Universitatea Tehnic din Moldova

Facultatea Cadastru, Geodezie i Construc ie

Catedra Tehnologia Construc iilor
La disciplina:
Organizarea construc iilor.
Realizat: st. gr. CC!""#" Cretu Mihai
$ro%esor: Rotaru on
Bibliografie:
&ictor 'agiu! Manage(entul e)ecu iei proiectului de construc ie
*eiu +. ! Organizarea, conducerea econo(ic i legisla ia construc iilor
Gheorghi ,te%an! Organizarea i conducerea activit ii de construc ie
-erniau) G.! Conducerea proiectelor de organizare
,-$ ..#".#"!/0
,-$ ".#1.#.!/0
-CM2 #3.#4!55
Tema: No iuni generale, caracteristici i particularit i ale
organizrii i conducerii proiectelor de execu ie
-o iune de (anage(ent. Manage(entul e)ecu iei proiectului de construc ie .
$ri(ul o( care a %or(ulat principile tiin i%ice 6n op inerea unor realizri
(a)i(e cu e%ort (ini( la nivelul activit ilor colective a %ost J.F.Taylor. 7n cartea sa
principii i (etodele conducerii tiin i%ice a aprut 6n "5"", el a aplicat aceste
principii la uzinele lui Ford, pe ur( au %ost trans%erate i 6n construc ii.
$ro8le(ele ridicate de organizarea i construc ia lucrrilor sunt %oarte
so%isticate ceia ce a condus la apari ia unor (ate(atici aplicate cu( ar %i: (ate(atica
organizrii sau cercetarea opera ional.
$rin ter(enul (anage(ent se de%ine te tiin a general a organizrii i
conducerii. 7n con%or(itate cu de)!ul englez acest ter(en cuprinde necesitatea de
proiectare, plani%icare, ad(inistrare, control si diri9are a unei activit i 6ndreptat spre
un scop 8ine deter(inat cu (a)i( de e%icien .
,copul i(pli(entrii (anage(entului 6n toate do(eniile este unul i acela i,
(a)i( de e%icien , 6ns activitatea de a construi are particularit i speci%ice care o
di%eren iaz de celelalte do(enii de activitate ca: industria, co(er ul.
2ctivitatea de a construi are la 8az un proiect al unui o8iect de construc ie i
acest aspect deter(in o caracteristic esen ial activit ii de a construi cu( ar %i
caracterul de unicat i din punct de vedere al con inutului. ,peci%icitatea
(anage(entului 6n construc ii este redat de ur(toarea egalitate : (anage(entul
e)ecu iei proiectului de construc ie este egal cu oragnizarea, conducerea si econo(ia
e)ecu iei proiectului de construc ie;.
< Organizarea e)ecu iei proiectelor de construc ie
7n sensul de%init al cuv6ntului grecesc Organon este activitatea de o8 inere a
unui instru(ent care s serveasc pentru atingerea unui scop. Realizarea unui o8iect
de construc ie 6n toate %or(ele de (ani%estare presupune 4 etape de constrc ie:
! proiectarea constructiv concretizat 6n proiectul tehnic care drept ca scop s
sta8ileasc di(ensiunile, %or(a i structura ele(entelor de construc ie i a o8iectului
6n 6ntregi(e
! realizarea o8iectului 6n natur printr!un co(ple) de ac iuni cu caracter
tehnic, econo(ic, organizatoric, ad(inistrativ pentru a trans%or(a (aterialele 6n
scopul edi%icrii o8iectului de construc ie
$roiectul de organizare %olosit la a!4 etap este instru(entul de o8 inere a
scopului. i la 8aza proiectului de organizare st principiul (a)i(ul de rezultate cu
(ini( de e%ort denu(it principiul optimului economic.
< Conducerea e)ecu iei proiectului de construc ie.
2ceast conducere cuprinde ansa(8lu de (etode, tehnici i procedee pentru
punerea 6n (i care i asigurarea %unc ionrii aparatului de produc ie, respectiv
(i9loacelor de produc ie i %or ele de (unc 6n cadrul sta8ilit de proiectul de
organizare.
+di%icarea unui proiect de construc ie nu este rezultatul unor trans%or(ri
spontane, ci a unui ir lung i co(ple) de trans%or(ri legate de e)ecu ia proceselor
de construc ie de!a lungul crora e)ist di%erite (i9loace de produc ie i scopuri ce
tre8uie de atins.
$rin e)ercitarea principalelor atri8ute ale conducerii sunt:
"; decizia! o linie de ac iune aleas 6n (od con tient dintr!un anu(it nu(r de
posi8ilit i cu scopul de a o8 ine rezultate cu e%icien c6t (ai (are
4; co(anda! are 6n elesul de ini iere a ac iunilor de antrenare a 6ntregului
personal (uncitor la aplicarea 6n practic a deciziilor sau de punere 6n (i care
a (i9loacelor de produc ie i a %or elor de (unc
.; coordonarea ac iunilor e%ectuate de oa(eni i utila9e 6n legtur cu
des%a urarea 6n ti(p i spa iu a e)ecu iei proiectului
=Controlul:
"; cantitativ prin (surarea de procese e)ecutate
4; calitativ prin identi%icarea i (surarea (ri(ilor ce caracteriziaz calitatea
proceselor 6n con%or(itatea cu nor(ele 6n vigoare
= +valuarea rezultatelor o8 inute pe etape pentru a lua (suri la etapele ur(toare.
>in cele e)puse rezult c realizarea proiectelor de construc ie este posi8il nu(ai
prin aplicarea corelat a organizari i conducerii. O activitate 8ine organizat
concretizat 6n proiectul de organizare dar prost condus nu poate da dec6t rezultate
negative ca i o conducere %ar organizare.
<+cono(ia e)ecu iei proiectului de construc ie
2ceast econo(ie se regse te at6t 6n ela8orarea proiectului de organizare c6t
i 6n conducerea e)ecu iei proiectului prin analiza i decizia econo(ic asupra
%iecrei solu ii de e)ecu ie a procesului care se %unda(enteaz pe ur(toarele
aspecte:
"; pre ul (aterialului o%erit de diver i %urnizori
4; costul transportului (aterialelor pe antier
.; costul asigurrii cu %or de (unc i utilizrii acesteia
1; costul asigurrii cu utila9e i utilizrii acesteia
0; costul asigurrii cu (i9loace %inanciare supli(entare : credite; i (odul de
utilizare a acesteia
+cono(ia este suportuil 9usti%icarilor pentru analiza si aplicarea tuturor solutiilor
tehnice tehnologice si organozatorice.
+cono(ia sta8ileste costul total de realizare a proiectului care este (asura cea (ai
edi%icatoare si sintetica a capacitatii de a organiza si conduce e)ecutia roiectului
denu(ita capacitate (anageriala.
= >eli(itarea si interdependenta dintre tehnologie si organizarea e)ecutiei lucrarilor
de constructie
Tehnologia in activitatea de constructiense ocupa cu reguilile de e)ecutie a proceselor
care sa asigure rezultate (a)i(e prin trans%or(ari cantitative si calitative a
(aterialelor si pentru a realiza aceste procese se sta8ilesc reguli si conditii necesare
de e)ecutie.
+)ecutia procesului de constructie se realiziaza pe un nu(it loc de (unca a caror
di(ensiuni si in care a(plasrea ele(entelor procesului sunt deter(inate de tehnologia
adoptata.
2(plasarea rationala a ele(entelor procesului in vederea unor coordonari care sa
asigure (a)i( de randa(ent (uncitorilor si utila9elor se constituie in ceea ce priveste
organizarea locului de (unca, aici practic ?isi dau (ina? tehnologia si organizarea.
Locul de (unca tre8uie sa %ie eli8erat de orice o8iect carte incurca
Tema: Organizarea proiectarii in constructive
< $rincipii generale de ela8orare a docu(enta iei de proiect

+la8orarea T$ pentru constructii de orice gen si categorie se realiziaza in 8aza
%unda(entarii investitiilor :%aza studiului de %eza8ilitate; adoptata con%or( procedurii
sta8ilite cu respectatrea prevedrerilor din actele legislative si nor(ative in vigoare.
Fazele de pre%eza8ilitate si %eza8ilitate constituie evaluarea posi8ilitatilor tehnice,
oportunitatii co(erciale si econo(ice a investitiilor in constructie. 2ceste %aze se
evalueaza de catre 8eni%iciar cu participarea sau nu a institutiilor de proiectare si altor
persoane 9uridice sau %izice.
>e regula docu(entatia de proiecct T$ pentru constructie se ele8oreaza ur(atoarele
%aze:
"; proiectul tehnic, caiet de sarcini
4; detalii : desene de e)ecutie;
.; proiect de e)ecutie
ar pentru o8iectivele utilizate in (asa si si(ple din punct de vedere tehnic se
%oloseste %aza de proiect co(ansata.
Fazele de proiectare se sta8ilesc de 8ene%iciar si proiectant in 8aza certi%icatuilui de
ur8anis(, luind in considerare categoria, i(portanta, speci%icul si co(ple)itatea
o8iectivului.
+)pertiza docu(entatie de proiect este o8ligatorie indi%erent de %or(a de proprietate.
-u(arul de e)e(plare a T$ ce ur(eaza sa %ie trans(isa 8ene%iciarului se speci%ica in
contract, dar nu (ai putin de 1 e)e(ple.
< $rocedura de ela8orare a docu(entatiei de proiect
+la8orarea T$ se %ace in 8aza :
"; studiul de pre%eza8ilitate si@sau %eza8ilitate apro8ate concor( -CM 2.#3.#4!55,
ane)a 2
4; certi%icatul de ur8anis(
.; contractul
1; in 8aza te(ei de proiect
0; lucrarilor de prospectiuni
>ocu(entatia de proiect pentru constructii tre8uie sa asigure criteriile de cslitate care
in. Od o8ligatoriu vor asigura ur(atoarele e)igente esentiale:
"; Rezistenta si sta8ilitate
4; ,iguranta in e)ploatare
.; ,iguranta la %oc
1; giena, protecectia o(uluii
0; zolatie ter(ica, hidro%uga si econo(ie de energie
A; $rotectia i(potriva zgo(otuluii
$arte integranta a >$ este cartea tehnica a constructiei, ela8orata de institulul de
proiectare.
$roiectul tehnic destinat pentru constructii de producere. $roiectul contine
ur(atoarele co(parti(ente:
"; (e(oriu e)plicativ general
4; planul de siste(atizare si transportul
.; tehnologia procesului de producere
1; ad(inistrarea procesului de producere, organizarea conditiilor de (unca si
protectia (uncii personalului
0; solutiile arhitectural constructive
A; echipa(ent, utila9 tehnic, retele si siste(e
3; conservarea energiei
/; e)ecutarea constructiei
5; protectia (ediului
"#; evitarea situatiilor e)ceptionale
""; siste(e de e)ploatare
"4; docu(entatia de deviz
".; e%icacitatea investitiilor
"1; cartea tehnica a constructiilor
*; $roiectul tehnic destinat pentru constructii civile:
"; (e(oriu e)plicativ general
4; solutia arhitectural constructive
.; tehnologia
1; echipa(entul tehnic
0; conservarea energiei
A; protectia (ediului
3; e)ecutarea lucrarilor de constructii in linii generale
/; docu(entatia de deviz, se(icostul cladirii
5; e%icacitatea investitiilor
"#; e)ploatarea tehnica
Caitele de sarcini contin: nivelul de per%o(ante a lucrarilor, descriirea solutiilor
tehnice si tehnologice %olosite, cuprind caracteristicile si (aterialele %olosite, testele si
pro8ele lor, descriu lucrarile care se e)ecuta, calitatea, (odul de realizare, testele si
pro8ele a acestor lucrari, ordinea de (onta9 si aspectul %inal.
>estinatia si continutul al proiectului de e)ecutie:
= proiect de e)ecutie destinat pentru o8iecte separate tre8uie sa contina ur(atoarele
co(parti(ente:
"; (e(oriu e)plicativ
4; protectia (ediuluii
.; detalii, desene de e)ecutie
1; docu(entatia de deviz
0; cartea tehnica a constructiilor
= proiect de e)ecutie in volu( redus. 2cest proiect se ela8oreaza pentrru casele de
locuit cu un nivel, pentru una sau 4 %a(iliii si ane)e gospodaresti situate in localiati
rurale, precu( si pentru constructiile provizorii cu su8ra%ata su8 "0# (., si tre8uie sa
contin(a ur(atoarele co(parti(ente:
"; (e(oriu e)plicativ
4; solutii arhitectural constructive
.; echipa(ent tehnic
1; partile desenate
>estinatia si continutul cadruluii al proiectuluii de organizare a constructiilor :$OC;
Co(ponenta, continutuil si (odul de ela8orare al $OC precu( si proiectul de
e)ecutie al lucrarilor sunt sta8nilite se ,'Un.
$OC pentru o8iectivce noi, e)tinderea si o8iectivelor in %unctiune se ela8oreaza la
%aza de proiect tehnic in co(ponenta acestui proiect de catre institutia de proiectare
respectiva :proiectant general;.
>ate initiale pentru ela8orare a $OC:
=Materiale initiale pentru ela8orarea $OC sunt %unda(entarile tehnico!econo(ice,
prospectiunile ingineresti, deciziile privind utilizarea (aterialelor ele(entelor de
constructie si (i9loacelor de (ecanizare in co(un acord cu antreprenorul.
=Conditiile de %urnizare si transportare a (aterialelor si utila9ului.
=Trasarea o8iectelor de constructie pe co(ple)uri de de(arare
= in%or(atiile despre sursele de ali(entare a o8iectului cu energie electrica cu apa
= durata contractata de constructie
$OC tre8uie sa contina:
"; planul calindartistic de constructie sau gra%icul retea integrata
4; gra%icul de e)ecutie constructie!(onta9
.; 8orderoul cantitatilor de lucrari principale
1; lista necesarului de ele(ente de constructie, articole si utila9e
0; sche(ele tehnologo!organizatorice de e)ecutie a cladirilor si e)ecutie
A; $lanul general de constructie pentru perioadele de pregatire si de 8aza
3; $lanul de situatie a raionului de constructie
/; Gra%icul necesar de (asini principale de constructie si transport
5; Gra%icul necesar de %orte de (unca
"#; Me(oriu e)plicativ
>estinatia si continul cadru al $+L
$+L! principalul docu(ent tehnologic si este destinat pentru asigurarea succesiunii
tehnologice de e)ecutie a procesului de e)ecutie, calitatii acestora si (asurilor de
securitate in (unca
$+L se ela8oreaza de antreprenorul principal sau de o institutie de proiectare
specializata in 8aza de contract cu antreprenorul principal.
Materiale initiale penttru proiectare $+L sunt:
"; proiectul tehnic inclusiv $OC sau proiectul de e)ecutie
4; docu(entatia pentru e)ecutie si devizele de cheltuieli
.; in%or(atii privind asigurarea cu utila9 tehnologic, energetice
1; in%or(atii privind asigurarea cu pre%a8ricate, articole si se(i%a8ricate
0; in%or(atii despre intreprinderi de constructii privind co(ponenta parculuii de
constructie
$+L tre8uie sa contina ur(atoarele
"; plan calindaristic de e)ecuttie sau gra%icul de reteanintegrata
4; planul general de constructie
.; gra%icul de aprovizioonare cu resurse (ateriale
1; gra%icile %ortelor de (unca
0; gra%icile de aprovizionare cu (asini principale de constructie
A; decizii privind e)ecutarea lucrariolor geodezice si topogra%ice
3; %ise tehnologice pentru lucrarile princiaple
/; decizii privind a(plasarea retelelor ingineresti te(porare
5; decizii privind asigurarea conditiilor de siguranta in (unca
"#; (e(oriu e)plicativ
Tema: Pregatirea pentru realizarea lucrarilor de constructii-montaj
!ntreprinderile de constructii ca sistem
< -otiuni introductive privind pregatirea pentru realizarea lucrarilor de constructii
Conditiile necesare pentru inceperea constructiilor:
B $roiectul sa %ie co(plet si e)plicit si supus e)pertizei
B ,a se eli(ine toate inezactitatile din partea gra%ica si din (e(oriu e)plicativ al
lucrartilor
B ncadrarile in devizurile de cheltuieli sa %ie corecte in concordanta cu preturile reale
pe piata
B Cheltuielile de organizare a santierului sa se incadreze in cota de organizare
$ractica utilizata de catre unele unitati de proiectare de a preda proiectele inco(plete
si a co(pleta pe parcursul e)ecutiei aduc pre9udicii i(portante organizarii si calitatii
tehnice a lucrarilor soldate cu (arirea costului lucrarilor si intirzierea in e)ecutia
proiectului la ti(p.
$articipantii la constructii capitale si %unctiile lor:
La realizarea proiectelor in natura de regula participa ur(atorii angenti econo(ici
principali:
= titularul investitiei
= 8eni%iciarul
= proiectantul
= antreprenorul principal
= %urnizorul de utila9 tehnologic
$entru o des%asurare 8una a lucrarilor agentii econo(ici nu(iti tre8uie sa cola8oreze
intre ei
CTitularul de investitie:
"; e o8ligat sa apro8e lucrarile de constructie
4; ,a asigure %inantarea lucrarilor
C*eni%iciarul:
"; intoc(este sarcina de proiectare
4; incheie contractul de proiectare
.; ur(areste proiectarea o8iectului
1; supravegheaza e)ecutia proiectuluii prin responsa8il tehnic
0; participa la rezolvarea oricarei pro8le(e (a9ore legate de proiectare si e)ecutie a
proiectului
A; participa la darea in e)ploatare
C$roiectantul:
"; co(anda studiile de specialitate :geodezice,topogra%ice; pentru a argu(enta
sartcina de proiectare
4; ela8oreaza proiectul de e)ecutie si detaliile de e)ecutie
.; asigura supravegherea de autor pe tot parcursul e)ecutiei
1; rezolva pro8le(ele de proiectare care apar pe parcursul constructiei
0; participa la receptia %inala si receptilor partiale a o8iectului
C2ntreprenorul:
"; (aterializiaza pe teren constructia proiectanta
4; asigura calitatea e)edutie lucrarilor de constructie!(onta9
.; preia pro8ele tehnologice necesare si le preda in ter(enele prevazute de legislatie
1; cola8oreaza cu proiectantul in procesul de ela8orare a proiectului pentru sta8ilirea
solutiilor constructive in acord cu dotarea tehnic e)istent si cu tehnologiile pe care le
poate realiza
0; selecteaza su8antreprenori pentru e)ecutarea lucrarilor principale
CFurnizorul de utila9e:
"; sa livreze utila9ulului necesar in ter(enul sta8ilit
4; sa asigure docu(entatia tehnica necesara pentru utila9e
< ,iste(a de organizare a lucrarilor prin antrepriza si inregie
n dependenta de (ari(ea si co(ple)itatea pe care o prezinta o constructie, ea poate
%i realizata in 4 (oduri:
"; prin antrepriza %olosind serviciile unei intreprinderi de constructii (onta9 care este
specializata in do(eniu
4; regie proprie de 8eni%iciarul investitiei care va realiza prin (i9loace proprii toate
lucrarile de constructie!(onta9
>e%inirea conceptului de siste( si clasi%icarea siste(ului
,e(ni%icatia cuvintuluii are intelesul ca verigele indica e)istenta relatiei de inlantuire
ca (od de alcatuire
$ot %i clasi%icate in (od %oarte divers, in dependenta de criteriile alese si scopul
propus
>upa relatii cu (ediul
"; deschise
4;
>upa nu(arul de ele(ente si relatii
"; si(ple
4; co(ple)e
.; (ari
1; ci8ernetice care isi regleaza singuri iesirile
>upa natura ele(entelor si relatiilor:
"; a(8stracte
4; concrete
& n dependenta de ti(p:
"; statice
4; dina(ice
& >upa gradul de detr(inare a co(porta(entuluii:
"; detr(iniste a caror co(porta(ent poate %i descris cu precizie
4; stocastice nu poate %i descris cu precizie
& >upa geneza relatiilor siste(ulio
"; naturale
4; arti%iciale
& Teologica:
"; orientate
4; neorientrate
Utilizarea in cercetare a unuia din tipurile siste(elor (entionte este dependenta de
natura si particularitatile %eno(enului, actiunii sau activitatii ce ur(eaza a %i analizata.
< Modelul general a unui siste(
La (odul cel (ai general poate %i adus la ur(atoarea pozitie
+le(entele ce alcatuiesc acest siste(:
D vectorial! vectorul intrarilor in siste(. La (odul cel (ai general prin intrari in
siste( se inteleg toatalitatea resurselor speci%ice pe care le utiliziaza siste(ul in
ti(pul %unctionarii sale, acestea depind in pri(ul rind de natura siste(uluii
E vectorial! vectorul iesirilor din siste(. esirile reprezinta rezultatele %unctionarii
siste(ului, care la rindul lor sunt dependente de natura siste(uluio si a scopului
e)istentei sale
2! reprezinta stuctura interna de transor(are proprie a siste(ului, siste(ul
treans%or(a intarirle in iesiri
= ,tructura siste(ului de productie in constructii
,tructura generala:
Tema: Bazele organizarii proceselor de constructie in lant "flux#
< Metode de organizare a e)ecutii proceselor de constructie
Organizarea e)ecutie a proceselor si(ple sau co(ple)e precu( si alegerea (etodelor
de e)ecutie i(plica cunoasterea succesiunii prin care acestea se pot des%asura:
"; interconditionarile tehnologice si organizatorice
4; necesitatea asigurarii %rontului de lucru
.; de %orta de (unca si dotarea e)istenta cu (i9loace de (unca
1; de a(plasa(ent
Respectarea acestor conditii i(pune, i(partirea o8iectului de construcii in sectoare de
lucru, care sa necesite volu(e de (unca egale sau inegale.
$entru ca e)ecutia proceselor sa se des%asoare in cele (ai 8une conditii, inaintea de
organizarea lor se selecteaza procedeele, (etodele tehnologice, (ecanis(ele,
utila9ele, dispozitiviole, %or(atiile de (unca si altele. $rin (etoda de organizare a
e)ecutiei proceselor de constructiie se de%ineste o anu(ita (odalitate de des%asurare
in ti(p si spatiu a tuturor proceselor legate de des%asurarea unui o8iect de constructie
sau a unei parti a a%esteia. +)ista . (etode de organizare:
"; succesiva
4; partalela
.; in %lu) :lant;
Realizarea unui o8iect de constructie nu este resultatuil aplicarii nu(ai uneia din
aceste (etode, ci practic toate in ansa(8lu.
< Metode si principii realizarii
n constructie organizarea si conducerea proceselor sunt su8ordonate unor legi si
principii speci%ice. Cunoasterea si insusirea carora va per(ite des%gasurarea opti(a a
activitatii de constructie. 2ceste legi sunt:
= legea de 8aza a organizarii proceselor de constructie in spatiu si ti(p. +)pri(a
conditia o8iectiva pentru ca planul intreprinderii de organizare spatiala si zonarea a
intregului proces de constructie sa %ie ela8orat pe 8aza unui proiect tehnologic de
ansa(8lu argu(entat stiinti%ic care sa asigure succesiunea opti(a a stadiilor de lucru
si inlantuirea logica a tuturor proceselor tehnologice si organizatorice.
= legea concordantei dintre continutul, caracteristica tipologica a proceselor de
constructie si %or(ele de organizare ale procesului. 2dica %iecarui tip predo(inant de
o8iect :individual, proiect tiop serie; ii corespund (etode speci%ice de organizare si
plani%icarea proceselor de constructie. Cerintele de 8aza a acestei legi i(pun
asigurarea proportilor o8iective necesare in des%asurarea proceselor de constructie.
$rincipiile de 8aza care per(it luazea in considerare la organizarea proceselor de
constructie in ti(p si spatiu ale cerintelor acestei legi sunt:
a; principil proportionalitatii
8; principiul paralelis(uilui
c; principiul rit(icitatii
d; principiul continuitatii
$rincipiul proportionalitatii se aplica di%erentiat predo(inat in dependenta de
particularitatile siste(ului de producere.
$rincipiul paralelis(uilui(e)pri(a o cerinta o8iectiva a organizarii care consta in
i(8inarea si conlucrarea resurselor concurente in cadrul proceselor de constructie.
< Metoda succesiva de e)ecutie a proceselor de constrictie
2ceasta (etoda propune o ast%el de dispunere si des%asurare in ti(p si spatiu incit la
un (o(ent dat pe santier se e)ecuta un singur proces pe un sector 8ine deter(inat.
Organizarea succesiva este una din %or(ele speci%ice de i(8inate rationala a
resurselor (ateriale cu resursele u(ane, in casdrul procesuiluii de (unca in
constructie si care %ace posi8ila circulatia o8iectelor (uncii in proces de e)ecutie pe
sectoare intregi.
n acest caz %iecare tip de
resursa va participa la la
constructie o perioada de ti(p
redusa , e)e(plu:
(ecanis(ele si utila9ele pentru
e)ecutia lucrsrilor de
terasa(ent. 2plicarea acetei
(etode are ur(atoarele
avanta9e:
"; prezents unuii nu(ar redus
de (uncitori pe santier ceia ce
deter(ina reducerea la (ini(
a constructiilor de organizare
pe santier cu caracter social
4; intensitatea consu(ului de
resurse este redusa, ceia ce
deter(ina reducerea la (ini(
a (i9loacelor de transport si a
supra%etelor pentru depozitarea (aterialelor
.; procesele sunt usor de organizat, condus si ur(arit
1; sectoarele se %inaliziaza rapid si la intervale egale de ti(p ceia ce asigura
rit(icitatea e)ecutarii lucrarilor
2plicarea acestei (etode are si ur(atoarele dezavanta9e:
"; durata totala de e)ecutie a constructie este %oarte (are
4; nu se asigura principiul continuitatii soldata cu intrerupele (ari in activitatea de a
construi
.; cheltuieli neproductive
< Metoda in paralele de e)ecutie a
proceselor de constructie
2ceasta (etoda prevede o ase(enea
dispunere si des%asurarte in ti(p si spstiu
incit un nu(ar de %or(atii de lucru egal cu
nu(asrul sectoartelor e)ecuta conco(itent
cu procesele pe aceste sectoare.
>iagra(a (etodelor paralele
2vanta9ele:
"; $rincipal: reducerea la (a)i( a perioadei de e)ecutie, insa acest avanta9 este
li(itatnconsidera8il de ur(atoartele dezavanta9e:
a; necesita zona de lucru totala
8; necesita un nu(ar %oarte (are de (uncitori, (ateriale si utila9e
c; necesita cheltuieli consideral8ile pentru constructiile provizorii
d; organizarea, coordonarea, ur(arirea este %oarte di%icila
< Metoda in lant a e)ecutiei a procesului de constructie
Metoda succesiva si in paralele de e)ecutie a proceselor se poate de constatat ca ele se
situiaza pe pozitii dia(etral opuse ca (od de conceptie a dispunerii si des%asurarii
proceselor.
-e conduce la ideia ca situatia opti(a se gaseste la (i9loc, adica (etoda in lant
co(8ina avanta9ele si eli(ina pe cit este posi8il dezavanta9ele (etodei succesive si
celei in paralel.
$rincipii: Metoda in lant :%lu); consta in conceperea unei dispuneri si des%asurari a
proceselor incit %or(atiile de (uncitori specializate sunt trans%erate succesiv pe
unsector si in asa (od %iecare %or(atie e)ecutind un proces pe un sector creaza %ront
de lucru pentru %or(atia carte e)ecuta procesul ur(ator pe acest sector.
Ciclogra(a de e)ecutie in lant a proceselor de e)ecutie:
Folosi( (etoda in lant, procesele o(ogene se e)ecuta succesiv, iar cele neo(ogene
in paralel. >urata totala de e)ecutie devizata in n procese va %i (ai lunga decit (etoda
in paralel, dar (ai scurta decit (etoda succesiva. ntensitatea consu(ului de resurse
va %i (ai (are decit la (etoda succesiva si (ai (ica decit la (etoda in paralel.
Metoda in lant este carFcterizata de ur(atoarele aspecte:
"; divizarea lucrartilor in procese co(ponente in corespundere cu pro%esia si
cali%icarea (uncitorilor.
4; divizarea %rontului de lucru in sectoare si locuri de (unca precu( si creearea
conditiilor necesare de lucru (uncitorilor
.; suprapunerea (a)i(a a proceselor
Metoda in lant asigura consu(ul uni%or( de resurse si rit(icitatea de e)ecutie a
proceselor.
< $rincipii de 8aza pentru organizarea proceselor de constructie in lant
O8iectivul proiectarii proceselor de constructie in lant consta in deter(inarea unor
para(etrii datorita carora durata de e)ecutie a o8iectului sa corespunda celor
progra(ate si totodata consu(uil de resurse sa %ie distri8uita uni%or(
2plicartea (etodei in lant pentru organizarea proceselor de constructie se 8azeaza pe
ur(astoarele principii:
". 2legerea o8iectelor ase(anatoare dupa volu(, solutii constructive si tehnologice
4. Metoda presupune realizarea o8iectelor de constructie dupa lucrari separate egale sau
inegale dupa volu(uil de lucru.
.. ,ta8irilea succesiunii tehnologice si co(ansarea lucrarilor interconditionate intr!un
lant sicronizat
1. Repartizarea anu(itor lucrari dupa co(ponenta %or(atiilor de (unca. ,ta8ilirea
succesiunii e)ecutitiilor o8iectelor de constructie si (iscarii 8rigazilor
0. Calcularea para(etrilor principalii ai lantului, tinind cont de asigurarea suprapunerii
in ti(p a proceselor si coordonarii dintre duratele lucrarilor cu nu(arul de utila9e
carte se %olosesc si 8rigazile.
A. Calcularea succesiunii de trans%erare a utilF9elor principale de la un o8iect la altul si a
%or(atiilor de (unca
3. $entru e)ecutia proceselor se vor i(plica %or(atii de (uncitori cu dotari speciale de o
co(ponenta si structura constanta care vor trece succesiv %ara intreruperi de la un
sector la altul
>in punct de vedere tehnologic si organizatoric se considera ca in acelasi ti(p, pe
acelasi sector se e)ecuta un singur proces pentru a se evita supraaglo(erarea cu
(uncitori (ateriale si utila9e ceia ce a deter(ina o reducere a productivitatii unice.
,copurile de 8aza a progra(arii in lant este: deter(inarea reducerii posi8ile a duratei
totale de e)ecutie care ar per(ite o productivitate (a)i(a a (uncitorilor si
(ecanis(elor din contul saturarii %rontului de lucru cu resurse tehnico!(ateriale.
< Tipuri de lanturi in organizarea e)ecutiei proceselor de constructie
Co(ple)itate si natura %oarte di%erita a proceselor co(ple)e precu( si a operatiilor
tehnologice ce le co(pun deter(ina posi8ilitate arealizarii a 1 tipuri de lanturi:
". Lanturi si(ple
4. Lanturi specializate
.. Lanturi de o8iect
1. Lanturi integrate pentru un co(ple) de o8iecte
Lantul simplu ele(entar este lantul alcatuit dintr!un si(plu proces sau citeva procese
e)ecutate de o %or(atie de (unca. Rezultatul lantului sunt:
Lucrari de teransa(net
Fundatii
Gidarie
Finisare
Lantul specializat este co(pus din citeva lanturi si(ple unite intre ele de niste
para(etri tehnologici si de sche(a lantului, rezultatul %inal a lantului sunt lucrarti de
constructie %inalizate su8 ansa(8lu si ansa(8lu ale constructiilor, de e)e(plu:
n%rastructura constructiei
$regatirea 8azei de %undatie
Lanturile si(ple si specializate pot avea di%erite directii de des%asurare care depind de
solutia spatiala si constructiva a constructiei, tipul lucrarilor si etapele lor precu( si
de (ecanis(ele utilizate. 2ceste tipuri de lanturi se pot des%asura in planul orizontale,
vertticale, inclinate si (i)te.
,che(a orizontala de des%asurare a lanturilor:
,che(a de des%asurare a lantului
vertical crescatoare:
,che(a de des%asurare a lantului
vertical descrescatoare:
,che(a de des%asurare a lan ului (i)t:
,e %oloseste la lucrari de zidrie pentru un eta9H la (ontarea panourilor pre%a8ricate la
acoperi H
Lan ul de o8iect include totalitatea de lan uri specializate care per(ite e)ecutarea
tuturor lucrrilor a%erente unui o8iect de construc ie.
Lan ul integrat include lan urile de o8iect, care 6(preun %or(eaz un o8iect de
investi ie :uzin, %a8ric, (icroraion, cartier .a;.
Reprezentarea schematic a structurilor tehnologice la nivelul lan urilor.
Un %actor i(portant ce in%luen eaz structura lan urilor este specializarea
%or(a iunilor de (unc i gruparea lucrurilor ce se e)ecut de echipa sau 8rigad. 7n
a a (od 6ntr!o echip sau 8rigad, specializat, lan urile si(ple se regsesc doar 6n
cadrul echipei sau 8rigzii, iar echipa prezint un lan specializat.
< Tipurile lan urilor dup caracterul de des% urare 6n ti(p.
". Lan ul rit(ic per%ect
Modul ideal de organizare 6n lan este 6n acela i ti(p, solu ia cea (ai clar de
des% urare 6n ti(p i spa iu este deter(inat de cazul c6nd rit(ul tuturor ciclurilor,
denu(ite i lan uri par iale, ce intr 6n co(ponen a lan urilor per%ect rit(ic sunt
egale 6ntre ele constatnt pe toate sectoarele.
" 4 .
...
n
t t t t = = = =

p
t
! pasul lan ului
7n acest caz %iecare %or(a ie de (uncitori ce e)ecut un proces 6ncepe lucru 6ntr!un
sector, i(ediat ce %or(a ia precedent a %inisat lucrul 6n acest sector.
Ciclograma lan ului perfect:
I
me
! " T =

&!(anopera o(!zi
T! (anopera, zile.
Ciclograma for elor e munc:
#
T
!ti(pul de
des% urare, zile
s
T
!perioada sta8il, zile
R
T
!perioada de
restr6ngere, zile
>urata lan ului rit(ic per%ect poate %i 6npr it 6n . perioade:
"; $erioada de des% urare :cre terea,
#
T
; c6nd 6n lan la intervale egale
cu rit(ul echipelor cre te treptat nu(rul de (uncitori.
4; $erioada sta8il,
s
T
creia 6i corespunde nu(arul (a)i( de (uncitori pe
antier.
.; $erioada de restr6ngere,
R
T
c6nd 6n lan peste intervale egale cu rit(ul
echipelor sau 8rigzilor se reduce treptat nu(rul de (uncitori de pe
antier. 2ceast perioad se nu(e te perioada de predare! pri(irea
lucrrilor ter(inate.
Calitatea lan ului per%ect rit(ic poate %i apreciat pe 8aza principiilor
%unda(entale e)ecu iei proceselor de construc ie.
>e e)e(plu: Continuitatea se realiziaz deoarece %iecare %or(a iune de (unc
ter(in6nd procesul pe un sector 6ncepe i(deiat 6n schi(8ul ur(tor lucrul pe
alt sector.
Rit(icitatea se realiziaz deoarece la intervale egale de ti(p se predau
sectoarele ca produc ie %inal constant.
Uni%or(itatea se realiziaz deoarece duratele de realizare a produc iei glo8ale
de pe un sector sunt egale, atunci i produc ia glo8al pe o unitate de ti(p este
constant.
$ropor ionalitatea se realiziaz cu u urin , deoarece %iecare %or(a ie 6ncepe
lucrul pe un sector i(ediat ce 8rigada precedent a ter(inat procesul pe
sectorul respectiv.
$an ul ritmic multiplu
2ceste lanturi practic putin di%era de lantul rit(ic per%ect si se %olosesc atunci cind de
la un sector la altul pot per(ite prin interpretare
di%erite lucrari, de e)e(plu: peste un sector se e)ecuta di%erite lucrari.
Ciclogra(a lantului rit(ic per%ect:
Ga%icul organizrii lan ului
(ultiplu:
For(ulele deduse pentru lan ul rit(ic per%ect sunt vala8ile i pentru lan ul rit(ic
(ultiplu.
$an ul ritmic cu ritmuri diferite
,e caracteriziaz prin rit(uri egale pe sectoare i ti(puri neegale de e)ecu ie a
proceselor. Caracterul neo(ogen i co(ple)itatea %oarte di%erit a proceselor de
construc ie deter(in volu(ul de (unc di%erite i i(plicit rit(uri de lucru di%erit de
la un process la altul.
>up aceast (etod unele sau %iecare dintre lan urile par iale din lan uri general se
organiziaz cu rit( propriu. 2st%el rit(ul %iecrui lan partial r(6ne constant pe toate
sectoarele.
Ciclograma lan ului cu ritmuri iferite
+ste i(portant de deter(inat
ter(enii de 6ncepere i de
%inisare a proceselor 6n a a
(od 6nc6t pe unul i acela i
sector s nu se a%le 4 sau (ai
(ulte %or(a ii de (unc i
totodat activitateade e)ecu ie
a lor s se des% oare %r
6ntrerupere.
2v6nd 6n vdere cele spuse se vor lua 6n considera ie ur(toarele reguli:
"; >ac procesul ulterior are ter(en de lucru (ai (are dec6t cel precedent atunci
racordarea lui se va a%la pe ulti(ul sector J2J.
4; >ac procesul ulterior are o durat (ai (ica dec6t cel precedent, atunci
racordarea lui se va %ace pe ulti(ul sector J*J.
>in diagra( se poate de constatat (odul de respectare a principalelor organizri de
la un process la altul:
a; Continuitatea la toate proceselor de realizri.
8; Rit(icitatea nu se asigur 6n totalitate i pe perioade anu(ite de ti(p.
c; Uni%or(itatea nu se respect, deoarece duratele de e)ecu ie a tuturor proceselor
de pe un sector nu sunt egale.
d; $ropor ionalitatea se realiziaz pentru %iecare process 6n parte.
e; ,incronizarea se realiziaz nu(ai pe anu(ite sectoare i anu(e: pe pri(ul
sector c6nd procesul ur(tor are rit( (ai lent dec6t cel precedent i pe ulti(ul
sector c6nd procesu ur(tor este (ai rapid dec6t cel precedent. Rit(urile de
lucru di%erite ale proceselor deter(in ti(p de a teptare 6ntre procesele
successive ale unui %lu) tehnologic.
Condi ionrile organizatorice i tehnologice i(pugn reducerea a acestor ti(pi de
a teptare din ur(toarele (otive:
"; -ecesitatea reducerii totale de e)ecu ie a %lu)ului.
4; 7ntre anu(ite procese successive dintr!un lan , prezen a ti(purilor de
a teptare ar conduce la e)ecutarea lucrrilor anterioare.
.; 7n cazul proceselor cu rit(uri de lucru di%erit pentru case cu (ulte nivele,
reducerea ti(pului de a teptare este a8solut necesar pentru a asigura.
$an ul ritmic cu sc%imbarea omogen a ritmului
,e caracteriziaz prin rit(uri egale di%eritor procese pe acela i sector i rit(uri
neegale a proceselor pe sectoare di%erite. $ro8le(a principal la un lan rit(ic (ic cu
rit(uri o(ogene ele coordoneaz 6n ti(p i spa iu a proceselor successive, ast%el 6nc6t
s se asigure continuitatea 6n lucrul %or(a iunilor de (uncitori cu respectarea
succesiunii tehnologice de e)ecu ie pe toate sectoarele. $ro8le(a devine (ai di%icil
cu c6t nu(arul sectoarelor este (ai (are.
Ciclograma lan ului ritmic cu schim$area omogen a ritmului.
La acest lan singurul a
organizrii proceselor care se
respect este cantitatea pentru
fiecare process %n parte i
partial sincronizarea celorlalte
principia nu se realiziaz.
$an ul neritmic cu sc%imbarea neomogen a ritmului "lan absolut neritmic#
,e e%ectueaz 6n a a %el 6nc6t %or(a iile de (unc s nu ai8 6ntreruperi pe parcursul
e)ecu iei proceselor pe toate sectoarele ca i pe unul i acela i sector de (unc, s
nu %ie 4 sau (ai (ulte %or(a iuni de (unc. 2cest lan corespunde proceselor cu
rit(uri de lucru di%erite de la un sector la altul precu( i 6ntre ele.
Ciclograma lan ului ritmic cu schim$ri neomogene a ritmului.
$entru acest tip de lan este
necesar ca durata de
construc ie s %ie c6t (ai
scurt, precu( i ter(enii
de 6ncepere a procesului
tre8uie sta8ili i 6n a a %el
6nc6t 6n ti(p i 6n spa iu a
activit ii %or(a iunilor de
(unc s %ie (a)i(. 7n
acest lan singurul principiu
care se poate respecta este
continuitatea pe %iecare process 6n parte.
Tema: Programarea execu iei proiectului de construc ie prin metoda
drumului critic "& ' (#
< -otiuni introductive cu privire la (etoda dru(ului critic :M.>.C;
Metoda dru(ului critic poate %i di%init ca un ansa(8lu de procedee pentru
progra(area i conducerea proiectelor de construc ie 8azat pe teoria gra%ic Metoda
>ru(ului Critic %olose te o tehnic special de reprezentare a des% urrii e)ecu iei
proiectelor 6n %or( de re ele plane nu(ite gra%ice de re ea. Metoda dru(ului critic
este traducerea din li(8a englez a Critican &ath'!etho (C.&.!.). >enu(irea
aceasta este o a8reviere rezultat din necesit i de si(pli%icare a ter(ologiei deoarece
dru(ul critic este, nu(ai o particularitate a gra%icului 6n re ea i nu este singurul scop
al ela8orrii lui. Metoda dru(ului critic are o %unda(entare (ate(atic 8un
asigurat prin teoria gra%elor care este un su8capitol a teoriei (ul i(ilor i a %ost
construit ca o teorie a necesit ilor practice rezultate din nevoia de presiune i
controlul des% urrii proceselor de construc ii co(ple).
Metoda dru(ului critic ca (etod de progra(are i conducere se 8azeaz pe
ur(toarele pre(ise:
"; Un o8iect de construc ie unul dintre cele (ai (ari i co(ple)e rezultate ale
(uncii o(ene ti i realizarea unui o8iect este rezultatul e)ecu iei unui nu(r
%oarte (are de procese de construc ie, ac iuni cu character ethnic,
ad(inistrative, organizatoric i condi ionri %oarte diverse 6ntre care se
sta8ilesc interdependen e e)tre(e de co(ple)e ce evolueaz pe parcursul
e)ecu iei.
4; Co(anda, coordonarea i ur(rirea ac iunilor co(ple)e pentru realizarea
unui proiect i(pune , inca din perioada de progra(are , controlul pee tape spre
a putea analiza separate rezultatul %iecarei %aze si se ia (asuri in %aza
ur(atoare.
.; Caracterul de unicat al activitatii de constructive si durata %oarte (are de
e)ecutie a proiectului in natura %ace necesar sa se poata veri%ica din ti(p
consecintele unor decizii pe care le poate lua dirigintele santierului %ara a
astepta s%irsitul unei actiuni sau a unei etape.
1; $entru a se realiza dezideratele din pri(ele puncte sa i(pus crearea unui
(odel cu scopul de a proiecta si studia siste(ul co(ple) al actiunilor legate
de e)ecutia unui proiect de constructive
Modelul des%asurarii e)ecutiei unui proiect de constructive este gra%icul retea.
+)ecutia unui (odel este deose8it de necesara in progra(area ur(arirea si
controlul e)ecutiei unui proiect natura.
M>C prin tehnica de reprezentare clara %ace accesi8ila insusirea intuitive si
rezolvari de pro8le( pina la un anu(it grad de di%icultate, %ara a %i cunoscuta 8aza
(ate(aticii.
< Reprezentarea activitatii in M>C
La 8aza M>C sta notiunea de activitate cu un sens (ult (ai larg decit cel
o8isnuit.ntr!un graphic retea activitatile ce se i(plica pot %i:
2ctivitatile , ce consu(a ti(p si resurse prin care se su8intelege diverse
procese de constructive:sapaturi, 8etonare..;
2ctivitati care consu(a nu(ai ti(p: intreruperi tehnologice;
2ctivitatile care nu consu(a nici ti(p, nici resurse denu(ite activitati
fictive si introducerea lor este deter(inate de necesitatea de a pune in
evidenta conditionarile tehnologice , organizatorice, ad(inistrative in
des%asurarea celorlaltor activitati.
2ctivitatile se reprezinta graphic su8 %or(a de arce orientate in sensul des%asurarii in
ti(p.Lungi(ea,%or(a , inclinarea arcului nu au legatura cu durata arcului.2ctivitatilr
din pri(ele 4 tipuri se reprezinta ast%el:

2ctivitatile din al treilea tip, se arata prin arcuri intrerupte
Corespunzator acestei %or(e de reprezentare a unei activitati se ataseaza doua
ele(ente:
+veni(entul KJ (archeaza inceputul activitatii iar :L;
s%irsitul ei , adica eveni(entele :i; :9;, sunt nu(ai
(o(ente instantanee in des%asurarea activitatii. $rin
i*
t

se noteaza durata activitatii.
O activitate :i,9; este caracterizata si deter(inata daca se cunosc:
"; Mo(entul de incepere :i;
4; >urata activitatii
i*
t
.; Mo(entul de %inisare :9;
-odul :eveni(entul; reprezinta legatura logica e)pri(ata prin ratiuni
tehnologice sau organizatorice dintre 4 activitati adiacente .
-odul:9; in acest caz reprezinta pe de o
parte (o(entul de %inisare a activitatii
:i9;, iar pe de alta parte M(o(entul de incepere a activitatii :N;,e)pri(ind
activitatea :L,O; nu se poate incepe dicit dupa %i %inisarea activitatii :i,9; n
consecinta relatia dintre 4 activitati succesive :i,9; si :9,N; este de tipul sfirsit )
inceput.
*eguli pentru intocmirea graficilor retea
G.R este un desen pentru intoc(irea caruia sa i(pus necesitatea adoptarii unor reguli
unitare privind trasarea gra%icului.Fiecare a%ir(atie enuntata prin aceste reguli are un
suport (ate(atic riguros.
Regulile principale sunt:
"; Orice gra%ic de tip M>C, are un singur nod initial nu(erotat cu :O;, si un
singur nod %inal.
4; >instrun nod pot porni una sau (ai (ulte activitati ceea ce ar reprezenta
%aptul per%ect logic ca in nod (o(entul co(un de incepere pentru una sau
(ai (ulte activitati.
.; La un nod se pot %inisa una: (ai (ulte activitati , %apt ce corespunde situatiei
alaturate indi%erent de (o(entul de incepere se pot %inisa in acelasi ti(p
1; ntre doua noduri se poate de reprezentat o singura activitate.
0; ntrun gra%ic retea se considera ca una sau (ai (ulte activitati pot incepe dupa
%inisarea activitatii precedente.
A; n scopul claritatii se cauta sa se evite incrucisarile de activitti , ceea ce se
poate %ace prin redesenarea gra%icului retea.
3; -odurile gra%icului in retea se noteaza ast%el incit intotdeauna nu(arul lor de
la vir%ul pri(ului arc: nodul ur(ator sa %ie (ai (are decit nu(arul nodului de
la coada arcului.
/; ntrun gra%ic de retea nu tre8uie sa apara circuite cee ce din punct de vedere a
ratiunilo practice, si tehnologice.
Tema: Problemele rezolvate si relatiile intre activitatea graficelor
in retea
M>C rezolva 4 pro8le(e in progra(ele e)ecutiei proiectelor de constructie:
"; O pro8le(a de 8aza care consta in %aptul ca ela8orarea gra%icului retea
o8liga pe ela8orator sa identi%ice sa a(elioreze structura activitatii si
relatiile dintre acestea.
4; $ro8le(a de %or(a , care consta in reprezentarea clara si precisa a
relatiilor intre activitati. Gra%icul retea prin care rezultatele o8tinute prin
ciclogra(e si la asa(8larea intrun siste( de relatii,conditionari (ult (ai
co(ple)e ,datorita necesitatii de a reprezenta o dependenta dintre
procesele de constructie si celelalte a actiunii cu caracter tehnic ,
organizatoric, ad(inistrativ, a8solute necesare pentru realizarea
proiectului de constructie.
Relatii intre activitati deter(inate de (etoda succesiva cind se asigura cantitatea
lucrarilor in li(itele unui sector.
M+TO>2 ,UCC+,&2

M+TO>2 ,UCC+,&2

Relatiile de tip paralel dintre procesele din cadrul (etodei in paraleleste reprezentat
prin gra%icul retea in ur(atoarele %iguri
Reprezentarea retelei intre activitatea deter(inate de (etoda in lant .
>aca lua( activitatea P84Q din %igura , toate celelalte activitati se pot inparti in .
categorii :
"; 2ctivitatile a", a4 si 8" sunt activitati care tre8ue %inisate inainte de inceperea
lui 84 denu(ite activitati precedente .
4; 2ctivitatile 8., c4 si c. sunt activitati care nu pot incepe decit dupa%inisarea
lui K84J denu(ite activitati ur(atoare , iar 8. si c4 Mactivitati i(ediat
ur(atoare.
.; 2ctivitatile a. si c" sunt activitati independente %ata de K84J.
,!a convenit ca relatiile de tipul " si 4 sa %ie nu(ite conditionari , adica o activitate a
conditiei K8J. >aca activitatea K8J nu poate incepe decit dupa activitatea
>iagra(a M.>.C.
n cazul progra(arii pt. M.>.C. singurul para(etru care %ace o8iectul progra(arii si
ulterior controlului ale ti(pului . Rezultatul progra(arii cu analiza ti(pului in
constructive ansa(8lul datelor de incepere si %inisare ale tuturor activitatilor de
realizare a unui proect de constructive .
$rogra(area para(etrului ti(p este procentul %unda(ental al M.>.C. deoarece tote
celelalte procedee cu analiza resurselor si analiza opti(izarii costului proectelor
pornesc de la rezultatele analizei ti(p , dezvoltindu!le (ai departe .
+la8orarea unei ase(enea progra(e presupune parcurgerea ur(atoarelor etape :
4. 2naliza proiectului si sta8ilitatea listei activitatilor .
.. +la8orarea (odelului gra%icului!retea .
1. ,ta8ilirea duratei activitatilor .
0. Calculul ele(entului gra%icului!retea .
A. 2naliza incadrarii in restrictii te(porare .
3. ntegrarea si condensarea gra%icului!retea .
/. Transpunerea calendaristica a gra%icului!retea .
(alculul elementelor graficului-retea
a; >e%inirea dru(ului critic . >in punct de vedere practice , proectul unei cladiri
va %i realizat in natura atunci cind succesiunea activitatilor cu durata cea (ai
(are va %i %inisata. >e aici reese ca dru(ul critic co(plet intr!un graphic
initial intre nodul initial sic el %inal cu durata cea (ai (are .
*egulile de calcul a termenilor minime
Calculul ter(enilor (ini( se e%ectuiaza pornind de la nodul initial K#J pina la KnJ .
Mergind in sus direct sensului acelor ceasornicului .
"; Ter(enul (ini( al nodului %inal se considera ca va %ie gal cu K#J
#
#
m
t = .
4; Ter(enul (ini( al nodului K9J ,
m
*
t
,unde e)ista o singura activitate energetic
:i,9; avind durata
, i *
t
este caracterizata de ur(atoarea %igura .
,
m m
* i i *
t t t = +

Regula are ur(atoarea e)plicatie :
-odul K9J asociet energetic :i,9; reprezinta (o(entul posi8il de a acestei activitati
care nu poate %i dat decit de (o(entul inceperii plus durata activitatii .
.; Ter(enul (ini( al nodului K
m
i
t J , unde e)ista 4 sau (ai (ulte activitati :i,9;
energetic :
*
+

; de durate
, i *
t
se concretizeaza %igura si relatia
( )
,
(a)
m m
* i i *
i* +*
t t t

= +

-odul K9J reprezinta legatura logica intre activitati K
*
+

J energetic nodului K9J

si una sau (ai (ulte activitati .
(alculul termenilor maxime a graficelor in retea
Calculul se e%ectuiaza pornind de la nodul %inal , catre nodul initial , (ergind nu(ai in
sens contrar acelor ceasornicului .
" regula : Ter(enul (a)i( al nodului %inal :
m
n
t ; este egal cu ter(ene (ini( al acestui
nod :
m
n
t ; , as%el
m m
n n
t t =
+)plicatia practica este ca proectul realizat nu poare avea decit 4 ter(ene deter(inare
, un ter(en (ini( si un ter(en (a)i( .
4 regula : Ter(enul (a)i( a nodului KiJ unde e)ista o singura activitate energenta
i*

va avea ur(atoarea %or(a si relatie
,
m m
i * i *
t t t =

+)plicatia consta in %aptul ca ter(enul (a)i( a
nodului Ki J associate activitatii energente
, i *

reprezinta ter(enul (a)i( de incepere a acesteia ,
%ara a depasi cu durate corespunzatoare
, i *
t
ter(enul dodului%inal al activitatilor
deter(inind ter(enul de deter(inare a proiectului .
. regula : Ter(enul (a)i( a nodului KiJ unde , (ai (ulte activitati de tipul
i
+
+
de
durate
, i *
t
are %or(a ur(atoare.
Ter(enul (a)i( in nodul KiJva %i :
,
(in
,
m m
i * i *
i
t t t
i * +
+
=

+)plicatia consta in %aptul ca daca in nodul K9J s!

ar adopta pentru ter(enul (a)i( un ter(en (ai (are decit (ini(u( di%erente 9
(a)i(!
, i *
t
, atunci activitatea
, i *
au duratacea (ai (are intre
i
+
+
plecind de la acest
ter(en el conduce la depasirea ter(enului %inal al proectului cu o unitate de ti(p .
Ter(enele nodurilor calculate se trec in %elul ur(ator .

$e 8aza regulilor , critic este dru(ul co(pletde activitati intr!un graphic retea intre
nodul %iind cu lungi(ea cea (ai (are in zile , avind activitatile (arcate de noduri
unde ter(enul (ini( este egal cu ter(enul (a)i( .
(alculele termenelor activitatilor
Ter(enilor nodurilor o%era posi8ilitatea de a pune in evident 1 ter(ene principale ale
activitatii :
"; Ter(enul (ini( dF incepere
( )
,
m
i *
t a unei activitati :i,9; este egala cu
ter(enul (ini( al nodului ast%el :
( )
, ,
m
m
i * i *
t t =
4; Ter(enul (ini( de ter(inare
( )
,
m
i *
t a unei activitati :i,9; va %ie gala cu su(a
dintre ter(enul (ini( al nodului KiJ si durata activitatii :
( )
, , ,
m
m
i * i * i *
t t t = +
.; Ter(enul (a)i( de incepere
( )
,
!
i *
t a unei activitati :i,9; va %ie gala cu
di%erenta dintre ter(enul (a)i( al nodului K9J si durata activitatii :
( )
, , ,
!
!
i * i * i *
t t t =
1; Ter(enul (a)i( de ter(inare
( )
,
!
i *
t va %ie gala cu ter(enul (a)i( a
nodului K9J :
( )
,
!
!
i * *
t t =
$entru activitatile critice ter(enul (ini( de incepere si de ter(inare sunt egale , cu
cele (a)i(e de incepere si ter(inare , ceea ce indica un singur ter(en posi8il de
incepere si ter(inare a activitatii .
2ctivitatile ne critice au un grad de li8ertate privind inceperea sau ter(inarea
deter(inate de diverenta intre ter(enul (ini( si ter(enul (a)i( .
(alculul rezervelor de timp al activitatilor
Masura li8ertatii de a(plasare a unei activitati in scara ti(pului in li(itele ter(enelor
nodurilor se numeste rezerva de timp a activitatii . $entru a siste(atiza calculele sau
propus 1 categorii de reserve de ti(p :
"; Rezerva totala de ti(p
( ) , T i *
R
4; Rezerva li8era de ti(p
( ) , L i *
R
.; Rezerva inter(ediara de ti(p
( ) , -T i *
R
1; Rezerva independent de ti(p
( ) , -# i *
R
$entru a ilustra gra%icul rezervelor de ti(p se detaseaza 4 noduri :i; si :9; intre care
e)ista activitatea i,9 cu durata
, i *
t
.
*ezerva totala de timp
( ) , T i *
R
a unei
activitati :i,9; pune!n evident durata (a)i(a
cu care se poate depasi ter(enul (ini( de ter(inare a activitatii
( )
,
m
i *
t %ara a depasi
ter(enul %inal al progra(ului adica ter(enul ter(enul (a)i( al nodului n .

( )
( )
, ,
! m
i i i * T i *
R t t t = +
*ezerva libera de timp
( ) , L i *
R
a unei activitati i,9 pune!n evident durata (a)i(a cu
care se poate depasi ter(enul (ini( de ter(inare a activitatii %ara a consu(a
rezervele activitatilor ur(atoare:
: , ;
: ;
m m
L i * * i i*
R t t t = +
*ezerva intermediara de timp a unei activitati :,9; pune!n evident durata (a)i(a
ca rezerva de ti(p de care (ai dispune o activitate %ara a aplica rezerevele activitatilor
precedente.
: , ; ,
: ;
! !
-T i * * i i *
R t t t = +
*ezerva in depednenta de timp a unei activitati pune!n evident durata (a)i(a ca
rezerva de ti(p de care (ai dispune o activitate %ara a a%ecta rezervele activitatilor
precedente si ur(atoare:
: , ; ,
: ;
m !
-# i * * i i *
R t t t = +
>aca ca ur(are a plicarii ulti(ilor 4 relatii se o8tin valori :!;, atunci se adopta :
: , ; : , ;
#
-T i * -# i *
R R = =
Te(a: Utilizarea rezervelor de ti(p
Rezervele de ti(p se pot utilize in ur(atoarele scopuri:
"; La (odi%icarea ter(enelor de incepere si respective de ter(inare ale
activitatilor in li(ita acestor reserve, datorita sosirii cu intirziere sau lipsurile
de (aterial (uncitori si utila9e pe santier.
4; La realizarea proiectului ethnic la ter(enul sta8ilit prin contact cind se i(pune
ur(arirea si asigurarea cu resursele necesare a activitatilor tehnice.
.; La (odi%icarea ter(enilor de incepere co(8inata aventual cu prelungirea
duratei de e)ecutie si reducerea corespunzatoare a intensitatii resurselor
reprezinta suportul principal al palicarii procedeelor M>C cu analiza
resurselor si cu opti(izarea costului.
< Calculul ter(enelor nodurilor prin progra(area liniara
n cadrul unor gra%ice!retea de di(ensiunile (ari de sute si (ii de activitati calculul
(anual al ter(enilor dureaza %oarte (ult si este posi8il aparitia greselilor.
n consecinta s!a i(pus necesitatea calcului auto(at. $ri(a treapta a unui progra(
auto(at pentru calculul ter(enilor nodurilor a %ost e)pri(area (ate(atica a structurii
si conditionarii dintr!un graphic!retea. $ro8le(a aceasta poate %i e)pri(area su8
%or(a unui progra( liniar 8inarR sau standard.
2 doua treapta este (ai usor de inteles. >in punct de vedere al progra(arii liniare
%iind dat gra%icul in retea si (ulti(ea duratelor!a%erente, pro8le(a calcului ter(enilor
nodurilor si punerea in evident dru(ului critic se %or(uleaza in %elul ur(ator:
,a se deter(ine
: : :
m ! m !
i i * *
t t t t
care satis%ac ur(atoarele restrictii:
";
,
! m
* i i *
t t t
4;
, #
m m
i *
t t
.;
, #
! !
i *
t t
, ast%el incit
m !
n n
t t =
$rogra(ul liniar corespunzator
acestui (odel va %i ur(atorul:
# # 4 "
1 " . "
0 4 0 1
1 . 0 0 0 0
#H 0H "
4H .
#H A
#H
! ! m ! m
i
! m ! m
! m ! m
! m m m ! !
t t t t t
t t t t
t t t t
t t t t t t !-.
=


= =