Svoboda

Artistul ii admira neconditionat pe Leonardo Da Vinci si Michelangelo.

Invatase de la parintele sau, timplar, ca intotdeauna trebuie sa fi cel mai
bun, sa cistigi respectul celorlalti, iar pentru asta trebuie sa muncesti
continuu. Arhitect ca formatie, scenograful modela spatiul din perspectiva
arhitecturala, subliniindu-i psihologia, dar era concomitent si inginer, pictor,
fician, utiliind volumetria, mecanica, tehnologia ca surse de e!presivitate,
de alimentare a emotionalitatii.
"otul era in prealabil testat la scara mica, in atelierul sau de #!# m, prin
machete, e!perimente, solutii ingenioase. $alitatea si cantitatea lucarilor lui
este remarcabila% in mai putin de &' de ani el a realiat scenografa pentru
aproape #'( de productii, impartite apro!imativ egal intre repertoriul de
opera si cel de teatru, pentru multe din cele mai importante teatre din
)uropa.
Desi numele lui Svoboda este asociat in principal cu e!ploatarea pe o scara
larga a mi*loacelor scenografce - cele mai recente dispoitive mecanice,
optice+ multe pe care le-a devoltat el insusi+ , asa isa scena cinetica ,si cu
utiliarea la scara larga de tehnici de iluminare si de proiectie sofsticate
,incluand noi forme care combinau flmul cu teatrul+ , rolul tehnicii in
scenografile sale este usor ambivalent. )ste adevarat ca el a imbratisat noile
tehnici si dispoitive si ca a fost capabil sa benefciee la ma!im de ele dar
utiliarea lor nu este cu adevarat esentiala pentru creatia lui. $eea ce este
important este abordarea lui %
-As f incantat sa cree un decor din brana daca s-ar potrivi cel mai bine
piesei. "rebuie sa utiliati mi*loacele de e!presie care se potrivesc precis cu
conceptul productiei. Acesta este adevarata frumusete a muncii de
scenograf, din punctul meu de vedere.-
-.u vreau o imagine statica, ci ceva care evolueaa, care are miscare, nu
neaparat miscare fica, evident, dar un decor care este dinamic, capabil sa
e!prime relatiile schimbatoare, senatiile, starile de spirit, poate doar prin
lumina, pe tot parcursul actiunii.-
Scenograful avea convingerea ca decorul nu trebuie sa prefguree actiunea
sau sa ofere o ilustrare a reumatului actiunii% - "eatrul inseamna miscare,
dinamism, este un lucru viu. /rin urmare, decorul nu ar trebui f!at si aratat
dintr-o data, asa cum designul e!presionist tinde sa o faca.-
Mai multe aspecte ale principiului general de -dinamism- pot f ilustrate intr-
ul studiu al catorva din tehnicile scenografce pe care Svoboda le-a devoltat%
scena cinetica, oglinile si poiectiile.
Variatiile scenei cinetice si a oglinilor sunt evidente in productiile -0omeo si
1ulieta-, -$omedia insectelor- sau -2amlet-.
-0omeo si 1ulieta- , *ucata a "eatrul .ational in /raga ,octombrie 345#+, in
regia lui 6tomar 7re*ta, a fost o productie monumentala, in care Svoboda a
fuionat principiul sau de dinamism cu cunostintele profunde in arhitectura.
0eultatul a fost o arhitectura cinetica care a oferit un e!emplu de creatie
unui spatiu psiho- plastic - spatiul scenei este strans legat de cerintele
emotionale ale actiunii.
Decorul era e!tins deasupra orchestrei si consta intr-un remarcabil, omogen,
grup de componente arhitecturale - platforme, cadre, peretu, scari -
repreentand diverse obiecte in esenta neutre ca forme, cu a!ceptia catorva
piese ,cum ar f piesa de reistenta - o arcada renascentista care parea ca
pluteste de-a lungul unei a!e, la inaltimea de 3( - 3& m deasupra nivelului
scenei. )lementele arhitecturale erau acoperite cu o pana aspra care la
randul sau a fost acoperita cu o pana subtire, in fnal efectul sugerat find
acela al unei fatade dintr-ul palat renascentist.
)lementele separate putea forma un infnit numar de compoitii spatiale
statice sau puteau sa fe diri*ate intr-o serie de miscari - se ridicau, se
scufundau, avansau, se retrageau sau se deplasau in laterale.
Deosebit de impresionat a fost efectul dramatic al miscarii, in special in
contrapunct fata de miscarea actorilor in timpul miscarilor scenice. In cele din
urma, scenografa arhitecturala mobila a creat un o impresie parado!ala de
gratie dar in acelasi timp si de amenintare % delicatetea arcadei suspendata in
aer, compensata de structurile solide - o sugestie remarcabila de forte
antagonice in *oc.
/roductia -2amlet- de la 8russels din ianuarie 345' a preentat o interpretare
indaneata a regiorului , 7re*ca, completata de scenografa lui Svoboda care
a completat conceptul de baa. Decorul in sine, la prima vedere, sugera un
id masiv, compus din elemente rectilinii, atat solide cat si cavitati. In aumite
momente, -idul- incepea sa prinda viata% parti din el se miscau pentru a
forma platforme si scari, in timp ce altele se retrageau pentru a descoperi
confguratii si mai mari.
$el mai ibitor efect , a fost multiplicarea acestor efecte de o oglinda mare
cat latimea decorului care atarna peste toata aceasta compoitie la un unghi
de 9' grade si a oferit o re:ectie a decorului, asa cum se vede de sus.
Svoboda a creat doua sisteme de proiectie % Lanterna Magica si /oliecranul.
/oliecranul a fost una dintre contributiile lui Svoboda la "argul International
de la 8ru!elles din 34'; si este in mod fundamental o forma de proiectie
pura< nu este combinat cu *os scenic live sau cu elemente de decor. 6riginea
lui a fost legata de raspunsul lui Svoboda la devoltarea diferitelor tehnici de
ecrane =ide din 34'(< in contrast cu aceste tehnici, care au incercat sa
elimine impresia unui ecran si sa dea spectatorului senatia ca este o parte a
imaginii, /oliecranul subliniaa in mod deliberat preenta ecranului, sau a
ecranelor.
/rincipiul sau este o proiectie simultana si sincroniata a unor slide-uri de flm
pe mai multe ecrane, timp in care imaginile de pe ecranele individuale sunt in
interactiune unele cu altele , interactiunea dintre ele dand nastere unei
compoitii totale, organice.
Svoboda spune% - /oliecranul ofera posibilitatea unei compoitii libere, o
modelare libera si impartire a imaginilor pe un anumit numar de ecrane.
Imagini ale obiectelor reale si ale persona*elor sunt proiectate, dar relatia
dintre ele nu este una realista, ci mai degraba suprarealista. In esenta, acesta
este principiul cola*ului abstract, care este una din tehnicile vechi si de baa
ale teatrului.-
Din punct de vedere tehnic, elementele din inslatatia de la 8ru!elles a
constat din > ecrane de diverse marimi si forme, suspendate la diverse
unghiuri de cabluri de otel , in fata unui fundal de catifea neagra. ;
proiectoare de diapoitive si > proiectoare de flm, au fost controlate in
sincron de o banda electronica si au redat imagini pe aceste ecrane. $ola*ul
viual a fost acompaniat de sunete stereofonice si spectacolul a avut 3(
minute.
Spre deosebire de /oliecran , care este un spectacol de flm, Lanterna Magica
este un teatru cu actori vii, cantareti, dansatori si muicieni. Au fost adaugate
cateva posibilitati de e!presie prin flmarile panoramice si prin multi-
e!punerea proiectiei pe mai multe ecrane simultan. /roiectiile de pe ecranele
mobile erau strans legate de *ocul actorului.
In 345> Svoboda a creat unul dintre efectele speciale cele mai cunoscute,
re:ectorul care ii poarta si numele, o perdea tri-dimensionala de lumina.