de %iata si igieno-dietetic
, renuntarea la !umat
, reducerea consumului de alcool
, interzicerea utilizarii de &"(- sau asocierea acestora cu
administrarea de prostaglandine , daca nu se poate renunta la ele,
cazul poliartritei, spondilitei
, dieta va exclude alimentele care produc dureri< sosuri, tocaturi,
carnati, mezeluri, conserve, condimente si muraturi.
-ratament medical
-urerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de
motilitate, cat si stimularii acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea
durerii si vindecarea ulcerului pot f utilizate urmatoarele clase de
medicamente< antiacide $@aalox, Eelusil, &lmagel, #almogastrin,
-icarbocalm , acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc
vindecarea si reduc recurentele%, antagonisti H
,
$#imetidina ,'agametA
7anitidina, 9amotidina , sunt utili atat in calmarea durerii, cat si in
vindecarea ulcerului si in scaderea
recurentelor%, anticolinergice $Pirenzepina, 'elenzepina , sunt mai rar
utilizate in prezent, din cauza e!ectelor adverse multiple, unele inter!erand
cu !unctia gastrointestinala%, inhibitorii pompei de protoni $3meprazol,
1ansoprazol , sunt cei mai puternici antiacizi, blocand &'P,aza )
H
,I
H
a
membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de
actiune%, protectoare ale mucoasei , prostaglandine $Enprostil,
@isoprostol, 7iboprostil , acestea cresc secretia de mucus gastric, cresc
secretia de bicarbonat, cresc .uxul sangvin prin mucoasa gastrica,
stimuleaza re!acerea mucoasei% , agenti actii topici$+ucral!at ,
#ara!ate , la p) acid devine polar si se leaga la supra!ata craterului
ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii
biliariA 2lcogantA 8ismut coloidal , !ormeaza un flm protector pe supra!ata
craterului ulceros si previne contactul cu !actorii de agresiune
intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza
glicoproteinelor din mucus, rol bactericid !ata de )elicobacter p*loriA
#arbenoxolona , stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar
este mai putin !olosita din cauza e!ectelor secundare< retentie hidrosalina,
hipoBaliemie, )'&%, antibiotice $&moxicilina, 'etraciclina, @etronidazol,
#laritromicina , se adauga in primele 7,10 zile ale tratamentului
antisecretor%.
&sistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al
&"(+, pentru a putea e!ectua educatia pacientului la care ulcerul s,a
produs pe !ondul consumului acestora. &"(+ reprezinta un grup de
substante care actioneaza asupra unor etape ale raspunsului in.amator
vizand diminuarea acestuia.
Cele mai &rec+ente e&ecte secundare sunt2
digesti+e
renale
,epatice
,ematologice
reactii alergice
+ul$urarile digesti&e sunt urmarea in,ibitiei rolului protector al P# asupra mucoasei gastrice. In mod normal
P# scad secretia acida si o cresc pe cea de mucus. In,ibitia lor prin AI" duce la cresterea secretiei acide si la
distrugerea barierei de mucus) &a+ori0and aparitia C reacti+area ulcerului gastroduodenal.
+ul$urarile renale se produc prin anularea e&ectului normal +asodilatator produs de P#1 de aceea) la bolna+ii
cu &lu3 sang+in renal sca0ut 4insu&icienta cardiaca) ciro0a ,epatica cu ascita5 AI" pot produce IRA.
+ul$urarile (epatice sunt re+ersibile si se mani&esta prin cresterea en0imelor 4T#P5 si uneori prin cresterea
bilirubinei si a timpului de protrombina.
Modificarile (ematologice cele mai &rec+ente sunt2 agranulocito0a) anemia aplastica sau tulburari ale
,emosta0ei) iar cele alergice2 rinita) astm) reactii cutanate.
Pot apare si tul$urari neurologice2 ce&alee) +ertij.
Calea de administrare a medicamentelor este indicata de medic in &unctie de2
rapiditatea asimilarii medicamentului de catre organism
resorbtia si metaboli0area medicamentului
interactiuni medicamentoase
compatibilitatea tesuturilor &ata de substanta administrata
Asistenta medicala e&ectuea0a administrarea medicamentelor in conditii de igiena) asepsie) de0in&ectie)
sterili0are si mentinere a masurilor de supra+eg,ere si control a in&ectiilor nosocomiale sau intraspitalicesti.
Pregatirea injectiei
Asistenta medicala are obligatia sa supra+eg,e0e si sa participle acti+ la administrarea medicatiei)
cunoscand &oarte bine regulile generale de administrare a medicamentelor precum si e&ectele secundare ale
acestora) pentru a putea in+ata pacientul sa nu se sperie la aparitia lor) &apt care ar putea declansa starea de
an3ietate a acestuia. Deosebit de importanta este cunoasterea de catre asistenta medicala a cailor de
administrare a medicamentelor) aceasta putand &i orala sau enterala si parenterala 4ocoleste tractul digesti+) are
e&ect mai rapid5) precum si a te,nicilor de e&ectuare a tratamentului medicamentos parenteral 4injectii s.c.) i.m.)
i.+.5 cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie. !a urmari &unctiile +itale si +a nota in 'O +alorile acestora)
pentru a putea constata e&ectul medicatiei si diminuarea simptomelor bolii.

Pastrarea medicamentelor
Medicamentele sunt substante &olosite in scopul de a pre+eni) a ameliora sau a +indeca bolile) e3trase
sau sinteti0ate din produse +egetale) animale sau din substante minerale. Actiunea lor asupra organismului
depinde de structura lor c,imica) de do0a administrata si de calea de administrare. Aceeasi substanta poate
&unctiona ca aliment) medicament sau to3ic) dupa cantitatile introduse in organism) asistenta medicala a+and
rolul de a cunoaste &oarte bine pre0entarea medicamentelor) cantitatea de substanta continuta) do0area si timpul
de actiune al acestora.
Di&erentierea actiunii medicamentelor asupra organismului este in &unctie de do0ele de administrare. "e
deosebesc2
doza terapeutica - do0a utili0ata pentru obtinerea e&ectului terapeutic dorit) &ara ca prin aceasta sa se
produca +reo actiune to3ica asupra organismului1
doza ma(ima - este do0a cea mai mare suportata de organism &ara sa apara &enomene to3ice
reactionale1
doza to(ica - este cantitatea care) introdusa in organism) pro+oaca o reactie to3ica periculoasa1
doza letala - este do0a care produce e3itus-ul.
In +ederea urmaririi e&ectului medicamentelor) asistenta medicala trebuie sa cunoasca2 e&ectul ce se asteapta de
la medicamentul respecti+) pentru care a &ost de &apt administrat) timpul necesar dupa care poate &i asteptat
e&ectul) e&ectele secundare ale medicamentelor) &enomenele de obisnuinta si de acumulare) &enomenele de
,ipersensibilitate.
Administrarea medicamentelor se &ace tinand cont de anumite reguli) dintre care amintim2 respectarea
intocmai a medicamentului prescris) identi&icarea medicamentelor prin citirea etic,etei si a datei +alabilitatii)
+eri&icarea calitatii acestora) respectarea cailor de administrare) a do0ajului prescris si a orarului de administrare)
respectarea somnului pacientului) e+itarea incompatibilitatii intre medicamente) administrarea imediata a
medicamentelor desc,ise) respectarea ordinii succesi+e de administrare a medicamentelor 4solutii) picaturi)
injectii) o+ule +aginale) supo0itoare5) administrarea medicamentelor in pre0enta asistentei) ser+irea bolna+ului cu
do0e unice de medicament) respectarea asepsiei si antisepsiei la administrarea parenterala) pentru e+itarea
in&ectiilor no0ocomiale.
Caile de administrare ale medicamentelor sunt2
respiratorie)
orala C bucala)
percutana)
rectala)
parenterala)
prin aplicatii locale.
Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a medicamentelor) acestea putand &i
introduse sub di+erse &orme2 lic,ide 4solutii) in&u0ii) decocturi) tincturi) uleiuri) e3tracte5 sau solide 4pra&uri) tablete)
granule) substante mucilaginoase5.
"e renunta la aceasta cale de administrare cand2
medicamentul se descompune sub in&luenta sucurilor gastrice sau este inacti+at de acestea1
bolna+ul re&u0a luarea medicamentelor pe aceasta cale1
medicamentul are proprietati iritante asupra mucoasei digesti+e1
bolna+ul este inconstient 4coma) are trismus5
medicamentul nu se resoarbe pe cale digesti+a1
medicul doreste sa ocoleasca sistemul +enei porte.
Medicamentele ast&el introduse au e&ect2 - local sau general) acestea se resorb la ni+elul mucoasei
digesti+e) patrund in sange des&asurandu-si e&ectul asupra intregului organism sau doar asupra unor anumite
organe. Medicamentele lic,ide se pot administra ca atare sau diluate cu apa) ceai) lapte) iar pentru mascarea
gustului de0agreabil pot &i indulcite cu mire) siropuri. Cand medicamentele solide nu pot &i ing,itite ca atare) se
mojarea0a 4se pisea0a5 apoi pot &i diluate cu apa sau ceai.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala o&era anumite a+antaje ce nu pot &i neglijate2
absorbtia este usoara) iar e&ectul se instalea0a rapid1
do0ajul este precis) absorbtia ne&iind in &unctie de conditiile speciale ale tubului digesti+1
medicamentele sensibile la actiunea sucurilor digesti+e) nu sunt alterate sau modi&icate in stomac sau
intestin1
se pot introduce medicamente si in ca0 de intoleranta digesti+a sau cand calea enterala este
contraindicata.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digesti+ si administrarea medicamentelor
prin injectare. Injectia repre0inta introducerea substantelor in stare lic,ida in organism prin intermediul unui ac ce
tra+ersea0a tesuturile.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digesti+ si administrarea medicamentelor
prin injectare. Injectia repre0inta introducerea substantelor in stare lic,ida in organism prin intermediul unui ac ce
tra+ersea0a tesuturile.
Ast&el2
se utili0ea0a calea subcutana cand substantele sunt usor resorbabile) au densitate mica si presiune
osmotica apropiata cu cea a organismului) nu pro+oaca iritatia sau lipoli0a tesutului celular adipos de
sub piele1
Injectia s.c.
se recurge la calea intramusculara daca densitatea medicamentului este mai mare) daca prin
stagnarea in tesuturi ar pro+oca iritatia acestora) iar e&ectul urmarit trebuie sa se instale0e rapid sau
daca intar0ierea absorbtiei ar produce modi&icari in compo0itia medicamentului injectat1
calea intravenoasa se &oloseste cand se asteapta o actiune prompta si cand substanta
medicamentoasa introdusa printre tesuturi ar pro+oca distructii tisulare) ne&iind suportata de celulele
tesuturilor moi.
Asistenta medicala are un rol deosebit de important in administrarea medicamentelor pe cale
parenterala) de aceea ea trebuie sa cunoasca &iecare te,nica &oarte bine) locurile de electie) tipul solutiilor care
pot &i injectate pe cale s.c.) i.m. sau i.+.)regulile de asepsie precum si modalitatea de a inter+eni in ca0ul unor
accidente sau incidente) dintre care amintim2 durere +ie prin le0area ner+ului sciatic 4situatie in care se impune
retragerea acului5) ,ematom prin inteparea unui +as 4se e+ita aceasta situatie printr-o aspirare dupa introducerea
acului - daca apare sange se retrage sau se introduce acul mai pro&und)pana trece de +asul de sange respecti+5)
supuratie aseptica datorita unor substante ce nu sunt resorbite) ruperea acului ce impune e3tractia c,irurgicala
4toate acestea pentru injectia intramusculara51 injectarea solutiei in tesutul peri+enos) mani&estata prin tume&ierea
tesuturilor si durere) &lebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante) ,ematom
prin strapungerea +enei) ameteli) lipotimie sau colaps 4toate acestea in ca0ul injectiei i.+.51
Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul sang+in) picatura cu picatura a unor solutii
i0otone) ,ipertone sau ,ipotone cu scopul de a sustine aportul necesar de lic,ide si electroliti sau pentru
reec,ilibrare ,idroelectrolitica) ,idroionica si +olemica si introducerea unor medicamente prin care se urmareste
e&ectul prelungit.
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de a monitori0a &unctiile +itale2
respiratia) tensiunea arteriala) temperatura) pulsul) diure0a si scaunul.

Masurarea pulsului la carotida si artera radiala
Masurarea TA
Tratament chirurgical
umeroase sunt consideratiile ce se &ac pe seama tratamentului ulcerului gastric si mai ales a stabilirii
indicatiei operatorii. Teoretic instituirea unui tratament medicamentos in ca0ul ulcerului gastric necomplicat si
+eri&icat endoscopic si biotic este logica si lipsita de risc. Cea mai corecta atitudine terapeutica este2
toti bolna+ii cu ulcer sa &ie spitali0ati si supusi tuturor e3plorarilor capabile sa preci0e0e diagnosticul de
certitudine
in acest timp se incepe tratamentul antiulceros
daca re0ultatele e3plorarilor con+erg catre o le0iune dubioasa) trans&ormata sau c,iar maligna se
stabileste imediat indicatia operatorie
daca aceste re0ultate atesta e3istenta unui ulcer benign) se poate continua tratamentul medicamentos
--? saptamani) dar sub urmarire radiologica si endoscopica la &iecare - saptamani.
Ulcerul gastric este indicat sa &ie operat) pentru a scoate le0iunea si a o cerceta ,istologic) in timp ce
ulcerul duodenal trebuie tratat medical) cu e3ceptia &ormelor complicate sau re0istente la tratament.
&biectivele operatiei pentru ulcerul gastric sunt2
ablatia le0iunii in +ederea cercetarii ,istologice
intreruperea lantului patogenic pentru a pre+eni recidi+a
re&acerea circuitului digesti+
Indicatiile tratamentului chirurgical pentru ulcerul duodenal2
ulcerul complicat prin per&oratie) penetratie) steno0a 4indicatii absolute5) ,emoragie 4indicatii
di&erentiate in &unctie de ca05.
ulcerul re0istent la tratament medical corect condus ?-@ saptamani. De obicei ast&el de ca0uri au ca
substrat ulcere penetrante) prepilorice sau postbulbare) ulcere endocrine. De mentionat de asemenea
re0istenta relati+ &rec+enta la tratament medical a ulcerului aparut la adultul tanar sau +arstnic) sau in
ca0urile in care in antecedente e3ista un episod ,emoragic sau per&orati+.
O indicatie relati+a este constituita de imposibilitatea bolna+ului de a suporta costul ridicat al unui
tratament medical e&icient care trebuie sa &ie de lunga durata pentru pre+enirea recaderilor.
Obiecti+ul principal al inter+entiei c,irurgicale este reducerea secretiei clor,idropeptice) &actor patogenic
esential in determinismul ulcerului duodenal. In masura in care este posibil) operatia +a ridica si le0iunea
ulceroasa.
Inter+entia c,irurgicala implica - pregatirea preoperatorie si ingri$irile postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie
"e e&ectuea0a di&erentiat in &unctie de terenul bolna+ului 4+arsta) tare biologice5) de gra+itatea bolii si
comple3itatea operatiei care +a trebui practicata .
Inaintea e3ecutarii inter+entiei c,irurgicale) indi&erent de +arsta pacientului) de a&ectiunea pentru care se
internea0a si de durata actului operator) bolna+ii trebuie pregatiti psi,ic) biologic si c,irurgical.
Pregatirea psihica a bolna+ului incepe din momentul internarii si are drept scop adaptarea bolna+ului
la noile conditii de +iata) obtinerea increderii in personalul medical si restabilirea ec,ilibrului sau psi,ic.
Asistenta medicala are un rol &oarte important in asigurarea con&ortului - care este unul din &actorii care
ajuta bolna+ul sa-si mentina un tonus psi,ic optim - ast&el saloanele +or &i bine aerisite si luminate) cu
temperatura de 68
8
-66
8
C. Aceasta +a cuceri increderea bolna+ului printr-un comportament corect si bine+oitor) +a
calma teama care-l domina la gandul ca +a su&eri o inter+entie c,irurgicala cu posibile urmari ne&aste) ii +a
e3plica) in termeni simpli) in ce consta boala sa si ce posibilitati terapeutice e3ista) +a combate an3ietatea
acestuia prin administrare de tranc,ili0ante usoare C barbiturice 4'enobarbital) Dia0epam5.
Pregatirea biologica di&era in &unctie de +arsta) a&ectiune) stare generala) natura inter+entiei si +i0ea0a
atat cercetarea constantelor ,emostatice) cat si tratarea unor e+entuale tare biologice) ce ar putea ingreuna
e+olutia postoperatorie &a+orabila. Pregatirea preoperatorie presupune reali0area unui bilant biologic riguros. In
a&ara $L#) a !"$-ului) a probelor ,epatice si a celorlalte constante sang+ine) se recomanda si e&ectuarea unei
radiogra&ii pulmonare si EG#. O urocultura de rutina se +a e&ectua la cea mai mica suspiciune de in&ectie urinara.

Recoltare +enoasa si electrocardiograma 4EG#5
E3amenul &i0ic si istoricul medical al pacientului pot impune necesitatea e&ectuarii unor teste
suplimentare sang+ine si de alta natura cum ar &i2 grup sang+in si R,) timp de sangerare si coagulare) uree
sang+ina) proteinemie) colesterol) EA% pentru intregirea in+estigatiilor si in ca0ul unei operatii mai mari.
E+aluarea preoperatorie corecta este importanta si pentru anticiparea complicatiilor generate de
substantele aneste0ice C alte medicamente) mai ales cand coe3ista a&ectiuni cardiace) pulmonare) ,epatice sau
renale gra+e. Anemia si ni+elul sca0ut de G trebuie corectate. Medicatia antiin&lamatoare trebuie intrerupta cu
cate+a 0ile inaintea inter+entiei c,irurgicale.
Inter+entia c,irurgicala se reali0ea0a de obicei cu anestezie generala i.+. C intubatie orotra,eala) dar se
poate e&ectua si anestezie rahidiana C bloc epidural. Alegerea ii apartine aneste0istului si se ba0ea0a pe
e3istenta unor probleme medicale speci&ice.

Ra,ianeste0ie Aparat aneste0ie generala
Pregatirea chirurgicala a bolna+ului) presupune aplicarea unor masuri care sa asigure des&asurarea
actului c,irurgical in conditii optime.
Igiena bolna+ului trebuie a+uta in +edere inca de la internare) cand se &ace baie generala) apoi acesta +a
imbraca ru&e curate. De la aceasta regula &ac e3ceptie doar urgentele majore a caror igiena +a &i &acuta de
asistenta medicala pe portiunea de interes c,irugical.
In seara premergatoare inter+entiei bolna+ul este din nou in+itat sa &aca baie generala) imbraca lenjerie
curata) tegumentele paroase din 0ona de interes c,irurgical +or &i rase apoi de0in&ectate cu alcool si deri+ati de
iod si pansate steril.
Clisma preoperatorie nu este intotdeauna necesara - acelasi e&ect se poate obtine prin administrarea cu
96-6/ ore inainte de operatie) de la3ati+e usoare cu e&ect mai putin brutal si consumati+ si cu un mai mic e&ect
psi,ologic neplacut asupra bolna+ului. In ca0ul persoanelor de se3 &eminine se indepartea0a mac,iajul si lacul de
ung,ii) pentru obser+area corecta si atenta a circulatiei.
Preanestezie-premedicatie
E3amenul preaneste0ic repre0inta momentul contactului direct al aneste0istului cu bolna+ul) oca0ie cu
care ia cunostinta de boala de &ond si indicatia operatorie) pe de o parte) si terenul bolna+ului) pe de alta parte.
Anamne0a are rolul de a decela e+entualele dis&unctii in+alidante cardio-+asculare) pulmonare) ,epatice) renale)
neuropsi,ice) metabolice) endocrine) alergii care pot inter&era cu actul aneste0ic. De asemenea) anamne0a se +a
e3tinde asupra medicatiei curente a bolna+ului care poate inter&era cu drogurile aneste0ice 4neuroleptice) beta-
blocante)etc5. "e +or cere in&ormatii asupra e+entualelor aneste0ii si inter+entii anterioare) e+olutie) modul in care
au &ost tolerate) no3e pro&esionale) alcool) &umat.
La s&arsitul consultului preaneste0ic se prescrie premedicatia.
Premedicatia are doua componente2
premedicatia di&erita) compusa din droguri sedati+e) tranc,ili0ante) e+entual ,ipnotice) care se aplica in
seara premergatoare operatiei) dar poate sa preceada si cu cate+a 0ile momentul operator si se
administrea0a de regula oral1
premedicatia imediata 4care precede inter+entia cu cel mult 9 ora5 si trebuie administrata injectabil 4la
copii si intrarectal5. Aceasta premedicatie constituie de multe ori c,iar inceputul aneste0iei. "e aplica in
+ecinatatea blocului operator de catre personal cali&icat.
Ea poate a+ea un caracter super&icial C pro&und si se compune din droguri tranc,ili0ante) neuroleptice) in
asociatie de multe ori cu analgetice opiacee) a+and nu numai rol sedati+ ci constituind c,iar un &ond de analge0ie
pentru combinatiile aneste0ice care +or urma.
"c(eme uzuale de premedicatie imediata2
- Mialgin 988mg = $idro3i0in 988mg
- Droperidol 7mg i.m. = 'entanAl 8)87mg i.m.
- Dia0epam 98mg i.m. C i.+.
- Droperidol 7mg i.m.
- Getamina @-98mgC;gc i.m. la copil
- Mida0olam 8)7-6mg i.+.
Dupa sedare asistenta medicala inter0ice pacientului mobili0area) rugandu-l sa ramana la pat. Medicatia
este administrata in timpii si etapele prescrise) e&ectul trebuind sa se instale0e pana la transportul in sala de
operatie.
Transportul pacientului in sala de operatie este e&ectuat in &unctie de a&ectiune) &iind insotit de asistenta
medicala impreuna cu documentatia medicala. Odata preluat de personalul din sala de operatii) pacientul +a &i
ase0at pe masa de operatie cu multa grija) pentru a nu perturba e&ectul medicatiei preaneste0ice. Po0itia
pacientului este determinata de cerintele inter+entiei pentru regiunea anatomica interesata.
Dupa toaleta cu apa si sapun este obligatorie dubla de0in&ectie a campului operator cu tinctura de iod)
dupa care aceasta 0ona este acoperita cu campuri sterile) iar uneori pentru a impiedica diseminarea &lorei
cutanate) este acoperit cu folie sterila adezi&a transparenta.
Asepsia salii de operatie in care se va e!ectua artroplastia este
cruciala din urmatoarele motive<
in&ectiile postoperatorii dupa artroplastii totale sunt catastro&ale
contaminarea prin aer C prin contact) a plagii operatorii) poate &i mai gra+a in aceste ca0uri
in pacient ramane o mare cantitate de material strain implantat
Prin defnitie, sursa de contaminare bacteriana endogena o
reprezinta chiar pacientul, de aceea prepararea bolnavului preoperator
trebuie sa fe dubla<
generala) prin detectarea si eradicarea cu cate+a saptamani inainte de inter+entie a &ocarelor
in&ectioase 4in&ectii cutanate) stomatologice) ORL) ginecologice) urinare) digesti+e5
locala prin spalarea si de0in&ectarea pielii) baie) barbierit al 0onei operatorii. Antisepti0area intregului
membru in&erior) in momentul inter+entiei) completea0a gama masurilor pre+enti+e pentru combaterea
contaminarii) in acelasi scop se badijonea0a cu iod sau %etadina.
"ursele de contaminare $acteriana exogena sunt repre0entate de personalul salii de operatie)
instrumentar contaminat) manusi per&orate si c,iar aerul din sala de operatie.
"ala de operatie se de0in&ectea0a cu solutii si metode moderne de antisepti0are si lampi bacteriostatice
si bactericide cu radiatii U!. Rata in&ectiei postoperatorii s-a redus la ma3.9E dupa ca s-a trecut la utili0area
sistemelor de +entilatie a aerului &olosind &lu3 laminar +ertical C ori0ontal si a incintelor sterile C,arnleA) cu
ec,ipament tip >sca&andru>.
Un capitol important in aneste0ie este monitorizarea $olna&ului. "e monitori0ea0a obligatoriu &unctiile2
respiratorie) ,emodinamica si e3cretorie.
#linic se vor urmari<
culoarea tegumentelor
turgescenta jugularelor
dimensiunile pupilei
po0itionarea pe masa de operatie
sangerarea la ni+elul plagii
&unctionarea aparatului de +entilatie) a per&u0iei si ritmul solutiilor per&u0ate
timpii operatori
"ubstantele utili0ate in pre0ent in aneste0ie repre0inta un grup destul de mare si ,eterogen2 ga0e)
lic,ide +olatile) substante solubile.
Exista mai multe clasifcari ale drogurilor anestezice<
substante aneste0ico-analgetice locale
aneste0ice generale - in,alatorii +olatile 4Eter) $alotan) I0o&luran) En&luran) "e+o&luran5 si ga0oase
4Proto3id de a0ot5
, i.v. $hipnotice, analgezice majore,opioide, neuroleptice si
tranchilizante, relaxante musculare, droguri cu actiune pe
+(#.
3rice anestezie cuprinde urmatoarele etape, la care cadrele medii
$asistenta medicala% participa e!ectiv<
, examen preanestezic , premedicatie
, inductia anesteziei
, mentinere
, trezire
, postoperator imediat, supravegherea bolnavului si terapia
durerii
Inaintea oricarei aneste0ii asistenta medicala are obligatia de a +eri&ica si pregati2
sursele de o3igen) 6O6) calce sodata) aspiratii) circuit
&unctionarea respiratorului) +apori0atorului
masa de intubatie2 laringoscop) sonde de intubatie) mandren) pipe #uedel) MagAl
reglarea +al+elor de suprapresiune) umidi&icator
pregatirea drogurilor pentru aneste0ie 4dilutii) etic,etaj5
&sistenta medicala e!ectueaza punctie venoasa si monteaza
per!uzia, monitorizeaza '&, &;, EIE, pulsoximetrie.
+e aproximeaza pierderile sangvine si lichidiene si se inlocuiesc
prin per!uzie de solutii volemice.
La tre0ire - decurari0are 4Miostin = Atropina5) la &inele aneste0iei dupa reaparitia respiratiei spontane) transport
supra+eg,eat catre camera de trezire) unde bolna+ul +a &i in continuare urmarit 4TA) A!) culoarea tegumentelor)
puls) sangerare plaga) etc5) terapia durerii postoperatorii.
"alon tre0ire postoperator
Orice modi&icare in starea generala a pacientului este adusa la cunostinta medicului aneste0ist) pentru a putea
inter+eni cat mai rapid pana la instalarea unor complicatii) deoarece se stie ca este mult mai usor sa pre+ii decat
sa +indeci.
Ingriiri postoperatorii
"copul ingrijirilor in perioada postoperatorie este recuperarea rapida a pacientului) pre+enirea sau) dupa ca0)
recunoasterea si tratarea complicatiilor) precum si asigurarea con&ortului pacientului pana la e3ternarea sa din
spital.
In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistenta medicala joaca un rol &oarte important in
e+olutia &a+orabila a pacientului. Dupa operatie) pacientul +a &i transportat) &ie la salonul de tre0ire) &ie la sectia de
terapie intensi+a sau la salon) in &unctie de tipul de inter+entie c,irurgicala si de aneste0ie la care a &ost supus si
de tarele asociate de care su&era. Transportul din sala de operatie se &ace cu brancardul. Este indicat ca pe
timpul transportului sa &ie insotit de medicul aneste0ist) care sa-i asigure o +entilatie optima.
Asistenta medicala din sectia in care este adus pacientul trebuie sa ceara in&ormatii despre tipul de
operatie) pierderea de sange estimata) tuburile de dren) diagnosticul postoperator si complicatiile intraoperatorii.
Patul trebuie sa &ie curat si incal0it) iar in sectia de terapie intensi+a) cand pacientul se a&la inca sub
e&ectul aneste0iei) este indicat ca acesta sa &ie dotat cu bare de protectie laterala care sa impiedice caderea. In
apropierea patului trebuie sa se gaseasca2 tensiometru) stetoscop) aspirator) apasator de limba) pipa impotri+a
ing,itirii limbii) ta+ita renala) set de tra,eostomie) sursa de o3igen.
Pat cu bare de protectie
Po0itia bolna+ului in pat trebuie sa permita miscarile respiratorii si eliminarea secretiilor. Po0itia trebuie
sa &ie sc,imbata obligatoriu odata la ma3imum 6 ore.
Asistenta medicala +a &i pregatita sa dea date despre starea pacientului) +alorile pulsului) TA)
temperaturii) drenajului) diure0ei precum si despre e+entualele alterari ale semnelor +itale) iar aceste date le +a
nota in 'O.
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca continuu pacientul in aceasta &a0a si sa semnale0e oricare din
modi&icarile ce pot sur+eni in starea acestuia. O atentie deosebita trebuie acordata calmarii durerilor si a
agitatiei de dupa tre0ire) e3istand acum posibilitatea de control asupra durerii prin PC! sistem 4patient control
analge0ic5. Acest sistem este deosebit de util in primele ? ore dupa o inter+entie c,irurgicala) putand &i
monitori0ata durerea pacientului si e&ectul analge0icelor administrate.
Asigurarea aportului de lic,ide se reali0ea0a prin per&u0ii i.+. in perioada imediat postoperatorie)
administrarea per os &acandu-se imediat ce toleranta digesti+a o permite) in prima 0i dandu-i apa) ceai neindulcit)
limonada) 0eama de compot) iar din a doua 0i se poate da supa de legume strecurata.
Pacientul &ara sonda urinara trebuie sa urine0e in primele ?-96 ore de la operatie) iar primul scaun
trebuie sa apara la /@-D6 ore postoperator.
Pentru urmarirea e+olutiei pacientului in perioada de con+alescenta asistenta medicala trebuie sa
cunoasca o serie de date clinice2
&aciesul trebuie sa re+ina treptat la normal. Paloarea) ciano0a) &aciesul +ultuos trebuie sa ridice
problema unor complicatii circulatorii sau de alta natura.
limba uscata denota o proasta ,idratare.
temperatura moderat crescuta 4-D)7
8
--@
8
5 din primele trei 0ile postoperator) denota o buna reacti+itate
a pacientului. 'ebra care se mentine sau apare dupa trei 0ile de la operatie) poate &i e3presia unei
in&ectii la plaga) a unor complicatii respiratorii) circulatorii sau a unei reactii alergice.
diure0a se e+aluea0a cantitati+ si calitati+) notand e+entualele modi&icari de culoare si transparenta) !
&iind de H 9788 mlC0i.
PCA sistem
Un rol deosebit de important are asistenta medicala in pro&ila3ia complicatiilor postoperatorii. Aceste
complicatii pot &i2
precoce 4in&ectia) trombo0a +enoasa pro&unda) ,emoragia5
tardi+e
Profila(ia infectiilor in perioada postoperatorie se re&era la pre+enirea in&ectiilor unor aparate si
sisteme) cat si la mentinerea asepsiei plagii operatorii. Aceasta se reali0ea0a prin mijloace medicamentoase
4antibioterapie pro&ilactica cu spectru larg) intra- si postoperator pentru --7 0ile5 si prin sc,imbarea pansamentului
steril ori de cate ori acesta este patat cu secretii sau sange. Daca nu apar dureri locale) tume&actie) &ebra sau
patarea pansamentului acesta nu +a &i sc,imbat in primele / 0ile.
La plagile cu potential septic) pansamentul se sc,imba 0ilnic. In&ectia poate &i super&iciala sau pro&unda.
Profila(ia trombozei venoase se reali0ea0a prin administrarea pre- si postoperatorie a medicatiei
anticoagulante.
'actorii de risc ai T!P la pacientii spitali0ati tin de2
pacienti - +arsta) obe0itatea) +arice) imobili0area la pat mai mult de / 0ile) terapia cu estrogeni in do0e
mari
boli cu procedee c,irurgicale - traumatisme sau operatii pe pel+is) sold) member in&erioare) boli
cardiace) durata operatiei mai mare de -8 minute) tipul aneste0iei 4aneste0ia generala este mai
trombogena decat cea regionala5) A!C) sindrom ne&rotic) dis&unctii respiratorii) sepsisul) parali0ia de
membru in&erior.
"e &olosesc ,eparine cu masa moleculara mica 4'ra3iparine si Cli+arine5) care au ca indicatii utili0area in
pro&ila3ia trombo0elor si tromboembolismului +enos) precum si in tratamentul acestora.
Fraxiparine - pentru pacientii cu #<78-D8 ;g28)- ml in pre0iua operatiei) cu 96 ore inainte si 0ilele 9)6
si - iar apoi 8)/ ml pana in 0iua a 98-a postoperator. Pentru pacientii cu # ID8 ;g2 8)/ ml in pre0iua
operatiei si 0ilele 9)6 si - iar apoi 8)? ml pana in 0iua a 98-a postoperator.
Cli"arine - 8)? ml incepand din pre0iua operatiei pana in a 98-a 0i postoperator. In ultimele - 0ile din
cele 98 se adauga o tableta "introm 4ACO5) iar din 0iua a 98-a se utili0ea0a numai "introm in do0a
optima) tinand cont de IR) care trebuie sa &ie in 0ona terapeutica de 6)8--)8) cu monitori0are din doua
in doua saptamani) de catre medicul de &amilie) dupa e3ternarea bolna+ului.