Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Cadastru Geodezie i Construcii

Catedra Tehnologia Construcii
la Tehnologia Construc iilor
tema: Tehnologii si materiale performante de
executare a sarpantelor
A elaborat Demian Serghei
gr.CIC-1101
A verificat Cucu .
Chi in!u "01#
Referat
I. Noiuni generale
Aco$eri urile s%nt elementele &e construc ie $reva'ute la $artea su$erioar! a cl!&irilor( %n
sco$ul &e a le $rote)a %m$otriva intem$eriilor* a$e &in $loi i '!$e'i( v%nt( soare( varia ii &e
tem$eratura etc.+.
Aco$eri ul unei cl!&iri se com$une &in &ou! $ar i $rinci$ale :
ar$anta( care constituie elementul &e re'isten !(
,nvelitoarea( care constituie elementul &e $rotec ie %m$otriva $!trun&erii a$elor &in $loaie
sau '!$e'i( a v%ntului i ra&ia iilor solare etc.
Aco$eri urile cu ar$ant! se utili'ea'! la cl!&iri &e locuit* case familiale( hoteluri( blocuri+(
cl!&iri social-culturale( a&ministrative( $recum i in ca'ul construc%iilor in&ustriale $entru
birouli( ane-e.
ar$anta re$re'int! structura &e re'isten ! a aco$eri ului cu $o& reali'at! &easu$ra ultimului
nive( av%n& rolul &e a crea $antele i form aco$eri ul i &e a $relua %ncarc!rile ce revin
aco$eri ului. ,n mo& obi nuit ar$antele se reali'ea'! &in elemente &in lemn ( &atorit!
avanta)elor $e care le ofer! lemnul : greutate re&us!( u urin ! &e $relucrare( re'isten ! buna. .ai
rar( se utili'ea'a ar$ante &in elemente $refabricate &in beton armat sau &in $rofile metalice.
Alc!tuirea ar$antelor &e$in&e &e &imensiunile %n $lan ale cl!&irii i &e structura &e
re'isten ! a acesteia. Astfel in ca'ul %n care e-ist! $ere i $ortan i interiori se a&o$t! arpantele
pe scaune.Dac! &eschi&erea este mai mare(se a&o$t! alte ti$uri &e aco$eri uri( $rintre care i
cele cu grin'i transversale.,n ca'ul unor &eschi&eri mici se a&o$ta ar$anta &in c!$riori f!r!
scaune.
Fig.1 Acoperiuri cu arpant: a arant cu criori! "#c arante e
scaune ! d arant ti $acaz
/egaturile com$onentelor sar$antei &e lemn se reali'ea'! cu a)utorul %mbin!rilor &ulghere ti( %n
ca'ul acestor %mbin!ri( $iesele &in lemn ce vin %n contact sunt astfel $relucrate( %nc%t sa se
inter$!trun&!( reali'%n& un sistem %n care $iesele s! nu- i $oat! mo&ifica $o'i ia %n $lanul
elementului &e re'isten !.
Acest sistem &e %mbinare necesit! o $relucrare $reten ioasa i greoaie a $ieselor &e lemn ce se
unesc. Tot &atorit! acestor %mbin!ri ( sec iunea activ! a acestor $iese este re&us! cosi&erabil( ceea
ce &uce la sim$lificarea geometriei $ieselor ce se %mbina
II. arpante din lemn
ar$antele &in lemn se $ot e-ecuta %n &ou! sisteme:
arpant pe scaune sau ar$ant! &ulghereasc!./a acest sistem sarcinile se transmit $rin
interme&iul unor elemente verticale care rea'em! $e 'i&urile interioare ale cl!&irii sau $e
$lan eele &in beton armat. Acest sistem se folose te la cl!&iri civile e-ecutate cu $lan eu
la ultimul nivel.
arpant pe ferme 0 se caracteri'ea'! $rin fa$tul ca nu are rea'eme interme&iare(
re'emarea e-ecut%n&use numai $e 'i&urile e-terioare.Se folose te la aco$eri urile cu
$ante mici( un&e e-ist! $lan ee &in beton armat $este ultimul nivel.
a) arpante pe scaune
ar$antele $e scaune sunt alc!tuite &in urm!toarele elemente: $o$i( t!l$i( cle ti i
contrav!ntuiri.
Popii sunt elemente verticale &e re'isten ! care transmit sarcinile $reluate &e la $an! ( 'i&urilor
interiorisau $lan eelor.1i au sec iune cu$rins! intre 1"-1"(((12-12
Tlpile sunt elementele ori'ontale &e rigi&i'are sau &e re'isten !.
Contravntuirile sunt elementele &e re'isten ! i &e rigi&i'are a e'ate %nclinat i au sec iune a$ro$iat!
$o$ilor.
,n lungul aco$eri ului( stabilitatea este asigurat! &e contafi e care %mbina cu $o$ii i $anele( $rin chetrare
i elemente &e $rin&ere metalice.3entru %nt!rirea sistemului &e re'isten ! a ar$antei &e lemn $e scaune( se
intro&uce o bar! %nclinat!( care se %mbin! cu tal$a i $o$ii- arbaletrier.3entru a evita &e$lasarea laterala a
acestor ar$ante( &eformabile la ac iunea %ncarcaturilor ori'ontale( ele se vor ancora cu $iese metalice %n
&re$tul $enelor &e strea in!( %n structura $ortant! a cl!&irii.
b) arpantele pe ferme
Aceste ar$ante formea'! grin'i cu '!brele cu alc!tuiri &iferite: &u$! forma aco$eri ului %n
sec iune transversal!( &eschi&ere etc.

C)arpante cu macaz.
Sistemul &e re'istenta al sar$antei cu maca' este constituit &in bare care servesc la
transmiterea sarcinilor &in $ane s$re $eretii $ortanti ai cla&irii .
4tili'area sar$antei cu maca' se obisnuieste la cla&iri fara $ereti interiori( &escarcarea $utan&u-
se reali'a numai la $eretii e-teriori.
in functie &e alcatuirea barelor( se &eosebesc:
5 6 maca' sim$lu 0 $entru &eschi&eri mai mici &e 7 m8
5 6 maca' &ublu 0 $entru &eschi&eri &e la 7m la 1" m.
9ar$anta cu maca' sim$lu este alcatuita &in ca$riori( care rea'ema $e $ane &e coama si &e
streasina. Sarcina &in $ana &e coama se &escarca $rin interme&iul montului vertical si al
arbaletrierilor la $eretii e-teriori.
.ontantul central este com$rimat $ana la legatura cu arbaletrierii( iar &e la aceasta legatura in
)os este intins. Tal$a este sus$en&ata &e acest montant central( $entru a micsora
&eschi&erea &e incovoiere a tal$ii sub greutatea $ro$rie.
9ar$anta cu maca' &ublu e alcatuita &in ca$riorii care &escarca $e $anele interme&iare si $e
$anele &e stresina. /a ran&ul lor( $anele interme&iare transmit sarcinile la 'i&urile $ortante
d)lemente de susinere
1lementele &e sus inere ale %nvelitorii sunt: astereala( c!$riorii i $anele.
Astereala.1ste format! &in sc%n&uri cu grosimea &e ":"(2 cm i l! imea &e 1":.."0 cm(
&is$use $aralel cu strea ina i re'em%n& $e cel $u in # c!$riori( &e care se $rin& %n cuie* fiecare
sc%n&ura se $rin&e &e c!$rior cu " cuie+. Astereala este solicitat! la %ncovoiere i se calculea'! ca
un element sim$lu re'emat.
Cpriorii.C!$riorii se confec ionea'! &in lemn ecarisat. Se recoman&! caa ei s! fie e-ecuta i
&intr-o singur! bucat! . C!$riorii s!nt solicita i la %ncovoiere i se calculea'! ca element sim$lui
re'emat cu &eschi&erea egala cu &istan a &intre a-ele a &ou! $ane vecine.
Panele. 3anele se e-ecut! &in lemn ecarisat( cu sec iunea cu$rins! %ntre 10-1":..12-"; cm(
&imensiunile re'ult%n& &in calcul. 3ana &e la $artea su$erioara a aco$eri ului se nume te $an! &e
coam!( iar cea inferioar! a e'at! $e $lan eu cosoroab!.
III. arpante din beton armat
Aco$eri urile &in beton armat sunt folosite %n $re'ent $e scar! larg! %n construc iile civile i
in&ustriale( %n &oua ti$uri constructive: aco$eri uri masive i aco$eri uri cu ar$ante &in beton
armat.
Aco$eri uri cu ar$ante &in beton armat au fost folosite mai $u in %n construc ii( %n locul
ar$antelor &e lemn( la cla&iri civile( $entru economisirea materialului lemnos. <olosirea lor
limitat! se &atorea'! &ificult! ilor &e e-ecu ie care antrenea'! costuri su$limentare etc.
1lementele $rinci$ale &e re'isten ! s=nt e-ecutate sub form! &e grin'i cu '!brele sau grin'i cu
inim! $lin! &in beton( iar elementele secun&are sunt formate &in $ane( $ane i $l!ci sau
chesoane. /a hale %nc!l'ite $ot fi utili'ate $l!ci termio'olatoare &in beton celular autoclavi'at.
I! arpante metalice
%arantele $etalice se &olosesc 'n general entru construcii industriale $etalice
cu deschideri $ari sau atunci cind "etonul ar$at nu oate ( 'ntre"uinat datorit
condiiilor de e)loatare. *le$entele de rezisten sunt de regul &er$ele $etalic.
+enele sunt alcatuite din ro(le I sau Ui reaze$ e e &er$ele in dretul nodurilor
de care se rind cu a,utorul "uloanelor sau al sudurii direct sau rin inter$ediul
unor ele$ente a,uttoare. Criorii sunt e)ecutai din ro(luri $etalice I# U# i se
()eaz direct e ane cu a,utorul "uloanelor sau sudurii.
! "n#elitori pentru acoperisuri cu arpant
a) nvelitori ceramice
Aceste invelitori utili'ea'a( in general( la cla&iri civile si agro'ootehnice cu aco$erisurile
alcatuite &in su$rafete $lane inclinate( cu $anta accentuata.
/a aceste aco$erisuri( s$atiul mare &e aer intre $lanseul su$erior si invelitoare are o functiune
higrotermica im$ortanta in stabilirea bilantului termic al cla&irii si in com$ortarea invelitorii sub
actiunea factorilor climatici.
.aterialele ceramice folosite la invelitori sunt: tiglele 0 sol'i( tiglele $rofilate trase( olanele &e
coama.
Tiglele 0 sol'i se fabrica $rin tragere in filiere( avan& o forma $lana( cu unul sau &oua ciocuri &e
$rin&ere. Acest ti$ &e tigle se $ot ase'a $e aco$eris sim$lu sau &ublu( in functie &e gra&ul &e
im$ortanta a cla&irii si &e gra&ul &e im$ermeabilitate la $reci$itatii.
b) nvelitori din azbociment
,n com$o'itia a'bocimentului intra 70> ciment si "0> a'best.
A'bestul( $ro&us mineral ( se gaseste in stare naturala in rocile 'acamintelor &in minele &e
a'best( sub forma &e fibre. .asa &e minereu contine 2> a'best.
,n $ro&usele &e a'bociment( fibra &e a'best are rolul urmator: &e a $relua eforturile &e intin&ere
ce a$ar &atorita sarcinilor e-terioare( &e a obtine o elasticitate mai mare *fibrele &e a'best se
com$orta ca o retea elastica ce armea'a $asta &e ciment+. <oile &e a'bociment se fabrica &in
straturi subtiri( obtinute $rin filtrarea masei lichi&e *&e a'best-ciment-a$a+ $rin cilin&rii filtranti(
$reva'uti( la su$rafata cu o $lasa &e sarma.
<oile &e a'bociment cru&e au $ro$rietatea &e a se mula in &iferite forme &atorita $lasticitatii foii8
asa&ar( $ot fi fabricate foi on&ulate.
3lacile re'ultate &in masina &e format foi vor fi su$use( inainte &e intarire( la o $resare( in
ve&erea maririi re'istentelor mecanice. Datorita $resarii *se elimina $artial a$a+( $lacile &e
a'bociment ca$ata o re'istenta la ru$ere &in incovoiere mai mare( &ensitatea $lacilor creste( iar
grosimea se re&uce. A'bocimentul se bucura &e o larga utili'are la aco$erisuri( ca invelitori(
&atorita unor avanta)e:
5 6 greutate $ro$rie re&usa8
5 6 $unere in o$era - sim$la( vite'a &e e-ecutie 0 marita8
5 6 &etermina reali'area unor $ante re&use ce con&uc la economii &e materiale
$entru scurgerea a$elor &e $loaie *)gheaburi( burlane+( la utili'area unui minim &e
su$rafata aco$erita $entru ma-imum &e su$rafata utila8
5 6 $retul sca'ut( buna com$ortare in tim$ *aceasta &etermina obtinerea &e
im$ortante economii &e intretinere+8
5 6 incombustibilitatea 0 fa$t &atorat com$onetilor minerali8
5 6 $osibilitatea &e reme&iere a eventualelor &eficiente( gra&ul ri&icat &e
&emontabilitate a lucrarii.
-vandu.se in vedere &atul ca lacile de az"oci$ent sunt utin elastice si &ragile# nu
este reco$andata &olosirea lor la invelitori e)use la socuri# vi"ratii accentuate#
circulatie. +lacile de az"oci$ent cu ondule $ari au grosi$e redusa# &or$a in lan
dretunghiulara# cu rezistenta la ruere din incovoiere in/uentata de $odulul de
rezistenta a lacilor de az"oci$ent ondulat se va $onta e reaze$e la intera) $ai
$are co$arativ cu lacile lane
c) nvelitorile din tabla
Acestea se e-ecuta &in foi &e: tabla neagra( *otel 0 carbon obisnuit( laminat &e cal&+( tabla
'icata ( tabla &e $lumb *la monumentele istorice+.
Avanta)ele invelitorii &in tabla sunt urmatoarele:
5 6 &urabilitatea8
5 6 etanseitatea8
5 6 e-ecutia 0 usoara8
5 6 greutatea 0 re&usa.
,nvelitorile $ot fi clasificate &u$a forma foii &e tabla:
5 invelitorii &in tabla &rea$ta
5 invelitorii &in tabla cutata sau on&ulata .
,nvelitorile &in tabla &rea$ta se montea'a $e asteriala. intre invelitoare si su$ort se $reve&e un
strat &e carton asfaltat( cu &ublu rol: &e a evita con&ensul $e su$rafata interioara a tablei si &e a
atenua 'gomotul &in tim$ul $loilor . Aceste invelitori se reali'ea'a( &e obicei( &in tabla 'incata
*care nu necesita masuri &e $rotectie contra coro'iunii+(ca &e e-em$lu( tabla neagra( care se
grun&uieste cu miniu &e $lumb( iar ulterior se vo$seste $e ambele $arti.
,mbinarea $rin falturi a foilor &e tabla are avanta)ul ca $ermite &e$lasarea( &atorita variatiilor &e
tem$eratura( si asigura evitarea $erforarii tablei. <alturile ori'ontale *culcate s$re streasina+( care
$ermit scurgerea a$ei( se e-ecuta $aralel cu creasta. <alturile verticale $aralele cu linia &e cea
mai mare $anta sunt continue. <i-area tablei &e asteriala se reali'ea'a cu a)utorul co$cilor( care
se intro&uc intre falturile verticale &u$a fi-area &e asteriala si se in&oaie im$reuna cu faltul. /a
&olii si streasina( se recoman&a folosirea falturilor &uble.
,nvelitoarea &in $laci &e tabla cutata sau on&ulata se im$une ca solutie avanta)oasa &in $unct &e
ve&ere tehnico-economic( &atorita fa$tului ca reali'ea'a :
5 6 aco$eris usor8
5 6 aco$erisuri cu $ante sub "0 >8
5 6 versanti foarte lungi. &atorita sensibilitatii la me&ii agresive chimice
d) nvelitorile bitumate
Aceste invelitori sunt &es utili'ate(&atorita urmatoarelor calitati: gra& &e etanseitate 0 ri&icat(
$oate imbraca orice forma &e aco$eris( $retul &e cost 0 relativ re&us com$arativ cu alte
invelitori( iar alcatuirea &in straturi succesive a)uta la corectarea nea)unsurilor e-ecutiei manuale.
Ca &e'avanta)e( se $oate s$ecifica re'istenta re&usa la actiuni mecanice si la incen&ii.
.aterialele folosite la acest ti$ &e invelitori sunt $e ba'a &e bitum.
Cartoanele bitumate se fabrica $rin im$regnare cu bitum( la cal&( a unor cartoane 0 materiale
celulo'ice cu a&aos &in &eseuri te-tile. Aceste foi bitumate $ot fi cu sau fara aco$erire cu bitum
si $resarate cu agregate minerale fine
3an'ele bitumate se obtin $rin im$regnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau
im$aslitura cusuta &in fibre cu $olisteri. Aceste materiale se $ro&uc in mai multe ti$uri( ce se
&eosebesc &u$a re'istenta la tractiune si mo&ul &e aco$erire cu bitum.

!I Accesorii ale $n#elitorilor
Jgheaburile sunt canale &eschise( confectionate &in tabla 'incata( am$lasate la streasina
aco$erisului cu rolul &e a colecta a$ele $rovenite &in $reci$itatii si &e a le &iri)a( $rin burlane( la
canali'are . Cel mai frecvent folosite sunt )geaburile cu sectiunea semicirculara( care sunt cele
mai avanta)oase $entru scurgerea a$elor. Sectiunea )gheabului se &etermina in functie &e
su$rafata aco$erisului $e care il &eserveste.
,n ca'ul )gheaburilor &re$tunghiulare folosite in general &in consi&erente arhitectonice(su$rafata
cores$un'atoare &e aco$eris se va ma)ora cu 10 >. ?gheaburile sunt $rinse &e streasina $rin
interme&iul unor carlige( alcatuite &in otel 'incat. <i-area carligelor se face in asteriala sau
ca$riori( la aco$erisurile &e lemn8 la cele &in beton( fi-area se reali'ea'a $rin interme&iul
&iblurilor. ?gheaburile sunt reali'ate cu $anta longitu&inala si cu rosturi &e &ilatatie.
Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate(
am$lasarte la &olie sau la o &istanta &e
ma-imum "0 m( confectionate &in tabla
'incata *e-terioare+ sau &in tuburi &e fonta
*interioare+( care con&uc a$ele &in
$reci$itatii la reteaua &e canali'are .
@acor&area intre burlan *in general( are
sectiunea circulara+ si )gheab se reali'ea'a
cu o $iesa s$eciala( in&e$en&enta &e burlan(
$entru a nu im$ie&ica &e$lasarile &in
variatiile &e tem$eratura. Aurlanele se
fi-ea'a $e $ereti $rin interme&iul bratarilor
inelare( alcatuite &in otel lat si o ti)a ascutita
ce se intro&uce in $ereti. Sectiunea
burlanului( care trebuie sa evacue'e a$a &e
$e o anumita su$rafata &e aco$eris( este
functie &e aria &e aco$eris &eservita *in
$roiectie ori'ontala+. Se recoman&a ca
evacuarea a$ei &in burlan sa se faca la
reteaua &e canali'are8 in ca'ul in care
aceasta li$seste( evacuarea se face libera in
rigole. Cla&irile cu aco$eris in $anta trebuie
$reva'ute cu )gheaburi si burlane( $entru a
evita &eran)area circulatiei $e langa cla&iri(
ca si &eteriorarea fata&elor.
Cuprins%
I. Bo iuni generale
II. ar$ante &in lemn
III. ar$ante &in beton armat
IC. ar$ante metalice
C. ,nvelitori $entru aco$erisuri cu ar$ant!
CI. Accesorii ale %nvelitorilor
&ibliogra'e%
C.+estianu 0 Constructii1
2eiu 3rganizarea# conducerea# econo$ica si
legislatiea constructiilor. 2ucuresti 1454
6.7. 89:;<=# >.7. 79?9@AB CAD=EFEG<H
@I?E<IAFJ=EGE K?E<;BEL@IB9
Murse Ne"
Oi"rarP.ut$.$d
htt:QQru.scri"d.co$QdocQ1R5SRSSS4Qsarante