Plante care te ajuta sa dormi

Daca insomnia nu este grava si nu este cauzata de o afectiune, sau daca, pur si simplu, vrei sa elimini
somniferele din viata ta, farmacia verde iti pune la dispozitie cea mai variata oferta de remedii.
Uneori, fara niciun motiv aparent, dupa masa te cuprinde somnul. Ai mancat cumva ceapa? Sau poate,
plimbandu-te prin parc, simti dintr-odata nevoia sa te intorci acasa si sa te culci. Sunt cumva tei infloriti
prin zona? Intr-un fel sau altul, o multime de plante induc somnolenta prin proprietatile lor calmante.
Intoarce in favoarea ta aceste proprietati.
Conurile de hamei
Contin ulei volatil, ester valerianic, rezine, lupulina, humulona, substante minerale, tanin, derivati
flavonici, substante estrogene. Aceasta planta este folosita ca antispastic, stimuleaza secretia gastrica, este
un bun diuretic, antituberculos, bacteriostatic, are actiune moderata asupra functiilor genitale.ste indicat
in insomnie, dar si in tuberculoza, anore!ie, nevroze cu an!ietate, "richomonas vaginalis, acnee, seboree.
ste una dintre plantele care au doua tipuri de flori #masculi si femele$. %lorile femele sunt cele care
formeaza o inflorescenta de forma ovala, care mai este numita si con. Dupa culegere, conurile trebuie sa
fie intregi, iar bracteele trebuie sa nu fie desfacute de pe conuri, pentru a se pastra toate principiile active
ale acestei parti de planta. &ecoltarea se face in timpul infloririi, iar conurile se 'racoresc', apoi se usuca.
Paducelul
%ructele si frunzele contin numeroase substante chimice care actioneaza asupra aparatului cardiovascular
si asupra sistemului nervos. Scazand tensiunea arteriala prin vasodilatatie centrala si periferica si avand de
asemenea si un efect sedativ asupra sistemului nervos central, a(uta la prepararea organismului pentru
somn, dar mai este folosit si pentru cardiopatie ischemica, alte dereglari cardiovasculare si in nevrozele
cardiace.)aducelul are un efect deosebit in cresterea flu!ului de sange o!igenat la inima si creier, in
ateroscleroza, stari de labilitate psihica si de emotivitate.
Ceapa, alta utilizare
Ceapa este o planta cultivata acum in intreaga lume ca aliment. !ista numeroase varietati. )rin fierbere,
gustul poate deveni chiar dulce, in functie de procedeul de gatire.
Dar ceapa este considerata si un bun leac pentru insomnie. Se recomanda pastrarea unei cepe maruntite
intr-un borcan acoperit cu un tifon sau cu un servetel gaurit, din care se inhaleaza de cateva ori inainte de
culcare.
Teiul, substante active si actiune antiseptica
)ana in zilele noastre a ramas remediul racelii, gripei si febrei. Contine ulei esential, bogat in flavonoide,
taninuri, polizaharide, acizi #cafeic, cumaric$.Combinand efectul substantelor active, are actiune
antiseptica, antiinflamatoare, calmanta, emolienta si cicatrizanta. "onifica si revitalizeaza epiderma, este
decongestionant pentru cearcane, pleoape, ochi, fiind folosit in produse pentru ochi. *irosul placut al
florilor de tei se datoreaza prezentei farnesolului, care este un alcool.
In florile de tei au fost puse in evidenta o serie de flavonoide derivand de la cvercetol si +empferol si care
e!plica unele din proprietatile farmacodinamice ale produsului. Intre acestea, tilirozida, zaharoza,
taninurile galice si catehice, cantitati reduse de fra!ozida si esculozida. Inflorescentele au actiune
neurosedativa si antispastica.
Macesul, "adormitor" pe loc?
Aceasta planta este foarte raspandita in tara in rarituri de paduri de foioase sau pe marginea acestora, prin
poieni, pe coastele cu soare, in pasuni si fanete. %ructele se recolteaza in lunile august - septembrie,
inainte de caderea primei brume, cand macesele capata o culoare rosu inchis. Se recomanda in
avitaminoze, enterocolite, litiaza #calculoza$ renala, tulburari de circulatie periferica, ca antihelmintic, in
,
litiaza biliara, dischinezie biliara si a(uta si ca sedativ, permitand depasirea unor probleme legate de
insomnie. Ceaiul de macese il gasesti in orice farmacie, dar si la magazinele cu produse naturiste.
Musetelul, cunoscuta planta medicinala
In giptul antic, musetelul era tratat ca o planta sacra, fiind inchinat zeilor. ste intens utilizat in medicina
populara datorita actiunii sinergice a mai multor grupe de principii active- ulei esential, polizaharide,
aminoacizi, flavonoide, fitosteroli, vitaminele ., si C, acid salicilic etc.*usetelul se foloseste in
produsele cosmetice datorita actiunilor sale cicatrizante, anestetice, antiseptice, tonice, de purificare a
epidermei, antiiritante, de prevenire a imbatranirii premature a tenului. ste recomandat pentru tenurile
inrosite si ridate.In produsele de ingri(ire a parului are efecte tonice, conferind refle!e blonde acestuia.
!tractul de musetel reduce fragilitatea vaselor capilare si poate fi utilizat in produse anticuperozice.De
asemenea, are gri(a de acidul hialuronic din epiderma. )rote(eaza impotriva iritatiilor si inflamatiilor, fiind
emolient, protector si calmant. .locheaza radicalii liberi si actioneaza natural impotriva imbatranirii
premature a epidermei. / ceasca de ceai din musetel induce o stare de liniste prielnica somnului.
Zmeurul, aroma si sanatate
In medicina traditionala este cunoscut pentru proprietatile sale astringente, dar si pentru capacitatea de a-i
face pe cei care sufera de hipertensiune arteriala sa duca o viata normala. !tractul de zmeur este bogat in
minerale, vitamina C, flavonoide si taninuri. De asemenea, mai contine si A0A #alfahidro!i acizi$, ca acid
citric, glicolic, mailic sau lactic. A(uta si la recapatarea somnului.
Sunatoarea
Uleiul de sunatoare este bun pentru rani, avand efect calmant, antiinflamator si cicatrizant. Ceaiul de
sunatoare se foloseste in leziuni nervoase si boli nervoase de tot felul, aducand rela!are si instaurand
linistea necesara somnului.1evralgia trigemenului poate fi si ea combatuta cu sunatoare, daca se beau
zilnic doua - trei cesti cu ceai de sunatoare si se frictioneaza #e!tern$ cu ulei de sunatoare, timp mai
indelungat, locurile afectate."inctura de sunatoare, care are efect in bolile de nervi, nevroze si astenie in-
sotita de insomnii, poate fi realizata si acasa. a este folosita, e!tern, ca frectie, iar intern se iau o data pe
zi ,2 - ,3 picaturi intr-o lingura cu apa.
Salvia, parfum aromatic
%lorile ei sunt violete si sunt dispuse verticilat, deci in cerc, in (urul unei a!e comune, frunzele sale
opozite, alb-lanoase sclipesc argintiu si emana un parfum usor amar, aromatic.%lorile se folosesc pentru
gargara sau pentru fabricarea otetului de salvie. %runzele se colecteaza inaintea perioadei infloririi, in mai
si iunie.Ceaiul de salvie fortifica organismul, te fereste de atacuri de apople!ie si are un efect favorabil
asupra paraliziilor. Se administreaza in spasme, afectiuni ale maduvei spinarii. Ceaiul de salvie se
foloseste impotriva insomniei, in combinatie cu ceaiuri din alte plante.
Lavanda
"oata lumea cunoaste florile de lavanda pe care bunicile noastre ni le recomandau ca cel mai bun leac de
pus in dulap impotriva moliilor. "otusi, lavanda #sau levantica, alt nume al ei$ mai este cunoscuta pentru
multe alte calitati. '4avanda' sau 'apa de lavanda' vorbeste tot despre cunoscutul ei miros, care a fost
imprumutat de multa vreme de industria parfumurilor pentru produsele sale.%lorile uscate, care se folo-
sesc in diverse industrii, desprinse de pe pedunculii inflorescentelor au, de obicei, culoare albastra-violet.
1uanta florilor, la recoltare, difera de la albastru-violaceu pana la albastru-deschis. *irosul este placut,
aromat, iar gustul este usor amarui. %lorile proaspete contin 2,3 - ,5 ulei volatil, iar cele uscate , - 65.
Datorita componentelor din uleiul volatil, lavanda este un aromatizant puternic cu actiune antiseptica
locala si usor antispastica. *irosul lavandei induce o stare de liniste si a(uta la pregatirea unui somn bun.
arba mare
7
ste folosita inca din vremea romanilor ca planta medicinala si drept condiment. Substanta cea mai
importanta continuta de aceasta planta, inulina, a fost descoperita in anul ,829. In traditia populara
romaneasca, planta se folosea pentru prepararea unei solutii folosite in spalarea parului.!tractul din
radacina de iarba mare contine in principal inulina, dar si ulei esential, substante antibiotice, saruri
minerale, vitamina C. )reparatele cosmetice care contin iarba mare au actiune antiinflamatoare,
antipruriginoasa, tonica, de reglare a circulatiei sangvine periferice, de combatere a caderii parului, de
intretinere a parului. Aceasta planta mai a(uta si la eliminarea starii de nervozitate, aducand o stare de
liniste urmata de somn.
!aleriana
Una dintre cele mai cunoscute plante din domeniul tranchilizantelor usoare, valeriana a fost folosita de
mai bine de ,222 de ani ca somnifer.4uandu-se in considerare efectul principiilor sale active, valeriana a
fost comparata cu diazepamul. "oamna, dupa ce partea ierboasa a valerianei s-a veste(it, se recolteaza
rizomul impreuna cu radacinile. Aceste radacini se usuca in incaperi bine aerisite pentru a-si pastra
proprietatile curative.
&adacinile si rizomii de valeriana au actiune calmanta asupra sistemului nervos si se folosesc si contra
insomniei.
Passiflora, ornamentala?
Aceasta planta, folosita tot mai des si la noi ca planta ornamentala, poate constitui si un a(utor pentru
sanatate. Se recomanda pentru un somn sanatos si linistitor, cat si pentru a indeparta starile de neliniste,
fiind un e!ceptional spri(in pentru obtinerea echilibrului si calmului necesar.Din ,8:; a fost introdusa in
medicatia din Statele Unite ale Americii ca sedativ usor. Alcaloizii care intra in componenta principiilor
active din aceasta planta combat depresia si declanseaza o stare de bine. ste folosita in tratamentele
impotriva an!ietatii.
"bli#eana, putin ulei volatil
*irosul obligeanei este placut aromat, gustul - aromatic, amar. Contine ulei volatil, #,,3 - 6,35$, cu
azarona, camfen, camfor, eugenol, vitaminele ., si C, tanin, o substanta amara - acerina, colina, zaharuri,
rezine, saruri minerale etc.
)entru proprietatile sale tonice, aromatice, carminative, antispastice si diuretice se utilizeaza in
disfunctiile gastro-intestinale. Are proprietati tranchilizante, ceea ce poate induce un somn odihnitor.
)oseda o actiune puternic tonica si de stimulare a secretiei gastrice.
6