ROMÂNIA POSTBELICĂ.

STALINISM, NAŢIONAL – COMUNISM ŞI

DISIDENŢĂ ANTICOMUNISTĂ

PRELIMINARIILE REGIMULUI TOTALITAR ( CAUZELE INSTAURĂRII

REGIMULUI COMUNIST)

23 august 1944 – mareşalul Ion Antonescu a fost arestat iar România s-a alăturat
Coaliţiei Naţiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei naziste;
- acest eveniment a creat premisele instaurării regimului comunist( în
noul guvern format, pentru prima dată a intrat un reprezentant al PCR, LUCREŢIU
PĂTRĂŞCANU, care ocupa portofoliul justiţiei ).
13 septembrie 1944 – a fost semnată Convenţia de Armistiţiu prin care se stabilea un
set de obligaţii şi acţiuni care semnificau iintarea României în sfera de influenţă
sovietică;
- în virtutea acestui act, la 30 august 1944 Armata Roşie a ocupat
Bucureştiul.
9 octombrie 1944 – a fost încheiat Acordul de Procentaj de la Moscova – acesta
prevedea intrarea României în proporţie de 90% în sfera de influenţă sovietică.

INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST

6 martie 1945 – a fost instaurat un guvern comunist condus de Petru Groza.

GUVERNAREA GROZA – CARACTERISTICI:

- PCR şi-a consolidat puterea ca urmare a : restabilirii administraţiei româneşti în

teritoriul răpit prin dictatul de la Viena din 30 august 1940;
 : legiferării reformei agrare la 23
martie 1945 (au fost împroprietăriţi ţăranii).
- opoziţia a făcut numeroase apeluri către liderii SUA şi Marii Britanii pentru
înlăturarea guvernului Groza, fără a avea însă succes.
- August1945 – ianuarie 1946 – a avut loc greva regală-regele a încercat să obţină
demisia guvernului GROZA, refuzând semnarea actelor emise de acesta;
- Februarie 1946 – SUA şi Marea Britanie au recunoscut guvernul Groza;
- 19 noiembrie 1946 – prin falsificarea alegerilor, forţele procomuniste grupate în
Blocul Partidelor Democratice au obţinut majoritatea – acest fapt a permis
accelerarea ritmului sovietizării.
- 30 decembrie 1947 – Regele Mihai I a fost obligat să abdice iar România a fost
proclamată Republică Populară.

ROMÂNIA ÎNTRE 1948 – 1965 (REGIMUL STALINIST AL LUI GH.

GHEORGHIU – DEJ)

Februarie 1948 – Partidul Muncitoresc Român a devenit partid unic prin fuzionarea
PCR cu Partidul Social Democrat.
-în funcţia de secretar general al PMR a fost numit Gh. Gheorghiu –
Dej;
Aprilie 1948 - a fost adoptată Constituţia RPR – aceastaa creat cadrul juridic al noului
regim.
1952 – a fost adoptată o nouă Constituţie care consacra modelul stalinist în
organizarea statului român
1953 – moare Stalin- in România se produce o distanţare faţă de Moscova; în 1958 s-a
obţinut retragerea trupelor sovietice din ţară.
Anii 1960 – 1964 – se accentuează diferendele dintre România şi Moscova – în 1964
România respinge Planul Valev (acest plan urmărea tarnsformarea teritoriilor
României, Bulgariei şi sudului URSS într-un spaţiu interstatal axat pe dezvoltarea
agriculturii.
Tot în 1964 – pe fondul unor dispute ideologice între china şi URSS, în România a
fost publicat un document prin care se promova egalitatea între partide. Regimul lui
Dej îşi arăta astfel dorinţa de a nu se mai subordona Moscovei.

Anul 1848 a reprezentat impunerea modelului stalinist de organizare şi

conducere a societăţii româneşti:

Naţionalizarea:
- 11 iunie 1848 - a fost adoptată legea pentru naţionalizarea intrepinderilor
industriale, minere şi bancare(au trecut în proprietatea statului).
-a reprezentat o confiscare a proprietăţilor private deoarece
nu s-au acordat despăgubiri.
- naţionalzarea a continuat şi în anii următori cuprinzând şi
proprietăţile imobiliare.

Industrializarea:
- A presupus dezvoltarea industriei grele, în special a celei constructoare de maşini;
- Consecinţe: românia, ţară preponderent agrară, a fost puternic afectată: 1. A fost
distrusă agricultura, o importantă sursă de creştere economică ;
2. au fost
create dezechilibre între ramurile economice;
- iulie 1948 – a fost creată o comisie de stat pentru planificare; aceasta urma să
exercite un control complet asupra ramurilor economice.
Consecinţe: - economia a fost centralizată – a fost astfel subordonată în totalitate
controlului statului ;
- Au fost elaborate planurile cincinale(planificarea producţiei pe 5 ani) după model
sovietic; primul plan cincinal a fost cel din 1951 – 1955.
Colectivizarea:
- S-a realizat tot după model sovietic;
- 3 – 5 martie 1949 – Plenara COMITETULUI CENTRAL a PARTIDULUI
MUNCITORESC ROMÂN a hotărât transformarea socialistă a agriculturii – se
urmărea ca această ramură a economiei să fie trecută sub controlul statului.
- Pământurile ţăranilor au intrat astfel în proprietatea statului; colectivizarea s-a
realizat prin mijloace violente-cei ce se opuneau colectivizarii au fost trimişi în
faţa tribunalelor de unde luau drumul închisorilor.
- Au apărut astfel Gospodăriile Agricole Colective transformate ulterior în
Cooperative Agricole de Producţie(CAP).
- 1962 – a fost declarată încheierea colectivizării.
- Consecinţe: - satul românesc a cunoscut transformăr profunde atât din punct de
vedere material cât şi spiritual pentru că oamenii şi-au pierdut dorinţa ancestrală de
a munci pământul.
- Avantajul colectivizarii a fost însă acela că această concentare a pământurilor a
condus la modernizarea agriculturii.

Transformări în plan instituţional

1948 – a fost creată Direcţia Generală a Securităţii Poporului în cadrul

Ministerului de Interne – aceasta a fost coordonată de agenţi sovietici şi a
reprezentat principalul mijloc de represiune;
Represiunea a cuprins toate palierele societăţii: oameni politici, intelectuali,
preoţi, ţărani inclusiv unii lideri comunişti (Lucreţiu Pătrăşcanu demis din
funcţia de ministru al justiţiei, arestat, anchetat, judecat şi omorât în aprilie
1954);
1 decembrie 1948 – guvernul a decretat unificarea bisercii greco catolice cu cea
ortodoxă şi au fost luate măsuri represive împotriva celor ce se opuneau
regimului. Până în 1950 toţi episcopii din cele 12 episcopii greco caolice au fost
arestaţi şi condamnaţi;
Perioada 1949 – 1950 – au fost arestaşi toţi foştii lideri politici care au ocupat o
funcţie de stat înainte de 1945 şi au fost duşi la închisorile din Sighet, Arad,
Gherla, Râmnicu Sărat etc. Mulţi dintre ei şi-au pierdut viaţa în aceste închisori:
Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gh. Brătianu şi C-tin Argetoianu.
După moartea lui Stalin şi începutul destinderii politice din ordinul lui Dej au
fost emise mai multe decrete e graţiere culminând cu cel din 1964 când au fost
eliberaţi din închisori ultimii 10 000 de deţinuţi politici.