Sunteți pe pagina 1din 54

1

Contractul de vanzare-cumparare
Definitie: Contractul de v-c e acel contract prin care o pers numita vanzator,transmite sau
se obliga sa transmita dr de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri,ori un alt
drept,celeilalte parti,numita cumparator,in schimbul unei sume de bani numita pret.
!Suntem in prezenta unui contract de v-c si atunci cand se transmite un alt drept decat cel de
proprietate (un dr real,dr de creanta,o succesiune,un dr litigios)
Cactere juridice: v-c e un contract sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros,comutativ si
translativ de proprietate.

Caractere esentiale ale contractului de v-c:
a)caracterul sinalagmatic: ambele parti dobandesc dr si isi asuma obligatii, reciproce si
interdependente.
b)un contract cu titlu oneros: fiecare are in vedere la incheierea lui,contraprestatia celeilalte
parti
!Vanzatorul urmareste dobandirea pretului iar cumparatorul are in vedere dobandirea bunului ce
formeaza obiectul contractului
c)contract translativ de proprietate: transferul dr de proprietate de la vanzator la cumparator
!Propr se stramuta de drept cumparatorului din mom incheierii contractului, chiar daca bunul nu
a fost predat ori pretul nu a fost inca platit
-cf art 1273 c.civ: dr reale se constituie si se transmit prin acordul de vointa al partilor chiar
daca bunurile nu au fost predate,daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate,si prin
individualizarea bunurilor,daca acordul poarta asupra unor bunuri de gen
-cumparatorul e cel care suporta riscul unei eventuale pieiri fortuite a bunului,daca bunul a fost
predat (principiul res perit domino)
-daca bunul a pierit fortuit inainte de a fi predat cumparatorului,riscul il suporta vanzatorul, el
nemaiavand dr sa incaseze pretul,iar daca l-a incasat trebuie sa-l restituie
-cumparatorul va suporta riscul inainte de predare doar daca a fost pus in intarziere cu privire la
indeplinirea obligatiei de preluare a bunului
Pentru a se realiza efectul translativ de proprietate,trebuie indeplinite conditiile:
a)vanzatorul sa fie proprietarul bunului vandut, deoarece in cazul vanzarii bunului
altuia,transferul se produce la mom dobandirii bunului de vanzator sau la mom ratificarii
vanzarii de adevaratul proprietar
b)partile sa nu fi convenit amanarea transferului dr, de la vanzator la cumparator pana la plata
pretului sau alt moment
!transferul poate fi afectat de o conditie suspensiva,de un termen suspensiv,etc
c)sa fie vorba de bunuri individual determinate
d)obiectul contractului sa il constituie un bun existent in momentul realizarii acordului de
vointe
!In cazul bunurilor ce vor exista doar in viitor,transferul proprietatii va opera:
*daca e un bun individual determinat: cand bunul a fost realizat,terminat,finalizat
*daca e bun generic: in momentul individualizarii
2

e)in cazul imobilelor transmiterea proprietatii este supusa indeplinirii conditiilor inscrierii in
cartea funciara
!Inscrierea in cartea funciara are cf noului c civ efect constitutiv


CARACTERE SUPLETIVE
a)Caracterul comutativ: partile cunosc de la inceput intinderea dr si obligatiilor ce rezulta din
contract
!Totusi,v-c poate avea si caracter aleatoriu .
Ex: vanzarea unui dr de uzufruct,a nudei proprietati cu rezerva uzufructului
Dreptul de uzufruct
si proprietarul lor, ns cu ndatorirea de a le conserva substanta. este dreptul unei persoane de a
se bucura de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, ntocmai ca nsu
b)Caracterul consensual: se incheie in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor,fara
indeplinirea altor formalitati
!De la intrarea in vig a noului c.civ,dr reale ce vor fi inscrise in cartea funciara,se transmit doar
prin contract incheiat in forma autentica (cazul terenurilor si constructiilor,dr reale privind
imobilele),iar nerespectarea acestei cerinte duce la nulitate absoluta-> aici are catarcter solemn
!In cazul autoturismelor,incheierea inscrisului e necesara doar pt probatiune si pt inmatriculare
!Cand conventia partilor are un obiect care nu necesita forma autentica,dar partile convin s-o
incheie astfel,este un antecontract de v-c,iar daca ulterior partile incheie contractul cu
nerespectarea formei autentice prestabilite,contractul este in continuare valabil



DELIMITAREA CONTRACTULUI DE V-C DE ALTE CONTRACTE
a)Vanzarea si schimbul
: la schimb ,echivalentul este un alt bun si nu o suma de bani (dublu transfer de propr) ; eventual
dif valorica poate fi acoperita printr-o suma de bani
b)Vanzarea si renta viagera:
la renta viagera,prestatia dobanditorului e o suma de bani ce are caracter aleatoriu (depinde de
durata de viata a credirentierului), iar v-c are caracter comutativ
c)Vanzarea si darea in plata:
darea in plata e un mod de stingere a obligatiei,debitorul,cu acordul creditorului,ii da acestuia
un alt bun decat cel datorat ori executa alta prestatie,presupune existenta prealabila a unei
datorii si are loc in chiar momentul efectuarii platii(se aseamana cu novatia prin schimbarea ob
prestatiei)
d)vanzarea si antrepriza:
-cele doua se diferentiaza atunci cand antepriza se refera la un lucru viitor
-munca realizata pt nevoile si indicatiile particulare ale clientului,constituie un contract de
antrepriza
-in materie imobiliara,daca terenul apartine clientului,este contract de antrepriza
e)Vanzarea si locatiunea:
3

prin contr de locatiune se transmite doar dr de folosinta asupra unui bun,in schimbul unei sume
de bani


ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE CONTR DE V-C
A.Elemente subiective
1.Consimtamantul
-v-c se realizeaza prin intalnirea vointelor liber exprimate ale partilor
-nu poate exista abuz al dr de v-c
a)Consimtamantul direct
-sa fie emis de vanzator (titularul dr de proprietate) si de cumparator
-se exprima de regula direct de partile contractante
b)Consimtamantul prin reprezentant:partile pot incheia actul de v-c printr-un mandatar,cu
procura speciala
-pers lipsita de cap de exercitiu incheie prin reprezentantul legal
-minorul cu capacitate de exercitiu restransa incheie personal contractul,dar asistat de
ocrotitorul legal
-in cazul bunurilor mobile oricare dintre soti poate dispune singur,cu titlu oneros,de bunurile
mobile
-in cazul bunurilor imobile,actele de instrainare sau de grevare trebuie incheiate cu acordul
ambilor soti,cu sanctiunea nulitatii relative in cazul nerespectarii ->aceasta sanctiune nu se
aplica in cazul unei promisiuni bilaterale de v-c asupra unui imobil comun
!Consimtamantul asupra contractului de v-c este in general imediat si definitive





Mom. Consimtamantului.antecontractele

1.PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE
Def:contract unilateral prin care proprietarul unui bun(promitent) se angajeaza fata de un
comparator potential(beneficiar), sa-i vanda bunul sau, in conditii determinate, in cazul in care
beneficiarul isi manifesta optiunea in acest sens intr-un interval de timp determinat
-se realizeaza prin acordul ambelor parti mentionate
-este un contract unilateral deoarece beneficiarul nu-si asuma obligatia de a cumpara,nascandu-
se obligatii doar in sarcina promitentului
-promitentul nu-si poate retrage promisiunea in unitatea de timp pre-stabilita
-promitentul sa aiba capacitatea de a vinde in mom in care se realizeaza promisiunea de v-c
-daca in schimbul promisiunii,beneficiarul plateste o suma de bani numita indemnizatie de
imobilizare,contractul devine sinalagmatic
Elementele promisiunii de v-c:
-trebuie sa cuprinda: angajamentele partilor, pretul, intervalul de timp valabil pt beneficiar
4

-bunul si pretul sa fie determinate sau determinabile
Forma promisiunii unilaterale de v-c:
-este un contract consensual: este valabil prin simplul acord de vointa
-acceptarea promsiunii nu incheie automat vanzarea,fiind necesar consimtamantul ambelor parti
pt contractul de v-c
-prin promisiunea de v-c promitentul se obliga in viitor sa incheie contractul,daca beneficiarul
promisiunii va accepta

Efectele promisiunii unilaterale de v-c:
-se naste obligatia promitentului de a vinde bunul in viitor,daca beneficiarul accepta
promisiunea
-beneficiarul poate accepta sau respinge oferta
-acceptarea promisiunii transforma obligatia eventuala a promitentului intr-o obligatie actuala
-daca promitentul refuza incheierea contractului,beneficiarul are dr la despagubiri sau poate
cere pronuntarea unei hotarari care sa substituie contractul
-acceptarea promisiunii trebuie sa intervina in perioada convenita de parti,in caz contrar v-c se
realizeaza doar cu acordul promitentului
-la expirarea perioadei,promisiunea devine caduca
-daca nu exista un termen prestabilit,oricare parte poate solicita stabilirea lui de instanta de
judecata
-daca inainte ca beneficiarul sa accepte oferta,promitentul instraineaza bunul,beneficiarul nu
poate cere anularea instrainarii,dar poate solicita daune-interese contractuale
-nulitatea contractului poate fi insa invocata de beneficiar atunci cand tertul dobanditor a fost de
rea credinta (principiul fraus omnia corrumpit)
- in cazul imobilelor,odata cu notarea in carea funciara a promisiunii,aceasta devine opozabila
tertilor si actul de instrainare a bunului poate fi anulat ca urmare a incalcarii clauzei de
inalienabilitate (cf art 627 c civ clauza de inalienabilitate este aici subinteleasa)
-nu se poate efectua noatarea in cartea funciara a promisiunii daca ea nu cuprinde termenul in
care trebuie incheiat acel antecontract
!Poate exista si promisiune unilaterala de cumparare!


2.PROMISIUNEA SINALAGMATICA DE V-C
Def: Conventie prin care una din parti(promitentul vanzator) se oblige sa vanda, iar
cealalta(promitentul comparator), sa cumpere un anumit bun, la un prt determinat,contr de v-c
urmand a fi incheiat la o data ulterioara
Elementele promisunii sinalagmatice de v-c:
consimtamantul partilor ,bunul (obiectul promisiunii),pretul, termenul in care trebuie indeplinita
obligatia de perfectare si eventuale clauze privind predarea bunului,modalitati de plata,daunele
in caz de neexecutare
Conditii de valabilitate
Forma promisiunii sinalagmatice:caracter consensual (chiar si cand trebuie incheiata in forma
autentica)
5

-partile nu transfera proprietatea, ci se obliga sa faca acest lucru in viitor
-nu trebuie incheiata in forma autentica nici cand are ca obiect un dr real ce va fi inscris in
cartea funciara
Efectele promisunii sinalagmatice de v-c:
-se nasc obligatii reciproce si interdependente intre parti
-obligatia principala e cea de a incheia in viitor contr proiectat
-antecontractul realizat nu transfera dr de proprietate nici atunci cand contractul nu se inchie in
forma autentica
-promitentul cumparator nu poate revendica bunul inainte de perfectarea contr
-daca dupa inch unei promisiuni bilaterale de v-c,o parte refuza incheierea contr,cealalta parte
poate sesiza instanta competenta in vederea pronuntarii unei hot care sa substituie contr,daca ea
si-a indeplinit obligatiile si conditiile de valabilitate sunt indeplinite
Pentru admisibilitatea acestei actiuni ,reclamantul trebuie sa dovedeasca:
a)existenta valabila a promisiunii bilaterale de v-c
b)refuzul paratului de a consimti la incheierea contractului
c)indeplinirea propriilor obligatii din antecontract
d)inexistenta unor impedimente legale la v-c
e)faptul ca bunul este proprietatea promitentului-vanzator,chiar daca art 1683 permite vanzarea
bunului altuia
!Daca bunul a fost instrainat unei terte persoane, promitentul cumparator nu-l poate
revendica,nefiind proprietar si nici nu poate cere anularea contractului de instrainare,dar
promitentul vanzator poate fi obligat la plata de daune interese Exceptie: cand antecontractul e
afectat de nulitate absoluta pt cauza ilicita
!In cazul imobilelor,clauza de inalienabilitate de subintelege odata cu notarea in cartea funciara
a promisiunii,care devine opozabila tertilor iar actul juridic de instrainare poate fi anulat ca
urmare a incalcarii clauzei de inalienabilitate.
!Notarea in cartea funciara poate fi facuta doar daca aceasta cuprinde si termenul in care trebuie
incheiat antecontractul
!Cand nu exista acest termen el poate fi stabilit de instanta,si promisiunea poate fi notata in
cartea funciara pe baza acelui termen.
!Notarea poate fi radiata daca contr nu s-a incheiat ,indreptatitul putand cere instantei in 6 luni
de la expirarea termenului, pronuntarea unei hot jud care sa tina locul contractului de v-c
!Daca promisiunea bilaterala de v-c nu a fost notata in cartea funciara,eventualul contr de v-c
incheiat cu un tert nu poate fi anulat decat cu dovada existentei unei intelegeri frauduloase intre
tert si vanzator. (art 1238)
!Neindeplinirea obligatiilor partilor antecontractului,poate duce la rezolutiunea conventiei la
cererea partii care si-a indeplinit obligatiile





6

3.PACTUL DE OPTIUNE Conventia prin care una din parti, numita promitentul vanzator,se
obliga sa vanda,iar cealalta denumita promitent cumparator,sa cumpere un anumit bun,la un pret
determinat, contractul de v-c urmand a fi incheiat la o data ulterioara.
Def:
Este un contract prin care o parte se angajeaza catre cealalta parte sa mentina o oferta
irevocabila de vanzare,pt un anumit interval de timp,pe care beneficiarul o poate accepta sau
refuza.
-acceptarea declaratiei de vointa de beneficiar determina incheierea contr
-pactul de optiune si declaratia de acceptare trebuie incheiate in forma ceruta de lege
-daca termenul convenit pt exercitarea dr de optiune expira fara a interveni acceptul,contractul
de v-c nu s-a incheiat si nici nu se va mai incheia
-daca partile nu au prevazut acel termen,oricare din ele se poate adresa instantei jud,pt a-l
determina pe calea ordonantei presedintiale
-promitentul nu se mai angajeaza a incheia in viitor contr,manifestandu-si consimtamantul la
incheiera contr subsecvent
-este un contract unilateral: promitentul se obliga a mentine oferta o perioada de timp
-daca in schimbul obligatiei promitentului, beneficiarul se obliga sa plateasca o suma de bani ca
pret al dr de optiune, pactul de optiune devine contract sinalagmatic
-cf art 1688,cand e vorba de vanzarea unui bun individual determinat,intre data incheierii
pactului si cea a exercitarii optiunii,ori cea a expirarii termenului de optiune,nu se poate dispune
de acel bun
-pactul privind dr tabulare trebuie notat in cartea funciara
-daca in intervalul de timp prevazut in conventie beneficiarul pactului accepta cumpararea
imobilului,el poate cere in baza declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii
vanzatorului,intabularea dr
-daca pana la expirarea termenului beneficiarul pactului nu solicita intabularea dr,se va dispune
din oficiu radierea pactului inscris in folosul sau
Diferena ntre PACTUL DE OPIUNE i PROMISIUNEA UNILATERAL DE V-C:in cazul
promisiunii de a contracta, este necesar ca ambele parti sa isi mainfeste consimtamamtul pentru
incheierea actului subsecvent, pe cand in cazul pactului de optiune, contractul se incheie, prin
simpla manifestare de vointa a beneficiarului, caz in care se realizeaza acordul de vointa.



RETRACTAREA CONSIMTAMANTULUI
CLAUZA DE DEZICERE
Partile pot stipula in contractul de v-c si in promisiunea sinalagmatica de v-c ,o clauza care sa le
permita sa renunte la vanzare sau cumparare,in schimbul unei sume de bani.
Beneficiarul clauzei de dezicere are dr de a-si retrage unilateral consimtamantul,desfiintand
contractul
Efectul clauzei de dezicere:
desfiintarea retroactiva a contractului,prestatiile efectuate restituindu-se,iar partea care s-a
folosit de facultatea de dezicere,plateste pretul dezicerii.
7

Daca partile au stabilit un termen pt manifestarea optiunii de dezicere,clauza produce efecte in
limita acelui termen.
Daca acest termen nu rezulta din contr,facultatea de dezicere nu poate fi exercitata decat pe
parcursul derularii contractului,cand inca nu s-au produs toate efectele acelui contr.
Daca partea beneficiara a clauzei de dezicere a acceptat indeplinarea prestatiilor celeilalte
parti,se prezuma ca ea a renuntat la dr a de a renunta la contract.
Clauza de dezicere si clauza penala:
-clauza de dezicere e stabilita in favoarea debitorului iar cea penala in favoarea creditorului
-in cazul clauzei de dezicere creditorul nu poate forta debitorul la indeplinirea obligatiilor
contractuale


ARVUNA CU ROL DE DEZICERE
Def:
Arvuna e o suma de bani remisa de cumparator,vanzatorului, odata cu incheierea contractului,ca
semn al incheierii si garantarii executarii sale,sau pt a permite partilor contractante sa-si retraga
ulterior consimtamantul dat la incheierea contractului
-are rol confirmatoriu
-are si functie de clauza penala deoarece prin intermediul ei se evalueaza anticipat daunele-
interese ce ar rezulta din neexecutarea obligatiilor
-cumparatorul care da arvuna,o pierde daca nu-si executa obligatiile,iar vanzatorul o va restitui
daca e vinovat de neexecutarea contractului (cu conditia ca partea care nu e in culpa sa declare
rezolutiunea)
-partea care nu e in culpa are dr sa ceara executarea silita a obligatiilor,si are deci un dr de
optiune intre a cere executarea obligatiilor si aplicarea conventiei de arvuna
-partea care nu e in culpa nu mai are dr la optiune daca partile au dat arvunei rol de dezicere (de
a desfiinta contractul prin vointa unilaterala a beneficiarului)
-posibilitatea partilor de a reveni asupra consimtamantului dat trebuie mentionata expres si sa
fie neindoielnic
-pentru a fi arvuna,acea suma de bani achitata in avans,trebuie sa rezulte din manifestarea
expresa de vointa a partilor,in caz contrar arvuna e considerata acont
Conventia de arvuna nu produce efecte:
a)daca contractul de v-c e nul
b)cand se executa obligatiile contractuale
c)daca se rezolutioneaza contractul prin acordul partilor
d)daca executarea obligatiilor e imposibila din cauze neimputabile debitorului
In cazurile mai sus mentionate,arvuna se restituie sau se ia in calcul la indeplinirea prestatiilor.


FORMA CONSIMTAMANTULUI CONTRACTULUI DE V-C
PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI
-v-c are la baza pr consensualismului
8

-contractul de v-c se incheie prin simplul acord de vointe al partilor fara a fi necesara o anumita
forma
-la v-c autoturismelor nu trebuie incheiat contract in forma autentica
-desi v-c e un contract consensual,uneori el devine solemn,pt protectia partilor ori pt controlul
statului asupra anumitor acte juridice
-in cazul v-c de terenuri,indiferent de tipul lor,v-c se incheie in forma autentica,la fel si in cazul
v-c constructiilor (chiar si a celor fara teren)
-cf art 1244: trebuie incheiate prin inscris autentic,sub sanctiunea nulitatii absolute,conventiile
care stramuta sau constituie dr reale ce urmareaza a fi inscrise in cartea funciara
-art 888: inscrierea in cartea funciara se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial


FORMALISMUL IN SCOPUL OPOZABILITATII
VANZAREA IMOBILIARA
-actualul c civ reintroduce efectul constituiv al inscrierii in cartea funciara: dr reale asupra
imobilelor cuprinse in cartea funciara, se dobandesc numai prin inscrierea lor. (art 885) ->
transmiterea dr reale e conditionata de inscrierea dr transmis in cartea funciara
-lipsa inscrierii poate fi invocata si de vanzator
-in cazul bunurilor mobile nu exista sistem de publicitate,deoarece posesia de buna-credinta
valoreaza titlu de proprietate
-la bunurile imobile,in cazul mai multor vanzari facute de proprietar,dobanditor devine cel care
si-a intabulat primul dr de prop in cartea funciara
-la bunurile mobile,in cazul mai multor vanzari facute de proprietar, dobanditor devine cel care
a intrat primul in posesia bunului,cu buna credinta,chiar daca nu este primul cumparator





2.Obiectul consimtamantului contractului de v-c
Consimtamantul partilor trebuie dat privind:
-natura contractului
-bunul
-pretul
-alte elemente esentiale pt parti
Principiul libertii contractuale:
-sta la baza exprimarii consimtamantului: fiecare vinde cand vrea,cui vrea,daca vrea,iar
cumparatorul cumpara numai daca doreste
-limitari legale:uneori legiuitorul impune proprietarului obligatia de a instraina anumite bunuri
Ex.: obligatia detinatorilor locuintelor de a le instraina,in cazul dr chiriasilor de a cumpara
locuintele trecute in proprietatea statului cu titlu


9



DREPTUL DE PREEMTIUNE
Limitari in alegerea contractantului
Def:
Dr de preemtiune este acel dr ce rezulta din lege ori din contract,ce confera titularului su un dr
prioritar la cumpararea bunului supus vanzarii,la pret,si in conditii egale cu tertii
-e un drept indivizibil:titularul nu-l poate exercita decat pt cumpararea intregului bun dat spre
vanzare
-e un dr ce nu se poate ceda catre mostenitori
Conditiile exercitarii dr de preemtiune:
-vanzarea unui bun cu privire la care exista un dr de preemtiune se poate face doar sub conditia
suspensiva a neexercitarii dr de preemtiune de catre preemptor
-vanzatorul bunului pt care exista dr de preemtiune,atunci cand vinde acel bun unui tert,trebuie
sa notifice preemtorului,continutul contr incheiat cu acel tert
-notificarea trebuie sa cuprinda numele si prenumele vanzatorului,descrierea bunului,sarcinile
care il greveaza,termenii si conditiile vanzarii si locul unde este situat bunul
-titularul dr de preemtiune caruia i-a fost comunicata oferta de vanzare si care a respins-o,nu-si
mai poate exercita acest dr cu privire la contractul ce i-a fost propus
-oferta se considera respinsa daca n-a fost acceptata in 10 zile la bunurile mobile sau 30 de zile
la bunurile imobile,iar termenele curg de la comunicarea ofertei catre preemptor
-dupa notificare,preemptorul isi poate exercita dr de preemtiune prin comunicarea catre
vanzator a acordului insotita de consemnarea pretului
-cand in contr incheiat cu tertul s-au acordat termene de plata,preemptorul nu se poate prevala
de aceste termene,ci trebuie sa consemneze intregul pret la dispozitia vanzatorului
-dr de preemtiune se exercita in 10 zile la bunurile mobile si in 30 de zile la cele imobile,iar
termenul curge de la comunicarea catre preemptor a notificarii continutului contr
-la dr de preemptiune dintr-un contract privind un imobil,acesta se noteaza in cartea funciara
-daca preemptorul doreste cumpararea acelui imobil asupra caruia poarta dr su de
preemtiune,el trebuie sa notifice biroului de carte funciara dovada consemnarii pretului catre
vanzator

Efectele dr de preempiune:
-dupa ce i-a fost comunicat continutul contr,preemptorul comunica vanzatorului acordul sau de
a incheia contr de v-c, comunicare insotita de consemnarea pretului la dispozitia
vanzatorului,iar contr de v-c se considera incheiat intre preemptor si vanzator in conditiile
cuprinse in contr incheiat cu tertul,iar cel din urma contract se desfiinteaza retroactiv
-in urma desfiintarii vanzatorul restituie cumparatorului initial pretul
-fata de tertul de buna-credinta,vanzatorul raspunde pt evictiune chiar daca contr este desfiintat
-clauzele contractului incheiat cu tertul menite sa impiedice exercitarea dr de preemtiune nu
produc efecte fata de preemptor
- in cazul dr de preemptiune rezultat dintr-un contract in legatura cu un imobil,notificarea de
catre preemptor a consemnarii pretului la dispozitia vanzatorului,facuta in termen,biroului de
10

carte funciara,este apta sa duca la cererea preemptorului,la radierea din cartea funciara a dr
tertului si inscrierea dr de propr al preemptorului cumparator
-daca in situatia de mai sus preemptorul nu a facut notificarea in termen ,dr de preemptiune se
stinge si se radiaza din oficiu din cartea funciara
Daca mai multi titulari si-au exercitat preemptiunea asupra aceluiasi bun,contr de v-c se
considera incheiat:
a)cu titularul dr legal de preemptiune ,atunci cand se afla in concurs cu titulari ai unor dr
conventionale de preemptiune
b)cu titularul dr legal de preemptiune ales de vanzator,cand se afla in concurs cu alti titulari ai
unor dr legale de preemptiune
c)daca bunul este imobil,cu titularul dr conventional de preemptiune care a fost mai intai inscris
in cartea funciara,atunci cand acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor dr conventionale de
preemptiune
d)daca bunul este mobil,cu titularul conventional al dr de preemptiune avand data cea mai
veche,atunci cand acesta se afla in concurs cu alti tulari ai unor dr conventionale de
preemptiune
!Ordinea de mai sus se poate schimba printr-o clauza din contract prin care s-ar fi convenit ca dr
de preemptiune sa poate fi exercitat intr-o alta ordine
!Dr conventional de preemptiune se stinge prin decesul preemptorului,cu exceptia cazului cand
a fost constituit pe un anume termen,aici termenul reducandu-se la 5 ani de la data constituiriii

Exemple de bunuri de preemtiune rezultate din lege (limitari ale vointei vanzatorului in alegerea
cocontractantului):
-ART 1746: Terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu
respectarea dr de preemptiune al coproprietarilor sau vecinilor -> mai intai au dr de preemtiune
coproprietarii,apoi vecinii
-o lege privind protejarea patrimoniului cultural national mobil,prevede dr de preemtiune al
statului Ro la cumpararea bunurilor mobile culturale,proprietate a pf sau pj de drept
privat,clasate in tezaur,in cazul vanzarilor publice
-legea nr 112/1995: vanzarea locuintelor trecute cu titlu in proprietatea statului se poate face
numai pentru chiriasi
-legea 33/1994 privind exproprierea pt cauza de utilitate publica,cf caruia fostul proprietar
expropriat, daca expropriatorul nu a realizat exproprierea,are un dr prioritar la cumpararea
imobilului atunci cand expropriatorul doreste instrainarea lui


3.Capacitatea
!Capacitatea partilor:regula principala art 1652 -> pot cumpara si vinde toti cei carora nu le
este interzis prin lege -> regula este capacitatea de a vinde
A.CAPACITATEA VANZATORULUI
-minorii si cei pusi sub interdictie pot vinde numai asistati sau reprezentati si cu incuviintarea
instantei de tutela si eventual avizul consiliului de familie deoarece v-c e un act de dispozitie
11

-daca v-c e destinata sav unor acte de conservare sau administrare,capacitatea este aceea pt
actele de conservare si administrare
-incapacitatea de a vinde e o interdictie personala
-art 317: daca prin lege nu se prevede altfel fiecare sot poate sa incheie orice acte j cu celalalt
sot sau cu terte pers
-art 1655: parintii,tutorele,curatorul, administratorul provizoriu, fct publici,judecatorii
sindici,practicienii in insolventa, executorii si alte pers care ar putea influenta conditiile vanzarii
facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza sau le
supravegheaza,pe langa faptul ca nu pot cumpara acele bunuri nu pot sa-si vanda nici bunurile
proprii atunci cand pretul ce urmeaza a fi platit pt aceste bunuri este constituit din bani ce
provin din vanzarea bunului pe care este insarcinat sa-l vanda ori prin exploatarea bunului sau
patrimoniului pe care il administreaza -> nulitate relativa

B.CAPACITATEA CUMPARATORULUI
Cf art 1654,sunt incapabili de a cumpara direct sau prin intermediari:
a)mandatarii,pt bunurile pe care trebuie sa le vanda (cu exceptia contr cu sine insusi si dubla
reprezentare care sunt valabile atunci cand mandantul l-a imputernicit in acest sens pe mandatar
sau cand s-a stabilit continutul contr incat un conflict de interese cu mandatarul este exclus) ->
NULITATE RELATIVA
b)parintii,tutorele, curatorul, administratorul provizoriu pt bunurile persoanei pe care le
reprezinta -> NULITATE RELATIVA
c)functionarii publici,judecatorii-sindici,practicienii in insolventa,executorii si alte pers care ar
putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor ori care au ca obiect un bun pe
care il administreaza -NULITATE ABSOLUTA
!Cele de sus sunt valabile inclusiv in cazul vanzarii prin licitatie publica
!Art 1653: jud,procurorii, grefierii,executorii,avocatii,notarii publici,consilierii juridici si
practicienii in insolventa nu pot cumpara direct sau prin persoane interpuse dr litigioase care
sunt de competenta instantei jud in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea (e vb de
procese incepute si nefinalizate) -> NULITATE ABSOLUTA
Interdictia de mai sus nu opereaza in cazul:
a)cumpararii dr succesorale ori a cotelor-parti din dr de propr de la comostenitori sau
coproprietari
b)cumpararea unui dr litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dr sa
fi devenit litigios
c)cumpararea care s-a facut pt apararea dr celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista dr
litigios
Legea nr 312/2005 prevede ca: (NULITATE ABSOLUTA)
a)cetatenii statelor membre UE sau ai Spatiului economic European,apatrizii care domiciliaza in
aceste state precum si pers j nerezidente constituite in cf cu legislatia unui stat membru,pot
dobandi dr de propr asupra terenurilor in aceleasi conditii ca cele prevazute pt cetatenii romani
si pj romane
b)pf si pj mentionate mai sus,nerezidente in Ro pot dobandi dr de propr asupra terenurilor pt
resedinte secundare si sedii secundare,la implinirea unui t de 5 ani de la data aderarii Ro la UE
12

c)pf si pj mentionate mai sus pot dobandi dr de propr asupra terenurilor agricole,padurilor si
terenurilor forestiere la implinirea unui t de 7 ani de la data aderarii Ro la UE ,dar fac exceptie
cei care isi dovedesc calitatea de fermier ce desf activitati independente cu documente emise de
autoritatile competente din statul membru sau de provenienta si care dobandesc dr de prop
rasupra respectivelor zone in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor ro, de la data
aderarii Ro la UE
!Cetatenii apartinand altor state decat cele ale UE sau ale Spatiului economic European,apatrizii
ce domiciliaza in aceste state terte si pj apartinand acestor state terte pot dobandi dr de propr
asupra terenurilor in conditiile reglem prin tr internationale pe baza de reciprocitate.
SANCTIUNEA NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA
CUMPARATORULUI:
a)cand interesul este privat sanctiunea este nulitatea relativa
b)cand interesul este public sanctiunea e nulitatea absoluta



ELEMENTELE OBIECTIVE ALE CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE

A.BUNUL
B.PRETUL
A.BUNUL
-bunul este cauza obligatiei de plata a cumparatorului
-bunuri mobile/imobile, corporale/incorporale
-bunul trebuie sa existe sau sa poata exista in viitor
-bunul sa fie determinat sau determinabil
-bunul sa fie in circuitul civil
1.Bunul trebuie sa existe
-art 1659: daca in mom vanzarii unui bun individual determinat,acesta pierise in intregime,contr
nu produce nici un efect
-lipsa obiectului duce la nulitatea absoluta a contr
-lipsa obiectului det ca vanz sa restituie pretul incasat iar daca a fost de rea-credinta va plati si
despagubiri
-daca bunul era pierit in parte in mom inch contr,cump poate renunta la contract cerand anularea
lui sau poate cere reducerea corespunzatoare a pretului
-daca bunul piere dupa inch contr,vanzarea este valabila iar riscul pierii fortuite e suportat de
cump cf regulii res perit domino, si el trebuie sa plateasca pretul cu conditia ca bunul sa-i fi fost
predat
-inainte de predare, riscul pierii fortuite il suporta vanzatorul


VANZAREA DE BUNURI VIITOARE
-art 1228: in lipsa unei prevederi legale contrare,contractele de v-c pot purta si asupra bunurilor
viitoare
13

-art 1658: daca ob vanzarii il constituie un bun viitor,cump dobandeste propr in mom in care
bunul s-a realizat
-bunul e considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit cf destinatiei in vederea
careia a fost inch contr
-contractul de v a unui bun viitor poate fi comutativ sau aleatoriu
a)comutativ
: cand bunul urmeaza sa existe efectiv,vanzarea fiind subordonata existentei bunului viitor, iar
daca el nu va exista,cump nu trebuie sa plateasca pretul
b)aleatoriu
: cand se vinde sansa,bunul eventual, iar cump trebuie sa plateasca pretul indiferent daca bunul
s-a realizat sau nu
-cand bunul vandut nu s-a realizat, contr nu produce nici un efect,decat in cazul in care
nerealizarea e det de culpa vanz, si acesta e obligat la plata de daune-interese
-cand bunul se realizeaza doar partial, cump poate cere desfiintarea vanzarii sau sa pretinda
reducerea corespunzatoare a pretului, iar daca nerealizarea partiala a fost det de culpa vanz, el
va plati daune-interese
!Tot de mai sus e valabil si in cazul bunurilor de gen limitat care nu exista la inch contr, dar in
cazul lor cumparatorul, dob propr in momentul individiuallizarii de vanzator
!Cand cump si-a asumat riscul nerealizarii bunului sau genului limitat,el ramane obligat la plata
pretului

2.Bunul sa fie determinat sau determinabil
-sanctiunea este nulitatea absoluta
-pot fi bunuri certe sau de gen
-la bunurile de gen det se face prin definirea speciei careia ii apartine bunul, a cantitatii si a
calitatii
-daca det bunului de gen nu s-a facut precis la inch contr,vanzarea este valabila daca s-a
convenit asupra unor criterii suficiente pt ca bunul sa poata fi det in viitor sau cand det lui
urmeaza a fi facuta de un tert

3.Bunul sa fie in circuitul civil
-art 1657: Orice bun poate fi vandut in mod liber, daca vanzarea nu e interzisa ori limitata prin
lege,conventie sau testament
-numai bunurile din circ civil pot face obiectul unei prestatii contractuale
-sunt scoase din circ civ lucrurile care nu sunt susceptibile de a forma obiectul dr de propr
(aerul,razele soarelui)
-bunurile indisponibilizate prin dispoz legale exprese nu pot fi obiectul unui contr de v-c
-sunt inalienabile bunurile din domeniul public,de interes national sau local
-legea 10/2001: este interzisa instrainarea sub orice forma a bunurilor imobile terenuri sau
constructii preluate abuziv de statul roman in perioada 6 martie 1945-22 dec 1989, pt care au
fost formulate cereri de acordare a unor masuri reparatorii
-exista bunuri cu regim special ce pot fi vandute si cumparate numai cu respectarea anumitor
dispoz legale (ex: armele,munitiile,stupefiantele)
14


Clauza de inalienabilitate:
-bunuri ce nu pot fi instrainate datorita unei interdictii de instrainare convenita de parti
-o astfel de clauza e valabila daca e temporara si bazata pe un interes serios si legitim
-nu sunt valabile clauzele de inalienabilitate care scot definitiv bunul din circ civil si nici cele
lipsite de un interes serios si legitim
-durata max de valabiliate a clauzei e de 49 de ani
-clauzele de inalienabilitate se subinteleg in conv din care se naste oblig de a transmite in viitor
proprietatea, de o pers determinata sau determinabila
-dobanditorul unui bun afectat de o clauza de inalienabilitate poate fi autoritzat de instanta sa
dispuna de bun daca interesul ce a det clauza a disparut sau daca un interes superior o impune
-clauza de inal. privind imobilele trebuie inscrisa in cartea funciara pt a fi opozabila tertilor
-chiar si in absenta conditiilor de opozabilitate, beneficiarul clauzei poate cere daune interese
proprietarului
-instrainatorul unui bun afectat de aceasta clauza poate cere rezolutiunea contr in cazul
incalcarii clauzei de dobanditor, si poate cere si anularea actului subsecvent celui prin care s-a
instituit inalienabilitatea
!Bunul NU trebuie sa fie obligatoriu proprietatea vanzatorului
-vanzarea bunurilor de gen e valabila chiar daca vanz nu este propr bunurilor respective
-art 1683: daca la data inch contr asupra unui bun individual determinat,acesta se afla in propr
unui tert,contr este valabil iar vanz e obligat sa asigure transmiterea dr de propr de la titularul
su catre cumparator
-art 1230: bunurile unui tert pot face obiectul unei prestatii, debitorul fiind obligat sa le procure
si sa le transmita creditorului sau, sau sa obtina acordul tertului
n cazul vanzarii unui lucru determinat care apartine altei persoane pot exista urmatoarele
ipoteze:
a)Daca partile sau,eventual doar vanzatorul,au cunoscut faptul ca bunul este propr altei pers
decat vanzatorul
-contractul e valabil
-vanz are oblig sa transfere dr de propr de la titular la cumparator
-vanz trebuie sa dobandeasca proprietatea sau sa-l determine pe titularul dr de propr sa ratifice
vanzarea
-vanz poate apela la orice alt mijloc care dir sau indir asigura cumparatorului dobandirea dr de
propr
-cand vanz dobandeste propr de la titularul dr de propr nu mai trebuie incheiat nici un alt act
prin care sa transmita proprietatea catre cump,deoarece ea se stramuta de drept cumparatorului
din mom dobandirii bunului de vanzator
-in cazul ratificarii vanzarii de proprietar, transferul propr catre cump se face de drept in mom
ratificarii contr de v-c.
-adevaratul propr al bunului nu poate cere anularea contr,dar poate utiliza actiunea in
revendicare pt eventuala recuperare a bunului
-cand vanz nu asigura transmiterea dr de propr catre cump, cump poate solicita rezolutiunea
contr,restituirea pretului si daune interese
15

-daca cump la data incheierii contr cunostea ca bunul nu apartine vanzatorului, nu poate solicita
despagubiri pt cheltuielile facute cu lucrarile autonome sau voluptuare
b)Daca partile au incheiat contr cu intentia de-al frauda pe propr bunului,iar cump a cunoscut
aceasta imprejurare, contr este nul datorit cauzei ilicite
c)In situatia in care un coproprietar a vandut bunul propr comuna
-contr este valabil
-coproprietarul trebuie sa asigure transmiterea propr bunului catre cump,fie prin dobandirea
cotelor celorlalti copropr, fie prin det lor sa ratifice vanzarea
-in caz contrar,cump poate cere reducerea pretului proportional cu partea pe care nu a primit-o
fie rezolutiunea contr in cazul in care nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu va dobandi intregul
bun
-in ambele cazuri poate solicita daune interese
-cump care la data inch contr stia ca bunul nu apartine integral vanz ,nu poate solicita
rambursarea cheltuielilor privind lucrarile autonome sau voluptare
-coindivizarul care nu a consimtit la vanzare nu poate cere anularea contr,dar poate formula o
actiune posesorie sau actiune in revendicare pt recuperarea bunului din posesia cump
-cf noului cod civ ,actiunea in revendicare o poate cere chiar si un singur coproprietar
-cand coindivizarul vinde propria sa cota, operatiunea nu se considera vanzare a bunului
altuia,deoarece el are dr de dispozitie exclusiva asupra cotei sale de propr

IPOTEZA IN CARE VANZATORUL ESTE LA DATA VANZARII POSESORUL UNUI
TITLU DE PROPRIETATE VALABIL, CARE ULTERIOR ESTE DESFIINTAT

Ex:
Vanzatorul este propr unui bun dobandit prin mostenire si ulterior constata ca i-a fost gresit
aplicata calitatea de mostenitor,deoarece exista un alt mostenitor indreptatit,iar titlul de propr se
desfiinteaza
-bunurile mobile vor fi pastrate daca cump este de buna credinta
-la bunurile tabulare, cf art 901, oricine a dobandit cu buna-credinta vre-un dr real inscris in
cartea funciara,in temeiul unui act j cu titlu oneros, va fi socotit titularul dr inscris in folosul sau
chiar daca la cererea adevaratului titular, dr autorului sau este radiat din cartea funciara
Pentru ca tertul sa fie de buna credinta trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
a)sa nu fi fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare
b)din cuprinsul cartii funciare sa nu rezulte nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in
favoarea altei pers
c)sa nu fi cunoscut pe alta cale inexactitatea cuprinsului cartii funciare
-art 908: actiunea in rectificare poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit cat si
impotriva tertilor dobanditori,cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
-art 909: sub rezerva prescriptiei dr la actiune in fond,actiunea in rectificare se va putea indrepta
si impotriva tertelor pers care si-au inscris vre-un drept real,dobandit cu buna-credinta si printr-
un act j cu titlu oneros sau in temeiul unui contr de ipoteca,intemeindu-se pe cuprinsul cartii
funciare -> termenul e de 3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de
catre dobanditorul nemijlocit al dr a carui rectificare se cere cu exceptia cazului cand incheierea
16

prin care s-a ordonat inscrierea care face obiectul actiunii in rectificare a fost comunicata celui
indreptatit ,cand termenul va fi de 1 an de la comunicarea acesteia
!Dispoz art 907 se aplica doar cand nu sunt indeplinite cond de admisibilitate a actiunii in
rectificare formulate impotriva tertului dobanditor

B.PRETUL-in lipsa lui nu poate fi vorba de contr de v-c
Condiiile preului:
1.PRETUL SA FIE EXPRIMAT IN BANI
2.PRETUL SA FIE DETERMINAT SAU DETERMINABIL
3.PRETUL SA FIE REAL
4.PRETUL SA FIE SERIOS
1.Pretul sa fie exprimat in bani
-pretul: suma de bani pe care cump o achita vanz in schimbul transmiterii dr de propr sau a altui
dr asupra unui bun
-cf art 1660 pretul consta intr-o suma de bani
-cand in schimbul transferarii dr de propr nu se plateste o suma de bani,si exista o alta
contraprestatie,nu va fi contract de v-c,ci alt contr
2.Pretul sa fie determinat.Pretul determinabil
-cand pretul nu este determinat si nici determinabil, vanzarea este nula
-pretul e determinat cand cuantumul lui e stabilit de parti la inch contr
-pretul e determinabil cand cuantumul lui nu e fixat expres la inch contr dar exista clauze
cuprinzand elemente suficiente pt determinarea lui in viitor
-pretul vanzarii e suficent determinat daca poate fi stabilit cf imprejurarilor
-cand contr are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit , se prezuma ca
partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit de vanzator
-cand se vand bunuri a caror pret e stabilit pe piete organizate,vanzarea se prezuma a fi
incheiata pt pretul mediu aplicat in ziua inch contr pe piata cea mai apropiata de locul inch
contr,iar daca acea zi a fost nelucratoare se tine seama de ultima zi lucratoare
-daca un contr incheiat intre profesionisti nu stabileste pretul si nici nu indica o modalitate pt a-l
determina,se presupune ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit in domeniul
respectiv pt aceleasi prestatii realizate in conditii comparabile sau ,in lipsa unui asemena pret,un
pret rezonabil
-cand pretul se determina in functie de greutatea lucrului vandut la stabilirea cuantumului su
nu se tine seama de greutatea ambalajului
-cand pt anumite bunuri exista preturi legale ,ele sunt obligatorii pt parti ,iar contr e valabil
chiar daca pretul nu a fost determinat
-art 1661: e valabil contr in care pretul nu a fost determinat daca partile au convenit asupra unei
modalitati prin care pretul sa poata fi determinat ulterior,iar elementul in functie de care se
stabileste pretul trebuie sa fie obiectiv,independent de vointa partilor
-determinarea trebuie sa fie posibila anterior datei platii si sa nu necesite un nou acord de vointa
al partilor
17

-stabilirea pretului poate fi lasata la latitudinea unei pers determinata prin acordul
partilor,denumita mandatar,iar pretul stabilit de ea nu poate fi modificat de instanta de
judecata,decat daca e evident nerezonabil
-cand pers desemnata sa determine pretul ,nu il determina in termenul stabilit sau in lipsa unui
astfel de termen stabilit de parti,intr-un interval de 6 luni de la inch contr, oricare din parti se
poate adresa judecatoriei de la locul inch contr pt desemnarea unui expert
-remuneratia expertului se plateste in cote egale de parti
-instanta va desemna expertul prin incheiere definitiva pronuntata in camera de consiliu,iar
acesta va stabili pretul bunului in functie de valoarea de circulatie a bunului si imprejurarile
concrete ale contr
-daca pretul nu a fost det intr-un an de la inch contr,vanzarea e nula,cu exceptia cazului cand
partile au convenit un alt mod de det a pretului

3.Pretul sa fie real
-pretul real: este pretul stipulat cu intentia de a fi platit si primit ,si este opusul pretului fictiv
(simulat)
-daca in contr de v-c partile au stabilit un pret,fara intentia de a fi platit,suntem in prezenta unei
vanzari anulabile
-daca sunt indeplinite conditiile simulatiei existand si un contr secret iar intentia partilor din
actul ascuns a fost de a transfera propr bunului fara a se plati contravaloarea lui,contr secret
poate produce efecte
-pretul e nereal si cand cel din contr e mai mic sau mai mare decat cel convenit in realitate ->
contr ramane valabil,aplicandu-se regulile de la simulatie
-daca prin simulatie s-a urmarit fraudarea fiscului, vanzarea este nula
4.Pretul sa fie serios
-pretul e serios cand constituie o cauza suficienta a obligatiei vanz de a transmite dr de propr
asupra bunului si este in opozitie cu pretul derizoriu -> proporional cu valoarea bunului
-un pret este derizoriu cand este inexistent sau ridicol de mic in raport cu valoarea bunului
-art 1665: pretul e derizoriu cand este intr-atat de disproportionat fata de valoarea bunului incat
e evident ca partile nu au dorit sa consimta la vanzare
-pretul derizoriu e sanctionat cu nulitatea relativa,iar un contr cu pret derizoriu poate fi validat
prin confirmare
-daca pretul nu e derizoriu dar e considerabil mai mic decat valoarea bunului,se poate pune
problema leziunii cu sanctiunea de anulare a contr sau de reducere a obligatiilor

EFECTELE CONTRACTULUI DE V-C
-orice clauze indoielnice din contractul de v-c,se interpreteaza in favoarea cumparatorului,cu
exceptia regulilor aplicabile contractelor incheiate cu consumatorii si a contractelor de adeziune
-vanzatorul trebuie sa fie diligent si sa exprime f clar obligatiile pe care si le asuma
Efectele generale ale contr de v-c:
1.Transferul dreptului de proprietate.
2.Transferul riscului
1.Transferul dreptului de proprietate
18

Regula
:Cumparatorul devine proprietarul bunului cumparat din momentul realizarii acordului de
vointa in forma ceruta de lege
Regula aceasta nu opereaza:
a)in cazul vanzarii unor bunuri de gen
b)in cazul vanzarii de lucruri viitoare
c)atunci cand partile convin ca transferul sa opereze la un alt moment

2.Transferul riscurilor
Regula
:La actele translative de proprietate,dupa transferul proprietatii si predarea bunului,cumparatorul
suporta riscul pieirii fortuite a bunului. (res perit domino)
Exceptii
:
a)cand cumparatorul a fost pus in intarziere pt indeplinirea obligatiei de preluare a bunului,iar
bunul a pierit dupa punerea in intarziere,cumparatorul este cel care suporta paguba pieirii
bunului,chiar si daca dovedeste ca bunul ar fi pierit oricum si daca ar fi preluat la timp bunul
b)cand partile au convenit ca riscul sa fie suportat de cumparator si inainte de predarea bunului




OBLIGATIILE NASCUTE DIN
CONTRACTUL DE VANZARE CUMPARARE

Obligatiile vanzatorului
1.Obligatia de predare
Art 1685: Predarea se face prin punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului,impreuna
cu tot ceea ce este necesar pt exercitarea libera si neingradita a posesiei
Vanzatorul nu are obligatia de a transporta bunul la cumparator,decat daca rezulta din contract
si singurele cheltuieli pe care le suporta sunt doar cele ce tin de predare,nu si cele ce tin de
ridicare.
Vanzatorul trebuie sa predea lucrul vandut si nu altul.
Cf art 1690: bunul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in mom incheierii contractului
Bunurile de gen trebuie sa fie in cantitatea si de calitatea mentionata in contract,iar daca
calitatea nu a fost mentionata,se vor preda lucruri de calitate cel putin medie.
Cf art1486: Vnztorul are dr sa aleaga bunurile ce vor fi predate,insa este liberat doar prin
predarea unor bunuri de calitate cel putin medie
Cumparatorul are obligatia de a verifica starea bunurilor primite si de a informa fara intarziere
vanzatorul despre existenta neregurilor. In caz contrar obligatia de predare a vanzatorului se
considera corespunzatoare.
Cand cumparatorul contesta calitatea bunului,oricare din parti poate sesiza judecatoria de la
locul prevazut pt executarea obligatiei de predare pt a desemna un expert
19

Instanta poate dispune sechestrarea sau depozitarea bunului,iar daca asta aduce pagube mari sau
cheltuieli mari,se poate dispune vanzarea bunului pe cheltuiala proprietarului.
Pe langa bun trebuie predate si accesoriile cu caracter material sau juridic,titlurile sau
documentele privind proprietatea sau folosinta bunului
Ex: actiunile in justitie privind bunul (accesoriu juridic)
Fructele bunului vandut se cuvin cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii.
In cazul imobilelor,obligatia de predare se indeplineste prin punerea acestuia la dispozitia
cumparatorului,liber de alte bunuri ale vanzatorului.
In cazul bunurilor mobile si a bunurilor incorporale, predarea se face prin remiterea materiala a
acestora, prin remiterea titlului sau documentului reprezentativ.
Daca bunurile deja se afla in posesia cumparatorului cu un alt titlu,predarea se face prin simplul
consimtamant
Predarea bunului trebuie facuta la locul si momentul convenite de parti.
Daca nu a fost mentionat locul predarii in contract si nici nu rezulta din uzante,predarea
lucrurilor individual determinate se face acolo unde se afla lucrul in momentul vanzarii, iar pt
lucrurile de gen,predarea se face la domiciliul debitorului din mom incheierii contractului.
Daca data nu a fost prestabilita, predarea trebuie facuta imediat ce a fost platit pretul.
Cheltuielile privind predarea bunului,sunt in sarcina vanzatorului.
Inainte de momentul predarii,vanzatorul are obligatia de a conserva bunul,si el suporta
raspunderea pt pieirea sau deteriorarea bunului,chiar daca proprietatea s-a transmis
cumparatorului,la un moment anterior.
Vanzatorul nu raspunde insa cand cumparatorul a fost pus in intarziere asupra obligatiei de
preluare a bunului.
Daca transferul proprietatii a operat la momentul incheierii contractului,dupa punerea in
intarziere a cump,vanzatorul are dr de-ai fi restituite cheltuielile efectuate pt conservarea
bunului.
Neindeplinirea totala sau partiala,culpabila a vanzatorului a obligatiei de predare a bunului,ofera
cumparatorului posibilitatea de a cere:
a)rezolutiunea vanzarii cu daune interese
b)exceptia de neexecutare a contractului
c)executarea silita a obligatiei
d)despagubiri fara desfiintarea contractului
a)Rezolutiunea vanzarii cu daune interese
-partile vor fi repuse in situatia anterioara
-cumparatorul poate cere si despagubiri pt un eventual prejudiciu
-poate fi declarata si unilateral daca debitorul a fost pus in intarziere cu privire la predarea
bunului,sau daca partile au convenit in acest sens
-in cazul transmiterii de dr reale,declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in cartea funciara pt a
produce efecte fata de terti
-partile pot include in contract un pact comisoriu prin care sa convina ca rezolutiunea sa se faca
de plin drept
b)Exceptia de neexecutare a contractului:
cumparatorul o poate invoca,daca nu a platit pretul,pt a nu-l mai plati
20


c)Executarea silita a obligatiei
-in cazul bunurilor individual determinate,cumparatorul poate folosi actiunea in revendicare
-in cazul bunurilor de gen,cumparatorul poate folosi o actiune personala privind obligatia de
predare a bunului
Cf art 1726,daca vanzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui pret curent,iar contr nu a
fost executat din culpa vanz,cump are dr de a cumpara bunuri de acelasi gen pe cheltuiala
vanz,prin intermediul unei pers autorizate,iar cump are dr de a pretinde diferenta dintre
cheltuielile achizitionarii bunurilor si pretul stabilit cu vanz,si are si dr la daune interese,doar
dupa incunostiintarea vanzatorului.
d)Daune interese fara desfiintarea contractului: le poate cere pt neindeplinirea sau indeplinirea
necorespunzatoare a obligatiei vanzatorului
Dreptul vanzatorului de a refuza predarea bunului:
-atunci cand cumparatorul care beneficiaza de termen pt plata pretului, fie devine insolvabil
dupa vanzare fie garantiile pe care le-a acordat s-au diminuat
-vanzatorul suspenda obligatia de predare pana cand cumparatorul ofera garantii indestulatoare
ca va achita pretul pana la termenul stabilit
-daca vanzatorul cunostea la incheierea contractului, insolvabilitatea
cumparatorului,cumparatorul beneficiaza de termen daca nu i s-a agravat starea de
insolvabilitate, iar vanzatorul trebuie sa predea bunul


2.Obligatia de garantie a vanzatorului
-asigura cumparatorului o posesie linistita prin garantia de evictiune
-asigura o folosinta utila a bunului prin garantia pt viciile ascunse
-ea exista indiferent de conduita culpabila a vanzatorului
A.Garania pt evictiune
-cf art 1696 c civ: Vanzatorul este de drept obligat sa il garanteze pe cumparator impotriva
evictiunii care l-ar impedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului vandut
-din lat evinco
-evictiunea consta in pierderea totala sau partiala a dr de propr ,tulburarea cumparatorului in
exercitarea dr de propr, sau in impedicarea cump de a intra in posesia bunului de catre un tert ce
invoca un dr asupra bunului
-garantia pt evictiune consta in obligarea vanz sa-l apere pe cump pt a nu fi evins, iar daca a fost
,sa fie despagubit
-cf art 1699 c civ: Chiar daca s-a convenit ca vanzatorul nu va datora nici o garantie,el raspunde
trotusi de evictiunea cauzata ulterior vanzarii, prin faptul sau personal -> partile deci nu pot
conveni printr-o clauza contractuala sa limiteze sau sa inlature aceasta obligatie
2 tipuri de evictiune:
a)Garantia faptului personal
b)Garantia pt fapta tertilor
A.Garantia faptului personal
-principiul: cine datoreaza garantie nu poate evinge
21

-cf art 1696: acela care este obligat sa garanteze contra evictiunii nu poate sa evinga
-e o obligatie de abstentiune pe care o datoreaza vanzatorul, si are caracter patrimonial (se
transmite succesorilor universali sau cu tiltu universal)
1.Tulburarea de fapt
: vanzatorul nu poate fi autorul nici unui fapt,chiar si licit,care ar cauza tulburarea
prerogativelor dr de proprietate sau altui dr dobandit prin cumparare,al cumparatorului
2.Tulburarea de drept:
interdictia vanzatorului de a ridica pretentii la un dr asupra lucrului vandut cat contractul este in
vigoare

B.Garantia pt fapta tertilor
-vanzatorul garanteaza pe cumparator pt tulburarile din partea tertilor ce invoca un dr asupra
bunului
-garantia e conditionata de 3 conditii
I.existenta unei tulburari de drept
II.cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii
III.cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator
I.Existenta unei tulburari de drept:
-pierderea totala sau partiala a proprietatii bunului de catre cumparator,in urma unei actiuni in
justitie
-cf art 1705: Cumparatorul care fara a exista o hot jud,a recunoscut dr tertului,pierde dr de
garantie,afara de cazul cand se dovedeste ca nu existau motive suficiente pt impiedicarea
evictiunii -> poate exista evictiune generatoare de raspundere chiar si in lipsa unei hot jud
-dr invocat de tert poate fi un dr real, un contract de locatiune incheiat cu vanzatorul si opozabil
cumparatorului, un dr de creanta
-servitutile trebuie sa fie neaparente
II.Tulburarea sa aiba o cauza anterioara vanzarii:
sursa tulburarii,chiar daca se produce dupa vanzare, trebuie sa se intemeize pe un dr nascut
anterior vanzarii
III.Buna-credinta a cumparatorului:
-sa nu fi cunoscut evictiunea in mom cumpararii iar daca a cunoscut,sa existe o clauza
conventionala in acest sens
-cumparatorul se bucura de o prezumtie in acest sens


Regimul legal al aciunii n garanie:
a)cand evictiunea provine de la vanzator: cumparatorul se poate apara invocand obligatia de
garantie a vanzatorului
b)cand evictiunea provine de la un tert:
I.Daca evictiunea nu s-a produs dar e pe cale sa se produca,vanzatorul e obligat sa apere cump
impotriva pretentiilor tertului
-daca cumparatorul e actionat in judecata de tert,el trebuie sa-l introduca in proces pe vanzator
ca sa-l poata apara impotriva evictiunii
22

-introducerea se face prin intermediul unei cereri de chemare in garantie
-daca cumparatorul nu-l introduce in proces pe vanzator,se apara singur si pierde in proces, si
intemeiaza un nou proces impotriva vanzatorului, vanz se poate apara invocand exceptia
procesului rau condus, adica daca ar fi fost introdus in primul proces, prin mijloacele j de care
dispunea putea respinge actiunea tertului
-daca poate face aceasta dovada,obligatia de garantie a vanzatorului pt evictiune este inlaturata
II.Daca evictiunea s-a produs,raspunderea vanzatorului difera dupa cum evictiunea a fost totala
sau partiala

EVICTIUNEA TOTALA
Exista atunci cand cumparatorul a pierdut integral proprietatea bunului,si poate cere
rezolutiunea contractului si sa pretinda vanzatorului:
a)restituirea integrala a pretului
-aceasta obligatie exista chiar daca la data evictiunii lucrul vandut are o valoare inferioara ori e
deteriorat din culpa sau nu a cumparatorului
-dcumparatorul are dr la despagubiri doar daca dovedeste ca prejudiciul nu a fost reparat total
prin restituirea pretului
-cand cumparatorul a obtinut un beneficiu in urma deteriorarilor cauzate bunului,vanzatorul are
dr sa scada din pret suma corespunzatoare beneficiului
-daca bunul vandut are la data producerii evictiunii o valoare mai mare decat la momentul
evictiunii,vanzatorul plateste cumparatorului si sporul de valoare dobandit
-dobanditorul are dr la despagubiri doar daca dovedeste ca prejudiciul nu a fost reparat total prin
restituirea pretului
b)restituirea contravalorii fructelor percepute dupa data introducerii actiunii tertului
c)restituirea cheltuielilor de judecata
d)plata cheltuielilor legate de contract si de efectuarea formelor de publicitate
e)plata la despagubiri pt pierderile suferite si castigurile nerealizate de cumparator din cauza
evictiunii
f)cheltuielile utile si necesare facute de cump cu bunul,iar daca vanz a fost de rea credinta el va
restitui si cheltuielile facute in scop de lux sau placere (cheltuieli voluptare),dar le poate recupa
de la tertul evingator

EVICTIUNEA PARTIALA
-cumparatorul pierde doar o parte a propr asupra bunului sau unele prerogative,el poate cere
rezolutiunea contractului daca demonstreaza ca acea parte a fost intr-atat de importanta incat nu
ar fi cumparat bunul daca ar fi cunoscut evictiunea
-daca nu apeleaza la rezolutiune,cump are dr la restituire a o parte din pret, proportionala cu
valoarea partii de care a fost evins + daune interese
-intinderea daunelor interese se stabileste ca si in cazul evictiunii totale
-daca imobilul vandut e afectat de servituti neaparente si nedeclarate de vanzator,intr-atat de
importante incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca le-ar fi cunoscut, cumparatorul poate cere
rezolutiunea sau despagubiri
-servitutea neaparenta si nedeclarata este cauza de evictiune
23


RASPUNDEREA VANZATORULUI IN CAZUL INLATURARII EVICTIUNII DE CATRE
CUMPARATOR
-uneori cump poate pastra dr dobandit prin cumparare ,platind tertului o suma de bani sau
dandu-i alt bun
-art 1704: vanzatorul este liberat de urmarile garantiei prin rambursarea catre cumparator a
sumei platite,cu dobanda legala calculata de la data platii sau prin plata valorii bunului dar,si a
cheltuielilor aferente in ambele cazuri
-cump sa fie cu buna credinta
-cump nu poate obtine de la vanzator restituirea sumei platite daca aceasta e mai mare decat
valoarea bunului si a prejudiciului cump cauzat de evictiune



REGIMUL CONVENTIONAL AL RASPUNDERII PT EVICTIUNE
-normele ce reglementeaza obligatia de garantie pt evictiune nu au caracter imperativ,ci sunt
supletive
-clauzele de exonerare totala sau partiala au 2 limite:
a)vanzatorul nu poate fi exonerat de raspundere cand evictiunea este consecinta unui fapt
personal al sau ori provine din cauze pe care le-a cunoscut si ascuns in momentul vanzarii
b)vanzatorul nu poate fi scutit de obligatia de a restitui pretul cu exceptia cazului cand
cumparatorul si-a asumat riscul producerii evictiunii


RASPUNDEREA PT VICIILE ASCUNSE ALE BUNULUI VANDUT
Principiul:
vanzatorul garanteaza cumparatorului contra oricaror vicii ascunse care fac bunul vandut
impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in asemenea masura
intrebuintarea sau valoarea,incat daca le-ar fi cunoscut, cump nu ar fi cumparat sau ar fi dat un
pret mai mic
-vanzatorul este raspunzator nu numai pt o linistita folosinta a bunului ci si pentru o utila
folosinta a acestuia
-raspunderea functioneaza doar daca partile nu au inclus in contract clauze speciale in acest sens
Raspunderea pt viciile ascunse nu functioneaza:
a)in cazul vanzarilor silite
b)in cazul vanzarii de dr succesorale
Condiiile rspunderii pt vicii:
a)Viciile sa fie ascunse
b)viciile sa fie grave
c)viciile sau cauza lor sa fie anterioare predarii bunului
a)Viciile sa fie ascunse
-vanzatorul nu datoreaza garantie contra viciilor pe care cump le cunostea la incheierea contr
-vanzatorul nu este raspunzator de viciile aparente
24

-viciile sunt ascunse cand la o examinare atenta a bunului, cumparatorul nu putea sa le
descopere fara asistenta de specialitate
-aprecierea posibilitatii de descoperire a viciilor se face in abstracto
-daca viciul e ascuns , dar cumparatorul l-a incunostiintat pe vanzator despre existenta lui, viciul
nu mai e ascuns

b)Viciile sa fie grave:
-sa faca lucrul impropriu pt folosinta cumparatorului
-nu vorbim despre o folosinta anormala
c)Viciile sau cauza lor sa fie anterioare predarii bunului
-viciile sa fi existat in momentul predarii bunului, indiferent de momentul transmiterii
proprietatii sau de cel al vanzarii
-riscul pieirii fortuite se transfera la dobanditor odata cu predarea bunului
-exista raspundere si pt viciile ce apar ulterior predarii bunului atunci cand cauza lor este
anterioara acestui moment,fiind esential sa se poata dovedi ca germenele ce-a cauzat viciile
existau inainte de predare

Dovada viciilor:
-trebuie dovedit ca viicile sunt grave,c-au existat la momentul predarii si ca viciile au fost
ascunse
-sarcina dovedirii existentei viciilor revine cumparatorului
-cumparatorul trebuie sa dovedeasca ca vanzatorul cunostea viciile
-vanzatorul are sarcina sa dovedeasca ca viciile au fost aparente, sau ca desi erau ascunse,au
fost cunoscute si acceptate de cumparator
-vanzatorul poate dovedi si ca viciile sunt posterioare predarii bunului ,si ca sunt cauzate de
efectul folosirii anormale a bunului


EFECTELE GARANTIEI PENTRU VICII
DREPTUL DE OPTIUNE AL CUMPARATORULUI
Optiunea pentru actiunea redhibitorie sau estimatorie
Cf art 1710 cumparatorul poate obtine:
a)inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia
b)inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel,lipsit de vicii
c)reducerea corespunzatoare a pretului
d)rezolutiunea vanzarii
e)la cererea vanzatorului instanta poate dispune posibilitatea acestuia de optiune intre actiune
redhibitorie si actiunea estimatorie

1.Actiunea redhibitorie:
-e o forma particulara de actiune in rezolutiune,ce desfiinteaza contractul
-daca vanzatorul nu a fost de rea-credinta, partile sunt repuse in situatia anterioara
-daca vanzatorul a fost de rea credinta, el datoreaza cumparatorului si daune-interese
25

-daca doar unele bunuri vandute sunt viciate, si daca pot fi separate de celelalte fara a pagubi
cumparatorul,contr se desfiinteaza numai in parte (NU se aplica bunurilor accesorii fata de cel
principal)
-cumparatorul nu poate obtine rezolutiounea contractului decat daca a adus la cunostinta
vanzatorului,existenta viciilor, intr-un termen rezonabil sau intr-un termen de 2 zile
lucratoare,atunci cand cumparatorul era profesionist
2.Actiunea estimatorie (quanti minoris):
-admiterea actiunii estimatorii are ca efect reducerea pretului platit pt lucrul afectat de vicii
-bunul ramane in patrimoniul cumparatorului
-instantele de judecata pot obliga vanzatorul sa restiuie o parte din pretul bunului

!Optiunea intre cele 2 actiuni o are doar cumparatorul, dar atunci cand se cere rezolutiunea,
instanta de judecata poate dispune mentinerea contractului si reducerea corespunzatoare a
pretului.
!Daca viciile sunt de mica importanta,instanta nu trebuie sa dispuna rezolutiunea.
!Daca cumparatorul nu poate restitui bunul deoarece si el l-a instrainat,el nu mai poate opta pt
actiunea redhibitorie.
!Vanzatorul nu se poate apara impotriva acestor actiuni prin simplul fapt ca a fost de buna
credinta.
!Cererea pt daune-interese cand vanzatorul e de rea-credinta, poate fi intentata si separat de
actiunile mentionate
!Cumparatorul mai poate opta si intre:
a)inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala lui
b)inlocuriea bunului vandut cu un bun de acelasi fel
Rspunderea pt pieirea lucrului afectat de vicii:
-cf art 1713: pierderea sau deteriorarea bunului chiar prin forta majora nu il impiedica pe
cumparator sa obtina toate actiunile de mai sus, dar intinderea raspunderii vanz difera dupa cum
el a fost sau nu de rea credinta
-daca vanzatorul a fost de rea credinta restituie pretul, cheltuielile vanzarii si plata daunelor-
interese
-daca vanzatorul a fost de buna-credinta, restituie doar pretul si cheltuelile vanzarii


3.Aciunea subdobnditorului
-daca cumparatorul vinde bunul cumparat, odata cu el transmite si obligatia de garantie pt
viciile ascunse ale bunului pe care o are impotriva propriului vanzator,adica ultimul cumparator
poate actiona direct impotriva vanzatorului initial
-actiunea in raspundere se transmite ca accesoriu al bunului
-daca viciul a aparut in perioada in care bunul se afla la vanzatorul direct, cumparatorul nu se
poate indrepta cu actiune impotriva vanzatorilor anteriori
-cand se produc pagube tertilor din cauza viciilor ascunse, raspunderea fata de ei este delictuala

Termenele de introducere a actiunilor privind viciile:
26

-6 luni daca viciile nu au fost ascunse cu viclenie.
-3 ani daca viciile au fost ascunse cu viclenie
!Ambele termene incep sa curga de la data descoperirii viciilor,insa nu mai tarziu de
indeplinirea unui termen de 1 an de la predarea bunurilor sau a unui termen de 3 ani de la
predare in cazul constructiilor



Regimul convenional al rspunderii pt viciile ascunse.Clauze extensive.Clauze limitative
Clauzele de agravare a raspunderii indiferent de forma sunt valabile in totalitate
Clauzele prin care se limiteaza sau inlatura rasp sunt valabile si produc ef numai daca
vanzatorul a fost de buna-credinta
Garantia pt lipsa calitatilor convenite
: lipsa calitatilor convenite e similara existentei viciilor si se aplica in mod corespunzator
dispozitiile privind raspunderea pt viciile ascunse.



3.Obligatia de garantie a vanzatorului pt buna functionare a bunului
Vanzatorul care a garantat pt un timp determinat buna fct a bunului vandut e obligat in cazul
oricarei defectiuni ivite inauntrul termenului de garantie,sa repare bunul pe cheltuiala sa.
Repararea bunului trebuie facuta in termenul stabilit sau in cel legal.
Daca reparatia e imposibila sau durata ei depaseste timpul stabilit,vanzatorul e obligat sa
inlocuiasca bunul vandut.
Inlocuirea bunului se face in termen rezonabil,in caz contrar vanzatorul e obligat la cererea
cumparatorului sa restituie pretul primit in schimbul inapoierii bunului.
Garantia nu va fi datorata daca vanzatorul dovedeste ca defectiunea e imputabila
cumparatorului.
Comportamentul cump se apreciaza luandu-se in considerare si instructiunile scrise comunicate
de catre vanzator.
Cumparatorul trebuie sa comunice defectiunea inainte de implinirea termenului de garantie sub
sanctiunea decaderii din dr de garantie.
Daca comunicarea nu a putut fi facuta in termenul de garantie, din motive
obiective,cumparatorul e obligat sa comunice defectiunea intr-un termen rezonabil de la data
expirarii t de g. (sa fie vb de o defectiune aparuta in t de g)
!Tot in t rezonabil trebuie facuta comunicarea si cand vanzatorul a garantat ca bunul vandut va
pastra un timp determinat anumite calitati,iar in acest caz garantia fct chiar daca in t de g nu a
aparut o defectiune a bunului,pierzandu-si doar din calitatile garantate.

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
1.Oblig de plata a pretului
2.Oblig de luare in primire a lucrului vandut
3.Suportarea cheltuielilor vanzarii
27

1.OBLIGAIA DE PLAT A PREULUI
-oblig de plata a pretului se executa la mom convenit de parti in contr,iar daca nu s-a convenit
se face de indata ce proprietatea a fost transmisa
-daca cump este cel care cere predarea bunului,el trebuie sa ofere vanzatorului pretul din
contract,in caz contrar i se poate opune exceptia de neexecutare
-indeplinirea cu intarziere a platii poate antrena rasp cump in forma platii de dobanzi pt pret
-dobanzile curg de la data dobandirii propr daca e un bun producator de fructe civile sau
naturale,sau de la data predarii daca nu e producator de fructe
-cumparatorul mai datoreeaza dobanzi pt pret si daca partile au convenit plata unor astfel de
dobanzi
-obligatia de plata se executa unde bunul se afla in mom incheierii contractului
-daca la data inch contr bunurile se afla in tranzit plata pretului se face la locul care rezulta din
uzante sau la locul destinatiei
-daca vanz refuza primirea pretului,cump poate sa-si indepl oblig prin
procedura ofertei reale urmata de consemnatiuni



Suspendarea obligaiei de plata a preului:
-cumparatorul poate suspenda oblig de plata a pretului cand afla de existenta unei cauze de
evictiune
-suspendarea e posibila cand evictiunea s-a produs sau cand exista o temere justificata ca se va
produce
-suspendarea dureaza pana la incetarea tulburarii sau pana cand vanzatorul ofera cump o
garantie pt eventuala pierdere
-cump nu poate suspenda plata pretului daca a cunoscut pericolul evictiunii in mom inch contr
sau daca s-a prev in contr ca plata se face chiar si in caz de tulburare


SANCTIUNEA NEINDEPLINIRII OBLIG DE PLATA A PRETULUI
a)rezolutiunea contr
b)executarea silita
c)exceptia de neexecutare


a.Rezolutiunea contractului
-poate fi dispusa de instanta la cerere sau declarata unilateral de partea indreptatita
-in cazul vanzarii bunurilor mobile,cump este de dr in intarziere cu privire la indeplinirea
obligatiilor sale daca la scadenta nu a platit nici pretul si nici nu a preluat bunul
-> vanzatorul poate recurge la rezolutiunea unilaterala a contr
-in cazul bunurilor mobile,cand vanzarea s-a facut fara termen de plata,iar cump nu a platit
pretul, vanzatorul poate cere ca in cel mult 15 zile de la data predarii, sa declare rezolutiunea
28

fara punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului mobil vandut,cat bunul este inca in
posesia cump si nu a suferit transformari
-daca actiunea in restituire nu e introdusa cf conditiilor, vanz nu mai poate opune celorlalti
creditori ai cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare a contr pt neplata partilor
-daca vanz are ca obiect un bun imobil si s-a stipulat ca in cazul in care nu se plateste pretul la t
convenit,cump este de dr in intarziere,dar poate poate plati si dupa expirarea t cat timp nu a
primit decl de rezolutiune din partea vanz
-rezolutiunea nu se pronunta de instanta de j daca in contr s-a inserat un pact comisoriu cf caruia
rezolutiunea se produce fara dr cu sau fara punere in intarziere

b.Vanzatorul poate cere executarea silita a obligatiei de plata a pretului


c) Vanzatorul poate invoca exceptia de neexecutare a contractului
-el nu mai are aceasta posibilitate cand cump beneficiaza de un t neimplinit pt plata pretului,
decat daca vanz face dovada ca respectivul cump a devenit insolvabil ori ca garantiile lui s-au
diminuat
-daca la data inch contr, vanzatorul cunostea insolvabilitatea cump,cump beneficiaza de termen
daca nu i s-a agravat starea de insolvabilitate
!Atat in caz de rezolutiune cat si in cazul executarii silite a oblig de plata a pretului,vanz poate
obtine si daune interese daca face dovada conditiilor rasp contractuale.




2.OBLIGATIA DE LUARE IN PRIMIRE A LUCRULUI VANDUT
-obli cump de a primi bunul respectiv
-ridicarea bunului de cump se face la mom si locul unde vanz e obligat sa-l predea
-in cazul neindeplinirii oblig de preluare a unui bun mobil,vanz poate depune bunul vandut intr-
un depozit la dispozitia si pe cheltuiala cump,sau de a-l vinde
-cump este de dr in intarziere daca la scadenta nu a platit pretul si nu a preluat bunul (dubla
conditie)
-la fel si daca a solicitat predarea fara plata pretului
-daca vanz opteaza pt vanzarea bunului mobil nepreluat, aceasta se face prin licitate publica sau
la pretul curent (cand bunul are pret la bursa sau in targ,ori stabilit de lege),de catre o pers
autorizata pt asemenea acte si cu obligatia cump la plata diferentei dintre pr convenit si cel
obtinut,precum si la daune interese
-daca vanz nu reuseste sa-si realizeze creanta,el va recupera dif de la cump
-vanz poate opta si pt rezolutia contr daca cump nu-si indeplineste oblig de primire a bunului
-daca bunurile se deterioreaza rapid,contr se rezolutioneaza de dr (numai daca exista in contr un
t pt ridicarea bunului,iar depasirea lui nu e cauzata de vanzator)
-cump nu poate invoca rezolutiunea pt a nu plati pretul
29

-daca in urma rezolutiunii, vanz vinde bunurile, unei alte pers cu un pret mai mare,cump nu
poate cere dif de pret,contr fiind desfiintat



3.OBLIGAIA DE SUPORTARE A CHELTUIELILOR VANZARII
-de una sau alta din parti ori de ambele,in cf cu ce s-a convenit
-daca n-au stabilit,cheltuieile vanzarii sunt in sarcina cump (redactarea inscrisului,taxele de
timbru pt autentificarea actului,onorariul notarului,taxele de intabulare)
-in lipsa de conventie masurarea,cantarirea si cheltuielile de predare sunt suportate de vanz,iar
cele de preluare si transport revin cump



VANZAREA PE INCERCATE

-art 1681 : vanzarea este pe incercate atunci cand se incheie sub conditie suspensiva, c in urma
incercarii,bunul trebuie sa corespunda criteriilor stabilite la inch contr ori in lipsa lor,destinatiei
bunului cf naturii sale
-exista in cazul bunurilor neconsumptibile
-v-c se realizeaza in mom acordului de vointe si devine efectiva dupa incercarea bunului,daca
acesta e corespunzator
-cump poate refuza bunul doar daca este necorespunzator
-daca durata incercarii nu a fost convenita si nici nu rezulta din uzante,conditia corespunderii
bunului se considera indeplinita daca cump nu a declarat ca bunul e nesatisfacator in 30 zile de
la predarea bunului
-vanz are posib sa dovedeasca ca bunul e corespunzator




VANZAREA PE GUSTATE

-in cazul vanzarii unor bunuri consumptibile de tipul vinului
-contr se considera inch dupa ce cump a gustat marfa si a declarat ca-i convine
-cel care gusta marfa are o posibilitate discretionara de apreciere,putand declara ca nu-i convine
fara a-si motiva refuzul si fara ca vanz sa poata dovedi ca bunul e corespunzator


VANZAREA DE DREPTURI SUCCESORALE

-valabil pt vanzarea unei mosteniri intregi sau a unei cote parti nu si a bunurilor determinate din
succesiune ori a celor vandute de legatarul particular
30

-e un contr prin care un mostenitor instraineaza dr sale succesorale asupra intregii succesiuni ori
a unei cote-parti,unei alte pers,in schimbul unui pret
-poate fi facuta unui alt mostenitor ori unui tert
-nu poate interveni decat la deschiderea succesiuni,in caz contrar e nulitate absoluta
-trebuie inch in forma autentica ,sub sanctiunea nulitatii absolute pt nerespectare
-daca mostenirea contine si imobile,cump dobandeste dr reale asupra lor doar cf regulilor
privind cartea funciara
-cump nu poate opune tertelor pers dobandirea altor dr cuprinse in mostenire decat daca a
indeplinit formalitatile de publicitate legale pt opozabilitate
-art 1748: daca nu se specifica bunurile asupra carora se intind dr sale,vanzatorul unei mosteniri
garanteaza numai calitatea sa de mostenitor,afara de cazul cand partile au inlaturat expres si
aceasta garantie
-vanzatorul de dr succesorale este deci tinut sa rasp fata de cump doar pt existenta valabila a
calitatii de mostenitor si nu rasp pt continutul universlitatii transmise
-partile pot sa agraveze sau sa limiteze rasp
-art 1749: vanz va trebui sa predea cump fructele produse de bunurile succesorale, eventualele
creante pe care le-a incasat in contul succesiunii sau contravaloarea unor bunuri succesorale
instrainate,daca nu exista o conventie contrara
-inscrisurile sau portretele de familie,decoratiile,care nu au valoare patrimoniala
insemnata,avand pt vanzator o valoare afectiva,se prezuma a nu fi cuprinse in mostenirea
vanduta si nu trebuie predate -> in caz contrar prezumtia nu mai functioneaza
-daca vanz a achitat eventualele datorii sau sarcini ale succesiuni,cump trebuie sa i le restituie
-creantele vanzatorului fata de succesiune, stinse prin confuziune,renasc ca urmare a vanzarii iar
cump este obligat sa le plateasca vanzatorului
!Confuziune:
mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana, deopotriva, a
calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii
-transmisiunea universalitatii nu afecteaza dr creditorilor asupra succesiunii,ei se pot indrepta
impotriva vanz pt satisfacerea lor
-art 1751: vanzatorul ramane raspunzator pt datoriile mostenirii vandute,dar el se poate indrepta
impotriva dobanditorului de dr succesorale,deoarece el suporta pasivul succesiunii


VANZAREA CU PLATA PRETULUI IN RATE SI REZERVA PROPRIETATII
-daca partile au convenit ca vanzarea sa se faca cu plata pretului in rate iar vanz sa-si rezerve dr
de propr ca garantie pt plata pretului,dobandirea dr de propr de cump se realizeaza la data
achitarii ultimei rate din pret
-riscul bunului e transferat cump de la momentul predarii,chiar daca transferul dr de propr
opereaza doar la data achitarii ultimei rate
-neplata ratelor da dr vanz sa ceara rezolutiunea contr
-cf art 1756 neplata unei singure rate nu da dr la rezolutiunea contr daca nu e mai mare de o
optime din pret, (dar partile pot conveni in contr contrariul,ca,indiferent de cuantum, sa opereze
rezolutiunea
31

-in caz de rezolutiune pt neplata pretului ,vanz restituie toate sumele primite in contul
pretului,dar are dr sa retina o compensatie echitabila pt folosinta bunului de cump si poate retine
si contraechivalentul prejudiciului pe care l-a suportat ca urmare a rezolutiunii vanzarii
-daca partile au convenit ca in caz de rezolutiune vanz sa aiba dr sa retina ratele de pret achitate
integral sau partial,instanta va putea reduce aceste sume,aplicandu-se dispoz privind reducerea
de instanta a cuantumului clauzei penale


VANZAREA CU OPTIUNE DE RASCUMPARARE

-este o vanzare-cumparare sub conditie rezolutorie
-conditia: posibilitatea vanzatorului de-a relua lucrul vandut,restituind pretul ,cheltuielile
vanzarii, ale formalitatilor de publicitate,de ridicare si transport al bunului si cele necesare si
utile (n limita sporului de valoare)
-exercitarea optiunii de rascumparare are termen de 5 ani
-daca se stipuleaza termen mai mare,el se reduce la 5 ani
-dupa trecerea termenului,dr cumparatorului se consolideaza
-vanzatorul trebuie sa notifice cumparatorul si subdobanditorul caruia ii este opozabil dr de
optiune
-ntr-o luna de la notificare,vanzatorul trebuie sa consemneze cumparatorului sumele
mentionate -> sanctiunea decaderii din dr de a exercita optiunea de rascumparare
-vanzatorul redobandeste proprietatea bunului vandut,libera de sarcini .Exceptie: locatiunile
incheiate de cumparator inaintea exercitarii optiunii,daca exista formalitatile de publicitate,dar
pt maxim 3 ani din mom exercitarii dr de optiune
-rascumpararea = rezolutiunea contr anterior
-daca optiunea de rascumparare priveste o cota dintr-un bun,partajul trebuie cerut si in raport cu
vanzatorul daca nu si-a exercitat inca optiunea -> sub sanctiunea decaderii din dr de optiune al
vanzatorului.



CONTRACTUL DE DONATIE


Def: Donatia este contractul prin care,o persoana,numita donator, transmite in mod irevocabil
unei alte persoane numita donatar,un anumit dr, real sau de creanta,fara a urmari o
contraprestatie.

!Este o liberalitate -> transmiterea dr se face cu intentie liberala (animus donandi)
CARACTERE JURIDICE:
a)contr unilateral :doar donatorul isi asuma obligatii
!poate deveni sinalagmatic cand donatia este cu sarcini
b)contr cu titlu gratuit: acordul de vointa al donatorului se da cu intentia de a gratifica
32

c)contr solemn : se incheie in forma autentica -> sanctiunea nulitatii absolute
d)contr translativ de proprietate: dr de propr se transmite chiar daca bunul nu a fost predat
!Excepie: donatiile facute sub forma darului manual si cazul imobilelor cand va intra in
vigoare art 885 (efectul constitutiv de dr al inscrierii in cartea funciara ->momentan intabularea
are doar efect de opozabilitate)
e)caracter irevocabil

CONDITIILE DE VALABILITATE ALE DONATIEI
1.Capacitatea partilor
2.Obiectul
3.Cauza
4.Consimtamant

1.Capacitatea partilor:

-poate contracta orice persoana careia legea nu-i interzice
A.Incapacitatea de a dispune

-minorii si interzisii judecatoresti
-nu pot dona nici personal nici prin reprezentant/ocrotitor legal
!exceptie la minori: darurile obisnuite,apreciate in cf cu starea lui materiala
!exceptie la incapabili: donatiile facute din bunurile lui,a descendentilor,de catre tutore,cu
avizul consiliului de familie,cu autorizarea instantei de tutela (!nu se poate da scutire de raport)
!chiar si dup dobndirea capacitatii depline de exercitiu,minorii si interzisii nu pot dispune in
favoarea celui care le-a fost reprezentant sau ocrotitor legal (neaplicabil cnd au calitatea de
ascendenti) -> doar cu descarcare de la instanta de tutela

B.Incapacitati de a primit donatii

I.Persoanele fizice neconcepute
II.Cetatenii straini si apatrizii
III.Medicii si farmacistii
IV.Situatia minorilor si interzisilor
V.Situatia persoanelor juridice
I.Persoanele fizice neconcepute
-nu se pot face donatii directe in favoarea unei pers inexistente
-se poate printr-o liberalitate cu sarcini facuta unei pers capabile,in scopul transmiterii
beneficiarului indata ce va fi posibil
!donatia facuta unui copil conceput poate fi acceptata de catre viitorii parinti
!persoana conceputa poate beneficia de o donatie cu conditia sa se nasca vie
II.Cetateniii straini si apatrizii:
-nu pot fi beneficiarii unor donatii avand ca obiect terenurile din Romania
-in anumite conditii,pe baza de reciprocitate si n conformitate cu tr internationale la care Ro
33

este parte,pot avea i aceast capacitate:
*nerezidentii n Ro ,pt resedinte/sedii secundare: n 5 ani de la aderare,pt terenuri si n 7 ani
asupra terenurilor agricole,padurilor si terenurilor forestiere (cu exceptia fermierilor)
*cei din spatiul extracomunitar pot dobandi tot pe baza de reciprocitate,cf tr internationale

III.Medicii si farmacistii
-prezumtie absoluta de captatie sau sugestie care viciaza consimtamantul bolnavului
-medicii si farmacistii care au acordat ingrijiri medicale unei persoane ce sufer de o boal care
este cauza a decesului ,nu pot primi donatiile facute de bolnav in cursul bolii ->sanctiunea
nulitatii relative (absolute in fostul cod civil)
-termenul de prescriptie la actiunea in anulare curge de la data la care mostenitorii au luat
cunostinta de existenta donatiei
-valabil si pt preoti
!Sunt valabile donatiile facute sotului,rudelor in linie dreapta,colateralilor,si altor rude pana la al
4-lea grad inclusiv, daca la data liberalitatii dispunatorul nu are sot sau rude in linie dreapta ori
colaterali privilegiati
!Daca dispunatorul se restabileste ->actiunea in anulare poate fi introdusa in 3 ani de la data
restabilirii
!Si liberalitatile deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau facute unei persoane
interpuse (ascendentii, descendentii, sotul incapabilului) sunt sanctionate cu nulitate relativa


IV.Situatia minorilor si interzisilor:
-nu sunt incapabili de a primi donatii,dar trebuie asistati sau reprezentati la acceptarea donatiei -
>sub sanctiunea nulitatii relative

V.Situatia persoanelor juridice:
-pj pot primit donatii prin reprezentantii lor,de la data actului de infiintare
-pj de stat accepta donatiile prin reprezentanti,uneori fiind necesara si autorizarea din partea
anumitor organe
-daca bunul donat va intra in domeniul public,actul de donatie trebuie acceptat de Guvern,
consiliul judetean sau local




2.OBIECTUL CONTRACTULUI DE DONATIE

-pot fi atat bunurile mobile cat si bunurile imobile,uzufructul unui bun,nuda proprietate
-bunul sa fie determinat sau determinabil,sa fie in circuitul civil si sa existe sau sa poate exista
in viitor
-in vechiul cod civil era necesara si conditia ca bunul sa fie proprietatea donatorului
-pot fi obiecte ale donatiei si bunurile viitoare cu exceptia:
34

* donatiilor sub forma darului manual
*daca realizarea bunului depinde exclusiv de vointa donatorului
*succesiunile viitoare


3.CAUZA CONTRACTULUI DE DONATIE:

-sa existe,sa fie reala,licita,si morala
-consta in intentia liberala cu scopul de a imbogati gratificatul prin micsorarea propriului
patrimoniu
-sa existe atat elementul subiectiv (intentia de a crea avantajul patrimonial) cat si cel obiectiv
(saracirea propriului patrimoniu)
!Existenta relatiilor de concubinaj nu sunt cauze imorale pt efectuarea unei donatii


4.CONSIMTAMANTUL PARTILOR:

a)exprimarea simultana a consimtamantului:
-acordul de vointa al donatarului si al donatorului
-exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica si speciala
b)exprimarea consimtamantului donatarului la o data ulterioara ofertei de donatie:
-procedura: donatorul face o oferta de donatie n forma autentica -> acceptarea sa se produca in
timpul vietii donatorului ,n caz contrar devine caduca->acceptarea sa se faca in forma
autentica,iar neacceptarea nu produce efecte
!Ofertantul trebuie sa ia la cunostinta de acceptarea donatiei,deoarece oferta de donatie poate fi
revocata expres sau tacit cat timp ofertantul nu a luat la cunostinta acceptarea
!Acceptarea donatiei nu poate fi facuta de succesorii destinatarului ofertei (intuitu personae)
!Daca acceptarea a fost facuta de destinatarul ofertei,care a decedat intre timp,succesorii pot
comunica acceptarea donatiei
!Oferta de donatie facuta unei pers lipsite de capacitate de exercitiu poate fi acceptata de
reprezentantul legal
!Oferta de donatie facuta unei pers cu capacitate de exercitiu restransa poate fi acceptata de
aceasta cu incuviintarea ocrotitorului


PRINCIPIUL IREVOCABILITATII DONATIILOR:
-imposibilitatea desfiintarii si modificarii unilaterale a actului, cf pr. fortei obligatorii a
contractului
-exista o serie de clauze a caror introducere in contract, sunt sanctionate cu nulitatea
CLAUZE CONTRARE PRINCIPIULUI IREVOCABILITATII DONATIILOR
1.Donatia sub conditie potestativa.
2.Clauza privind plata datoriilor viitoare nedeterminate sub aspectul limitei maxime ale
donatorului
35

3.Clauza care confera donatorului dr de a denunta unilateral contractul
4.Clauza privind rezervarea dr de a dispune de bunul donat

1.Donatia sub conditie potestativa
-este lovita de nulitate absoluta donatia care este afectata de o conditie a carei realizare depinde
exclusiv de vointa donatorului
-este vorba despre conditia pur potestativa (depinde exclusiv de vointa donatorului) sau conditia
potestativa simpla (vointa donatorului +circumstante exterioare)
!Este valabila donatia facuta sub conditie mixta sau cazuala
2.Clauza privind plata datoriilor viitoare nedeterminate sub aspectul limitei maxime ale
donatorului
-este sanctionata cu nulitatea, donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul
le-ar contracta in viitor daca valoarea maxima a acestora nu este determinata in contr de donatie
!Contractul este valabil daca este vorba de datorii viitoare determinate sau datorii
prezente,determinate
3.Clauza care confera donatorului dr de a denunta unilateral contractul
4.Clauza privind rezervarea dr de a dispune de bunul donat:
-clauza este nula chiar daca nu a dispus de bunul respectiv
-daca dr de a dispune vizeaza doar o parte a bunurilor donate,nulitatea opereaza doar in privinta
lor
-cand donatia are ca obiect bunuri supuse unor formalitati de publicitate,dr donatarului si dr de
intoarcere sunt supuse acestor formalitati
!Clauza prin care donatorul ar stipula reintoarcerea bunurilor in patrimoniu sau,in ipoteza in
care donatarul ar muri inainte sau, cand atat donatarul cat si descendentii lui ar muri inaintea
donatorului, este valabila ->mostenitorii trebuie sa restituie bunurile primite
!Donatia poate contine o substitutie fideicomisara (dispozitie prin care se impune donatarului sa
administreze bunul primit si la moartea sa sa-l remita unei persoane desemnate tot de donator) -
>cf Cciv: donatia poate fi grevata de o sarcina ce consta in obligatia donatarului de a administra
bunurile ce constituie obiectul liberalitatii si de a le transmite la decesul sau unei alte persoane
numita substituit,desemnata de donator


CONDITIILE DE FORMA ALE CONTRACTULUI DE DONATIE
-donatia este un contract ce face exceptie de la regula consensualismului,deoarece valabilitatea
lui depinde de respectarea formei autentice
-sanctiunea lipsei formei autentice:nulitatea absoluta
!Dupa moartea donatorului,donatia nula pt vicii de forma poate fi confirmata de succesorii
universali sau cu titlu universal ai donatorului,cu conditia de a nu se vatama astfel dr tertilor
-statul estimativ:
*cand donatia are ca obiect bunuri mobile (corporale sau incorporale),este necesar si un
inscris,chiar si sub semnatura privata,in care sa se enumere si evalueze bunurile respective ->
sanctiunea nulitatii absolute
*statul estimativ se intocmeste la data incheierii contr de donatie
36

*este vorba despre donatiile incheiate in forma autentica (nu sub forma darului manual sau
indirecte)
*inscrisul poarta denumirea de stat estimativ
*cand evaluarea si enumerarea se face in cuprinsul contr de donatie,nu mai e necesar statul
estimativ
*in vechiul cod civil,statul estimativ avea doar rol ad probationem,acum este o conditie de
validitate


NREGISTRAREA DONATIEI AUTENTICE: notarul ce autentifica un contract de donatie
trebuie sa-l inscrie in registrul national notarial electronic,dar neindeplinirea acestei obligatii nu
afecteaza validitatea sa,avand doar scopul informarii persoanelor ce justifica existenta unui
interes legitim



EXCEPTIILE DE LA REGULA FORMEI AUTENTICE:
1.Donatiile indirecte.
2.Donatiile simulate.
3.Darul manual.

1.DONATIILE INDIRECTE
-sunt liberalitati ce se realizeaza printr-un alt act juridic decat o donatie directa
-sunt supuse doar conditiilor de fond ale donatiei, si respectarea conditiilor de forma si de fond
ale actului juridic prin care se realizeaza
-actul juridic prin care se realizeaza este real si nu simulat ca la donatiile deghizate
-donatiile indirecte intre soti sunt valabile
-nu sunt supuse formei autentice
Ex de donatii indirecte: renuntarea la un dr,remiterea de datorie si stipulatia pentru altul.
A.Renuntarea la un drept:

-se poate face cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
-cand renuntarea la un dr real sau de creanta se face cu intentia de a gratifica pe cel obligat ->
donatie indirecta,scutita de obligatia formei autentice. Conditie: renuntarea sa fie pur abdicativa
(sa profite tuturor)
Ex: renuntarea la un dr de servitute,de uzufruct,renuntarea la succesiune de unul din mostenitori
!Pentru a fi donatie indirecta,renuntarea trebuie sa se faca cu intentie liberala

B.Remiterea de datorie:

-cand un creditor renunta cu acordul debitorului la valorificarea dr pe care-l are
-trebuie sa existe intentia de a gratifica debitorul pentru a fi o donatie indirecta si scutita de
necesitatea formei autentice
37

C.Stipulatia in favoarea unei terte persoane:

-trebuie sa existe intentie liberala (animus donandi)
-e o donatie indirecta realizata independent de acceptarea ei de tertul beneficiar, deoarece ea se
naste in mom incheierii contr intre stipulant si promitent
-acceptarea donatiei de tertul beneficiar are ca efect doar consolidarea dreptului
-donatia devine irevocabila in momentul acceptarii ,pn atunci este revocabila
-daca tertul nu accepta stipulatia,dreptul se considera a nu fi existat niciodata




2.DONATIILE SIMULATE
-sunt donatii realizate prin recurgerea la procedeul simulatiei :
a)prin deghizarea contractului sub aparenta altui act juridic
b)prin interpunerea de persoane
!Simulatia este valabila daca:
* nu urmareste eludarea unor dispozitii legale imperative
*nu are scop ilicit
*nu contravine bunelor moravuri
!Codul civil sanctioneaza doar donatiile deghizate intre soti
a)Donatia deghizata

-este donatia realizata sub aparenta unui contract cu titlu oneros
-simulatia vizeaza natura contractului
-cel mai frecvent sub forma contr de v-c cu pret platit fictiv
-reguli de forma:sunt valabile fara a fi necesara forma autentica pt actul ce mascheaza donatia
-regulile de fond:se aplica regulile de fond specifice donatiilor si nu actului sub forma caruia se
face deghizarea
Proba donatiei deghizate:
*dovada intentiei liberale (animus donandi) + dovada absentei contraprestatiei
*sarcina probei revine celui ce are interes sa dovedeasca existenta donatiei
(donatorul,succesorul rezervatar al donatorului,creditorul chirografar)
*partile si succesorii lor universali si cu titlu universal pot dovedi prin inscris sau inceput de
dovada scrisa + martori +prezumtii
*mostenitorii rezervatari interesati in dovedirea donatiei sunt considerati terti pt ca isi apara un
dr propriu
*exista o prezumtie de donatie in cazul in care instrainarea cu titlu oneros a unui bun se face cu
rezerva dr de uzufruct, uz, abitate,ori in schimbul unei rente viagere sau al intretinerii catre un
descendent sau ascendent in linie dreapta,ori de sotul supravietuitor,daca acestia nu au consimtit
la instrainare,si are caracter relativ ,si astfel pot obtine reductiunea sau raportul
!Atunci cand v-c se face pe un pret inferior valorii bunului,exista o donatie indirecta avand ca
obiect diferenta de pret,daca vanzarea la pretul inferior este determinata de o intentie liberala
38


b)Donatia prin interpunere de persoane:

-simulatia vizeaza persoana donatarului
-este real contractul dar nu si persoana beneficiara
-utilizata cand nu se doreste aflarea adevaratului donatar
-contractul trebuie sa respecte forma prevazuta de lege si conditiile de fond ale donatiei
-sunt persoane interpuse: parintii,descendentii,sotul persoanei incapabile de a primi donatii -
>prezumtie relativa,deci pot face dovada ca sunt beneficiarii reali ai donatiei
-trebuie incheiate in forma autentica
!Donatiile dintre soti prin persoane interpuse sunt nule


3.DARURILE MANUALE
-darul manual este o forma de donatie valabila prin acordul de vointa al partilor insotit de
traditiunea bunului,careia nu i se aplica conditiile de forma specifice donatiei
-este un contract real
-validitatea ei nu este conditionata de intocmirea unui inscris
-pentru a fi declarata nula sub aspectul formei o astfel de donatie,cand exista un inscris sub
semnatura privata,trebuie verificata intentia partilor
-nu pot fi donate manual, bunuri cu valoare peste 25.000 lei
-formalismul traditiunii efective a bunului autentifica donatia
Conditii pt nasterea lor:

a)consimtamantul valabil al partilor
b)remiterea materiala a bunului (ad manu ad manum) = traditiunea
Obiectul darului manual:

-nu pot fi donate decat bunuri mobile corporale cu o valoarea sub 25.000 si titlurile la purtator
-nu pot fi donate bunurile viitoare sau cote indivize
Realizarea traditiunii:

-remiterea efectiva a bunului catre donatar
-donatorul renunta in mod actual,irevocabil si indubitabil la bunul transmis
-fara traditiune nu exista dar manual, fiind o conditie de nastere valabila a contractului
-predarea se face direct de la mana la mana (de manu ad manum)
-predarea se poate face si prin intermediul unui tert,insa doar in timpul vietii donatorului, in caz
contrar donatia nu se realizeaza
-conditia traditiunii se poate realiza si fara o deplasare fizica a bunului donat (Ex: predarea
cheilor unui autoturism daca aceasta se face cu intentie liberala)
Problema darurilor de nunta in cazul comunitatii legale:

*sunt donatii sub forma darului manual
39

*bunurile dobandite de unul dintre soti prin donatie sunt bunuri proprii ale sotului respectiv,si
numai daca dispunatorul a prevazut ca ele sunt comune, ele vor fi astfel
Problema sumelor de bani depuse de parinti la CEC pe numele copilului minor:

-depinde de intentia depunatorului daca ele devin proprietatea copilului ca urmare a dobandirii
lor cu titlu de dar manual,sau daca raman in proprietarea parintilor
-daca depunerea sumei s-a facut cu intentie liberala -> dar manual
-pana la proba contrara,caracterul de liberalitate al depunerii se prezuma
!Virarea unei sume de bani cu intentie liberala in contul unei persoane prin sistem bancar este
dar manual in care traditiunea se realizeaza prin intermediul unui tert



EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE
A.Dublul caracter al contractului de donatie

-contract translativ de drepturi si generator de obligatii de partea donatorului
-in cazul donatiei cu sarcini se nasc obligatii si in sarcina donatarului
-fie c dreptul transmis este un dr real sau un dr de creanta,transmiterea are loc odata cu
exprimarea valabila a consimt, indiferent daca bunul a fost sau nu predat (exceptie face darul
manual,unde predarea e conditie de valabilitate)

B.Opozabilitatea contractului fata de terti:

-pentru ca donatia sa fie opozabila tertilor:
a)cand se transmite un dr de creanta: notificarea cesiunii catre debitorul cedat,sau acceptarea ei
prin act autentic
b)cand se transmite o creanta avand ca obiect o chirie sau o arenda viitoare: prin inscrierea in
registrele de publicitate imobiliara
c)cand se transmite un imobil: dr dobandit se intabuleaza in cartea funciara
d)cand se transmite un bun mobil corporal: opozabilitatea opereaza prin transmiterea posesiei
bunului donat

C.Obligatiile donatorului:
1.Obligatia de predare a bunului

-donatorul e obligat sa predea donatarului bunul
-obligatia nu exista la darul manual,acolo fiind o conditie
-implica si obligatia de pastrare a bunului pana in momentul predarii
-donatorul trebuie sa predea si fructele de la momentul realizarii donatiei
-in caz contrar,donatarul si succesorii sai pot cere executarea silita a obligatiei
2.Obligatia de garantie

40

Prin exceptie:
-donatorul raspunde pt evictiune daca a promis expres garantia,sau daca e vinovat de evictiune
ori pe care nu a comunicat-o donatarului
-donatorul trebuie sa repare prejudiciul cauzat in cazul viciilor ascunse ale bunului donat,daca
le-a cunoscut si nu le-a comunicat
!Obligatia de garantie pt evictiune si pt vicii ascunse exista la donatia cu sarcini,datorita
caracterului sinalagmatic
!Obligatia de garantie exista mereu cand donatorul si-a asumat expres aceasta obligatie

D.Obligatiile donatarului:

-are o obligatie negativa,de a se abtine de la anumite fapte necorespunzatoare fata de donator ->
indatorire de recunostinta
-nerespectarea poate atrage revocarea contr
-la donatia cu sarcini,donatarul are obligatia de a executa sarcinile asumate prin contract,iar
neexecutarea poate atrage revocarea contr sau executarea silita a sarcinii



REVOCAREA DONATIILOR

-donatia poate fi revocata pt ingratitudine si pt neexecutarea fara justificare a sarcinilor
donatarului
-donatiile dintre soti sunt revocabile
-noul cod civil nu mai prevede revocarea donatiei pt nastere de copil
-revocarea donatiei pt ingratitudine si pt neindeplinirea obligatiilor,nu opereaza de drept atunci
cand partile nu au stipulat in contract un pact comisoriu,prin intermediul caruia partile sa
convina ca revocarea sa opereze de plin drept (fara notificare si fara cerere de chemare in
judecata)
->existenta acestui pact face ca revocarea donatiei sa opereze de drept
-se poate revoca si promisiunea de donatie,ea revocandu-se de drept daca anterior executarii
sale se iveste unul din cazurile de revocare pt ingratitudine
-se revoca de drept si atunci cand anterior executarii promisiunii,situatia materiala a
promitentului s-a deteriorat ori a devenit insolvabil
A.REVOCAREA DONATIILOR PENTRU INGRATITUDINE:
-consecinta incalcarii obligatiei de recunosinta
-poate determina desfiintarea donatiei
-sunt revocabile pt ingratitudine donatiile ostensibile,deghizate,indirecte si darurile manuale
-cand un bun a fost donat mai multor persoane,si doar una este vinovata de
ingratitudine,sanctiunea opereaza numai impotriva sa
Se revoca pt ingratitudine:

a)daca donatarul a atentat la viata donatorului, a unei pers apropiate lui,sau stiind ca altii
41

intentioneaza sa atenteze,nu l-a instiintat
b)daca donatarul sav fapte penale,cruzimi sau injurii grave fata de donator
c)daca donatarul refuza nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns in nevoie
a)Atentat la viata donatorului sau a unei persoane apropiate lui:

-persoana apropiata inseamna inclusiv o persoana fata de care donatorul are un anumit grad de
afectiune
-chiar daca donatarul doar a incercat sa ucida donatorul,independent de producerea rezultatului
-nu se aplica uciderii din culpa
-nu e necesara existenta unei hot de condamnare
b)Fapte penale,cruzimi sau injurii grave
c)Revocarea pt refuz de alimente:

-daca donatorul i-a solicitat o astfel de prestatie donatarului
-valabil doar cand donatorul nu are rude legal obligate sa-l intretina
-aprecierea starii de nevoie revine instantei de judecata sesizata cu actiunea in revocare
-obligatia donatarului exista in limita valorii actuale a bunului donat,tinandu-se cont de starea
bunului la momentul donatiei

Caracterul judiciar al revocarii.Actiunea in revocare:
-are caracter judiciar,deoarece pt a se obtine revocarea este necesara intentarea unei actiuni in
justitie
-dr la actiunea prin care se solicita revocarea pt ingratitudine se prescrie in termen de 1 an din
ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit fapta de ingratitudine
-in cazul unui fapt de ingratitudine instantaneu,termenul va curge din acel moment sau din
momentul cunoasterii de catre donator a faptului de ingratitudine
-in cazul in care donatorul decedeaza inainte sa cunoasca faptul de ingratitudine,mostenitorii pot
introduce actiunea in termen de 1 an de la data decesului
-in cazul faptelor de ingratitudine ce se prelungesc in timp, termenul curge de la momentul cand
faptul de ingratitudine a incetat
-actiunea are caracter personal
-creditorii nu pot intenta actiunea pe calea actiunii oblice
-actiunea de revocare pt ingratitudine poate fi exercitata numai impotriva donatarului,iar daca
acesta decedeaza,poate fi continuata impotriva mostenitorilor
-daca donatarul decedeaza inainte introducerea cererii de revocare,donatia nu mai poate fi
revocata in acest temei
-donatorul nu poate renunta anticipat la actiunea in revocare
-termenul de 1 an este susceptibil de intrerupere sau suspendare,fiind un termen de prescriptie
(spre deosebire de fostul cod)
!Atentie:mostenitorii donatorului pot exercita actiunea doar daca:
1.ea a fost intentata de donator dar acesta a decedat inainte de finalizarea ei
2.daca donatorul a decedat inainte de implinirea termenului de 1 an in care putea promova
actiunea,fara sa il fi iertat pe donator,sau fara sa fi cunoscut cauza de revocare
42

-revocarea este o pedeapsa civila
-nu are efect retroactiv asupra tertilor
-este o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa
-instrainarea bunurilor imobile facuta dupa intentarea actiunii nu este valabila, cu conditia
efectuarii formelor de publicitate
-in privinta partilor,efectele actiunii in revocare sunt retoractive,constand in obligatia
donatorului sa restituie bunul donat,daca acesta se mai gaseste in patrimoniul su,iar donatorul
este tinut sa suporte sarcinile si ipotecile constituite in mod valabil de donatar inainte de
revocare
-donatorul va fi despagubit pt scaderea valorii bunului din aceste motive
-daca bunul a fost instrainat inainte de introducerea actiunii in revocare donatarul va plati
donatorului valoarea bunurilor instrainate socotita la data solutionarii cauzei
-fructele bunului donat, se cuvin donatorului incepand din ziua cererii de revocare a donatiei ->
fructele culese de donatar inainte,se cuvin donatarului


B.REVOCAREA DONATIILOR PENTRU NEEXECUTAREA SARCINILOR:
-daca donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii sai in
drepturi pot cere executarea sarcinii sau revocarea donatiei
-sarcina este o obligatie impusa de donator,donatarului si poate fi stabilita in favoarea
donatorului,a unui tert sau chiar in favoarea donatarului
-sarcina scade valoarea liberalitatii,in functie de prestatia de care e tinut donatarul (cand e in
favoarea donatorului sau a unui tert)
-sarcina in favoarea gratificatului are existenta juridica doar atunci cand donatorul are un interes
cel putin moral in executarea ei
-sarcina nu poate absorbi integral valoarea liberalitatii si nici s-o egaleze,deoarece ar deveni un
contr cu titlu oneros
-donatarul este tinut sa indeplineasca sarcina numai in limita valorii bunului donat,actualizata la
data la care sarcina trebuia indeplinita
-revocarea intervine numai in cazul in care neexecutarea sarcinilor e imputabila donatarului
-daca donatorul in favoarea caruia fusese stipulata sarcina a decedat facand imposibila
indeplinirea ei,donatia nu poate fi revocata datorita lipsei conduitei culpabile
-donatia se revoca pt neexecutarea totala sau partiala (daca neexecutarea nu este de mica
insemnatate),si indiferent in favoarea cui era stabilita sarcina neexecutata
-donatorul poate cere revocarea sau poate opta pt executarea silita a obligatiei neindeplinite

Revizuirea sarcinilor:
-dac din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului,intervenite dup
acceptarea donatiei,ndeplinirea
sarcinilor devine extrem de dificila sau oneroasa pt beneficiar
-revizuirea se dispune la cerere de instanta de judecat
-clauze nescrise: beneficiarul este obligat sa nu solicite revizuirea conditiilor sau sarcinilor, sub
sanctiunea desfiintarii
43

liberalitatii sau a restituirii obiectului donatiei
-dac sarcinile au fost revizuite dar ulterior motivele care au determinat revizuirea nu mai
subzista,persoana interesata poate cere inlaturarea pt viitor a efectelor revizuirii
Caracterul judiciar al revocarii:-revocarea pt ingratitudine si pt neindeplinirea sarcinilor nu
opereaz de dr, deci donatorul,succesorii sau creditorii sai, trebuie sa fac apel la o actiune in
justitie
-tertii beneficiari ai sarcinii pot cere doar executarea silit a sarcinii nu si revocarea,iar aciunea
de executare poate fi introdus atta mpotriva donatarului ct si a mostenitorilor sai
-donatia poate fi revocata partial dac sarcinile au fost executate parial
-cu exceptia situatiilor cand donatarul este de drept in ntrziere datorita naturii sarcinii, dac
donatarul nu a fost pus in
ntrziere, nainte de formularea cererii de chemare in judecat, el are dr de a executa obligatia
ntr-un termen rezonabil

Efectele revocarii pt neindeplinirea sarcinii:
-reintoarcerea bunurilor in proprietatea donatorului,libere de sarcini si ipoteci
-sanctiunea are caracter retroactiv
a)In raporturile dintre prti:
-bunurile trebuie restituite donatorului sau mostenitorilor
-dac restituirea in natura nu este posibila, se va restitui contravaloarea
-donatarul suporta si riscul pieirii fortuite cu exceptia cazului cnd dovedeste ca bunul ar fi
pierit si in cazul in care la data
pieirii,ar fi fost deja predat creditorului
-donatarul preda si fructele produse de bunul donat de la data cererii de revocare,avnd dr la
contravaloarea cheltuielilor efectuate pt obtinerea lor

b)In privinta tertilor:
-pr resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis
-actele de administrate si de conservare se mentin
-revocarea are efect retroactiv
-tertii de buna credint nu pot fi obligati la restituirea bunurilor


REVOCAREA DONATIILOR DINTRE SOTI
-donatia ntre soti poate avea ca obiect doar bunurile proprii ale sotului donator
-nulitatea casatoriei -> nulitatea relativa a contr de donatie fcut sotului de rea credint
-cnd o donatie e fcut sub conditia ncheierii casatoriei ,iar aceasta nu se produce ->
caducitatea contr

Conditiile revocarii:
-orice donatie incheiata ntre soti este revocabila numai in timpul casatoriei
-darurile obisnuite sau cadourile aniversare nu sunt revocabile
-este lovit de nulitate orice simulatie(prin deghizare sau interpunere de persoane) in care
44

donatia reprezint contr secret in
scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor ntre soti
-este prezumata persoana interpusa pana la proba contrarie orice ruda a donatarului la a carei
mostenire acesta ar avea vocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din cstorie cu
donatorul

Caracterele dreptului de revocare:
-Sotul nu poate renunta la dr de revocare
-este un dr personal
-dr de a revoca donatia nu este transmisibila mostenitorilor sau creditorilor
-sotul nu trebuie sa motiveze revocarea
Modurile de revocare:
-se produce prin manifestarea neechivoca a vointei donatorului
-nu este necesar obinerea unei hot jud de revocare
-revocarea poate fi:
a)expresa: cnd rezulta dintr-o manifestare de vointa expresa (act notarial,testament,etc)
b)tacita: cnd rezulta dintr-o manifestare de vointa care implica o revocare (ex: mandatul unei
persoane in scopul instrainarii obiectului donatiei)

Efectele revocarii:
-donatia se desfiinteaza cu efecte retroactive
-actiunea in restituire poate fi exercitata si mpotriva tertului dobanditor
-art 1648


CONTRACTUL DE NTREINERE

Def: Este acel contr prin care o persoana numita intretinator se obliga,cu titlu gratuit sau in
schimbul transmiterii unui drept, sa asigure unei alte persoane, numita intretinut,intretinerea pe
durata determinata,sau pe toata durata vietii,si in acest din urma caz,la moartea ei ,sa o
inmormanteze conform obiceiului.
!Atunci cand partile nu au prevazut durata contractului,se prezuma ca acesta s-a incheiat pe
toata durata vietii creditorului intretinerii.

CARACTERE JURIDICE ALE CONTR DE NTREINERE:
a)caracter solemn: ia nastere in mod valabil doar daca e ncheiat in forma autentica ,sub
sanctiunea nulitatii absolute
!Daca n schimbul intretinerii se transmite un dr real,acesta se va inscrie in cartea funciara
b)caracter sinalagmatic: partile isi asuma obligatii reciproce si interdependente
c)caracter translativ de proprietate: proprietatea se transfera in mom realizarii acordului de
vointa,daca partile nu au convenit altfel
!In cazul imobilelor, dr reale se dobandesc doar prin inscrierea in cartea funciara (momentan
doar efect de opozabilitate pana la intrarea in vigoare a articolului 885)
45

d)contract cu executare succesiva: prestatia intretinatorului se executa in timp
e)contract cu titlu oneros: se urmareste o contraprestatie
f) contract aleatoriu: intinderea prestatiilor si castigurilor este incerta
Exceptie face cazul cand contractul e incheiat doar pe o anumita perioada de timp
g)caracter intuitu personae: obligatia de intretinere nu e transmisibila

!In cazul intretinerii cu titlu gratuit,ea se face prin donatie sau testament,intretinerea fiind
supusa conditiilor de forma si fond pe care trebuie sa le inteplineasca donatiile sau testamentele
-> supusa si reductiunii daca depaseste cotitatea disponibila
!ntreinerea cu titlu gratuit nu are nici caracter aleatoriu, nici caracter comutativ
!Intretinerea poate fi constituita si pe calea stipulatiei pt altul facuta animus donandi

CAUZE SPECIALE DE NULITATE A CONTRACTULUI DE NTREINERE

-este nul contr de intretinere in care intretinerea este stipulata pe durata vietii unui tert,care era
deja decedat la data incheierii contr
-este nul contr de intretinere in cazul in care creditorul decedeaza n 30 zile din cauza unei boli
de care suferea si la momentul incheierii contr (!nu se aplica si contr de intretinere cu titlu
gratuit)
-daca exista mai muli creditori,moartea unui dintre ei in termen de 30 de zile de la data
incheierii contr din cauza unei maladii de care era afectat la mom exprimarii
consimtamantului,nu duce la nulitatea contr
-daca decesul a intervenit dupa 30 de zile,contr este valabil,cu exceptia situatiei in care
intretinatorul a cunoscut starea de boala si faptul ca ea poate provoca decesul (atunci este
anulabil pt lipsa cauzei)
-varsta inaintata a intretinutului la mom inch contr nu duce la nulitate

DELIMITAREA CONTR DE NTREINERE DE ALTE CONTRACTE

a)de contr de renta viagera:
-la renta viagera obiectul prestatiei este plata unei sume de bani sau a unor bunuri fungibile,iar
la intretinere este hrana, locuinta,asistenta medicala,plata impozitelor
-renta e transmisibila,intretinerea e intuitu personae
-renta este urmaribila de creditorii credirentierului,intretinerea nu
!renta cu titlu gratuit poate fi declarata neurmaribila
-la intretinere,se poate conveni limita de timp pt prestatie,iar renta se executa pe durata vietii

b)de contr de v-c:
-e contr de v-c daca suma platita global este mai mult de jumatate din valoarea imobilului,si e
contr de intretinere daca suma platita cu titlu de pret e mai putin de jumatate din valoarea
bunului transmis
-contr de v-c e contr comutativ,iar cel de intretinere este aleatoriu,cand nu e incheiat pe o
perioada determinata
46

-la rezolutiunea contr de v-c,au loc restituiri reciproce,iar la intretinere,debitorul in culpa nu
poate obtine restituirea prestatiilor de intretinere deja executate
!In cazul contr de intretinere sanctiunea neexcutarii culpabile a obligatiilor este rezolutiunea!
-la contr de v-c,rezolutiunea poate fi si unilaterala,iar la cel de intretinere rezolutia poate fi
pronuntata doar de instanta de judecata
-la v-c,daca debitorul nu a fost pus in intarziere el poate executa prestatia intr-un termen
rezonabil de la data cererii de chemare in judecata,iar la intretinere,oferta de intretinere facuta
de ntreintor dupa introducerea actiunii nu poate impiedica rezolutiunea contr
!In cazul neexecutarii contr de intretinere,intretinatorul se afla de dr in intarziere
-la v-c,interpretarea clauzelor neclare se face in favoarea cumparatorului,iar la intretinere,in
favoarea celui care se obliga

c)de contr de donatie:
-contr de intretinere nu este liberalitate
-daca se dovedeste cunoasterea de intretinator a mortii iminente a intretinutului,contr poate fi
anulat pt lipsa cauzei
-daca valoarea bunului instrainat este mult mai mare ca intretinerea,va fi donatie cu sarcini,in
caz contrar va fi contr de intretinere
-daca instrainarea bunului s-a facut animus donandi,va fi contr de donatie,iar daca s-a facut in
scopul asigurarii unor avantaje reciproce,va fi contr de intretinere

EFECTELE CONTRACTULUI DE NTREINERE

A.Obligatiile ntretinutului:
a)obligatia de a preda bunul si de a-l conserva pana la predare
b)obligatia de garantie impotriva evictiunii si a viciilor
c)obligatia de a transfera proprietatea atunci cand ea nu se transmite prin efectul incheierii contr

!Neexecutarea lor da dreptul intretinatorului sa:
1)invoce exceptia de neexecutare a contr.
2)ceara rezolutiunea contr
3)s cear executarea silita a obligatiilor (ca la v-c!)

B.Obligatiile ntreintorului:
a)obligatia de a presta ntreinerea
b)obligaia de a prelua bunul
c)Obligatia de a oferi intretinutului garantiile stipulate in contr pt prestarea intetinerii

a)Obligaia de a presta ntreinerea
-obligatie principala
-consta in procurarea si prepararea hranei,asigurarea de mbrcminte i nclminte,a
ngrijirilor medicale,etc
-intretinerea se presteaza zilnic,daca partile nu au prevazut altfel
47

-intinderea obligatiei nu depinde de posibilitatile materiale ale debitorului
-nu se schimba in functie de schimbarile intervenite in venitul ntreintorului, ci in functie de
starea de nevoie a intretinutului
-daca intretinutul nu se afla in stare de nevoie, intretinerea nu poate fi intrerupta de ntreintor
-intretinerea se datoreaza in aceeasi masura chiar daca bunul ce a constituit capitalul a pierit
total sau partial,ori si-a diminuat valoarea,nefiind vina intreintorului
-valorea capitalului transmis si conditia sociala anterioara a creditorului sunt avute in vedere pt
aprecierea indeplinirii/ neindeplinirii corespunzatoare a obligatiei
-intretinerea se presteaza personal de debitor
-plata facuta de un tert poate fi refuzata de intretinut daca natura obligatiei sau conventia
partilor impune ca obligatia sa fie executata numai de debitor
-exista dr intretinutului de a desfiinta contr in caz de imposibilitate fortuita temporara de
executare a obligaiei de ntreinere de ctre ntreintor
-intretinerea poate fi stabilita in favoarea mai multor persoane
-transmitatorul bunului poate numi alta persoana sa beneficieze de ntreinere
-obligatia de intretinere este indivizibila,atat fata de debitor cat si fata de creditor,in lipsa unor
stipulatii contrare
-daca debitorul (ntreintorul)nu-si indeplineste obligatia fata de toti intretinutii,rezolutiunea
contr va fi totala
-cand exista mai multi ntreintori,obligatia indeplinita de unul singur este liberatorie pt toti
-la decesul creditorului/creditorilor intretinerii,obligatia debitorului inceteaza
-mostenitorii nu pot predinde continuarea executarii obligatiei in persoana lor, decat daca
obligatia nu fusese prestata o anumita perioada,caz in care succesorii in dr ai defunctului
creditor pot intenta o actiune in rezolutiunea contractului pt neexecutare
-actiunea in rezolutiunea contr are caracter patrimonial,se transmite pe cale succesorala,are
caracter indivizibil (fiecare din mostenitori o poate exercita singur)
-executarea obligatiei se face la locul convenit de parti in contract,iar in lipsa stabilirii lui se va
executa la locuinta ntreinutului
-nici mutarea ntr-o alta localitate nu schimba obligatia,si nici nu permite transmiterea executarii
altor persoane

Sanctiunea nendeplinirii obligatiei de ntreinere:
-neexecutarea fara justificare a obligatiei de intretinere da dr creditorului(ntreinutului) sa ceara
rezolutiunea contr
-in lipsa culpei intreinatorului,nu va exista sanctiunea rezolutiunii
-neexecutarea culpabila de ntreintor -> ntreinutul poate solicita cu efect reotroactiv
desfiintarea contr si daune interese,fr a-l pune n ntrziere pe ntreintor
-oferta de intreinere fcut de debitor dupa ntroducerea actiunii nu poate impiedica
rezolutiunea contr
-rezoluiunea are caracter judiciar (nu poate fi pronunat dect de instan)
-sunt titulari ai actiunii in rezolutiune:ntreinutul i beneficiarul stipulaiei pt altul,atunci cnd
este succesor al stipulantului decedat
!n cazul stipulaiei pt altul,beneficiarul nu poate cere rezolutiunea,avand doar dr la actiunea de
48

executare silita a obligatiei !Cand stipulantul este decedat,iar beneficiarul este succesor al
acestuia poate actiona in rezolutiunea contr
-dr la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorului,daca intretinatorul nu a prestat
intretinerea fata de intretinut
-creditorii intretinutului pot actiona pe cale oblica,cu o actiune in executarea contr sau in
rezolutiunea contr,daca intretinatorul nu recurge la o astfel de actiune,pt a-si extinde dr de gaj
general
-actiunea in rezoluiune poate fi intentata de ntretinut pe toata durata existentei
contractului,chiar daca intreinerea nu a mai fost prestata de mai mult de 3 ani
-succesorii ntretinutului pot cere rezolutiunea pt neindeplinirea obligatiei fata de intretinut doar
in termen de 3 ani

Efectele rezolutiunii bazata pe culpa intretinatorului:
-intoarcerea bunului transmis in schimbul intretinerii,in patrimoniul intretinatorului
-nu se restituie contravaloarea ntreinerii
-nu se poate obtine restituirea prestatiilor de intretinere deja executate, debitorului in culpa,cand
rezolutiunea se intemeiaza pe neexecutarea fara justificare a obligatiei de intretinere sau pe
comportamentul culpabil al celeilalte parti
-ntreinutul nu trebuie s restituie nici taxele ocazionate de incheierea sau autentificarea
contractelor or cele de publicitate imobiliara
-impozitele sau primele de asigurari pt imobil trebuiesc restituite
-daca bunul a fost instrainat in schimbul unei sume de bani sau in schimbul
intretinerii,intretinutul va trebui sa restituie si pretul primit
-deoarece rezolutiunea produce efecte si fata de terti,odata cu desfiintarea contr de intretinere
actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor

Efectele rezolutiunii in alte situatii:
-rezolutiunea contr poate fi ceruta si de intretinator daca intreinutul nu-i ndeplinete in mod
culpabil obligatiile -> prtile vor fi repuse in situatia anteriora (intretinutul va restitui si
contravaloarea intretinerii si cheltuielile efectuate cu contr,cu publicitatrea imobiliara, taxele si
impozitele platite pt imobil)
-solutia de mai sus se aplica si cand ntreinutul a cerut rezolutiunea fara a exista culpa
ntreintorului,daca acesta din urm este de acord cu rezolutiunea

Cazuri de transformare in bani a obligatiei de intretinere:

A.Cnd prestatia sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din culpa uneia
dintre parti
1.Neindeplinirea obligatiei de intretinere de catre debitor
-obligatia de a face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare => ntreinutul poate cere
transformarea in bani a obligatiei
-cuantumul sumei de bani in care se face transformarea trebuie sa fie contraechivalentul
intretinerii
49

-suma stabilita de instanta se achita periodic fiind susceptibila de modificare in cazul in care nu
acopera nevoile ntreinutului
-transformarea nu este admisibila daca debitorul isi indeplineste obligatia de prestare a
intretinerii,iar ntreinutul refuza primirea intreinerii in acest sens

2.Refuzul nejustificat de primire a intretinerii: ntreintorul poate cere transformarea in bani a
obligatiei de intretinere atunci cand intretinutul refuza nejustificat sa primeasca intretinerea

B.Prin acordul prilor
-transformarea in bani a obligatiei de intretinere este posibila prin acordul partilor
-se recurge la o novatie prin care obligatia de intretinere se stinge si concomitent ia nastere
obligatia de a plati intretinutului o suma de bani reprezentant echivalentul intretinerii
-novatie: operatie juridica prin care partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu una noua
-nu se mai poate cere decat rezolutiunea pentru neindeplinirea oblgiatiei de plata a sumei de
bani si nu pt cea de a presta intretinerea

C.Daca debitorul intreinerii decedeaza si nu intervine o intelegere privind prestarea intretinerii
-nu este vorba despre o nelegere ntre prtile contr initital ci intre creditorul intretinerii si
mostenitorul debitorului
-mostenitorii intretinatorului nu sunt obligati la executarea in natura a intretinerii,putand solicita
inlocuirea cu o renta (posibilitate admisa si intretinutului)
-intretinutul nu este obligat sa accepte executarea in natura din partea unei alte persoane,dar are
posibilitatea transformarii in bani a obligatiei
-derogare de la pr fortei obligatorii a contr

D.Daca prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din motive
obiective:
!derogare de la pr fortei obligatorii a contr

Aplicarea regulilor de la renta viagera:
-in cazul inlocuirii intretinerii prin renta,se aplica dispozitiile ce reglementeaza contr de renta
viagera
-cu exceptia cazului cand s-a convenit altfel,obligatia de plata a rentei ramane indivizibila intre
debitori

Termenul de prescriptie al actiunii vizand transformarea in bani a obligatiei de intretinere:
a)actiunea in despagubire pt prestatie de intretinere neexecutata anterior: se prescrie in 3 ani,pt
fiecare prestatie neexecutata curgand un termen diferit de prescriptie,de la data la care trebuia
executata prestatia

b)actiunea in despagubire pt prestatia de intretinere de executat in viitor:
1.ntreinutul poate solicita transformarea obligatiei de intretinere ,intr-o obligatie de plata a
despaguibirilor pe viitor,atata timp cat contr este in fiinta
50

2.intretinatorul poate introduce actiunea pe toata perioada efectelor contr

c)Obligatia de a oferi intretinutului garantiile stipulate in contr pt prestarea intetinerii:
-pt garantarea obligatiei intretinatorului in cazul intretinerii cu titlu oneros,creditorul
(ntreinutul) beneficiaza de un privilegiu sau de o ipoteca asupra bunurilor transmise
-inscrierea ipotecii legale nu necesita declararea valorii garantate
-partile pot constitui si alte garantii infafara celei legale Ex: un gaj,o fidejusiune
-neindeplinirea obligatiei de realizare a garantiei ori micsorarea garantiilor existente,da
intretinutului dr de a cere rezolutiunea contr

Incetarea contr de intretinere la expirarea termenului: contr de intretinere poate fi incheiat pe o
durata determinata, incetand la expirarea acelei perioade (cu exceptia cazului cand ntretinutul
decedeaza mai devreme)





























51

CONTRACTUL DE RENT VIAGERA

Def: Este contractul prin care o persoana numita credirentier,transmite unei alte persoane
numita debirentier,un bun sau o suma de bani,in schimbul unor prestatii in bani sau alte bunuri
fungibile efectuate periodic,pe toata durata vietii credirentierului

-obligatia debitorului de plata a rentei periodice este asumata pt intreaga durata a vietii
creditorului sau a unei alte persoane
-decesul creditorului trebuie sa fie cauza exclusiva a stingerii rentei
-renta poate fi constituia in favoarea uneia, sau mai multor persoane
-cand unul din soti transmite un bun debirentierului in schimbul obligatiei acestuia de a plati
renta viagera ambilor soti -> daca nu s-a convenit altfel,obligatia de plata este indivizibila in
privinta credirentierilor,iar moartea unui credirentier nu determina stingerea partiala a rentei
-poate exista insa o clauza prin care se stipuleaza plata partiala a rentei dupa decesul unuia din
credirentieri
-daca renta a fost constituita pe durata vietii mai multor persoane,in lipsa de stipulatie
contrara,obligatia de plata a rentei inceteaza la data la care decedeaza ultima din aceste persoane

Caractere juridice ale rentei viagere:
-contract aleatoriu : existenta si intinderea obligatiilor partilor depind de un eveniment viitor si
incert
-contr consensual: ia nastere in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor
-contractul dobandeste caracter solemn cand in schimbul rentei,credirentierul transmite un dr
real asupra unui imobil -> sub sanctiunea nulitatii absolute
-nu exista dr de preemtiune datorita caracterului aleatoriu al contr
-caracter sinalagmatic
-caracter translativ de proprietate: propr se transmite in momentul realizarii acordului de vointa
-contract cu executare succesiva: prestatia debirentierului urmand a fi executata in timp
-se poate infiinta cu titlu oneros in schimbul unui capital cu orice natura
-se poate infiinta renta viagera cu titlu gratuit, fiind supusa conditiilor de forma si fond pe care
trebuie sa le indeplineasca donatiile sau testamentele
-cand obiectul legatului cuprinde o renta viagera,executarea lui e datorata din ziua deschiderii
mostenirii
-cand renta viagera se constituie cu titlu gratuit in favoarea unui tert,prin intermediul stipulatiei
pt altul,fiind o donatie indirecta, trebuie sa respecte conditiile de fond ale actelor prin care se
realizeaza
-renta constituita cu titlu oneros are caracter aleatoriu
-renta cu titlu gratuit nu are caracter aleatoriu

Nulitatea contractuluiu lipsit de elementul aleatoriu:
-este lovit de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o renta constituita pe durata vietii unui
tert care era decedat in ziua incheierii contractului
-este cauza de nulitate si decesul credirentierului care era afectat de o boala la momentul
52

incheierii contr intr-un interval de 30 de zile de la data respectiva,fiind necesar ca decesul sa fi
intervenit din cauza bolii de care suferea credirentierul
->nu se aplica aceasta cauza in cazul rentelor cu titlu gratuit
-in ipoteza in care exista mai multi credirentieri se admite ca moartea unuia dintre ei in termen
de 30 de zile de la data incheierii contr din cauza unei maladii de care era afectat la mom
incheierii contr,nu duce la nulitatea contr
-contractul este anulabil atunci cand decesul intervine dupa expirarea termenului de 30 de
zile,daca debirentierul a cunoscut starea de boala care a dus ulterior la deces
-varsta inaintata a credirentierului nu duce la nulitatea contr

Diferente intre contr de renta viagera si alte contracte:
a)contr de intretinere:
*obiectul prestatiei este hrana,locuinta,asistenta medicala,plata taxelor si nu plata unei sume de
bani
*contr de intretinere are caracter intuitu personae, iar renta e transmisibila
*renta este urmaribila (cu exceptia celei cu titlu gratuit),intretinerea nu este urmaribila de
creditorii credirentierului
b)contr de v-c:
*caracterul comutativ al v-c si caracterul aleatoriu al rentei
*daca o cota-parte dintr-un bun se transmite in schimbul unei sume de bani determinate iar o
alta cota in schimbul unei rente viagere -> 2 contracte: de v-c si de renta viagera
*daca in schimbul bunului transmis se plateste o suma de bani dar se asuma si obligatia de plata
a unei rente,contr va fi de v-c daca suma platita reprezinta mai mult de jumatate din valoarea
imobilului, si de renta viagera daca inseamna mai putin de jumatate din valoarea bunului
transmis
Conditiile de valabilitate:
a)cauza contractului: sansa de castig pe care si-o prefigureaza partile
b)obiectul contractului:
*bunul transmis de credirentier si renta pe care trebuie sa o plateasca debirentierul
*renta: suma de bani sau bunuri fungibile platite periodic,iar in lipsa de stipulatie,platita
trimestrial
*renta constiutita cu titlu gratuit poate fi declarata de parti neurmaribila,in limita valorii
necesara credirentierului pt asigurarea intretinerii
c)capacitatea partilor

Efectele contractului:
!obligatiile credirentierului in cazul rentei cu titlu oneros sunt identice cu ale vanzatorului

1.Obligatiile credirentierului:
-de predare a lucrului instrainat
-de a-l garanta pe debirentier pt evictiune
-de a raspunde pt viciile ascunse ale bunului ce a format obiectul contractului
-de a transfera proprietatea atunci cand proprietatea nu se transmite prin efectul incheierii
53

contractului -> neindeplinirea confera dr debirentierului de a refuza plata rentei, executarea
silita a obligatiei sau rezolutiunea contractului

2.Obligatiile debirentierului:
a)de a plati renta la care s-a obligat:
-din mom incheierii contr sau de la momentul convenit pana la sfarsitul vietii credirentierului
-in cuantumul si la termenele convenite
-ratele cuvenite credirentierului si neachitate pot fi solicitate de mostenitorii credirentierului
-cand partile nu au convenit altfel,plata ratelor se face trimestrial in avans
-daca credirentierul decedeaza inainte de expirarea perioadei pt care renta s-a platit in
avans,debirentierul nu poate cere restituirea sumei platite aferente perioadei in care creditorul
nu a mai fost in viata
-debirentierul are dr sa ceara dovada existentei persoanei fata de care are obligatia de plata a
rentei
-debirentierul nu are posibilitatea sa restituie obiectul contractului pt a fi scutit de plata ratelor
de renta

Executarea silita a obligatiei de plata a rentei.Rezolutiunea
-in cazul in care debirentierul nu-si indeplineste, fara justificare, obligatia de plata a
rentei,credirentierul poate cere rezolutiunea contr -> redobandeste bunul transmis (spre
deosebire de vechiul cod)
-partile pot stipula in contract un pact comisoriu expres privind rezolutiunea contr in caz de
neexecutare
-plata se poate cere in termenul general de prescriptie de 3 ani care se calculeaza separat de la
scandenta fiecarei rate
-credirentierul poate solicita sechestrul si vanzarea bunurilor debirentierului pana la concurenta
unei sume suficiente pt asigurarea platii rentei pt viitor, suma stabilita pe baza unei expertize
intocmita pe cheltuiala debirentierului
-succesorii credirentierului pot solicita plile restante
-obligatia debirentierului nu este intuitu personae,deci se transmite succesorilor

b)obligatia de a da credirentierului garantiile stipulate in contract pt asigurarea platii rentei si de
a nu diminua acele garantii
-pt garantarea platii ratelor de renta,credirentierul beneficiaza de un privilegiu sau de o ipoteca
asupra bunurilor transmise
-nerespectarea acestei obligatii poate atrage rezolutiunea contr
-rezolutiunea nu se produce de drept,ci trebuie solicitata pe cale judecatoareasca
-rezolutiunea are ca efect reintoarcerea in patrimoniul credirentierului a bunurilor transmise in
schimbul rentei
-credirentierul nu trebuie sa restituie ratele de renta primite (datorita caracterului aleatoriu al
contr)
-daca contr se rezolutioneaza din culpa credirentierului, debirentierul are dr la restituirea ratelor
de renta achitate
54

-rezolutiunea produce efecte si fata de tertii dobanditori ai bunurilor
-actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertilor dobanditori
-moartea persoanei in favoarea careia a fost stabilita renta,determina incetarea obligatiei de
plata a acesteia