Comert Electronic

Universitatea OVIDIUS Constana
Departamentul ID-IFR
Facultatea de Stiinte Economice
Specializarea : ECTS
Forma de nvmnt ID / IFR
Anul de studiu II
Semestrul 2
Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individual
pentru
Comert Electronic

Coordonator disciplin: Conf. univ. dr. Lazar Cristina

BCOMERT ELECTRONIC

CUPRINS

Unitate
de
nvare

1

2

3

4

Titlul

INTRODUCERE

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1
1.1 Istoricul Internet-ului
1.2 Contrbutii la dezvoltarea internet-ului
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1

SERVICII INTERNET I DE COMUNICAII
2.1.Serviciul DNS si serviciul de posta electronica
2.2. Serviciul FTP si WWW

PROVIDERI, INTRANET SI EXTRANET
3.1.Providerii internet
3.2. Intranet si extranet
NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

4.1. Infrastructura economiei digitale
4.2. Activitile economice ale economiei digitale
Pagina
1
4
5
6
7
8
8
10
10
11
12
13
14

16
16
18
19
19
20

22
22
23
24
25
26

5

6

7

8

GLOBALIZAREA I EFECTELE SALE ECONOMICE
5.1. Conceptul de globalizare
5.2.Globalizarea i legaturile cu e-commerce

CARACTERISTICILE COMERTULUI ELECTRONIC
6.1. Caracteristicile e-commerce
6.2. Avantaje si limite e-commerce

PLANUL E-EUROPA
7.1. Obiectivele planului E-Europa

MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

8.1. Modele de e-commerce
8.2. Tipuri de afaceri

29
29
30
31
31
32

34
34
35
35
36
36

38
38
39
40
40
40

42
42
43
45
46
46

9

10

11

12

SISTEME DE PLATI IN MEDIUL ELECTRONIC
9.1. Clasificarea sistemelor electronice de plati.
9.2. Tipuri de sisteme de plati

TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI
10.1. Procedeul swift
10.2. Procedeul target
10.3. Procedeul western union si money gram

INFORMATIILE SI VIRUSII
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 11..
11.1. Sistemul de informatii
11.2 Virusii informatici
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr.11

SECURITATEA N MEDIUL ELECTRONIC
12.1. Asigurarea securitatii datelor
12.2. Analiza vulnerabilitatilor

ARHITECTURA UNUI MAGAZIN VIRTUAL
Obiectivele Unitii de nvare Nr13
13.1 Constructia unui magazine virtual

48
48
50
51
52
52

54
54
55
56
57
58

59
59
60
61
62
63

64
64
65
66
67
68

69
70
13

14


COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA
14.1. Generalitati privind comertul electronic romanesc
14.2.Comertul electronic romanesc in anul 2009

70
71
72
73

75
76
77
78
78
79

Introducere
BIROTICA 1

BIROTICA

INTRODUCERE

Stimate student,

Perspectivele si mai ales viabilitatea afacerilor in contextual noii economii, in
care economia traditional coexista cu cea digitala, sunt conditionate de asimilarea
a noi cunostinte specific actualei societati informationale, in cadrul careia un loc
prioritar revine comertului electronic.
In acest context, primul obiectiv al cursului de fata a vizat abordarea
fundamentelor si modelelor comertului electronic, debutand cu prezentarea
Internetului, a serviciilor furnizate si a participantilor economiei digitale.
Cel de al doilea obiectiv il constituie analiza tehnologiilor si strategiilor de
implementare a comertului electronic la nivel organizational., abordandu-se
aspect de natura tehina si operational ale comertului electronic.
Lucrarea este structurata pe 14 unitati de invatare, fiecare avant intrebari ce vor
ajuta la verificarea gradului de aprofundare a informatiilor.

Spor la nvat i succes!

Introducere
BIROTICA 2

INTERNET-UL SUPORT PENTRU COMERUL ELECTRONIC
BIROTICA 4

Unitatea de nvare Nr. 1


Cuprins
1.2 Contrbutii la dezvoltarea internet-ului

Pagina
4
5
6
7
8
8

BIROTICA 5

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt:

nelegerea noiunilor de retea
Familiarizarea cu internet-ul
Intelegerea notiunii de ciberspatiu


Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Retea, internet, calculator,

Se poate spune c prima celul a Intenet-ului a aprut n anul 1958, cnd
Departamentul de Aprare al SUA a fondat ARPA (Advanced Research Project
Agency), ca experiment n plin rzboi rece, dup lansarea satelitului artificial
Sputnik.

n anul 1962, trece din mediul militar n mediul civil, mai exact n mediul
universitar. Obiectivul ARPA era construirea unei reele care sa supravieuiasc unui
atac nuclear i a nceput cu o reea de 4 calculatoare ntre Universitatea din Utah,
Universitatea din Santa Barbara, Universitatea din Los Angeles i Institutul de
cercetare din Standfor.
n proiectul iniial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicare:
Conectarea la distan telnet;
Transferul de fiiere;
Tiprirea la distan.

Primele pachete au fost trimise de ctre Charley Kline de la UCLA cnd
ncerca s se conecteze la SRI. ncercarea s-a soldat cu cderea sistemului la
introducerea literei G din LOGIN. Iata cum prof. Kleinrock i amintete prima
comunicare Am stabilit o legtur telefonic ntre noi i bieii de la SRI
[...] Am tastat litera L i am ntrebat la telefon:
Ai vzut L-ul?
Da, am vzut L-ul, a venit rspunsul.
Am tastat litera O i am ntrebat: Ai vzut O-ul?
Da, am vzut O-ul.
Apoi am tastat litera G i sistemul a czut."
n anul 1972 reeaua includea 37 de calculatoare i a fost introdus i cel de al
4-lea serviciu: pota electronica.

Prima demonstraie public a ARPAnet avut loc n Octombrie 1972, la
Conferina Internaional de Calculatoare i Telecomunicaii unde s-a bucurat de un
neateptat succes.

BIROTICA 6

n anul 1983, sistemul TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet
Protocol) este acceptat ca protocol standard, protocol utilizat i astzi n
comunicaiile Internet, i tot atunci partea militar a ARPAnet este separat sub
numele MILNET. Acest protocol permite ca diferite modele de calculatoare (IBM,
Mac`s), folosind sisteme diferite de operate (UNIX, Windows, MacOS) s se poat
nelege unele cu altele.

Test de autoevaluare 1.1.
Care au fost primele servicii de comunicare?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 8.

1.2. Contrbutii la dezvoltarea internet-ului

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Ciberspatiul, World Wide Web, browser

Pn la apariia World Wide Web, Internetul arta foate diferit de ceea ce
este astzi. Principalele aplicaii erau e-mail-ul i grupurile de discuii (newsgroups).
Marea schimbare a nceput cnd Tim Berners Lee, fizician la CERN (Centrul
European pentru Fizic Nuclear) n Geneva a pus bazele, n 1990, dezvoltrii
prototipului World Wide Web, creand i limbajul HTML (Hipertext Markup
Language). Aceasta a fost prima participare european la dezvoltarea Internet-ului,
pan atunci dezvoltat exclusiv de americani.

Momentul crucial n rspndirea Web a aprut n februarie 1993 cnd NCSA
(National Center for Supercomputing Aplications) a anunat prima versiune de
browser grafic, Mosaic, care era bazat pe o interfa grafic (Windows).
Distribuirea lui s-a realizat gratuit pe Internet, ceea ce a fcut ca ntr-un an
numrul webserver-elor s creasc de la 130 la 11576. Mosais a putut ngloba
imaginile color direct n paginile cu text, curnd asigurnd i folosirea sunetului,
micrii animaiei.
n 1994 apare primul browser comercial Netscape, iar numrul de server-e Web
era de 1.500.000, Pizza Hut este prima firm care ofer servicii clienilor prin
Internet. Se deschide prima banc virtual. n 11 august are loc prima tranzacie
comercial online care utilizeaz un program de criptare pentru a asigura securitatea
datelor.
De reinut este faptul c Intenet-ul nu este proprietatea nici unei organizaii
sau persoane, aflndu-se sub coordonarea unor societi independente, constituite
din voluntari. Astfel, autoritatea care dirijeaz evoluia Internetului este ISOC
(Internet Society) nfiinat n 1992

BIROTICA 7

Principiile care stau la baza Societii Internet sunt:
- Acces liber, fr piedici, la reea;
- Servicii stabile i necenzurate pe reeaua Internet;
- Exprimarea liber pe Internet;
- Organizarea unor forumuri deschise pentru dezvoltarea standardelor sau
tehnologiilor de reea.
- Eliminarea restriciilor n utilizarea Internetului pe considerente rasiale, de culoare,
religie, naionalitate etc.
- Informaiile personale generate pe Internet nu sunt folosite dect cu aprobarea celui
care le-a generat.
- Utilizatorii reelei pot cripta informaiile expediate pe reea fr vreo restricie.
- ncurajarea cooperrii ntre reele
Conform statisticilor, domeniile cele mai importante ale utilizrii Internet-
ului sunt: cercetarea, comunicarea interpersonal, forumuri, servicii de chat i
mesagerie instant, accesarea serviciilor de tiri, educaia, realizarea de cumprturi
on-line, cutarea uni loc de munc, divertisment. Tot statisticile arat c pota
electronic este cea mai folosit aplicaie a Internet-ului, sute de miliarde de mesaje
fiind schimbate anual n toat lumea.

Care a fost contributia lui Tom Lee la dezvoltarea Internetului?


Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1

1. Internetul a aprut n:
a) mediul militar;
b) mediul civil;
c) mediul commercial
2. Care sunt principalele moment in dezvoltarea internetului?

BIROTICA 8

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 1.1
Principalele servicii de comunicare au fost
Conectarea la distan telnet;
Transferul de fiiere;
Tiprirea la distan

Rspuns 1.2.
Tim Berners Lee, fizician la CERN (Centrul European pentru Fizic
Nuclear) n Geneva a pus bazele, n 1990, dezvoltrii prototipului World Wide
Web. Tot el este cel care a creat i limbajul HTML (Hipertext Markup Language).
Aceasta a fost prima participare european la dezvoltarea Internet-ului, pan atunci
dezvoltat exclusiv de americani. Inainte de introducerea conceptului WWW,
internetul arata cu totul altfel.

Bibliografie unitate de nvare nr. 1

Bucur C. M. Comer electronic, Ed. ASE Bucureti, 2002;
Bob C. Sisteme informatice n comer, Editura ASE Bucureti, 2003;
Cioat M, - Pli electronice, NET Raport, feb, 2001;
Integrarea digitala ghid pentru tarile in curs de dezvoltare,
www.ezinearticle.com;
Freeland S. E-commerce basics how to take advantage of e-commerce;

BIROTICA 9



Cuprins
2.1.Serviciul DNS si serviciul de posta electronica

Pagina
10
10
11
12
13
14

BIROTICA 10


- Identificarea serviciilor internet
- Avantajele serviciilor internet
- Contributia serviciilor la dezvoltarea internetului

2.1 Serviciul DNS si serviciul de posta electronica
Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Domenii, internet, comunicatii

Transformarea direct, respectiv invers dintre adresa IP a calculatorului i
numele su simbolic, mult mai uor de reinut, se realizeaz prin DNS (Domain
Name System Sistemul Numelor de Domenii).

Domeniile sunt zone de nivel superior ale internetului, fiecare dintre acestea
cuprinde subdomenii. Serviciul DNS presupune o schem arborescent de nume de
domenii i un sistem de baze de date. Fiecare domeniu are un numr de adres i
mai multe subdomenii.

E-mail-ul a fost unul dintre primele servicii oferite de Internet i a contribuit
cel mai mult la creterea popularitii acestuia, datorit posibilitii pe care o ofer
de a face schimb de documente electronice ntre utilizatorii conectai. Succesul
acestui serviciu este dat de caracteristicile sale: asincronitatea (emitorul i
receptorul nu trebuie s fie simultan conectai la Internet), rapiditatea comunicrii,
economia de timp i nu n ultimul rnd faptul c mesajele pot fi sub form de text,
imagini, muzic sau chiar filmulee.

BIROTICA 11

Care sunt principalele componente ale arhitecturii de pot electronic:



Aici cuvinte
cheie

Transfer de fisiere, retele, calculator,securitate

File Transfer Protocol (Protocol de Transfer al Fiierelor) este folosit pentru
transferul de fiiere ntre calculatoarele dintre reele prin copiere sau mutare. FTP
este un serviciu stabil, orientat pe conexiuni i este cel mai vechi i mai popular
protocol dedicat transferului de fiiere ntre calculatoare. FTP este constituit dup o
Agent
Utilizator
Agent
Postal
Agent
Postal
Agent
Postal
Agent
Postal
Agent
Utilizator

BIROTICA 12

Cum se
realizeaz

arhitectur client/server.

n timp, s-au dezvoltat reele de mare ntindere ce conecteaz mii de calculatoare
bazate pe platforme hardware diferite i diverse sisteme de operate. n 1989 apare
conceptul de World Wide Web . Conceptul care a stat la baza WWW este conceptul
de hypertext care presupune o colecie de documente legate ntre ele prin legturi.

Server-ul WWW este un program care trateaz cereri de documente i ntoarce
coninutul documentului solicitat. Nucleul traficului pe WWW l reprezint Hyper
Text Transport Protocol. Sistemul hipertext permite reprezentarea informaiei unde
pot fi create legaturi ntre obiecte.

HTML (Hyper Text Markup Language) este limbajul pe care l neleg
aplicaiile de tip browser (ex: Nescape, Internet Explorer) folosit pentru navigarea pe
Internet. Structurarea riguroas a documentelor permite convertirea acestora dintr-un
format n altul precum i interogarea unor baze de date formate din aceste
documente.

Care sunt componentele implicate intr-un transfer HTTP



Care sunt beneficiile serviciului FTP?

Ce inseamna WWW?

BIROTICA 13

Serviciul DNS
a) face legtura ntre IP-ul calculatorului i numele su simbolic;
b) este folosit pentru transferul fiierelor ntre calculatoarele din reele;
c) asigur operaii cu privire la directoare i fiiere.

HTTP:
a) este nucleul WWW;
b) este un motor de cutare
c) este un serviciu realizat de provideri


Rspuns 2.1
Principalele componente ale arhitecturii de pot electronic:
Agentul utilizator (User Agent) care n general este un program cu
ajutorul cruia i citete i administreaz cutia de pot electronic;
Server-ul de pot electronic care se concretizeaz n locul unde ajung
mesajele i din care utilizatorul preia mesajele;
Agenii de transfer potal (mail Transfer Agent) care preia mesajele de
la User Agent i le transmite prin reea la cutia destinatarului.

Rspuns 2.2.
Componentele implicate ntr-un transfer HTTP sunt:
- browser;
- calculatorul clientului conenctat la Internet;
- server-ul;
- aplicaii pe server care implementeaz protocolul HTTP

BIROTICA 14


Roca I. Internet i Intranet concepte si aplicaii, Editura Economic,
Bucureti, 2000;
Sireteanu Al Comertul electronic intre tehnologie, arta si manipulare;
Soltwisch R., Hogrefe D. A suvery on network security 2004,
Georg_August_Universitat, Gottingen, ISSN 1611-1044 ;

BIROTICA 15



Cuprins
3.1.Providerii internet

Pagina
16
16
18
19
19
20

BIROTICA 16


Definirea providerilor internet
Intelegerea notiuni de intranet;
Intelegerea notiuni de extranet

3.1 Providerii internet

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Provideri, internet, retea, servicii

Providerii de servicii Internet sunt firme care ofer acces la Internet i pentru
care percep tarife. Ei permit utilizarea Internetului prin linii telefonice, prin
modemuri, cabluri coaxiale, cabluri optice sau anten satelit.

Serviciile oferite de provideri sunt:
- accesul la Internet;
- utilizarea programelor de e-mail;
- acces la grupurile de tiri de pe Internet;
- asisten n utilizarea tehnologiilor specifice navigrii pe Internet;
- gzduirea paginilor Web pentru firmele care nu i permit s aib
propriul server de Web;
- reclam i publicitate pentru produsele i serviciile firmelor.

Care sunt serviciile oferite de provideri?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina19 .

BIROTICA 18


Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Intranet, extranet, companie, protocol

Intranetul se definete ca fiind un spaiu privat care ofer angajailor dintr-o
companie posibilitatea de a organiza i accesa rapid informaii, de a realiza o
colaborare eficient, managementul informaiilor, cunotinelor, proiectelor, ntr-un
mediu bazat pe protocoluri Internet i browsere web.
O soluie Intranet poate fi unidimensional sau dezvoltat n mai multe
direcii..

Intranet-ul foloseste aceleai structuri i tehnici ca i Internetul global pentru
furnizarea de informaii i servicii, dar numai n interiorul unei companii, este o
reea privat. Acesta poate lucra la fel de bine pentru o companie mica alctuit din
cativa angajati, sau pentru o corporatie multinationala.

Extranetul este o aplicaie special, o extensie a unei reele Intranet ce
permite altor instituii i persoane accesul la un Intranet. n cele mai multe cazuri
accesul la reeaua Intranet este limitat.

Aplicaiile Extranet au devenit rspndite deoarece ofer informaii
importante furnizorilor i clienilor organizaiilor. Acest funcie ce permite accesul
limitat la reeaua Intranet a unor organizaii nu poate fi realizat de ctre Internet.
Extranetul este folosit se folosete n general pentru a sprijini gestionarea lanului de
distribuie pe msur ce resursele sunt solicitate de la furnizori i transformate n
produse sau servicii livrate clienilor.

BIROTICA 19

Care sunt elementele ce diferentiaza intranetul de internet?



Care sunt diferentele intre intranet si exgtranet?

Ce reprezinta extranetul si care sunt avantajele lui?


Rspuns 3.1
Serviciile oferite de provideri sunt:
accesul la Internet;
utilizarea programelor de e-mail;
acces la grupurile de tiri de pe Internet;
asisten n utilizarea tehnologiilor specifice navigrii pe Internet;
gzduirea paginilor Web pentru firmele care nu i permit s aib
propriul server de Web;

BIROTICA 20

Rspuns 3.2.
Dintre elementele ce le difereniaz:

Internet Intranet
Informaii publice Informaii private
Acces nerestrictionat Securitate mai mare si acces
restrictiv
Viteza de operare redusa Viteza de operare mai mare


RocaI.InternetiIntranet conceptesiaplicaii,EdituraEconomic,Bucureti,
2000;
BobC.Sistemeinformaticencomer,EdituraASEBucureti,2003;

BIROTICA 21



Cuprins
4.1. Infrastructura economiei digitale

Pagina
22
22
23
24
25
26

BIROTICA 22


Familiarizarea cu economia digitala.
Identificarea activitatilor si componentelor nivelurilor economiei digitale
Identificarea componentelor infrastructurii economiei digitale

4.1 Infrastructura economiei digitale

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Economie digitala, nivelurile economiei digitale

BIROTICA 23

Nivelul 1 Infrastructura Internet

Infrastructura duce la creterea societilor din celelalte trei domenii i se poate
numi coloana vertebral a economiei digitale. La acest nivel activeaz companii care
produc bunuri sau presteaz servicii ce formeaz infrastructura Internet:

Nivelul 2 Aplicaiile infrastructurii economiei digitale

n acest nivel se regsesc organizaiile a cror produse i servicii permit
utilizarea optim a infrastructurii, pentru a realiza tranzaciile electronice. Acest
nivel cuprinde:

Ce tip de companii pot fi incluse in primul nivel al economiei digitale?


BIROTICA 24


Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Economie digitala, intermediary, tranzactii

Nivelul 3 Intermediarii n economie digital

Intermediarii joac rol de catalizator n procesul prin care investiiile n
infrastructur i aplicaii sunt transformate n tranzacii.
tIermediarii includ:

Nivelul 4 Nivelul tranzaciilor on-line

Acest nivel cuprinde toate categoriile de participani n cadrul lanului de
distribuie care realizeaz operaiuni on-line.

Ce categorii de companii fac parte din nivelul 4 al economiei digitale?


BIROTICA 25


1.Componentele economiei digitale sunt:
a) intrastructura;
b) plile pe Internet;
c) activitile economice;
d) noile piee.

2. Cel de al 4-lea nivel al economiei digitale este alctuit din:
a) intermediarii Internet;
b)toate categoriile de participani din cadrul lanului de distribuie online;
c) toate categoriile de participani ce creaz infrastructura Internet.

3. Cte niveluri cuprinde economia digital:
a) dou niveluri;
b) cinci niveluri;
c) ase niveluri;
d) patru niveluri.


Rspuns 4.1
In cadrul primului nivel al economiei internet pot actiona companii precum:
firme de telecomunicaii
Internet Service Providers
Furnizori de echipamente de reea i servicii conexe
Furnizori de server-e i hardware pentru firme

Rspuns 4.2.

Companiile ce fac parte din nivelul 4 al economiei digitale sunt:
E-detailiti - distribuie de cri, muzic, aparate electrocasnice,
flori etc;
Productori ce comercializeaz propriile produse;

BIROTICA 26

Prestatori de servicii de transport ce vnd bilete online;
Divertisment online i servicii profesionale online;
Servicii de expediie


Lucking D -Reileym D. Spulber - Business_to_Business Electronic
Commerce, Jurnal of Economic Perspectives, Ilinois, 2000;
Manole B 10 sfaruti juridice despre comertul pe Internet, www.apti.ro;
Soltwisch R., Hogrefe D. A suvery on network security 2004,
Georg_August_Universitat, Gottingen, ISSN 1611-1044

BIROTICA 27



Cuprins
5.1. Conceptul de globalizare
5.2.Globalizarea i legaturile cu e-commerce

Pagina
28
28
30
31
31
32

BIROTICA 28


nelegerea noiunilor globalizare
Determinarea legaturilor globalizarii cu alte domenii
Efectele globalizarii si internationalizarii

5.1 . Conceptul de globalizare

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Liberalizare, globalizare, indice de globalizare,

Caracteristic noilor economii este fenomenul globalizrii, fenomen care afecteaz pe
toat lumea. Globalizarea aduce un plus de concuren ce are ca rezultat o mai bun
calitate a bunurilor i serviciilor, deci o mai bun caliate a vieii.
Creterea calitii vieii este completat de o alt dimensiune a globalizrii care
rezid din accesul pe care l are oricine la informaiile existente n reeaua Internet,
indiferent de locaia geografic. ntruct Internetul nu a fost conceput ca un mediu
de afaceri, proliferarea comerului electronic are ca efect intensificarea aciunilor de
securizare i protecie a tranzaciilor desfurate prin acest mediu.
Unul dintre termenii de mare circulaie din ziua de azi este globalizarea.
Procesul complex al globalizarii a fost declanat la sfritul anilor `80 i poate avea
o accepiunie economic, politic, electronic, cultural sau chiar social. Se poate
spune ca suntem martorii unei civilizaii globale, interesele sunt comune, valorile
sunt comune, eforturile comune puse n slujba cauzei comune a umanitii, ivindu-se
ideea c lumea va deveni un fel de sat global (McLuhan).
Anthony Giddens accentueaz socialul i economicul definind globalizarea
ca pe o trimitere la dezvoltarea relaiilor sociale i economice, care se extind n
ntreaga lume. Un aspect cheie al studiului globalizrii este apariia unui sistem
mondial, ceea ce nseamn c, ntr-o oarecare msur, trebuie s privim lumea ca
formnd o singur ordine social.
Expresia cea mai sintetic a procesului de globalizare este dat se Strategia
de Securitate Naional a Statelor Unite: o nou er ce l definete ca un proces de
accelerare al integrrii economice, tehnologice, culturare i politice alturi de
guvernare democratic, economie de pia, respectarea drepturilor omului, dinamism
economic i revoluia comunicaiilor.

BIROTICA 29

Roland Robertson apreciaz c conceptul de globalizare se refer la
micorarea lumii i la mrirea gradului de contientizare a lumii ca un ntreg.
Globalizarea subinclude o serie de procese complexe cu o dinamic
variabil. Atingnd domenii diverse ale unei societi, ea poate fi un fenomen, o
ideologie, o strategie sau toate la un loc. Globalizarea poate descrie creterea
comerului i a investiiilor ca rezultat al desfiinrii oricror limite i
interdependenelor dintre state. n context economic este ntlnit referitor la
efectele comerului n general, i n special la liberalizarea comerului sau la liberal
schimb.
Globalizarea a consacrat dominaia economiei de pia. n afar de
indicatorul PIB, la care se refer tot felul de comunicate guvernamentale, indicele
globalizrii ctig tot mai mult teren pe plan mondial. n fiecare an, compania A.T.
Kearney public n prestigioasa revist Foreign Policy topul statelor lumii pe baza
indicelui globalizrii. Indicele de globalizare de calculeaz pentru 62 de ri, care
realizeaz 96% din PIB-ul mondial.
Indicele de globalizare sintetizeaz nivelul dezvoltrii economice, nivelul
contactelor interpersonale, nivelul conectrii tehnologice nivelul angajrii i
integrarii politice a rii n diverse organisme i organizaii internaionale. Raportul
asupra indicelui de globalizare releva c, cel mai intens globalizate ri sunt acelea
n care oamenii triesc mai mult, ntr-o stare de sntate mai bun.
Cele mai multe dintre analizele cu privire la procesul de globalizare pun n
centrul ateniei necesitatea diminurii decalajului de dezvoltare socio-economic
dintre statele lumii.

Ce reprezinta indicele de globalizare?


BIROTICA 30

5.2. Globalizarea i legaturile cu e-commerce

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Globalizare, internationalizare, comert

Globalizarea este strns legat de comerul mondial. Comerul ocup un loc
important n promovarea i meninerea unei viei comunitare echilibrate, fiind bine
tiut c aproape peste tot se produc aceleai tipuri de mrfuri. Acest lucru face ca, pe
msur ce procesul de globalizare se consolideaz tot mai mult, s se contureze
necesitatea specializrii profilurilor de producie ale statelor. Globalizarea duce la
creterea activitii comerciale cu o msur mai mare dect creterea produciei ceea
ce va face ca n fiecare ar s existe si mai multe produse ce provin din alte ri.
n domeniul Software, globalizarea este termenul tehnic ce combin
procesele de internaionalizare i localizare. Efectele negative asupra companiilor
multinaionale prin folosirea metodelor financiare sofisticate pentru controlarea
balantei dintre munca si servicii din regiunile inegal dezvoltate a avut efecte
negative asupra companiilor multinaionale.
O noua modalitate de derulare a tranzaciilor comerciale i un nou mod de
desfurare a activitii economice datorit dezvoltrii rapide i puternice a
tehnologiilor de informaii i telecomunicaii, l reprezint comerul electronic. Prin
comer electronic se asigur o vitez ridicat de derulare a tranzaciilor, implic
simplificarea procedurilor de tranzacionare, contribuie la creterea competitivitaii
la nivel de firma i implicit de ar, determin creterea valorii tranzaciilor prin
stimularea cumprtorilor, ofera posibilitatea de a configura produse sau servicii i
de avea imediat preurile reale ale acestora comparativ cu preurile mai multor
ofertani.

BIROTICA 31

Cum contribuie globalizarea la dezvoltarea comertului electronic?



Care sunt efectele globalizarii asupra economiei mondiale?

Care sunt beneficiile globalizarii? Dar limitele ei?


Rspuns 5.1
.
Indicele de globalizare sintetizeaz nivelul dezvoltrii economice, nivelul
contactelor interpersonale, nivelul conectrii tehnologice nivelul angajrii i
integrarii politice a rii n diverse organisme i organizaii internaionale. Raportul
asupra indicelui de globalizare releva c, cel mai intens globalizate ri sunt acelea
n care oamenii triesc mai mult, ntr-o stare de sntate mai bun.

BIROTICA 32

Indicele de globalizare de calculeaz pentru 62 de ri, care realizeaz 96% din PIB-
ul mondial

Rspuns 5.2.

O noua modalitate de derulare a tranzaciilor comerciale i un nou mod de
desfurare a activitii economice datorit dezvoltrii rapide i puternice a
tehnologiilor de informaii i telecomunicaii, l reprezint comerul electronic. Prin
comer electronic se asigur o vitez ridicat de derulare a tranzaciilor, implic
simplificarea procedurilor de tranzacionare, contribuie la creterea competitivitaii
la nivel de firma i implicit de ar, determin creterea valorii tranzaciilor prin
stimularea cumprtorilor, ofera posibilitatea de a configura produse sau servicii i
de avea imediat preurile reale ale acestora comparativ cu preurile mai multor
ofertani.


Glazier C.S. - Patent Strategies for Software, e-Commerce, the Internet,
Telecom Services, Financial Services, and Business Methods (with Case
Studies and Forecasts) BI Law & Business Institute; ISBN: 0966143779;
Kuckno R Electronic commerce: Gold Rush on the Digital Frontier
Loboniu M. - Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA ;

BIROTICA 33



Cuprins

Pagina
34
34
35
35
36
36

BIROTICA 34


nelegerea noiunilor de e-commerce
Identificarea avantajelor e-coomerce
Recunoaterea limitelor e-commerce


Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

e-commerce, tranzactii electronice,

n concepia Organizaiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economic (OECD),
comerul electronic reprezint desfurarea unei afaceri prin intermediul reelei
Internet, vnzarea de bunuri i servicii avnd loc offline sau online.

O alt definire sugestiv ar putea fi: Capacitatea de a realiza tranzacii care implic
schimbul de bunuri i servicii ntre dou sau mai multe pri, folosind instrumente i
tehnici electronice(Treasury White Paper).

O alt definiie este dat de compania american Automotive Industry Action
Group: Comerul electronic reprezint utilizarea unei tehnologii informatice
avansate pentru a crete eficacitatea afacerilor i a relaiilor dintre partenerii de
afaceri.

Principalele caracteristici ale comerului electronic sunt:
asigur o vitez ridicat de derulare a tranzaciilor;
determin reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuie, de
promovare;
implic simplificarea procedurilor de tranzacionare;
contribuie la creterea competitivitii la nivel de firm i implicit de ar;
determin creterea valorii tranzaciilor prin stimularea cumprtorilor;
ofer posibilitatea de a configura produse sau servicii i de a vedea imediat
preurile reale ale acestora, n comparaie cu preurile mai multor ofertani.

Aceste caracteristici ofer comerului electronic, n comparaie cu cel clasic,
o mai mare elasticitate i un potenial imens de cretere n viitor. Exist o legtur
indisolubil ntre evoluia tehnologiei i dezvoltarea comerului electronic.

Acest lucru poate fi extrem de uor sesizat, fie i numai dac se face o
apreciere n cifre absolute asupra valorii sau volumului comerului electronic cu un

BIROTICA 34

deceniu n urm, i se compar acestea cu cifrele existente n prezent.

Care sunt principalele caracteristici ale e-commerce?



Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

e-commerce, avantaje, limite, comercianti

Desi, aparent, un magazin virtual pare o afacere comoda, ea nu se prezinta in
felul acesta, decat din punct de vedere al dirijarii unui colectiv mai redus din punct
de vedere al resurselor umane, care atrage un volum de cheltuieli curente mult mai
reduse. In rest, afacerea ridica la fel de numeroase probleme legate de logistica si
marketing ca orice magazin.
Din punct de vedere al publicitatii si al atra gerii clientelei, lucurile se complica,
pentru ca un magazin virtual isi impune imaginea mult mai greu decat unul real, iar
plaja de potentiali clienti se reduce la persoanele care folosesc Internetul.
Rata ascendenta in directia comertului electronic arata faptul ca avantajele
oferite de acesta(mentionate anterior la factori determinanti ai implementarii acestei
noi forme de comert)sunt predominante in fata dezavantajelor care pot aparea. Cu
toate acestea ,dezavantaje exista si ele trebuie cunoscute pentru a se actiona
corespunzator, in cunostinta de cauza, in momentul optarii pentru e-commerce.

Un dezavantaj major il constitue factorul securitate, care nu poate fi in
totalitate garantat, dat fiind existenta fraudatorilor care pot sparge codurile de acces.
Mai mult, confidentialitatea tranzactiei nu poate fi garantata deoarece prin

BIROTICA 35

acceptarea unor noi modalitati de plata(banii electonici)se inregistreaza toate
miscarile facute in spatiul cibernetic, ceea ce ar putea incomoda anumiti cumparatori

Care sunt avantajele comercului electronic pentru comercianti?



Definiti comertul electronic.

Argumentati avantajele comertului electronic?


Rspuns 6.1

Principalele caracteristici ale comerului electronic sunt:
asigur o vitez ridicat de derulare a tranzaciilor;
determin reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuie, de
promovare;
implic simplificarea procedurilor de tranzacionare;
contribuie la creterea competitivitii la nivel de firm i implicit de ar;
determin creterea valorii tranzaciilor prin stimularea cumprtorilor;

BIROTICA 36

ofer posibilitatea de a configura produse sau servicii i de a vedea imediat
preurile reale ale acestora, n comparaie cu preurile mai multor ofertani.

Rspuns 6.2.

Avantaje pentru comerciani :
accesul la noi segmente de pia;
creterea vitezei de derulare a afacerilor;
contact cu clienii non-stop;
reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate;
posibilitatea firmelor mici de a concura cu cele mari ;
costuri mai sczute de tranzacionare;
reducerea erorilor n manipulare;
creterea eficienei;


Loboniu

PLANUL E-EUROPA
37


PLANUL E-EUROPA

Cuprins
7.1. Obiectivele planului E-Europa

Pagina
38
38
39
40
40
40

PLANUL E-EUROPA
38


Intelegerea planului E-Europa
Identificarea obiectivelor palului
Stabilirea programelor cuprinse in obiective

7.1 Obiectivele planului E-Europa

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Competitive, retele, on-line

La Consiliul de la Lisabona din 2000, efii de stat i de guvern din Europa au fixat
obiectivul de a deveni cea mai competitiv i mai dinamic economie bazat pe
cunoatere din lume.
Planul de aciune e-Europa 2002, ce avea ca obiectiv de a crea europa on-
line, conceput ca mijloc de realizare a acestui scop, a propus o mare varietate de
msuri pentru a atinge trei obiective primordiale:

OBIECTIVUL 1 al planului e-Europa Un Internet cu acces ieftin, rapid, sigur are
n vedere:

OBIECTIVUL 2 al planului e-Europa Investirea n pregtirea factorului uman i n
programe:

OBIECTIVUL 3 al e-Europa Stimularea utilizrii Internet-ului:

n 2002, la Sevilla, se aprob e-Europa 2005 prin care se extind obiectivele
planului anterior :

1. Servicii publice moderne :
2. Dezvoltarea unui mediu de afaceri electronic dinamic;
3. Dezvoltarea unei infrastructuri informaionale sigure;
4.Acces largit la serviciile broadband cu costuri minime;
5.Indentificarea, msurarea i publicarea celor mai bune practici i experiene n
domeniu.

PLANUL E-EUROPA
39

n iunie 2005 a fost lansat iniiativa i2010 O societatea informaional
european pentru creterea economic i ocuparea forei de munc.

n iniiativa i2010, CE propune trei prioriti:

Crearea unei piee unice i competitive pentru societatea informaional.
Pentru a sprijini convergena tehnologic printr-o convergen politic,
Creterea investiiilor n cercetarea privind TIC
Promovarea unei societi informaionale cuprinztoare

Care sunt prioritatile initiative i2010



Ce urmareste planul E-Europa?

Care sunt obiectivele planului E-Europa?

PLANUL E-EUROPA
40


Rspuns 7.1
n iniiativa i2010, CE propune trei prioriti:

Crearea unei piee unice i competitive pentru societatea informaional.
Pentru a sprijini convergena tehnologic printr-o convergen politic,
Creterea investiiilor n cercetarea privind TIC
Promovarea unei societi informaionale cuprinztoare


Loboniu M. - Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA ;

BIROTICA 41



Cuprins
8.1. Modele de e-commerce

Pagina
42
42
43
45
46
46

BIROTICA 42


nelegerea noiunilor de e-commerce
Familiarizarea cu modelele de e-commerce
Recunoaterea pricipalelor tipuri de e-commerce

8.1 Modele de e-commerce

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

e-commerce, business, internet, retele

Business-to-business (B2B).
Acest tip de comer presupune folosirea tehnologiilor Web, incluznd o
multitudine de relaii i tranzacii comerciale care se stabilesc ntre companii i/sau
alte tipuri de organizaii. Reprezint forma cea mai rspndit de comer electronic.

Comerul B2B include o gam larg de tranzacii ntre companii,
cumprturi, servicii, resurse, tehnologii, echipamente, tranzacii financiare, tipuri
de asigurri. Tranzaciile B2B pot avea loc direct ntre dou companii sau prin
intermediul unei a treia (intermediar) care ajut la gsirea cumprtorului sau, dup
caz, a vnztorului.

Prile componente ale comerului B2B sunt:
compania vntorului;
compania cumprtorului;
intermediarii;
platforma de reea;

Business-to-consumer

Acest form de comer presupune desfurarea unei tranzacii ntre o
organizaie i o persoan fizic.

Cumprtorul utilizeaz un navigator web pentru a se conecta la site-
ul web al vnztorului prin intermediul unui furnizor de servicii Internet - ISP
(Internet Service Provider). Paii necesari a fi fcui pentru a comanda on-line sunt
uor de neles i se pot parcurge cu rapiditate. n ceea ce privete plata produselor
comandate on-line, aceasta se poate face att cu instrumente de plat electronice, ct
i prin plata la livrare.

BIROTICA 43

Consumer-to-consumer
Reprezint forma de comer ntre dou persoane private. Este cazul
persoanelor care vnd proprieti, maini i alte bunuri.

Consumer-to-business
Este un model de comer n care personae fizice vnd produse sau servicii
unor organizaii.

Business-to-Administration (B2A sau B-to-A) se refer la relaiile care se
stabilesc ntre o companie i instituiile de administraie public.

Business-to-government, Consumer-to-government
(C2G, G2C, B2G, G2B)
Reprezint relaii de informare electronic ntre organele guvernamentale,
clieni i comerciani. Guvernele, la nivel naional, regional i chiar municipal,
utilizeaz canale de comer electronic pentru creterea eficienei operaiunilor,
mbuntirea nivelului serviciilor oferite clienilor. O arie de interes pentru guverne
n domeniul afacerilor este utilizarea pe scar mai larga a Interentului, pentru
diseminarea informaiei, a oportunitilor, cotaiilor primite de la vnztori/furnizori
de bunuri i servicii.

Identificati care sunt modelele de e-commerce.



Aici cuvinte
cheie

Afaceri, retele, client, e-commerce

E-shop, E-store

Magazinul virtual on-line este gestionat de o companie care ofer
potenialilor cumprtori un catalog ce conine produsele i serviciile pe care le
comercializeaz mpreun cu descrierile tehnice i comerciale pentru fiecare poziie
din catalog.

BIROTICA 44

Cum se
realizeaz

Magazinul electronic include faciliti pentru preluarea comenzilor i n cele
mai multe cazuri, cuprinde i posibilitatea efecturii on-line a plii. Profiturile
acestor magazine survin din reducerea costurilor de promovare, din reclame, precum
i din cheltuieli cu spaii i amenajarea fizic a produselor n magazine.

E-mall-urile
Magazinul universal electronic poate oferi o varietate de modele de afaceri,
depinznd de gradul de servicii pe care le deine. Cum marketing-ul pe mall este
fcut de ctre un deintor de mall, este esenial ca proprietarul shop-ului s aleag
mall-ul potrivit. Acesta are o marc puternic, o strategie de marketing bun,
frontend-ul ducnd direct ctre e-shop.

E-procurement
Este un model prin care se realizeaz achiziii publice guvernamentale sau
ale unor mari organizaii, de la anunul lor pn la atribuirea lor. Companiile ce
doresc s participe rspund i depun ofert prin Internet, sistemul asigurnd o total
transparen n anunarea solicitanilor i o total imparialitate n alegerea celei mai
bune oferte. Modelele de licitaie pe web s-au dovedit a avea un succes foarte mare.

Cum se deruleaza licitatiile electronice?


BIROTICA 45

Lucrare de verificare unitate de nvare nr.

1. Care sunt modelele de e-business ?

2. Ce sunt e-shop-urile?

3. Ce presupune modelul B2B?

4. Care sunt domeniile comerului electronic?

BIROTICA 46


Rspuns 8.1
Moddelele de e-commerce sunt:

Business-to-business (B2B).
Business-to-consumer
Consumer-to-consume
Consumer-to-business
Business-to-Administration
Business-to-government, Consumer-to-government
(C2G, G2C, B2G, G2B)

Rspuns 8.2.
Companiile ce doresc s participe rspund i depun ofert prin Internet, sistemul
asigurnd o total transparen n anunarea solicitanilor i o total imparialitate n
alegerea celei mai bune oferte. Modelele de licitaie pe web s-au dovedit a avea un
succes foarte mare.


Loboniu M. - Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA;

BIROTICA 47



Cuprins
9.1. Clasificarea sistemelor electronice de plati.

Pagina
48
48
50
51
52
52

BIROTICA 48


nelegerea noiunilor sisteme de plati
Intelegerea diferentelor intre sistemele de plati

9.1 Clasificarea sistemelor electronice de plati

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Sisteme de plati, securitate, protocol

Un sistem electronic de pli se refer la totalitatea obiectelor care conlucreaz
pentru asigurarea plii tranzaciilor ce se efectueaz. Sunt implicate, n general, trei
entitti care interacioneaza: o banc, un cumprtor i un vnztor. Sistemul
electronic de pli conine i o mulime de protocoale care permit cumprtorului s
fac pli ctre vnzator.

Sistemele electronice de plai se pot clasifica funcie de urmtoarele
caracteristici:
Dup valoarea tranzaciilor.
sisteme pentru pli mici
sisteme pentru pli mari.

Dup tipul tranzaciilor:
sisteme pentru tranzacii on-line
sisteme pentru tranzacii off-line.

Din punct de vedere al confidenialitii:
sistem anonim;
sistem identificabil.

Dup momentul plii:
sisteme cu plat anticipat (prepaid);
sisteme cu plat prezent (pay-now);
sistem cu plat ulterioar (pay-later).

BIROTICA 49

Care sunt criteriile care diferentiaza sistemele de plati?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina .

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Plati electronice, vanzator, comparator, criptare

Sisteme de plai cu carduri bancare bazate pe SET (Secure Electronic
Tranzaction)
O mare parte a cumprturilor prin Internet se desfoar cu carduri
obinuite, ns, persoane ru intenionate, cu ajutorul unui software special, pot citi
informaii confideniale. n acest sens se impune elaborarea unor standarde specifice
sistemelor de pli care s permit securizarea plilor. Protejarea prin criptare a
cardurilor folosite n tranzaciile on-line, permit ca numrul crilor de credit s nu
poat fi cunoscut de ctre comerciani.
Participanii implicai n sistemul de pli bazat pe SET sunt :
a) cumprtorul ;
b) vanztorul ;
c) emitentul ;
d) achizitorul;
e) poart de pli ;
f) firma crii de credit.

BIROTICA 50

Sisteme de pli cu moned electronic

Banii electronici constituie valut distinct, iar banii reali trebuie convertii n
bani electronici nainte de a fi cheltuii.
Sisteme de micropli
Sisteme de micropli dezvoltate pentru a permite plata unor sume mici de
bani n special pentru accesul la coninutul anumitor site-uri, cumprarea unor ziare,
reviste. Sistemul de micropli este unul ieftin, simplu, care suport pli foarte mici
de civa dolari. Sistemele de micropli tebuie s respecte principiul conform cruia
costul pentru asigurarea tranzacie s nu fie mai mare dect tranzacia nsei.
MilliCent
CyberCoin
NetBill

Sistemul bazat pe cecuri electronice

Cecurile electronice sunt rezultatul unui proiect al FSTC ( Financial Services
Technology Consortiunm), consoriu ce cuprinde apropape 100 de membrii, din care
fac parte apropape toate marile bnci, universiti i laboratoare de cercetare.

Cecurile electronice sunt similare cecurilor clasice, utilizeaz semnatura
digital i mesajele criptate i se deruleaz prin intermediul reelei Internet.. Acestea
sunt proiectate pentru a asigura integritatea, autentificarea i nerepudierea, atic
toate condiiile necesare i suficietnte pentru prevenirea fraudei.

Care este fluxul de derulare a platilor intr-un sistem de plati cu moneda electronic?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina .

BIROTICA 51


1. Care sunt obiectivele de securitate ale protocolului SET?

2. Care este modul de derulare al fluxurilor ntr-un sistem electronic de pli cu
moned electronic?

3. Care este modalitatea de derulare a plailor prin cec-uri electronice?

BIROTICA 52


Rspuns 9.1

Sistemele electronice de plai se pot diferentia dupa urmatoarele criterii:
Dup valoarea tranzaciilor.

Dup tipul tranzaciilor

Din punct de vedere al confidenialitii

Dup momentul plii

Rspuns 9.2.
Modul de derulare al fluxurilor ntr-un sistem electronic de pli cu moned
electronic este:
cumprtorul trimite bancii (emitent de bani electronici) bani reali care
sunt convertii n bani electronici;
banca trimite cumprtorului suma n bani electronici;
cumprtorul pltete vntorului contravaloarea bunurilor sau
serviciilor tranzacionate n bani electronici;
vnztorul trimite cumprtorului bunurile achiziionate;
vnztorul trimite bncii banii electronici pentru a fi transformai n
bani reali;
vnztorul primete de la banc banii reali.


Loboniu M. - Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA;

BIROTICA 53

BIROTICA 53



Cuprins
10.2. Procedeul target

Pagina
54
54
55
56
57
58

BIROTICA 54

nelegerea noiunilor transferuri electronice de fonduri
Modalitati de derulare a transferuri electronice de fonduri
Recunoaterea pricipalelor tipuri de transferuri electronice de fonduri


Aici
cuvinte
cheie

Cum se
realize
az

Transfer de fonduri, banci, securitatea transferului

.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este un
sistem de origine european cu reele pe tot globul.

BIROTICA 55


Ce documente stau la baza functionatii procedeului Swift?


10.2. Procedeul Target
Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Transferuri de fonduri, retele,

Transferurile de fonduri pentru efectuarea platilor pot avea loc intre banci
diferite si in acest caz acestea se numesc transferuri interbancare spre deosebire de
transferurile de fonduri intre unitatile aceleiasi banci care se numesc transferuri
intrabancare. Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor din conturile de
la banca agent de decontare, deci o modificare patrimoniala, cele intrabancare
determinand numai o miscare interna, soldul de la agentul de decontare ramanand
nemodificat.

Arhitectura proiectului cuprinde o componenta tehnica si o conceptie de
interconectare a bancilor centrale cu Banca Centrala Europeana printr-o retea de
comunicatie numita Interlinking prin care se schimba mesajele de plati. Totodata,
bancile centrale dispun de o componenta Standard Interlinking care asigura
transformarea mesajului din standardul intern in cel comunitar. Structura si modul
de functionare a procedeului TARGET se prezinta in schema urmatoare.

BIROTICA 56

Cui revine rolul principal in derularea procedeului Target?



Transferurile rapide de fonduri au patruns si in domeniul serviciilor pentru
populatie (retail banking). Pe plan international, transferurile rapide au fost determinate de
circulatia fortei de munca din tarile mai putin dezvoltate catre cele avansate, de plecarea la
studii a tinerilor si de extinderea relatiilor intre familii.

Majoritatea acestor fonduri se transfera de catre persoanele care lucreaza,
temporar, in alte tari. Acestea sunt persoane cu venituri modeste, care nu au conturi in
banca si care doresc ca economiile lor sa ajunga cat mai repede la famiile din tara de
resedinta. Pentru asemenea situatii exista firme specializate care ofera servicii de transfer
rapid de fonduri in tot cursul anului, dintre care cele mai renumite sunt Western Union si
MoneyGram din SUA. Aceste firme au pus la punct un sistem operational care are
urmatoarele caracteristici.

BIROTICA 57

Test de autoevaluare 10.3
Pe ce se bazeaza fluxul operational al procedeului Western Union?


Ce reprezinta transferurile electronice de fonduri?

Care sunt diferentele dintre procedeul Swift si Target?

BIROTICA 58

Rspuns 10.1

Pe plan international, activitatea SWIFT se bazeaza pe brosura nr. 457/1990
Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare Internationale si Compensatiile
elaborata de Camera Internationala de Comert si pe Standardele Internationale emise de
International Organization for Standardization care stabilesc reguli obligatorii privind
elaborarea si transmiterea mesajelor, responsabilitatile partenerilor si ale companiilor de
transfer.

Rspuns 10.2.

Rolul principal revine bancilor centrale nationale care colecteaza mesajele de
plata de la participantii interni si le transmite numai in limita fondurilor disponibile ale
acestora si a facilitatilor de creditare acordate.

Raspuns 10.3

Fluxul operational se bazeaza pe un centru unic de procesare si o retea de agenti care fac
operatiuni de primiri de sume de la persoanele emitente, transferuri de fonduri si eliberari
de numerar persoanelor destinatare. Toate operatiunile se efectueaza direct de unitatile
operative ale bancilor care intra in contact cu Centrul Operational din strainatate, deci in
mod descentralizat, ceea ce contribuie la cresterea operativitatii.

1. Basno C., Dardac N. - Sisteme de plati, compensari si decontari, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2003.
2. Costica I., Lazarescu S. - Politici si tehnici bancare, Editura ASE, Bucuresti, 2004.
3. Paraschiv D. - Tehnica platilor internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2003.
4. Piata Financiara - Instrumenete de plata fara numerar, Colectia 2001-2005

BIROTICA 59



Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 11..
11.2 Virusii informatici
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr.11

Pagina
59
59
60
61
62
63

BIROTICA 60


nelegerea noiunilor de virusi informatici
Recunoaterea pricipalelor tipuri de informatii

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Informatie, prelucrare, prelucrare

Sistemul de informaii al sistemului birotic ofer obiectul supus prelucrrii
(elemente de intrare) n activitatea de birou asistat de calculator i n acelai timp
conine multitudinea de rezultate intermediare precum i rezultatele finale ale
activitii de birou (elemente de ieire).
Informatiile (date, texte / documente, sunete, imagini) constituie obiectul prelucrrii
sistemului birotic. Acestea pot s se gseasc ntr-una din strile: de introducere n
sistem, s se afle deja n baza informational si eventual s fie n curs de prelucrare
sau s fie n curs de extragere, sub form de rezultate (sau comunicri). Raportat la o
prelucrare n curs de executie, informatiile pot fi de intrare sau de iesire.
Informatiile de intrare ntr-o prelucrare pot proveni:
din surse locale directe: introduse de la tastatur (date, texte), scanate (documente,
imagini), nregistrate audio (microfon) sau video (camera de luat vederi)
preluate direct din baza de date
preluate din retele locale sau la distant
rezultate intermediare, ale unor prelucrri anterioare
Informatiile rezultate dintr-o prelucrare pot avea urmtoarele destinatii:
consultare on-line - rezultatele sunt afisate imediat pe ecran sau imprimate (date,
texte, documente, grafice), desenate pe plotter (desene, grafice, schite), redate la
speaker (audio)
transmise local sau la distant, prin sisteme de comunicatii
pstrate pe termen mediu n memoria extern, pentru prelucrri ulterioare
pstrate pe termen lung n arhiva electronic
rezultatele intermediare pot fi pstrate temporar n memoria intern sau extern
Din cele de mai sus se poate concluziona c funcionarea unui sistem informatic de
birou este posibil numai prin funcionarea sincron i intercorelat a celor trei
subsisteme ale acestuia: echipamentele, programele i informaiile.

BIROTICA 61


Ce destinatii pot avea informatiile provenite din prelucrare?


11.2. Virusii informatici
Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Virusi informatici, soft, hard, distrugere

Virusii informatici sunt, in esenta,microprograme greu de depistat,ascunse in alte
programe,care asteapta un moment favorabil pentru a provoca defectiuni ale
sistemului de calcul(blocarea acestuia,comenzi sau mesaje neasteptate,alte actiuni
distructive). Se poate aprecia ca un virus informatic este un microprogram cu
actiune distructiva localizat in principal in memoria interna,unde astepta un semnal
pentru a-si declansa activitatea. O clasificare riguroasa nu exista inca,dar se poate
face tinand seama de anumite criterii. In forma cea mai generala virusii se impart in:
-Virusi hardware -Virusi software
Virusii hardware sunt mai rar intalniti,acestia fiind de regula, livrati o data cu
echipamentul. Majoritatea sunt virusi software,creati de specialisti in informatica
foarte abili si buni cunoscatoari ai sistemelor de calcul,in special al modului cum
lucreaza software-ul de baza si cel aplicativ.
Din punct de vedere al capacitatii de multiplicare,virusii se impart in doua categorii:
-Virusi care se reproduc,infecteaza si distrug -Virusi care nu se reproduc,dar se
infiltreaza in sistem si provoaca distrugeri lente,fara sa lase urme(Worms). In functie
de tipul distrugerilor in sistem se disting:
-Virusi care provoaca distrugerea programului in care sunt inclusi
-Virusi care nu provoaca distrugeri,dar incomedeaza lucrul cu sistemul de calcul; se
manifesta prin incetinirea vitezei de lucru,blocarea tastaturii,reinitializarea aleatorie
a sistemului, afisarea unor mesaje sau imagini nejustificate
-Virusi cu mare putere de distrugere,care provoaca incideante pentru intreg sistemul,
cum ar fi: distrugerea tabelei de alocare a fisierelor de pe hard disk, modificarea
continutului directorului radacina,alterarea integrala si irecuperabila a informatiei
existente .

BIROTICA 62

Ce tipuri de virusi se disting in functie de tipul distrugerilor provocate in sistem?



Ce sunt virusii informatici si de cate feluri sunt?

Ce reprezinta informatia pentru sistemul informatics ?


Rspuns 11.1
Informatiile rezultate dintr-o prelucrare pot avea urmtoarele destinatii:
- consultare on-line - rezultatele sunt afisate imediat pe ecran sau imprimate (date,
texte, documente, grafice), desenate pe plotter (desene, grafice, schite), redate la
speaker (audio)
- transmise local sau la distant, prin sisteme de comunicatii
- pstrate pe termen mediu n memoria extern, pentru prelucrri ulterioare
- pstrate pe termen lung n arhiva electronic

BIROTICA 63

Rspuns 11.2.
In functie de tipul distrugerilor in sistem se disting:
-Virusi care provoaca distrugerea programului in care sunt inclusi
-Virusi care nu provoaca distrugeri,dar incomedeaza lucrul cu sistemul de calcul; se
manifesta prin incetinirea vitezei de lucru,blocarea tastaturii,reinitializarea aleatorie
a sistemului, afisarea unor mesaje sau imagini nejustificate
-Virusi cu mare putere de distrugere,care provoaca incideante pentru intreg sistemul,
cum ar fi: distrugerea tabelei de alocare a fisierelor de pe hard disk, modificarea
continutului directorului radacina,alterarea integrala si irecuperabila a informatiei
existente .


Kuckno R Electronic commerce: Gold Rush on the Digital Frontier Loboniu M. -
Managementul afacerii. Note de curs. Alba Iulia: AISTEDA

BIROTICA 64



Cuprins
12.1. Asigurarea securitatii datelor

Pagina

64
64
65
66
67
68

BIROTICA 65


nelegerea noiunilor mediu securizat
Familiarizarea cu masurile de securitate
Identificarea posibilelor vulnerabilitati ale sistemului

12.1 Asigurarea securitatii datelor
Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Mediu securizat, securitatea datelor,

Problema care apare de la prima conectare la reeaua Internet o reprezint
ameninarea la adresa securitii datelor. Dezvoltarea prezent a afacerilor
electronice va revoluiona att conduita afacerilor, ct i a comerului, care se va
globaliza din ce n ce mai mult. Realizarea securitii pe Web a ntmpinat ns
ntotdeauna obstacole, cum ar fi: diversitatea sistemelor de operare ce ruleaz pe
calculatoarele interconectate sau diversitatea aplicaiiIor ce trebuiau sa comunice.

n acest context, atacurile la securitate se manifest cu preponderen prin
urmatoarele ci:
Ascultarea comunicaiilor.
Parole furate.
Date modificate.
Inregistrarea.
Repudierea.

Pentru a reduce riscurile de securitate n utilizarea i administrarea sistemelor ce
particip la realizarea tranzaciilor prin comer electronic, cea mai bun strategie este
cea pe ansamblu. Aceasta presupune evaluarea pe ansamblu a infrastructurii IT i
clasificarea expunerii la riscuri de securitate. Procesul de securizare a informaiilor
este dinamic i continuu, datorit faptului c riscurile i oportunitile de dezvoltare
sunt ntr-o permananent schimbare i adaptabilitate la mediul de afaceri.

Asigurarea securitii datelor presupune realizarea a patru obiective :
1. confidenialitatea;
2. integritatea;
3. disponibilitatea;
4. nerepudierea.

Confidenialitatea, uneori numit secretizare, reprezint asigurarea c
nimeni nu poate citi un mesaj, excepie fcnd destinatarul acestuia

BIROTICA 66

Integritatea, uneori numit acuratee, realizeaz protejarea datelor la
alterare, substituitre, modificare sau distrugere de ctre persoane neautorizate.
Disponibilitatea i propune ca datele stocate n calculatoare s poat s fie
accesate de persoanele autorizate.
Nerepudierea, presupune confirmarea destinatarului unui mesaj electronic,
i anume c mesajul este scris sau trimis de persoane care pretind c l-au trimis.
Nerepudierea st la baza semnaturii electronice, asigurnd autenticitatea acesteia.

Care sunt obiectivele asigurarii securitatii datelor?


Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Securitate, vulnerabilitate, siguranta

Pentru a proiecta i implementa un sistem de securitate, trebuie mai nti s se
determine toate ameninrile care pot afecta sigurana sistemului. Acest proces
const n :
- analiza vulnerabilitilor, care presupune identificarea elementelor
potenial slabe ale sistemului;
- evaluarea ameninrilor, presupune determinarea problemelor ce pot
aprea datorit elementelor slabe ale sistemului;
- analiza riscurilor, presupune identificarea eventualelor consecine pe
care aceste probleme le pot crea.

Sistemele software nesigure, cu goluri de securitate pot uura accesul intruilor
la informaie. Intruii pot fi: hacker-ii , cracker-ii, personalul de service, furnizorii se
sisteme de securitate, personalul care administreaz i utilizeaz sistemele. S-a
constatat c cea mai mare vulneravilitate este dat de personalul care administreaz
sistemul. Lipsa de experien a administratorilor sau reaua lor intenie pot
compromite grav securitatea sistemului.

Analiza vulnerabilitilor trebuie s se realizeze n mod periodic.
Analiza riscului presupune desfurarea urmtoarelor activiti:
- determinarea obiectivelor ce urmeaz a fi protejate;

BIROTICA 67

- determinarea surselor de risc;
- stabilirea probabilitii riscului;
- estimarea costurilor n cazul unei eventuale spargeri.

Care sunt etapele implementarii unui sistem de securitate?



1. Ce reprezint politica de securitate?

2. Care sunt avantajele protocolului S-HTTP i protocolului SSL?

3. Care sunt avantajele folosirii unui firewall?

BIROTICA 68


Rspuns 12.1
Asigurarea securitii datelor presupune realizarea a patru obiective :
1. confidenialitatea;
2. integritatea;
3. disponibilitatea;
4. nerepudierea.

Rspuns 12.2.
Acest proces const n :
- analiza vulnerabilitilor, care presupune identificarea elementelor
potenial slabe ale sistemului;
- evaluarea ameninrilor, presupune determinarea problemelor ce pot
aprea datorit elementelor slabe ale sistemului;
- analiza riscurilor, presupune identificarea eventualelor consecine pe
care aceste probleme le pot crea.


Patriciu V si Colectiv Securitatea informatica in Unix si Internet, editura
Tehnica , 1998;
Patriciu V Criprografia i securitatea reelelor de calculatoare, Editura
Tehnic, Bucureti, 1994
Patriciu V Securitatea comerului electronic, Editura ALL, ucureti, 2001

BIROTICA 69



Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr13

Pagina
69
70
70
71
72
73

BIROTICA 70


nelegerea etapelor in constructia unui magazin virtual
Familiarizarea cu etapele arhitecturii unui magazin virtual

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Magazin virtual, site, tehnologie, securitate

Constructia unui magazin virtual presupune o munca prealabila serioasa de
planificare. Mai implica si luarea unor decizii complicate si pentru care sunt
necesare cunostinte mari in domeniul tehnic. Cateva din intrebarile pertinente sunt:
cum organizam baza de date; ce limbaj vom folosi pentru a o implementa si a o
corela cu solutia de check-out; care sunt modulele de care are nevoie un magazin
virtual (check-out, shipping, SEO etc.). Pentru un manager sau un antreprenor care
nu are cunostinte tehnice toate aceste probleme pot fi o jungla in care te pierzi usor.
1. Planificare
Planificarea unui site comercial este tot atat de importanta pentru succesul unei
afaceri ca si dezvoltarea unui plan de afaceri sau de marketing. Insa, din cauza ca un
site e-commerce este in principal o solutie de software, este nevoie de mai mult
decat o simpla planificare a strategiei de marketing sau de promovare a sitului. Va fi
nevoie de asemenea si de un plan de dezvoltare a solutiei similar cu cel de
dezvoltare a oricarei alte aplicatii de soft.
2. Baze de date
Pentru o solutie de e-commerce este nevoie sa planificati o baza de date ce storeaza
informatii despre produsele care se vind, dar e posibil sa se doreasca informatii si
despre clienti. De exemplu, se va gasi poate util sa se stocheze adresa de livrare a
clientilor sau sa se tina evidenta a ceea ce au cumparat clientii in trecut . Ambele cer
ca un consumator sa se inregistreze pe site inainte de a plasa o comanda, deci va fi
nevoie de a stora si ID-urile si parolele si, daca acei consumatori au si numere de
cont in magazin este nevoie sa se pastreze si aceasta informatie in baza de date.
Odata ce exista schema pentru baza de date a solutiei e-commerce, este nevoie sa se
stabileasca care aplicatie de baza de date va folosi cel mai bine in functie de nevoi.
In general, pentru o solutie de comert electronic este nevoie de o aplicatie de

BIROTICA 71

database care sa fie destul de robusta incat sa creasca odata cu cresterea afacerii si
care ofera protectie impotriva "amenintarilor" curente si viitoare (hackeri, virusuri
etc.).
3. Aplicatii Web
Aplicatiile Web dau interfata vizuala si procesarea interna a solutiei de comert
electronic ce acceseaza datele dintr-o baza de date si proceseaza comenzile si
delivrarile. Se poate dezvolta o aplicatie e-commerce folosind orice tehnologie de
programare "server-side": ASP, PHP, Java etc.
In momentul de fata cele mai multe aplicatii Web sunt facute in limbaj PHP care
ofera o mare flexibilitate si robustete.
4. Procesarea cardurilor de credit / platilor
Ca sa se poata accepta plati pentru tranzactii e-commerce este nevoie sa se
proceseze carti de credit. Ca si la magazinele "reale", va trebui sa se deschid un cont
comercial cu o banca, asa incat sa se poata accepta plati cu carduri de credit. Se
poate intreba banca daca ofera o solutie e-commerce.
O alta solutie este de a folosi un "payment gateway" - o terta firma care se interpune
intre banca ce va ruleaza banii si magazinul virtual. Pe piata Romaneasca o firma
mare de "payment gateway" este dotCommerce (www.dotcommerce.ro). Avantaje:
se pot obtine astfel taxe de procesare mai mici (bancile procesatoare iau un anumit
procent din fiecare tranzactie pentru a sustine costurile serviciului prestat) pentru ca
o astfel de firma de "payment gateway" poate negocia procentaje mai mici, avand de
a face cu un volum mult mai mare.
Mai exista modalitati de a accepta carduri fara un cont dedicat de comerciant. Firme
ca PayPal (www.paypal.com) ofera servicii de procesare a cardurilor.
Pe piata romaneasca, unde cumpararea cu card este inca la inceput, o mare parte din
magazinele virtuale proceseaza tranzactii cu cash sau "plata la livrare".
5. Securitate
Indiferent de platforma si modalitatile de functionare ale magazinului e-commerce
trebuie sa se cunoasca foarte bine nivelul de securizare pe care acestea le vor cere.
Clientii care cumpara marfa pe internet se asteapta la si merita ca sa aiba un confort
de a sti ca tranzactiile lor sunt "secure" si informatia pe care o transmit este in
siguranta. Daca se va hosta situl pe propriul server este imperativ a se folosi un soft
de server care sa asigure un nivel inalt de securitate in procesarea informatiilor si
care foloseste SSL (Secure Socket Layer - un protocol de procesare a informatiei
online care foloseste algoritmi imposibil de "spart" de catre virusuri si hackeri).
Daca se va folosi o alta firma ce va face hosting si procesare de carduri, trebuie sa

BIROTICA 72

se cunoasca foarte bine ce masuri de securitate ia firma respectiva in a pastra
informatiile clientilor in siguranta

Care sunt elementele ce trebuie avute in vedere la constructia unui magazine
electronic?



1. Care sunt etapele constructiei unui magazine electronic?


Rspuns 13.1
Constructia unui magazin virtual presupune o munca prealabila serioasa de planificare. Mai
implica si luarea unor decizii complicate si pentru care sunt necesare cunostinte mari in
domeniul tehnic. Cateva din intrebarile pertinente sunt: cum organizam baza de date; ce
limbaj vom folosi pentru a o implementa si a o corela cu solutia de check-out; care sunt
modulele de care are nevoie un magazin virtual (check-out, shipping, SEO etc.). Pentru un
manager sau un antreprenor care nu are cunostinte tehnice toate aceste probleme pot fi o
jungla in care te pierzi usor.

BIROTICA 73

Raspuns 13.2.

Constructia unui magazin virtual presupune o munca prealabila serioasa de
planificare. Mai implica si luarea unor decizii complicate si pentru care sunt
necesare cunostinte mari in domeniul tehnic. Cateva din intrebarile pertinente sunt:
cum organizam baza de date; ce limbaj vom folosi pentru a o implementa si a o
corela cu solutia de check-out; care sunt modulele de care are nevoie un magazin
virtual (check-out, shipping, SEO etc.).


Patriciu V si Colectiv Securitatea informatica in Unix si Internet, editura
Tehnica , 1998;
Patriciu V Criprografia i securitatea reelelor de calculatoare, Editura
Tehnic, Bucureti, 1994
Patriciu V Securitatea comerului electronic, Editura ALL, ucureti, 2001

BIROTICA 74



Cuprins
14.1. Generalitati privind comertul electronic romanesc
14.2. Comertul electronic romanesc in anul 2009

Pagina
75
76
77
78
78
79

BIROTICA 75


Sublinierea trsturilor caracteristice comertului electronic romanesc
Evolutia comertului electronic romanesc

14.1 Generalitati privind comertul electronic romanesc

Aici cuvinte
cheie

Cum se
realizeaz

Magazine electronice, site, hardwere, softwere

O privire obiectiv asupra comerului electronic in Romnia dezvluie starea
incipient n care se afl acesta.Exist puine magazine virtuale in adevratul sens al
cunvntului (site-uri unde se pot comanda produse).

Foarte multe site-uri care se pretind a fi de comer electronic nu fac dect s
descrie oferta companiei i s ofere datele necesare contactrii ulterioare a societtii
,fr a da posibilitatea de a comanda produsele i a le pli on-line.Principalele
produse comercializate de magazinele virtuale romneti sunt echipamentele
informatice ,hardware ,software ,echipamentele de uz casnic ,carile i muzica.Din
pcate Romnia se afl ntr-o poziie net inferioar ,n acest domeniu,att fa de
rile vestice,ct si fa de celelalte ri din estul Europei.

Cu toate acestea ,impactul comerului electronic este n cretere.Numrul
calculatoarelor personale ,numrul abonailor la Internet,telefonia mobil,laimea de
band pe Internet,numrul utilizatorilor cardurilor,cheltuielile IT ale ntreprinderii
sunt n cretere rapid.Piaa romneasc are din ce in ce mai multe aplicaii de
afaceri electronice ,guvernare electronic,invaare la distant ,telemedicine,aspecte
care justific afirmatia potrivit creia comerul electronic in Romania dispune de
certe perspective de dezvoltare.

O imagine ct mai complex a comerului electronic n Romnia necesit efectuarea
unor precizri distincte cu privire la serviciile financiare existente ,ncrederea n
calitatea produselor i principalele probleme cu care se confrunt aceast form de
comer

Potrivit Web Internet Archive, primul magazin online din Romnia a fost lansat de
ctre PC Net n 1997 i se numea CyberShop.ro, acesta comercializnd CD-uri cu
muzic. La scurt timp, ia startul eShop.ro, primul magazin care introduce conceptul
de co de cumprturi ce-i drept, ntr-o variant rudimentar din punct de vedere al
uzabilitii

BIROTICA 76

Dac anul 2004 s-a ncheiat cu 3,5 milioane USD procesai n e-commerce, 2005 a
adus un volum de aproape 18 ori mai mare, atingndu-se valoarea de 44,3 milioane
USD rezultai din plata online cu cardul. Cheia succesului o reprezentau, ns,
tranzaciile cross-border care au fostacceptate de Visa i MasterCard pn n vara
anului 2005. Cu alte cuvinte, un comerciant strin vindea produse sau servicii ctre
un client strin, dar tranzacia era procesat printr-o banc romneasc, comisionul
rmnnd n ar. Acest fapt a generat volumul mare de tranzacii nregistrat n vara
lui 2005, doar n luna iulie procesndu-se 53.000 de tranzacii n valoare de peste 9,5
milioane USD.

Numrul de tranzacii cretea, ns, de la o lun la alta chiar dac ntreg bilanul pe
2006 s-a cifrat la doar 9,5 milioane USD, potrivit statisticilor RomCard
Dei creterile sunt impresionante per ansamblu, creterea pe care putem s o
remarcm este de la anul 2007 la 2008. Conform Trafic.ro creterea este de 250%.
Numarul de magazine electronice din Romania a evoluat dupa cum urmeaza

2005 - 412 magazine
2006 - 433 magazine
2007 - 640 magazine
2008 - 875 magazine


Care considerate ca este atitudinea generala fata de cumparaturile electronice?


14.2. Comertul electronic romanesc in anul 2009

Aici cuvinte
cheie

Anul 2009 a adus cateva evolutii interesantei:
A crescut procentul celor care ar cumpara mai frecvent pe internet daca ar

BIROTICA 77

Cum se
realizeaz

primi oferte speciale si reduceri: de la 8% in 2006 la 18% in 2009, devenind
principalul stimulent dorit de clienti.

A scazut procentul celor care vor livrare mai rapida de la 25% in 2006 la 6%
in 2008/2009. Asta nu inseamna neaparat ca acum livrarea e mult mai rapida
(desi per ansamblu e posibil ca termenele de livrare sa fie mai scurte) ci doar
ca cei care comanda online nu mai sunt atat de sensibili la termenele de
livrare ci mai mult la pret.

Un paradox tinand cont de situatia economica actuala - a scazut numarul
celor care spun ca o situatie financiara mai buna i-ar stimula sa comande mai
des - de la 21% la 15%.
49% dintre cei intervievati spun ca ei cumpara online pentru economie de
timp (nu economie de bani).

totusi termenul de livrare ii intereseaza din ce in ce mai putin fata de anii
precedenti

iar stimulentele principale care i-ar convinge sa cumpere mai des sunt
preturile mici si reducerile.
Daca punem cap la cap toate astea rezulta ca preturile online in Romania sunt inca
mari si principalul avantaj al unei comenzi online este economia de timp necesar
pentru gasirea produsului. Retailul romanesc mai are mult pana sa ajunga la
dimensiunile si rafinamentul celui din SUA

Cum a evoluat comertul electronic in anul 2009?


BIROTICA 78


Care este contributia comertului electronic in totalul comertului romanesc?

Care sunt cele mai importante trasaturi ale comerului electronic in anul 2009?


Rspuns 14.1
In general, cumparaturile reprezinta o activitate placuta pentru utilizatorii romani de
internet. Atunci cand merg la cumparaturi, principala preocupare pentru 38% dintre
ei este sa obtina cea mai buna calitate. Doar unul din cinci este interesat sa
economiseasca bani. Din acest punct de vedere se pare ca criza financiara nu a
influentat prea mult scopurile cumparatorilor.
Internetul reprezinta principala sursa de informatii in cazul a jumatate dintre
produsele testate. Aceasta inseamna ca, fie ca cumpara online sau nu, utilizatorii
romani de internet apeleaza in principal la mediul virtual pentru a cauta informatii
despre aceste produse. Pentru celelalte produse testate, respondentii obtin mai mult
offline informatiile de care au nevoie in principal de la asistentii din magazine.

Rspuns 14.2.
Cel mai imbucurator este cresterea procentului de folosire a cardului catre 20%, desi
rambursul ramane favoritul romanilor, fapt datorat absentei din ciclul evolutionist al
etapei comertului la distanta de tip Neckerman. Cumparatorii se indreapta catre produse
mai ieftine si a scazut valoarea media a cosului, fapte normal psihologice in perioada de
criza. Estimarile Vodafone privind numarul de conexiuni si utilizatori, este cea mai

BIROTICA 79

apropiata estimare facuta in ultima vreme, si noi considerand ca 9 milioane de utilizatori
sunt romani, din care probabil doar 3 milioane fiind utilizatori zilnici


Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica - INFORMATICA,
SOCIETATEA INFORMATIONALA, eSERVICIILE -Editura Economica,
Bucuresti 2006
Ion Gh. Rosca si colab. COMERTUL ELECTRONIC -Editura Economica,
Bucuresti 2004
http://www.ecursuri.ro/cursuri/comertul-electronic-in-romania.php
http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Cuprins_comert_electronic.
http://www.scribd.com/doc/2326181/Comertul-electronic

Comert Electronic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comert Electronic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea OVIDIUS Constana

NIVELURILE ECONOMIEI DIGITALE

MODELE SI TIPURI DE E-COMMERCE

2. Care sunt principalele moment in dezvoltarea internetului?

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Nivelul 1 Infrastructura Internet

S-ar putea să vă placă și