Cipru

Pozitia geografica.Suprafata

Cipru este o insula din Marea Mediterana situata in nordul europei.Suprafata
totala a Ciprului,insula a 3-a dupa marime in Marea Mediterana este de 9.251
km2 din care 9.240 km2 formeaz uscatul, iar 10 km2 apa.
!nsula are o lun"ime ma#im de apro#imati$ 220 km, de la Cape %ndreas, situat
&n nord-estul insulei, la e#tremitatea $estic a insulei, Cape %rnaoutis.
'(imea ma#im, de la Cape )ata, situat &n sud, la Cape *ormakiti, situat &n
nord, este de apro#imati$ 90 km.
'un"imea liniei de coast este de +4, km.
rile nvecinate
Ciprul este situat la apro#imati$ -0 km sud de .urcia ,100 km $est de Siria /i 2-0
km $est fa( de *astellorizon 0e#tremitatea sud-estic a )reciei1.
Relieful
Ma2oritatea uscatului este neted.%ceast parte neted a uscatului este situat &n
interiorul insulei, purt&nd numele de Mesaoria 0"reac- &ntre mun(i 1.Mesaoria se
&ntinde de pe coasta de $est p3n pe coasta de est fiind &ncadrat de lan(uri
muntoase4 la nord lan(ul de mun(i *5renia, paralel cu linia de coast, lan( muntos
ce se &ntinde p3n &n 6eninsula *arpas4 punctul cel mai &nalt al acestui lan(
muntos atin"e cota de 1.019 m.
'a sud se afl Mun(ii .roodos, care acoper ma2oritatea por(iunii sud-$estice a
insulei. 7rmul din aceast parte a insulei este a8rupt /i st3ncos. 9&rful cel mai
&nalt al acestui lan( muntos este :l5mpus cu o altitudine de 1.953m.
Condiii climatice
Ciprul are o clim mediteraneean, cu $eri arztoare /i uscate dar /i un sezon
rcoros /i ploios care &ncepe din luna octom8rie /i dureaz p3n &n luna martie.
9olumul mediu de precipita(ii anual nu dep/e/te 500 mm. .emperatura medie
anual este de 20,+ "rade Celsius.
Vegetaia i fauna
6durile de pin, cedru /i c;iparos acoper apro#imati$ 1<- din suprafa(a total a
Ciprului, &n principal &n zonele muntoase. 6rintre al(i ar8ori indi"eni putem
men(iona ienuprul, ste2arul, mslinul, ro/co$ul. =ucaliptul a fost plantat e#tensi$
&n scopul forestificrii insulei, msur impuntoare, &n special, &n urma defri/rii
unor f&/ii enorme de pdure. >n trecut, imensele pduri cipriote realizau un areal
de $ie(uire pentru o di$ersitate considera8il de psri mi"ratoare /i animale,
fapt pentru care erau recunoscute ade$rate paradisuri naturale, dar pe
parcursul secolelor, f&/ia forestier care acoperea c&nd$a partea central a insulei
a fost utilizat de oameni &n scopuri economice, dar nu a mai fost restituit
complet.
Ciprul are pu(ine animale sl8atice, &n sc;im8, insula este $izitat de o mare
$arietate de psri mi"ratoare. 6rintre alte specii &nt3lnite pe insul putem aminti
8eca(ele, pitpalacul, sitarul.
Cu scopul de a asi"ura protec(ia 8iodi$ersit(ii teritoriului su, &n cadrul
proiectului men(ionat mai sus, &n Cipru s-au delimitat c&te$a rezer$a(ii /i o re"iune
forestier cu statut de rezer$a(ie na(ional, statul lu&nd astfel su8 o protec(ie
special direc(ionat ,.1 ? din suprafa(a total a insulei numai &n 199+. 6e
parcurs, anumite teritorii apro#imate au fost adi(ionate &n s;emele rezer$a(iilor.@e
asemenea cu scopuri ecolo"ice, statul cipriot a ratificat o serie de con$en(ii
interna(ionale pri$ind protec(ia 8iodi$ersit(ii /i a speciilor pe cale de dispari(ie,
men(inerea stratului de ozon, limitarea polurii aerului, sc;im8area climei,
pro8lemele polurii transporturilor /i multe alte pro8leme ecolo"ice de ordin
mondial.
Ape
Aeros,@iarizo,6ediaios,lacul 'imassol
Resurse naturale
6rincipala resursa minerala este cuprul.Cipru a fost principalul furnizor de cupru
al lumii antice.6rintre alte minereuri putem mentiona az8estul,";ipsul,crom si
minereu de fier.
rase
'imassol B sau 'emessos se "aseste in partea de sud a insulei si este principalul
centru industrial si maritim al Ciprului, dar si al doilea oras ca marime. %re o
populatie de circa 135.000 de locuitori, dar in timpul $acantelor aceasta cifra
creste spectaculos datorita turistilor.'imassol este un mare port din Marea
Mediteran.%cest port a2ut la turism /i la comer(.'imassol este renumit pentru
lun"a lui tradi(ie cultural /i pentru faptul c aici se afl Cni$ersitatea de
.e;nolo"ie a Ciprului.Cn spectru lar" de acti$it(i /i un mare numr de muzee /i
situri ar;eolo"ice sunt disponi8ile $izitatorilor interesa(i. =ste lo"ic faptul c
'imassol atra"e o rat lar" de turi/ti,mai ales pe durata sezonului de
$ar,caz3ndu-i &n diferite ;oteluri /i apartamente lu#oase.>n adaos pentru
o8iecti$ele turistice de aici,marina clde/te &n prezent un proiect care $a oferi o
rat lar" de ser$icii /i atrac(ii peste tot &n Cipru.6roiectul se nume/te 'imassol
Marina.
'imassol a fost construit &ntre dou ora/e antice,%mat;us /i *ourion,. 6e durata
re"ulilor Dizantine,era cunoscut ca Eeapolis0:ra/ul nou1. %cum,partea turistic a
ora/ului 'imassol se &ntinde pe dea-lun"ul coastei de est p3n la %mat;us.'a
$estul ora/ului se afl Daza Militar %krotiri a Marii Dritanii.
'arnaka 0"reacB FGHIJKJ1 este un ora/ situat pe costa sudic a Ciprului, cu o
popula(ie de -2.000 de locuitori 0&n anul 20011. =ste, de asemenea, al doilea port
comercial al insulei /i capitala districtului 'arnaca. 6rincipalul aeroport din Cipru
se afl in apropierea acestui ora/. !n timpurile $ec;i 'arnaca era cunoscuta su8
numele de *ition sau in latina Citium. Eumele 8i8lic L*ittimL, desi deri$at din
Citium, a fost de fapt folosit aproape in "eneral pt Cipru, ca un intre", si
ocazional de catre e$rei, pt )reci Si Momani. 'arnaca are o popula(ie de -2.000
locuitori /i este al 2-lea port comercial al insulei /si un resort turistic important. >n
nordul ora/ului este situat rafinria de ulei, &n timp ce &n sudul 'arnaci este
situat aeroportul interna(ional. :ra/ul 'arnaca este cunoscut pentru pla2ele
pitore/ti care includ coloane de palmieri. Mare parte din acti$itate este centrat &n
2urul promenadei ora/ului pe durata festi$alurilor ma2ore. Cel mai important
pentru ora/ul 'arnaca este festi$alul *atakl5smos, sr8torit la &nceputul $erii, cu
o serie de e$enimente culturale. :ra/ul 'arnaca este "azda ec;ipelor de fot8al
%=* 'arnaca NC /i %'*! 'arnaca NC. %m8ele ec;ipe 2oac pe stadionul ora/ului
numit )SO Stadium sau Oenon Stadium.
6ap;os B cu o populatie de doar 2-.000 de locuitori, orasul 6ap;os este
considerat de ciprioti capitala partii de $est a insulei. Cei mai multi dintre locuitori
lucreaza in turism, pentru ca este o re"iune sla8 dez$oltata industrial. 6ap;os
are doua re"iuni B re"iunea de coasta 0*ato 6ap;os1 si orasul 06ano 6ap;os1.
=ste o destinatie foarte cautata de turisti, in special de cei $eniti din )ermania si
Scandina$ia. %ici $eti "asi de2a cele8rele podele din mozaic, portul, ;oteluri si
restaurante moderne, situate lan"a pla2a, un muzeu ar;eolo"ic, castelul 8izantin
6ap;os, Mormintele Me"ilor, .emplul %froditei si altele.
Agricultura
Culturi importante sunt orzul01<3 din suprafata ara8ila1,$ita de
$ie01<51,citrice0portocali,lamai1,cartoful,le"umele0mai ales tomatele1.Se cresc
o$ine si caprine
!ndustria
=ste dez$oltata industria e#tracti$a,te#tila0im8racaminte,incaltaminte,materialelor
de constructii,c;imica.
"urism
Eicosia se "aseste in centrul insulei, fiind un oras cu o istorie 8o"ata.
!ncon2urat de zidurile solide construite in secolul A9! de $enetieni, este plin de
monumente si cladiri interesante, dar si de pra$alii, cafenele si ta$erne. Muzeul
Di2uteriilor si Centrul Municipal de %rta ii asteapta pe pasionatii de arta, iar
Muzeul Municipal L'e$entionL, care prezinta intr-o maniera plina de ima"inatie
istoria orasului, este o e#perienta necesara. @in clipa in care ati pasit in orasul
$ec;i $a $eti intoarce in timp B strazi in"uste, case $ec;i cu 8alcoane 8o"at
ornamentate, mirosul de iasomie din serile lun"i de $ara, mici ateliere si
ma"azine unde ii puteti $edea la lucru pe artizani si mestesu"ari, toate sunt
interesante. L'aiki PitoniaL este o zona in care circulatia masinilor este interzisa si
care a fost atent reno$ata pentru a reda celor de astazi atmosfera trecutului. Cele
doua strazi principale, 'edra si :nasa"orou, sunt stra2uite de nenumarate
ma"azine, incare puteti "asi marfuri di$erse.
%5ia Eapa este recunoscuta ca o statiune $esela,cu atmosfera tinereasca.6la2ele
statiunii %5ia Eapa sunt cele mai frumoase pla2e ale insulei
6eisa2ul Ciprului seamn cu un muzeu etno"rafic &n aer li8er. Siturile
ar;eolo"ice impresionante, monumentele istorice /i muzeele constituie 8o"(ia
insulei. =#ploreaz ceea ce a dinuit p3n azi. %dmir teatrele "reco-romane
spate &n calcar &n 6afos, Salami /i Soli sau monumentele "otice impozante ca
%"ia Sofia din Eicosia, %"ios Eikolaos din Nama"usta, sau %8a(ia Dellapais din
districtul *5renia. N o e#cursie &n mun(ii Desparmak &n a/a fel &nc3t s a2un"i la
castelele importante din mun(i ca Sf. Qillarion, Duffa$ento /i *antara. 9iziteaz
8isericile ortodo#e "rece/ti, catedralele /i mosc;eele &mpr/tiate &n toat (ara,
printre care Qala Sultan .ekke din 'arnaka. %dmir forturile masi$e, castelele /i
zidurile din Eicosia, 6ap;os, Nama"usta, *5renia /i 'imassol construite pentru a
apra ora/ele de raidurile ara8e /i caut locul de na/tere al %froditei, mormintele
re"ilor /i mozaicurile mitolo"ice din 6ap;os. 9iziteaz numeroasele muzee din
Cipru, ca Muzeul Dizantin /i %r;eolo"ic din capitala, Eicosia.
Curiozitati
Cel mai renumit $in al Ciprului este si cel mai $ec;i $in din lume,numit
Commandaria,un $in dulce de desert,productia caruia este tinuta in secret.Cn
lucru este totusi si"ur,"ustul acestui $in este insa irepeta8il datorita faptului ca
producatorii niciodata nu termina un 8utoi pana la capat,ci in fiecare an il
amesteca cu $inul cel nou.
Se spune ca din apele inspumate, ce scalda pla2ele mediteraneene insorite ale
Ciprului, s-ar fi nascut %frodita - zeita frumusetii.
Cipriotii consuma carne doar o data pe saptamana, duminica. @e o8icei masa
consta in pui fiert, pra2it in sos.
#i$liografieB RRR.turistik.ro
RRR.e-referate.ro
RRR.cipru.;artaeuropa.com
RRR.iturism.ro
=le$BCrsu Mo#ana
Clasa Ba 12 a =