1

Sngele (latin sanguis, greaca veche: , haima) este un esut special sub form lichid care, prin intermediul
aparatului circulator, alctuit din inim i vasele sanguine, transport nutrien ii i oxigenul la nivelul esuturilor
corpului, de unde preia bioxidul de carbon i produ ii de catabolism tisular, transportndu-i la nivelul organelor de
eliminare. n medicin, disciplina care se ocup cu studiul sngelui se nume te hematologie.
!ngele este alctuit dintr-o parte lichid, plasma sanguin, "n care plutesc o serie de celule specifice sngelui.
#ircula ia sngelui este asigurat "n primul rnd prin contrac iile mu chiului cardiac, a$utat de valvulele venoase "n
combina ie cu contrac iile mu chilor scheletici.
n general vasele de snge bogate "n oxigen care pornind de la inim i irig esuturile se numesc artere iar cele
care sosesc la inim i transport produsele de catabolism de la esuturi "ncrcate cu bioxid de carbon se
numesc vene.
%volu ie
&iecare celul pentru a supravie ui este nevoit s recurg la o serie de schimburi de substan e cu mediul "n care
se afl.
'rin procesele de evolu ie apar organismele pluricelulare, prin aceast form nu toate celulele au contact direct cu
mediul "ncon$urtor, ci indirect prin proces mai "ndelungat prin procesul de difu(iune dintre celule.
)a nevertebratele cele mai inferioare (spongieri, unele celenterate) prev(ute cu sistem gastrovascular, o parte din
mediul extern ptrunde "n acest sistem i "ndepline ste temporar rolul sngelui. *cest lichid care nu se deosebe te
prea mult de apa exterioar, mediul "n care trie te animalul, poart denumirea de hidrolimf. ntre hidrolimf i
celulele corpului au loc schimburi de substan e, cedarea oxigenului spre celule i preluarea #+
,
i a altor produ i
metabolici, hidrolimfa "ndeplinind "n felul acesta func ia respiratorie, de hrnire i de epurare a organismului. ntr-un
stadiu mai evoluat, odat cu apari ia cavit ii celomice, hidrolimfa devine hemolimf, un lichid incolor sau u or
albstrui (la crustacee, insecte, molu te) sau ro u (unii viermi). -emolimfa are o compo(i ie proprie, diferit de cea
a mediului externm cu care nu mai vine "n contact direct. -emolimfa con ine o cantitate mai mic de ap, iar
cantitatea de substan e minerale i organice spore te, la care se mai adaug anumite tipuri de celule i substan e
pigmentare, cu o afinitate mai mare pentru oxigen, accentund astfel func ia respiratorie a acestui lichid
circulatoriu. -emolimfa circul "ntr-un sistem circulator lacunar deschis, venind direct "n contact cu celulele
corpului.
.e(avanta$ul acestui sistem o circula ie mai "nceat. )a insecte sngele nu are rol de transport al ga(elor. *erul
atmosferic ptrunde "n organism prin orificii de pe laturile abdomenului numite stigme. !tigmele se continu cu
tubu oare ce se ramific i a$ung pn la ultimele celule. /ubu oarele se numesc trahee i pentru a fi mereu
deschise pre(int "n interior un firi or de chitin "n spiral
*re loc mai apoi transformarea sistemului circulator lacunar "ntr-un sistem circulator "nchis, ceea ce face ca lichidul
care circul prin el s devin cu o structur tot mai complex, iar func iile i posibilit ile de men inere a
compo(i iei sale cresc. )a animalele vertebrate este un sistem circulator "nchis, lichidul de circula ie fiind numit
snge..eoarece sistemul circulator este "nchis, sngele nu mai vine "n contact direct cu celulele diferitor esuturi,
a a cum are loc "n ca(ul hemolimfei. !chimbul diferitor substan e se face prin intermediul lichidului extracelular
(plasma intersti ial). *cest lichid este drenat din spa iile intercelularede sistemul limfatic i devine limf.
#ompo(i ia i volumul sanguin
!ngele este un esut lichid de origine me(enchimal, format dintr-o substan fundamental intersti ial, plasma,
"n care se gsesc elementele figurate. 0aportul dintre volumul plasmei i cel al elementelor figurate se determin
cu a$utorul hematocritului. n practic, termenul e hematocrit exprim rela ia procentual dintre volumul elementelor
figurate i cel al plasmei, sau doar volumul procentual al elementelor figurate. )a om, media valorilor hematocritului
este de 12341 (sau 125). .eterminarea se face cu snge recoltat diminea a, pe nemncate, acesta fiind
centrifugat la 6777 tura ii pe minut. %lementele figurate, avnd o densitate mai mare, sedimentea( "n por iunea
inferioar a eprubetei gradate, hematocritul cititndu-se direct. #re terea numrului hematiilor pe unitate de volum
se nume te hemoconcentra ie, iar scaderea - hemodilu ie. n poliglobuluii hematocritul poate a$unge i la valori de
87-845, iar "n anemii la 97-945.
)a om volumul sanguin constituie circa 85 din greutatea corpului. )a o greutate medie de 87 :g, cantitatea de
snge este de 4 l. )a mamifere cantitatea de s"nge este propor ional mai mare dect la celelalte vertebrate.
;u tot sngele aflat "n organism circul activ "n sistemul vascular, o parte gsindu-se sub form de re(erv "n
organele cu structur diverticular (splin, unele vase abdominale, plexul subpapilar tegumentar). !tarea
fi(iologic i activitatea diferitelor sisteme func ionale modific raportul dintre cantitatea sngelui circulant i cel
stagnant. n timp de repaus la om, sngele circulant este reparti(at astfel: 175 "n sistemul muscular, 675 "n
sistemul nervos, renal suprarenal i tiroidian, ,75 "n organele abdominale i 975 "n sistemul coronarian. n efortul
fi(ic, debitul circulatoriu cre te mult "n mu chi, plmni, rinichi, creier i "n vasele coronare. n acest ca( este
antrenat sngele din organele de re(erv, precum i din organele care se gsesc "n activitate sc(ut.
#antitatea total de snge scade "n ca( de inani ie, anemii, hemoragii.
2
n general, volumul sngelui se men ine constant prin mecanisme compensatorii de trecere a apei din snge "n
lichidul intersti ial i invers. *stfel, dac volumul de snge cre te (ingestie de lichide, formare de ap metabolic),
surplusul de ap trece la esuturi (mu chi), i apoi se elimin prin rinichi. .ac volumul sanguin scade, apa din
spa iile intersti iale trece "n snge. n urma hemoragiilor, volumul plasmatic se reface mai repede dect cel al
elementelor figurate. -emoragiile bru te sunt periculoare din cau(a hipotensiunii accentuate.
0olul sngelui
0olul sngelui este cel de a transporta substan ele nutritive prin corp, dar "n el se pot transporta i trombocitele ce
a$ut la reparearea esutului (plgii).
!tructur i propriet i
lasm (ca. 44 5), care con ine (<7 5 ap), proteine, sruri minerale i substan e cu molecule mici
ca mono(aharide, hormoni, ga(e di(olvate, i substan e nutritive ( glucide, lipide, vitamine), mai con in produse de
catabolism destinate excre iei ( rinichi) ca ureee, acid uric, hipuric.
.in punct de vedere fi(ico-chimic sngele este o suspensie, cu alte cuvinte un amestec de lichide, ga(e,substan e
solide printre care se "n eleg i celulele.
!ngele prin con inutul su de eritrocite (globule ro ii) "n compara ie cu plasma avnd o vsco(itate mai mare,
cre terea hematocritului influen ea( po(itiv cre terea vsco(it ii sngelui, care determin "ncetinirea curentului
sanguin, prin proprietatea plastic a eritrocitelor sngele nu se comport ca o suspensie ci ca emulsie
=aloarea p--ului sanguin fiind 8,1 care prin diferite procese tampon va fi men inut constant, evitnd fenomenele
duntoare organismului deacido( sau alcalo(.
#uloarea ro ie a sngelui este datorat pigmentului (cu fier) hemoglobin din eritrocite care "ncrcate cu oxigen au
o culoare mai deschis.
Plasma
'lasma sanguin repre(int aproximativ 44>275 din snge i este format din aproximativ <75 ap, 95
substan e anorganice (sruri minerale care con in ioni dintre care mai importan i sunt cei de sodiu ;a, clor,
#l, potasiu, ?, magne(iu, @g, fosfor, ' i calciu #a) i aproximativ <5 substan e organice (proteine, glucide, lipide
etc). 0aportul de proteine varia( "ntre 27 i A7 g3litru ca. A 5 din volumul plasmei.
'roteinele separate prin electrofore( sunt albumine ca i 9-, ,-, B- i Cglobuline. 'roteinele din plasm pe lng
rolul de transport, mai $oac un rol important "n aprarea organismului prin sistemul imunologic, "n procesul de
coagulare a sngelui rolul de tampon "n men inerea unui p- constant i men inerea constant a presiunii osmotice
din snge.
'lasma care nu mai con ine factorii de coagulare este numit ser sanguin acesta se ob ine prin centrifugarea
sngelui dup coagulare.
!erul con ine <9 5 ap, factori de cre tere care nu sunt pre(en i "n plasm, 8 5 proteine, restul sunt electroli i i
hormoni, culoarea galben a serului se datorea( bilirubinei.
Elemente figurate
%lementele fugurate ale sngelui sunt eritrocitele, leucocitele i trombocitele. 're(int varia ii de numr i form "n
func ie de specie.
Eritrocitele (numite i globulele ro ii sau hematii) au
rolul de a transporta oxigenul i bioxidul de carbon.
!unt celule anucleate, ce con in un pigment
numit hemoglobin. *ceasta este o protein compus
dintr-o albumin numit globin i o grupare
numit hem, ce con ine fier, cu rol de fixare a
oxigenului. -emoglobina este pigmentul care determin
culoarea ro ie a sngelui. Dnele specii de animale au
alt tip de pigment sanguin, care con ine cupru i este de
culoare albastr (+ctopus). #irca 9 5 din eritrocitele din
sngele periferic sunt reticulocite, restul fiind eritrocite
mature.
Leucocitele sau globulele albe se "mpart "n granulocite
i agranulocite. Eranulocitele sunt leucocite cu nucleu
granular, clasificate dup culoarea protoplasmei "n trei
categorii: eo(inofile, ba(ofile i neutrofile. *u rol
imunologic "n imunitatea nespecific. *granulocitele
sunt leucocite cu nucleu de form mai simpl,
negranular, i se clasific "n monocite i limfocite. *u rol
"n imunitatea specific.
Elementele figurate din sngele uman
Denumire
Numrul pe l (mm
3
) de
snge
Eritrocite
4,5-5,0 mil. la femei
5,0-5,5 mil. la brba i
Leucocite 6.0008.000

Granulocite

Neutrofile 2.500.500
Eo!inofile 40400
"a!ofile 10100
Limfocite 1.500#.500
Monocite 200800
Trombocite #00.000
#
;umrul normal de globule albe varia( "n func ie de vrst, fiind mai mare la copil. 'oate dep i valorile normale
ale vrstei, "n ca( deboal. n infec ii, "n special bacteriene, numrul de leucocite de regul cre te, dar poate s i
scad "n infec ii cu anumi i germeni, "n special virusuri, sau la persoane cu imunodeficien e.
Trombocitele, numite i plachete sanguine, sunt celule ale sngelui cu rol "n coagulare.
'ropor ia elementelor figurate (celulare) din snge se nume te hematocrit. =alorile normale ale hematocritului
varia( "n func ie de vrst i sex. )a brba i, valoarea normal a hematocritului este "ntre 11 - 12 5, la femei "ntre
19 - 16 5. )a copii varia( "n func ie de vrst, la nou nscu i fiind de 27 5, iar la copiii pn la pubertate de
numai de 67 5.
-ematopoie(a
%ste procesul de formare a elementelor celulare sanguine la nivelul mduvei osoase, din celulele sistemului
reticulo-endotelial (celule de tip embrionar) care prin procesul de maturare se pot transforma "n oricare celul
speciali(at din organism.
Hematopoieza are mai multe forme ca de exemplu eritropoeza formarea eritrocitelor, aceast maturare a
eritrocitelor tinere se produce prin ac iunea hormonului eritropoetin "n ficat i rinichi.
Dn rol important "n eritropoe( "l $oac fierul, cobalamina (vitamina F9,) i acidul folic (vitamina F<), o scdere a
concentra iei sanguine "n oxigen stimulea( accelerarea eritropoe(ei cu producerea hormonilor necesari.
* a numitul cimitir al eritrocitelor este splina i celulele ?upffer din ficat, via a unei eritrocite durea( 9,7 de (ile,
dup moartea eritrocitelor, hemoglobina sufer un proces de descompunere cu mai multe
etape: bilirubin, urobilin,stercobilin acestea se elimin prin urin i fecale.
Ce este sangele?
!angele este un lichid care circula prin corp, transportand oxigen si nutrienti catre fiecare celula si preluand apoi
materialele re(iduale.
!angele $oaca un rol principal in sistemul de aparare al organismului.
%ste pompat de inima, printr-o retea ce masoara cativa :m, spre orice parte a corpului. Gn medie corpul unui adult
contine 1-4 litri de sange. %xista partu mari componente ale sangelui: celulele rosii (hematii), celulele albe
(leucocite), plasma si trombocitele. Gn plus sangele contine numerosi nutrienti si minerale.
Tipuri de sange.
.esi sangele este alcatuit din aceleasi elemente de ba(a, nu tot sangele este la fel. Gn realitate exista A tipuri
comune de celule rosii, care sunt determinate de pre(enta sau absenta anumitor tipuri de antigeni. 'entru ca
anumiti antigeni pot declansa sistemul imunitar al unui pacient sa atace celulele rosii primite prin transfu(ie, terapia
cu sange presupune alegerea cu gri$a a grupelor de sange potrivite.
Originea sangelui
!angele este produs in maduva osoasa, o substanta de consistenta $eleului din interiorul oaselor. )a adulti,
coloana vertebrala, coastele si pelvisul sunt principalele oase care produc sange. 'e masura ce celulele sangelui
se de(volta din celulele stem din maduva, ele trec in sangele ce trece prin oase si intra in circuitul sanguin.
#elulele sangelui au diferite durate de viata - celulele rosii re(ista cam 9,7 de (ile, trombocitele 97 (ile iar diferitele
tipuri de celule albe au o durata de viata ce se masoara de la cateva (ile pana la cativa ani.
+rganismul are un sistem de feedbac: ce il anunta cand sa produca mai mult sange. !pre exemplu, daca oxigenul
din sange este sca(ut, rinichii produc un hormon numit HerIthropoietinH, care stimulea(a celulele stem din maduva
sa produca mai multe celule rosii.
Cum circula sangele
!angele circula in doua largi si continue circuite printr-o retea de vase de sange. #ircuitul HdreptH duce sangele din
partea dreapta a inimii prin plamani si inapoi la inima (in partea stanga). #ircuitul HstangH duce sangele de la inima
spre restul corpului si inapoi la inima
%xista mai multe tipuri de vase de sange: artere, capilare si vene.
*rterele transporta sangele dinspre inima. !e ramifica in artere mai mici (arteriole) care sunt conectate la capilare
(peste un miliard). #apilarele sunt foarte inguste - de latimea unei celule. Gnauntrul capilarelor, celulele rosii
eliberea(a oxigenul, ce trece prin peretii subtiri ai capilarelor in tesutul incon$urator. /esuturile eliberea(a re(uduuri,
cum ar fi dioxidul de carbon, care trece prin capilare in sange. !angele se intoarce la inima prin vene. =enele
contin un sistem de valve cu un singur sens, contrulate de contractii ale muschilor, care permit sangelui sa circule
catre inima, chiar si impotriva gravitatiei.
.in cau(a ca sangele din vene contine foarte putin oxigen, el apare ca avand o culoare usor albastra in comparatie
cu rosul aprins al sangelui oxigenat.
Despre RH
Gn afara sistemului *F+, pe hematii (globule rosii), a mai fost descoperita o substanta, numita 0h.
A45 din populatie au aceasta substanta pe hematii, daca sunt 0h po(itivi, iar restul de 945 nu o au deci sunt 0h
negativi.
4
+rganismul unei persoane, care nu are 0h pe hematii si primeste o transfu(ie cu sange care are 0h (de la un
donator 0h po(itiv) va reactiona ca si cum ar lua contact cu un corp strain ( la fel cum reactionea(a la bacterii,
virusuri sau alti corpi straini cu care organismul intra in contact). Gn consecinta, va incerca sa distruga acest 0h,
insa 0h-ul fiind atasat hematiilor, organismul le va distruge si pe ele. *stfel apar accidentele postransfu(ionale,
care se manifesta asemanator unei anemii (boala in care scade numarul globulele rosii din sange).
*lt ca( de incompabilitate, apare in ca(ul mamei cu 0h negativ, tata 0h po(itiv si fat 0h po(itiv. 'entru tinerele
mame este de retinut observatia, ca, de regula, primul copil este sanatos, dar urmatorii copii pre(inta (daca nu se
aplica la timp tratamentul necesar, o forma de boala datorata distrugerii 0h-ului si hematiilor si care determina
decesul nou-nascutului. 0iscul ca sangele mamei sa-l atace pe cel al copilului este de obicei exclus, la prima
sarcina, dar el creste proportional cu numarul de nasteri si sarcini. Gn ca(ul sarcinilor avortate, trebuie luat in
considerare momentul la care s-a produs avortul (riscul repercusiunilor este mai mare in a doua parte a sarcinii).
Despre grupele de sange si ereditate
#a si culoarea ochilor, grupele de sange se mostenesc genetic de la parinti la copii. +rice grupa de sange ai
avea *,F, *F sau +, se ba(ea(a pe grupele de sange ale mamei si tatalui tau.

'arintele 9 *F *F *F *F F * * + + +
'arintele , *F F * + F F * F * +
Erupa de sange
posibila a
copilului
+ J J J J J J
* J J J J J J J
F J J J J J J J
*F J J J J
Sangele si elementele figurate
.ifu(ia (miscarea aleatorie a moleculelor unei substante din (onele cu concentratie mare in (onele cu concentratie
mica) nu este suficient de rapida pentru a asigura necesitatile metabolice ale celulelor, in ca(ul unor distante mari
(de exemplu o distanta de cateva celule). .e aceea organismele multicelulare au de(voltat alte mecanisme pentru
a transporta rapid molecule pe distante lungi, intre celule interne si suprafata corpului si intre diversele tesuturi si
organe ale corpului. Gn lumea animala acest rol il are sistemul circulator, alcatuit din sange, sistemul vascular
(sistemul de vase interconectate prin care circula sangele) si inim ,99,9x,692v a (pompa care determina curgerea
sangelui). Gmpreuna, inima si vasele sangvine formea(a sistemul cardiovascular.
Sangele
!angele este constituit dintr-o componenta lichida, plasma sangvina si o componenta solida, repre(entata de
elementele figurate. !angele indeplineste doua functii ma$ore: transportul in organism al: oxigenului si dioxidului de
carbon, moleculelor nutritive, ioni (;aK, #a,K, -#+6-, etc), produsilor de excretie (uree, bilirubina, etc), hormoni si
apararea organismului, proces in care sunt implicate toate celulele albe ale sangelui.
'lasma sangvina contine apa (in proportie de peste <75) in care sunt di(olvate substante anorganice (in special
ioni) si substante organice (proteine, substante nutritive, produsi de metabolism, hormoni, etc). 'lasma sangvina
din care au fost indepartate proteinele de coagulare repre(inta serul. %lementele figurate se pot clasifica in: celule
rosii sau hematii3eritrocite, celule albe (leucocite) si plachete sangvine sau trombocite.
Hematiile
!unt cele mai numeroase elemente figurate, in $ur de 1.A x 9723mm6 la femei si 4.4 x 9723mm6 la barbati. *ceste
valori pot varia in functie de factori precum starea de sanatate, varsta, altitudine (peruvienii care traiesc la altitudini
de peste 4.177 m pot avea pana la A.6 x 972 hematii3mm6. !unt celule anucleate, cu forma de disc biconcav. 0F#
se de(volta in hematopoie(a din celule progenitoare eritroide. 'e parcursul procesului de maturare, celulele produc
hemoglobina pana ce aceasta a$unge sa repre(ite <75 din greutatea uscata a celulei. #elulele se maturea(a in
apropierea unui macrofag care va ingera nucleul eritrocitului. %ritrocitele mature nu se divid (sunt celule diferentiate
terminal). /raiesc aproximativ 9,7 (ile, dupa care sunt distruse de celule fagocitare din ficat si splina. Gn fiecare
secunda, in organismul uman sanatos, mor aproximativ 6.777.777 hematii. @a$oritatea fierului din structura
hemoglobinei este reciclat iar gruparea hem a hemoglobinei este degradata si formea(a pigmentii biliari (bilirubina,
biliverdina). #elulele rosii sunt responsabile cu transportul oxigenului si dioxidului de carbon in organism.
/ransportul oxigenului: molecula de hemoglobina este constituita din 1 polipeptide (doua lanturi alfa si doua lanturi
5
beta) fiecare dintre acestea fiind atasata la o grupare prostetica, denumita grupare hem. &iecare grupare hem
contine un atom de fier care va lega o molecula de oxigen si se va forma oxihemoglobina. 0eactia este reversibila.
Gn conditii de temperatura sca(uta, p- ridicat si presiune crescuta a oxigenului, conditii care se regasesc in
capilarele din plamani se formea(a oxihemoglobina. !angele care transporta oxigenul (sangele arterial) are o
culoare rosu deschis, pre(entei datorita oxihemoglobinei. )a nivelul tesuturilor, temperatura creste, p- scade, iar
presiunea oxigenului este sca(uta si in aceste conditii, hemoglobina eliberea(a oxigenul si leaga #+,. .in acest
motiv, sangele venos are o culoare rosu inchis. /ransportul #+,: dioxidul de carbon se combina cu apa si
formea(a acidul carbonic care disocia(a in protoni si anioni bicaronat. <45 din #+, generat in tesuturi este
transportat de hematii. Ea(ul patrunde si iese din celule probabil prin difu(ie prin canale din membrana plasmatica.
Gn interiorul celulei aproximativ 475 din cantitatea de #+, se leaga la hemoglobina (la alt situs decat cel de legare
al oxigenului), iar restul este convertit in ioni bicarbonat care ies din celula si protoni (-K) care se leaga de partea
proteica a hemoglobinei (in acest fel p- nu este modificat). .oar 45 din cantitatea de #+, din tesuturi este
di(olvat si transportat direct in plasma. !caderea numarului de hematii sub limita normala poarta denumirea de
anemie. *nemia poate repre(enta insa si o scadere a cantitatii de hemoglobina din hematii. #el mai adesea,
principala cau(a a anemiei o repre(inta un aport alimentar de fier insuficient. #resterea numarului de celule rosii
peste valoarea normala poarta denumirea de policitemie.
Leucocitele celulele albe!
!unt mult mai putin numeroase decat hematiile (1777-A777 3mm6). !unt celule nucleate care participa la apararea
imuna a organismului. Gn functie de pre(enta sau absenta granulatiilor din citoplasma se clasifica in celule fara
granulatii (limfocite si monocite) si granulocite (celule cu granulatii): neutrofile, eo(inofile si ba(ofile.
Limfocite
/oate limfocitele sunt produse in maduva osoasa (un organ limfoid primar). .aca devin imunocompetente in
maduva osoasa se numesc limfocite F (sinteti(ea(a anticorpi si limfo:ine) iar daca devin imunocompetente in
timus (un alt organ limfoid primar), se numesc limfocite / (sinteti(ea(a doar limfo:ine). %xista mai multe tipuri de
limfocite /, cele mai comune fiind:
limfocitele / inflamatorii care recrutea(a macrofage si neutrofile la situsul unei infectii sau al unei le(iuni
tisulareL
limfocite / citotoxica (#/)) care ucid celule infectate cu virusuri si (probabil) celule tumorale
celule / helper - stimulea(a producerea de anticorpi de catre limfocitele F.
"onocite
@onocitele circula prin sangele periferic inainte de a emigra in tesuturi unde se transforma in macrofage. Gn functie
de organul in care sunt locali(ate au denumiri specifice. *stfel macrofagele din ficat se numesc celule ?upfer, in
creier se numesc celule microgliale, in os - osteoclaste, etc. @acrofagele sunt celule mari, fagocitare care
inglobea(a materiale straine organismului sau celule si fragmente de celule ale organismului.
#eutrofile
;eutrofilele sunt elemente sangvine care raspund la semnale chemotactice si parasesc capilarele printr-un proces
complex care implica marginatia celulelor (apropierea de endoteliul vaselor sangvine), atasarea la peretele vasului
si iesirea din capilar prin spatiul dintre celulele endoteliale (proces denumit extrava(are sau diapede(a). @igrarea
este determinata de mai multi factori: substante produse de microorganisme, semnale emise de celule participante
la procesul inflamator, etc. .e exemplu, interleu:ina 9 (G)-9) este eliberata de macrofage in ca( de infectii sau
le(iuni tisulareL histamina este produsa de ba(ofilele circulante, celule mastocite si plachete sangvine si are ca
efect dilatarea capilarelor si a venelor. ;eutrofilele sunt cele mai abundente celule albe. )a nivelul tesuturilor
infectate, neutrofilele anihilea(a organismele invadatoare (ex. bacterii) si apoi le ingera prin fagocito(a. *cest
proces are loc in permanenta chiar si la persoanele sanatoase. ;eutofilele tin sub control populatiile de bacterii
comensale existente in mod normal in organismul uman in colon, cavitatea bucala sau la nivelul gatului. Gn ca(uri
patologice, cand numarul de neutrofile scade (radiatii, chemoterapie, stress), aceste bacterii scapa de sub control,
proliferea(a excesiv si apar infectiile oportuniste.
Eo$inofile
;umarul de eo(inofile este in mod normal cuprins intre 7 si 1473mm6. ;umarul lor creste in anumite boli, in special
in ca(ul para(ito(elor, mai ales in ca(ul para(itilor mari. Eranulele eo(inofilelor contin substante citotoxice, care
sunt eliberate asupra para(itului. 'rintre substantele din granule se numara proteina ba(ica ma$ora (@F' - ma$or
basic protein), proteine cationice, peroxida(a, arilsulfata(a F, fosfolipa(a . si histamina(a. *cest amestec este
capabil sa distruga membranele para(itului.
%a$ofile
Fa(ofilele sunt celule nefagocitare care, atunci cand sunt activate eliberea(a numerosi compusi din granulele
6
ba(ofile din citoplasma lor. Moaca un rol ma$or in raspunsurile alergice, in special in ca(ul reactiilor hipersen(itive
de tip G. Fa(ofilele sunt implicate in raspunsul anafilactic. *nafilaxia este o reactie de hipersensibilitate specifica,
care apare la a doua expunere la acelesi antigen. &orma cea mai grava este socul anafilactic. + buna definitie
clinica a reactiei anafilactice tine cont de pre(enta a doua manifestari severe: dificultatea respiratorie (prin edem
laringian sau cri(a de astm) si hipotensiunea. ;umarul ba(ofilelor creste si in timpul infectiilor. Eranulele contin o
serie de mediatori: histamina, serotonina, prostaglandine si leu:otriene, cu rol de a creste fluxul sangvin in (ona
le(ata.
Plac&ete sang'ine
'lachetele sunt fragmente de celule produse din megacariocite si sunt implicate in procesul de coagulare. Gn ca(ul
le(arii unui vas de sange, plachetele sangvine se dispun intr-o retea de fibrina insolubila formand cheagul sangvin.
Gn mod normal sunt in numar de 947.777-647.777 3 mm6. ;umarul lor este reglat prin mecanisme homeostatice
(feedbac: negativ). *tunci cand numarul plachetelor scade sub 47.777 apar probleme de coagulare.