Disciplina MANAGEMENTUL INFORMATIZAT AL PROIECTELOR Programul de masterat Managementul si finantarea proiectelor publice si private Titular disciplina: Prof.univ.dr.

Zenovic GHERASIM

EXEMPLE DE TESTE GRILA

TRUE/FALSE 1.In managementul de proiect, daca timpul se mareste atunci scade costul deoarece sunt necesare mai putine

resurse umane pentru a indeplini obiectivul proiectului, respectiv al produsului sau serviciului.
2. In managementul de proiect, daca timpul se micsoreaza atunci se mareste obiectivul, in conditiile

mentinerii aceluiasi cost, cu aceleasi specificatii privind calitatea.

3. In managementul proiectelor, daca factorul cost se mareste, atunci creste timpul de executie al aceluiasi

obiectiv.
4. In managementul de proiect, daca factorul cost se mareste, atunci se mareste obiectivul, in conditiile

mentinerii aceluiasi timp de executie.

5. Daca obiectivul proiectului se micsoreaza, atunci timpul se reduce, in conditiile existentei acelorasi costuri

de executie.
6. Daca obiectivul proiectului se micsoreaza, atunci costul se mareste pentru acelasi timp de executie. 7. Costul genereaza totalitatea resurselor umane, materiale, financiare si informationale necesare pentru

executia unui proiect.

8. In managementul de proiect, rezerva totala a unei activitati se calculeaza in functie de intervalul de timp

cu care se poate accelera demararea activitatii fara a fi afectata durata de executie a proiectului.
9. In managementul de proiect, rezerva libera a unei activitati se calculeaza prin timpul cu care durata

activitatii poate fi scurtata, cu respectarea timpului minim de incepere pentru toate activitatile care succed activitatea considerata.
10. Managementul proiectelor reprezinta activitatea fundamentala a titularului functiei de manager dintr-o

organizatie.
11. Proiectul reprezinta un ansamblu de eforturi permanente (continue) depuse pentru a crea un produs sau

de a asigura un serviciu.
12. In organizatie, globalizarea activitatilor lor inseamna si sisteme orientate pe proces ce sunt fundamentate

pe comunicarea in echipa.
13. In managementul de proiect, indicatorii de rentabilitate si eficienta sunt:

- Valoarea Neta Actualizata (VAN) - Rata interna de rentabilitate (RIR).

14. In faza finala a realizarii proiectului se folosesc studiile de fezabilitate, intocmite de consultanti

independenti, pentru proiecte majore.

15. Procesul de definire a unui proiect incepe cu relatia client-proiectant. 16. Nivelul de detaliu sau granularitatea hipercubului reprezinta numarul de membri ai unei dimensiuni. 17. n cubul OLAP, dimensiunile se materializeaza in setul de valori posibile care formeaza domeniul caracteristicii respective, valori care poarta numele de membrii dimensiunii.

18. Gradul de simplificare oferit de simulare este mult mai mare decat in cazul modelelor traditionale. 19. Programarea euristica se aplica in cazul in care datele de care se dispune pentru o problema complexa sunt suficiente sau are un grad mare de exactitate, gradul de complexitate al problemei permite utilizarea modelelor de optimizare, exista solutie algoritmica iar modelul de simulare simplifica admisibil de mult problema si trebuie obtinuta o solutie nu neaparat rapida. 20. Modelul ofera un mod simplificat sau abstractizat de abordare a realitatii. 21. Depozitul de date (Data Warehouse) este o colectie de date orientate pe subiecte, integrate, corelate in timp si volatile care sprijina decizia. 22. Popularea depozitelor de date se face prin preluare din sisteme tranzactionale, care sunt supuse unor procese complexe de transformare ce nu corespund structurii depozitului care a fost proiectat. 23. OLAP dispune de existenta unor tehnici care permit de la o navigare si selectie simpla a datelor pana la analiza detaliata si complexa. 24. n tehnologia OLAP, datele pot fi vizualizate printr-o selectie in hipercub pe baza unui criteriu ierarhic care ar putea fi de exemplu structura organizationala pe care o conduce un anumit manager. 25. n procesul decizional, design-ul sau modul de concepere al procesului de asistare a deciziei contine subetapele de identificare a problemei, descompunerea ei, stabilirea responsabilitatilor si are ca rezultat descrierea formala a problemei, a categoriei din care aceasta face parte si a tuturor responsabilitatilor care decurg de aici. 26. n analiza decizionala, numarul de consecinte trebuie sa fie mai mic sau egal cu numarul de criterii. 27. Solutia finala obtinuta prin programarea euristica trebuie sa fie obligatoriu un succes. 28. In criptografie, sisteme asimetrice sau cu chei secrete folosesc chei distincte pentru cifrare si descifrare,

dar legate intre ele.

29. Procesul de transformare din text clar in text cifrat se numeste descifrare sau decriptare, iar procesul

invers se numeste cifrare sau criptare .

30. Vulnerabilitatea retelelor de calculatoare si de comunicatii se poate manifesta prin posibilitatea

distrugerii sau modificarii informatiei (ceea ce se numeste si atac la integritatea fizica) si prin posibilitatea utilizarii neautorizata a informatiilor (adica utilizarea lor neautorizata de un cerc mai larg de utilizatori decat cel stabilit).
31. Firewall-ul este un sistem care asigura implementarea unei politici de control al accesului intre doua

retele.
32. In managementul proiectelor sunt definite grupuri de procese pentru fiecare dintre cele zece domenii ale

cunoasterii (domenii de expertiza).

33. Managerierea echipei de lucru la proiect (Manage Project Team) semnifica procesul de urmarire a

performantelor membrilor echipei de lucru la proiect, de asigurare a feedback-ului, de rezolvare a problemelor si de management al schimbarilor in scopul optimizarii performantelor proiectului.
MULTIPLE CHOICE 1. Lungimea drumului critic determina: a. durata maxima de executie a proiectului b. durata minima de executie a proiectului c. durata medie de executie a proiectului d. durata estimata de executie a proiectului e. durata asteptata de executie a proiectului

2. Managementul proiectelor este un ansamblu aplicat de principii, metode si tehnici de lucru pentru

planificarea si executia de catre o echipa de lucru, sub conducerea unui manager, a unui proiect definit prin obiectivele proiectului si caracterizat prin specificatiile continute in:
a. fisa tehnica a produsului sau serviciului b. obiectivele produsului sau serviciului nou c. prospectul de piata al produsului sau serviciului d. ambalajul de livrare al produsului sau in afisul de reclama al serviciului 3. Nivelarea resurselor semnifica realizarea unei programari a activitatilor pe o perioada de timp egala cu

durata minima de executie a intregului proiect (planificata) pentru care necesarul de resurse se situeaza:
a. la un nivel variabil b. la un nivel aleator (sau aproape aleator) c. la un nivel constant sau variabil d. la un nivel constant (sau aproape constant) 4. Triunghiul conceptual al managementului proiectelor contine intr-un varf: a. Elementul timp b. Elementul resurse c. Elementul metode si tehnici de lucru d. Elementul calitate e. Elementul asteptarile tuturor persoanelor implicate in proiect direct sau indirect 5. Triunghiul conceptual al managementului proiectelor contine intr-un varf: a. Elementul timp b. Elementul echipa de lucru la proiect c. Elementul resurse d. Elementul calitate e. Elementul asteptarile tuturor persoanelor implicate in proiect direct sau indirect 6. Triunghiul conceptual al managementului proiectelor contine intr-un varf: a. Elementul timp b. Elementul asteptarile tuturor persoanelor implicate in proiect direct sau indirect c. Elementul resurse d. Elementul calitate e. Elementul manager de proiect 7. Elementele fundamentale ale procesului specific managementului proiectelor sunt situate pe un patrulater

care pe o latura contine:

a. Elementul manager de proiect b. Elementul metode si tehnci de lucru c. Elementul resurse d. Elementul echipa de lucru la proiect 8. Elementele fundamentale ale procesului specific managementului proiectelor sunt situate pe un patrulater

care pe o latura contine:

a. Elementul manager de proiect b. Elementul calitate c. Elementul echipa de lucru la proiect d. Elementul metode si tehnci de lucru 9. Elementele fundamentale ale procesului specific managementului proiectelor sunt situate pe un patrulater

care pe o latura contine:

a. Elementul manager de proiect b. Elementul metode si tehnci de lucru c. Elementul echipa de lucru la proiect d. Elementul timp 10. Elementele fundamentale ale procesului specific managementului proiectelor sunt situate pe un patrulater

care pe o latura contine:

a. Elementul asteptarile tuturor persoanelor implicate in proiect direct sau indirect b. Elementul manager de proiect

c. Elementul echipa de lucru la proiect d. Elementul metode si tehnci de lucru 11. Proiectul este un ansamblu de activitati incadrate in timp printr-un INCEPUT (Begin) si un SFARSIT

(End), carora li se aloca resurse limitate prin care se urmareste:

a. depasirea punctelor critice dintre activitati b. indeplinirea obiectivului prestabilit c. cheltuirea resurselor alocate d. incarcarea cu sarcini a echipei de lucru 12. In managementul proiectelor, resursa reprezinta: a. orice intrare in procesul evaluat b. orice iesire din procesul evaluat c. orice activitate din procesul evaluat d. orice proces evaluat 13. In managementul proiectelor, una dintre etapele analizei drumului critic (ADC): a. precizarea consumului asteptat b. realizarea grafului retea c. precizarea salturilor valorice din costuri d. realizarea costurilor estimate 14. In managementul proiectelor, una dintre conditiile ce trebuie indeplinite pentru aplicarea ADC este: a. drumul critic trebuie sa contina un numar cat mai mare de activitati, iar durata fiecarei activitati trebuie sa

reprezinte maxim 10% din durata de executie a primei activitati b. drumul critic trebuie sa contina un numar cat mai mare de activitati, iar durata fiecarei activitati trebuie sa reprezinte minim 10% din durata totala de executie c. drumul critic trebuie sa contina un numar cat mai mic de activitati, iar durata fiecarei activitati trebuie sa reprezinte maxim 10% din durata totala de executie d. drumul critic trebuie sa contina un numar cat mai mare de activitati, iar durata fiecarei activitati trebuie sa reprezinte maxim 10% din durata totala de executie
15. In managementul proiectelor, una dintre conditiile ce trebuie indeplinite pentru aplicarea ADC este: a. lungimea drumului critic trebuie sa difere cu cel mult 15% de lungimea oricarui alt drum complet din

graful proiectului b. lungimea drumului critic trebuie sa difere cu cel putin 15% de lungimea oricarui alt drum complet din graful proiectului c. lungimea drumului critic trebuie sa difere cu cel putin 15% de lungimea oricarui alt drum oarecare din graful proiectului d. lungimea drumului critic trebuie sa difere cu cel putin 15% de lungimea oricarui alt drum minim din graful proiectului
16. In managementul prooiectelor se folosesc elemente din teoria ordonantarii potrivit careia este necesara

obtinerea unei succesiuni a activitatilor proiectului, cu respectarea interdependentelor dintre activitati, astfel incat sa fie minimizate: a. durata totala de executie a proiectului si productia specifica b. duratele partiale de executie a proiectului si consumul de resurse c. durata totala de executie a proiectului si consumul de resurse d. duratele activitatilor mari de executie a proiectului si consumul de resurse
17. Elementele fundamentale ale sistemului PRINCE sunt:

1) Organizarea 2) Coordonarea 3) Conducerea 4) Planificarea 5) Controlul

a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 1+2+4

d. 1+4+5 e. 2+3+5 18. Una dintre responsabilitatile principale ale Consiliului de proiect PRINCE este: a. Tehnicianul secundar (reprezentantul corpului tehnic secundar) b. Conducerea executiva (coordonare si evaluare globala) c. Lucratorii cu date, informatii si cunostinte d. Utilizatorul secundar (reprezentantul verificatorilor proiectului) e. Administratorul bazei de date a proiectului 19. Una dintre responsabilitatile principale ale Consiliului de proiect PRINCE este: a. Administratorul bazei de date a proiectului b. Utilizatorul secundar (reprezentantul verificatorilor proiectului) c. Utilizatorul principal (reprezentantul utilizatorilor proiectului) d. Tehnicianul secundar (reprezentantul corpului tehnic secundar) e. Lucratorii cu date, informatii si cunostinte 20. Una dintre responsabilitatile principale ale Consiliului de proiect PRINCE este: a. Tehnicianul principal (reprezentantul corpului tehnic responsabil) b. Lucratorii cu date, informatii si cunostinte c. Administratorul bazei de date a proiectului d. Tehnicianul secundar (reprezentantul corpului tehnic secundar) e. Utilizatorul secundar (reprezentantul verificatorilor proiectului) 21. Una dintre persoanele responsabile care asigura managementul de proiect PRINCE este: a. Managerul financiar-contabil b. Managerul de resurse umane c. Managerul de marketing d. Managerul de cercetare-dezvoltare e. Managerul de proiect 22. Una dintre persoanele responsabile care asigura managementul de proiect PRINCE este: a. Managerul de faza b. Managerul de cercetare-dezvoltare c. Managerul de resurse umane d. Managerul de marketing e. Managerul financiar-contabil 23. Unul dintre sectoarele in care echipa de proiect PRINCE isi manifesta responsabilitatile este: a. Sectorul resurse umane b. Sectorul financiar-contabil c. Sectorul publicitate d. Sectorul utilizatori e. Sectorul vanzari 24. Unul dintre sectoarele in care echipa de proiect PRINCE isi manifesta responsabilitatile este: a. Sectorul vanzari b. Sectorul tehnic c. Sectorul publicitate d. Sectorul financiar-contabil e. Sectorul resurse umane 25. Unul dintre sectoarele in care echipa de proiect PRINCE isi manifesta responsabilitatile este: a. Sectorul publicitate b. Sectorul vanzari c. Sectorul de control al activitatii d. Sectorul financiar-contabil e. Sectorul resurse umane

26. In managementul proiectelor, proiectantul asigura:

1) Planificarea proiectarii 2) Planificarea productiei 3) Proiectarea propriu-zisa si calculele 4) Planificarea achizitiilor (lista de repere) 5) Organizarea productiei 6) Specificatii tehnice 7) Dispozitii de achizitie
a. 1+2+3+4+5 b. 1+3+4+6+7 c. 1+2+4+5+7 d. 2+3+4+5+7 27. In finantarea proiectelor, referitor la sursele de finantare, sunt importante:

1) Punctul de vedere al contractorului 2) Viabilitatea financiara a participantilor la proiect 3) Metodele contabile de inregistrare a fondurilor financiare 4) Controlul creditelor 5) Fluxul de numerar
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+2+4+5 d. 1+3+4+5 28. In managementul proiectelor, planificarea (programarea) poate fi abordata din doua puncte de vedere:

1) Planificarea libera (estimari, data de finalizare a proiectului este obiectivul planificarii proiectului) 2) Planificarea fortata (estimari, data de finalizare in puncte critice a proiectului este obiectivul planificarii proiectului) 3) Planificarea estimata (estimari, data de finalizare pe etape si integrala a proiectului este obiectivul planificarii proiectului) 4) Planificarea orientata pe obiectiv (data finalizarii este prestabilita, in afara vointei planificatorului)
a. 1+2 b. 2+3 c. 3+4 d. 1+3 e. 1+4 29. In managementul proiectelor, in abordarea resurselor in planificare trebuie avute in vedere trei aspecte

fundamentale: 1) Limitarile de resurse pot complica planificarea orientata spre obiectiv 2) Limitarile de resurse pot determina ratarea finalizarii proiectului 3) Abordarea ideala a resurselor presupune estimari sigure, ce trebuie dispuse intr-o ordine logica 4) Cooperare eficienta si atenta intre participantii chei la proiect 5) Abordarea reala a resurselor presupune estimari sigure, ce trebuie dispuse intr-o ordine logica
a. 1+2+3 b. 1+3+4 c. 2+3+5 d. 1+3+5 e. 3+4+5 30. In managementul proiectelor, planificarea simpla sub forma de tabele (calendare) prezinta urmatoarele

trei caracteristici: 1) este cea mai simpla metoda de planificare de proiect 2) arata ce nu trebuie sa faci 3) se foloseste la proiecte complexe 4) se foloseste doar la proiecte simple 5) arata ce trebuie sa faci
a. 1+2+3 b. 2+3+4

c. 3+4+5 d. 1+3+5 e. 1+2+4 31. In managementul proiectelor, diagramele cu bare prezinta urmatoarele trei caracteristici:

1) sunt derivate din diagramele Gantt 2) au impact vizual deosebit 3) sunt derivate din analiza drumului critic 4) sunt derivate din diagramele liniilor de echilibru 5) servesc pentru realizarea de programe de lucru zilnic
a. 1+2+3 b. 2+3+5 c. 1+2+5 d. 3+4+5 e. 1+2+4 32. In managementul proiectelor, analiza de retea prezinta urmatoarele avantaje:

1) Retelele cu drum critic asigura utilizarea unui sistem de notatii sugestiv ce permite reprezentarea tuturor interdependentelor dintre activitati diferite 2) Retelele cu drum critic asigura cuantificarea prioritatilor (urgentelor) pe baza analizei tuturor estimarilor referitoare la costurile diverselor activitati 3) Retelele cu drum critic asigura cuantificarea prioritatilor (urgentelor) pe baza analizei tuturor estimarilor referitoare la durata diverselor activitati 4) Retelele cu drum critic asigura utilizarea unui sistem de notatii sugestiv ce permite reprezentarea tuturor interdependentelor dintre activitati similare 5) Retelele cu drum critic asigura utilizarea unui sistem de notatii sugestiv ce permite reprezentarea drumurilor de aprovizionare cu materiale necesare proiectului
a. 3+4 b. 2+4 c. 1+2 d. 1+3 e. 2+5 33. Obiectivele realizate cu Microsoft Project sunt:

1) Gestionarea tuturor datelor si informatiilor referitoare la durata, resurse si cerinte referitoare la proiect 2) Gestionarea documentelor dosarului de proiect 3) Planificarea activitatilor si resurselor 4) Gestionarea mijloacelor de comunicatii interactive dintre membrii echipei de lucru la proiect 5) Vizualizarea in formate predefinite a planului proiectului 6) Colaborarea intre membrii echipei de lucru a proiectului 7) Asigurarea controlului curent asupra intregului proiect din partea managerului de proiect
a. 1+2+3+6+7 b. 1+3+5+6+7 c. 2+3+4+5+6 d. 1+4+5+6+7 e. 3+4+5+6+7 34. Care dintre urmatoarele subsisteme nu face parte din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD (SSAD)? a) subsistemul de gestiune a datelor; d) subsistemul de gestiune a sabloanelor; b) subsistemul de gestiune a modelelor; e) subsistemul de gestiune a parametrilor; c) subsistemul de gestiune a cunostintelor; f) subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul). a. a+b b. b+c c. d+e d. c+d e. e+f

35. Functiile unui SIAD sunt: a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri; b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului. c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte; d. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte; e. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte. 36. Gradul de abstractizare al unui model este dat de mai multe criterii, dupa care se face si clasificarea lor: a. modele iconice, modele calitative, modele cantitative (matematice); b. modele iconice, modele analitice, modele cantitative (matematice); c. modele statistice, modele analitice, modele cantitative (matematice); d. modele calitative, modele statistice, modele cantitative (matematice); e. modele iconice, modele analitice, modele calitative (matematice). 37. Care este varianta corecta pentru clasificarea deciziilor: a. decizii in conditii de certitudine, decizii in conditii de incertitudine, decizii in conditii impuse de piata externa; b. decizii in conditii de intelegere a contextului de luare a deciziei, decizii in conditii de incertitudine, decizii in conditii de risc; c. decizii ale sistemelor informatice, decizii in conditii de incertitudine, decizii in conditii de risc; d. decizii in conditii de certitudine, decizii in conditii de securitate maxima, decizii in conditii de risc; e. decizii in conditii de certitudine, decizii in conditii de incertitudine, decizii in conditii de risc. 38. In asistarea deciziilor, pentru a gasi solutia optima, metodele analitice utilizeaza: a. modele euristice; b. modele nematematice; c. modele de cautare exhaustiva; d. formule matematice; e. metode euristice. 39. Metodele de cautare exhaustiva au la baza: a. un model euristic; b. un proces aleator; c. un model matematic care ofera solutii aproximativ apropiate de evolutia fenomenului studiat; d. un proces neghidat, proces in urma caruia se alege solutia optima; e. o combinatie intre un model matematic si un model euristic. 40. Pentru procesul decizional structurat si pentru cel semistructurat se pot folosi modelele cantitative bazate pe metode si modele ale cercetarii operationale. Aceasta abordare presupune automatizarea totala sau partiala a procesului de adoptare a deciziei si consta in urmatorii pasi: a. descrierea si definirea problemei, gasirea categoriei din care face parte cubul OLAP, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei; b. descrierea si definirea intrarilor si iesirilor, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei; c. descrierea si definirea problemei, gasirea categoriei din care face parte problema, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea acelor date de intrare care vor folosi la crearea bazei de date; d. descrierea si definirea problemei, gasirea categoriei din care face parte problema, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei; e. descrierea si definirea modelului euristic, gasirea categoriei din care face parte problema, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei. 41. Clasificarea SIAD-urilor se face dupa mai multe criterii, cel mai des utilizat fiind gradul de analiza a datelor pe care se bazeaza solutia: a. SIAD-uri care au la baza metode aleatoare, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; b. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; c. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe rezultate finale; d. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe deciziile managerului, SIAD-uri bazate pe cunostinte; e. SIAD-uri care au la baza experienta managerului, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte;

42. Analiza decizionala contine: a. alternative generate de crize majore ale organizatiei, alternative decizionale, consecinte decizionale; b. stari generale, alternative repetitive, consecinte decizionale; c. stari generale, alternative decizionale, consecinte decizionale; d. stari generate de inconsistenta bazei de date, alternative decizionale, consecinte decizionale; e. stari generale, alternative la exploatarea bazei de date, consecinte decizionale; 43. Pasii de urmat intr-un proces de simulare pot fi: a. definirea bazei de date, obtinerea modelului de simulare, testarea si validarea modelului, modelul de efectuare a experimentelor, evaluarea experimentelor, implementarea rezultatelor simularii; b. definirea problemei, obtinerea deciziei managerului referitoare la datele de iesire, testarea si validarea modelului , modelul de efectuare a experimentelor, evaluarea experimentelor, implementarea rezultatelor simularii; c. definirea problemei, obtinerea modelului de simulare, testarea si validarea modelului, modelul de efectuare a experimentelor, evaluarea intrarilor si iesirilor, implementarea rezultatelor simularii; d. definirea problemei, obtinerea modelului de simulare, testarea si validarea modelului, modelul de efectuare a experimentelor, evaluarea experimentelor, implementarea rezultatelor simularii; e. definirea problemei, obtinerea modelului semantic, testarea si validarea modelului, implementarea testelor, evaluarea experimentelor, implementarea rezultatelor simularii; 44. Procesul de adoptare a deciziilor este constituit din urmatoarele etape: a. informarea generala, design-ul sau modul de concepere al procesului de asistare a deciziei, alegerea si implementarea; b. informarea particulara, design-ul sau modul de concepere al procesului de asistare a deciziei, alegerea si implementarea; c. informarea generala, design-ul sau modul de concepere al procesului de implementare a deciziei si alegerea; d. informarea generala, design-ul sau modul de alegere al procesului de asistare a deciziei si implementarea; e. informarea generala, design-ul sau modul de implementare al procesului de asistare a deciziei si alegerea. 45. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date: a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici; b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici; c. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici; d. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici; e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici. 46. Adoptarea deciziilor constituie un proces care pe langa suportul tehnic are nevoie de un suport: a. structural care este asigurat de partea arhitecturala componenta integranta a sistemului decizional; b. comportamental care este asigurat de partea functionala componenta integranta a sistemului decizional; c. credibil care este asigurat de partea scrisa pe hartie componenta integranta a sistemului decizional; d. informativ care este asigurat de partea informatica componenta integranta a sistemului decizional; e. cognitiv care este asigurat de partea umana componenta integranta a sistemului decizional. 47. Sistemele informatice de asistare inteligenta a deciziei sunt sisteme informatice de asistare a deciziei bazate pe: a. date; b. baze de date; c. cunostinte; d. manageri; e. sisteme informatice. 48. Caracteristicile principale ale SIAD (DSS) sunt: a) rezolvarea acelor probleme care nu se d) solutiile sunt obtinute prin manipulari pot rezolva cu sisteme destinate de date, cautari de informatii, modele, cuantificarii cantitative; calcule; b) rol de asistare a decidentilor e) timpul de raspuns pentru obtinerea unei (managerilor) la nivel individual sau de solutii acceptabile este limitat. grup in toate etapele procesului decizional c) timpul de raspuns pentru obtinerea unei

solutii acceptabile este nelimitat; a. a+b+c b. b+c+d+e c. a+b+d+e d. b+c+d e. a+b+c+d 49. Clasificarea sistemelor informatice de asistare a deciziei (SIAD), oferita de Holsapple si Whinston, grupeaza sistemele SIAD in tipurile: a) SIAD bazate pe analiza textelor; d) SIAD bazate pe functii; b) SIAD baze de date; e) SIAD bazate pe reguli. c) SIAD procesoare de tabele; a. a+b+c b. a+b+c+d c. a+b+c+d+e d. b+c+d+e e. c+d+e 50. Sistemele informatice pentru asistarea deciziei de grup (Groupware) au ca scop: a. cresterea calitatii procesului decizional datorita lucrului in echipa precum si cresterea gradului de creativitate al grupului; b. cresterea cantitatii informatiei procesului decizional datorita lucrului in echipa precum si cresterea gradului de creativitate al grupului; c. cresterea ponderii procesului decizional bazat pe date informale datorita lucrului in echipa precum si cresterea gradului de creativitate al grupului; d. diversificarea procesului decizional datorita lucrului in echipa precum si cresterea gradului de creativitate al grupului; e. cresterea importantei procesului decizional datorita lucrului in echipa precum si cresterea gradului de creativitate al grupului. 51. Referitor la subsistemele componente ale unui sistem suport pentrru SIAD, care dintre afirmatiile prezentate mai jos nu este corecta? a. Subsistemul de gestiune a datelor contine baza de date ce poate fi proprie SIAD sau se poate crea prin extragere de date din alte baze de date sau dintr-un depozit de date. Ea poate fi utilizata de unul sau mai multi decidenti pentru diverse aplicatii. Datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul; b. Subsistemul de gestiune a modelelor, contine un sistem de gestiune al modelelor (similar SGBD), destinat pentru crearea de noi modele cu ajutorul limbajelor de programare, subrutine, sau de actualizare a modelelor deja existente; c. Subsistemul de gestiune a datelor contine facilitatile de integrare a datelor in care nu trebuie sa existe limbaje declarative de interogare; d. Subsistemul de gestiune a cunostintelor inglobeaza sisteme expert ce ofera pentru SIAD solutii pentru aspectele calitative nestructurate; e. Subsistemul de dialog cu utilizatorul sau interfata este o componenta care asigura interactivitatea SIAD. 52. Care dintre regulile prezentate mai jos nu exista pentru solutia optima a problemei de decizie multicriteriala in conditii de incertitudine? a. Criteriul WARD (al prudentei) b. Criteriul SAVAGE sau regula regretului c. Criteriul Laplace d. Criteriul Schwarz e. Criteriul Hurwicz 53. Managerii utilizeaza sistemele informatice pentru: a. planificarea, organizarea, coordonarea, controlul si previziunea sarcinilor didactice, dar si pentru comunicarea dintre persoane, stabilirea retelelor in interiorul organizatiei cat si la rezolvarea problemelor curente; b. analiza si proiectarea sistemelor informatice de gestiune; c. analiza si proiectarea sistemelor expert; d. planificarea, organizarea, coordonarea, controlul si previziunea activitatilor lor, dar si pentru comunicarea dintre persoane, stabilirea retelelor in interiorul organizatiei cat si la rezolvarea problemelor curente; e. analiza si proiectarea sistemelor informatice pentru asistarea deciziei.

54. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul crearii unor tehnologii speciale cum sunt: a) exploatarea datelor prin procesarea d) exploatarea depozitelor de date prin online a tranzactiilor (OLTP, procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Transation Processing); OnLine Analytical Processing); b) depozitarea unor volume enorme de e) Automatizarea lucrarilor de birou date istorice ale organizatiei (Data (OAS, Office Automation Systems); Warehousing); c) birotica; a. a+b+c b. d+e c. c+d+e d. b+d e. a+e 55. n SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune: a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale; b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale; c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale; d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale; e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale. 56. n SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, rezultatul procesului de observare analitica este: a. obtinerea unor tipare, corelatii si uneori modele din care se pot deduce tendinte sau se poate previziona cu o anumita probabilitate cum vor arata datele pe o perioada ulterioara; b. obtinerea unor tipare, corelatii si uneori modele din care nu se pot deduce tendinte sau nu se poate previziona cu o anumita probabilitate cum vor arata datele pe o perioada ulterioara; c. obtinerea unor modele din care se pot dezvolta SIAD-uri bazate pe modele; d. obtinerea unor tipare, corelatii si uneori modele din care nu se pot deduce tendinte, dar se poate previziona cu o anumita probabilitate cum vor arata datele pe o perioada ulterioara; e. obtinerea unor tipare, corelatii si uneori modele din care se pot deduce tendinte, dar nu se poate previziona cu o anumita probabilitate cum vor arata datele pe o perioada ulterioara. 57. Sistemele de asistare a deciziei care au la baza sinteza si analiza datelor realizeaza: a. modele necesare pentru a obtine informatii care sa reliefeze factorii care influenteaza pozitiv sau negativ performantele companiei; b. dispersarea, distribuirea, decorelarea si regruparea datelor pentru a obtine informatii care sa reliefeze factorii care influenteaza pozitiv sau negativ performantele companiei; c. conditionarea datelor pentru a obtine informatii care sa reliefeze factorii care influenteaza pozitiv sau negativ performantele companiei; d. comasarea, sistematizarea, corelarea si gruparea datelor pentru a obtine informatii care sa reliefeze factorii care influenteaza pozitiv sau negativ performantele companiei; e. comasarea, sistematizarea, corelarea si gruparea datelor pentru a obtine informatii care sa reliefeze factorii care nu influenteaza performantele companiei. 58. Principalele inconveniente ale depozitelor de date sunt: a) timpul mic necesar exploatarii lor; d) integritatea si coerenta bazei de date; b) aglomerarea motorului bazei de e) aglomerarea motorului bazei de date cu task-uri de centralizare date cu task-uri de centralizare care grabeste astfel tranzactiile care incetineste astfel tranzactiile curente. curente; c) timpul mare necesar exploatarii lor; a. a+b+c b. b+c+d c. c+d+e d. c+e e. a+c+e 59. Depozitul de date (Data Warehouse) este o colectie de date care sprijina decizia, in care datele sunt: a) orientate pe subiecte; d) non-volatile; b) neintegrate; e) integrate. c) corelate in timp; a. a+b+c+d

b. a+c+d+e c. b+c+d+e d. a+c+e e. b+c+d 60. Una din subetapele design-ului sau modului de concepere al procesului de asistare a deciziei este modelarea ce implica: a. o etapa in care sunt analizate evenimentele aparute in organizatie si depistate cauzele lor de aparitie; b. etapa in care se face declansarea actiunii alese (propuse) de decident; c. modul de concepere a problemei precum si abstractizarea ei cantitativa si/sau calitativa; experienta decidentului isi pune amprenta pe modul de alegere a modelului dintr-o multitudine existenta; dezvolta proceduri mentale care ajuta la incadrarea problemei de rezolvat intr-o anume clasa de modele existente; d. etapa de baza pentru adoptarea deciziei deoarece in cadrul ei se concretizeaza rezultatele obtinute in celelalte etape; decidentul alege o singura actiune din multitudinea existenta in functie de criteriul de selectie propus si de modelul decizional pe care l-a ales; e. atat analiza, cat si adoptarea deciziei. 61. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la: a) rapida; d) multidimensionala; b) analiza; e) informatie. c) partajata; a. a+b+c+d+e b. b+c+d+e c. c+d+e d. d+e e. e 62. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la: a. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida; b. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida; c. informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta; d. informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida; e. informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita; 63. Cubul OLAP este: a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp; b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp; c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp; d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intrun moment de timp definit de administrator; e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala. 64. n cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin: a. date de conjunctura; b. detalii; c. date sintetice; d. date elementare; e. date complexe. 65. n cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin: a. date de conjunctura; b. detalii; c. date sintetice; d. date elementare; e. date complexe. 66. Simularea prin metoda Monte Carlo presupune ca: a. unei probleme deterministe i se asociaza un model aleator, numit si probabilist, iar prin generarea unor

variabile aleatoare legate de solutie se realizeaza experienta pe model.

b. unei probleme aleatoare i se asociaza un model determinist, numit si exact, iar prin generarea unor

variabile deterministe legate de solutie se realizeaza experienta pe model. c. unei probleme deterministe i se asociaza un model determinist, numit si fixist, iar prin generarea unor variabile deterministe legate de solutie se realizeaza experienta pe model. d. unei probleme aleatoare i se asociaza un model aleator, numit si probabilist, iar prin generarea unor variabile aleatoare legate de solutie se realizeaza experienta pe model.
67. Modelul de baza pentru arhitectura de securitate informatica pe trei niveluri este cel oferit de IBM si se

refera la: 1)securitatea la nivel de retea 2)securitatea la nivel de bit 3)securitatea la nivel de sistem 4)securitatea la nivel de tranzactii 5)securitatea la nivel de caracter
a. 1+2+3 b. 1+3+5 c. 1+4+5 d. 1+2+3+4+5 e. 1+3+4 68. Managementul asteptarilor stakeholder-ilor constituie:

1)procesul de comunicare si de lucru cu stakeholder-ii pentru a indeplini nevoile lor, 2)procesul de management al scopului proiectului, 3)procesul de raportare a performantelor proiectului, 4)procesul de rezolvare a problemelor ridicate de stakeholder-i, 5)procesul de achizitii in cadrul proiectului.
a. 1+5 b. 1+3 c. 2+3 d. 2+5 e. 1+4 69. Politica de securitate informatica consta in realizarea unui catalog de amenintari si vulnerabilitati precum

si din achizitionarea tehnologiilor specifice contracararii acestora prin implementarea de solutii specifice pentru: 1)baze de date 2)servicii 3)componente de sistem 4)utilizatori de toate categoriile 5)sisteme de operare
a. 1+2+3+4 b. 1+2+3+5 c. 1+3+4+5 d. 2+3+4+5 e. 1+2+3+4+5 70. Problemele securitatii informatice se pot grupa in:

1)Pierderea integritatii datelor 2)Pierderea portabilitatii datelor 3)Pierderea confidentialitatii datelor 4)Pierderea controlului 5)Pierderea serviciilor
a. 1+2+3+4 b. 1+2+3+5 c. 2+3+4+5 d. 1+3+4+5 e. 1+2+3+4+5

71. O politica eficienta de securitate a afacerilor electronice, respectiv de securitate informatica in

managementul proiectelor, cuprinde urmatoarele obiective: 1)Confidentialitatea 2)Integritatea 3)Disponibilitatea 4)Portabilitatea 5)Uzul legitim (identificarea, autentificarea si autorizarea) 6)Auditul 7)Non-repudierea 8)Suportabilitatea
a. 1+2+3+4+5+6 b. 1+2+3+5+6+7 c. 2+3+4+5+6+8 d. 1+3+4+5+6+7 e. 1+2+3+4+5+6+7+8 72. Legea pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatica, adoptata la

Budapesta la 23 noiembrie 2001, aprobata de Romania in aprilie 2004, specifica masurile de adoptat la nivel national pentru infractiuni impotriva: 1)confidentialitatii datelor 2)integritatii datelor 3)conformitatii datelor 4)disponibilitatii datelor si sistemelor informatice
a. 1+2+3 b. 1+3+4 c. 2+3+4 d. 1+2+4 e. 1+2+3+4 73. Prin falsificare informatica se defineste:

1)introducerea intentionata si fara drept a datelor informatice 2)alterarea intentionata si fara drept a datelor informatice 3)stergerea intentionata si fara drept a datelor informatice 4)comprimarea intentionata si fara drept a datelor informatice 5)suprimarea intentionata si fara drept a datelor informatice din care sa rezulte date neautentice, cu intentia ca acestea sa fie utilizate in scopuri legale ca si cand ar fi autentice, chiar daca sunt sau nu in mod direct lizibile si inteligibile.
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+5 d. 1+3+4+5 e. 1+2+3+4+5 74. O politica de securitate informatica eficienta trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

1)care sunt informatiile confidentiale care trebuie a fi protejate 2)ce componente sunt vulnerabile 3)care este procedura cea mai eficienta pentru asigurarea confidentialitatii 4)cum se cripteaza informatiile 5)care este domeniul celor autorizati sa acceseze si sa modifice informatia 6)care este cel mai bun sistem de autentificare care se va utiliza 7)care este cel mai bun mecanism ce va identifica intruziunile 8)care este structura bazelor de date folosite in sistemul informatic 9)care este structura componentelor critice din infrastructura e-business (afaceri electronice) 10)ce proceduri de tratare a incidentelor se vor folosi in caz de aparitie a acestora 11)care sunt planurile de asigurare a continuitatii si minimizarii intreruperilor serviciilor
a. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10 b. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+11 c. 2+3+4+5+6+7+8+9+10+11 d. 1+2+3+4+5+6+7+9+10+11

e. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11 75. Securitatea echipamentelor si informatiei specifica trei nivele de securitate informatica:

1)Controlul si securizarea echipamentelor hardware si a mediului de lucru 2)Sanatatea personalului de specialitate 3)Securitatea informatiei si a comunicatiei la nivel logic 4)Politici de realizare a copiilor de siguranta si a recuperarii datelor in caz de dezastre
a. 1+2+3 b. 1+3+4 c. 2+3+4 d. 1+2+4 e. 1+2+3+4 76. Securitatea afacerilor electronice, respectiv securitatea informatica in managementul proiectelor,

inseamna: 1)managementul si securitarea retelei 2)protectia fizica a calculatoarelor 3)firewall 4)criptarea 5)PKI 6)contracte avantajoase 7)tratarea incidentelor 8)soft antivirus 9)certificat digital 10)controlul accesului 11)securizarea comunicatiilor
a. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10 b. 2+3+4+5+6+7+8+9+10+11 c. 1+2+3+4+5+7+8+9+10+11 d. 1+3+4+5+6+7+8+9+10+11 e. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11 77. Declararea politicii de securitate la nivelul top managerilor contine:

1)politici obligatorii 2)politici recomandate 3)politici alternative 4)politici informative

a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 1+3+4 d. 1+2+4 e. 1+2+3+4 78. Toate politicile de securitate prezinta urmatoarele elemente comune:

1. domeniul de aplicare 2. declararea politicii top managerilor 3. responsabilitatile 4. consecintele 5. monitorizarea 6. exceptiile 7. regulile
a. 1+2+3+4+5+6 b. 1+2+3+5+6+7 c. 2+3+4+5+6+7 d. 1+3+4+5+6+7 e. 1+2+3+4+5+6+7 79. Retelele cu valoare adaugata, VAN (Value Added Network) servesc pentru comunicarea intre oamenii de

afaceri prin asigurarea urmatoarelor servicii: 1)Pastrarea si expedierea mesajelor (redirectarea acestor mesaje)

2)Conversia diferitelor formate de date standard 3)Adaugarea unei sume de bani in contul bancar al omului de afaceri 4)Detectarea si corectarea erorilor 5)Securitatea mesajelor prin aplicarea tehnicilor de protectie criptografica a. 1+2+3+4 ??
b. 1+3+4+5 c. 1+2+4+5 d. 2+3+4+5 e. 1+2+3+4+5 80. Proprietatile firewall-ului sunt:

1. intregul trafic din/spre interior exterior trece prin firewall 2. este permisa trecerea numai a traficului autorizat conform politicii locale de securitate 3. este autoprotejat la atacurile informatice 4. este realizat numai software
a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4 e. 1+2+3+4 81. Sistemul de plati electronice prezinta urmatoarele componente de baza:

1)sisteme de plati prin carduri 2)comertul electronic 3)declaratia de bune intentii 4)transferurile electronice de fonduri interbancare si intercompanii
a. 1+2+3 b. 1+3+4 c. 2+3+4 d. 1+2+4 e. 1+2+3+4 82. Autentificarea biometrica se refera la:

1)amprente 2)caracteristici faciale 3)masuratorile geometrice ale mainii 4)caracteristicile irisului 5)caracteristicile muschilor piciorului 6)caracteristicile retinei 7)identificarea pe baza venelor
a. 1+2+3+4+5+6+7 b. 1+2+3+5+6+7 c. 1+3+4+5+6+7 d. 1+2+3+4+5+6 e. 1+2+3+4+6+7 83. Cei 3 a ai securitatii afacerilor electronice, respectiv ai securitatii informatice in managementul

proiectelor, sunt: 1. autentificarea 2. autorizarea accesului 3. acordabilitatea 4. accounting (monitorizarea celor care acceseaza)
a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4 e. 1+2+3+4 84. Managementul scopului proiectului nu cuprinde urmatorul proces: a. colectarea cerintelor,

b. definirea scopului, c. crearea structurii descompunerii pe activitati, WBS (Work Breakdown Structure), d. dezvoltarea documentului de autorizare a proiectului (Project Charter), e. verificarea scopului si controlul scopului. 85. In managementul scopului unui proiect, una dintre etapele de mai jos nu face parte din grupul celor patru

etape importante de realizare:

a. dezvoltarea conceptului prin intermediul obiectivelor proiectului si structurii "breakdown" a produsului

sau serviciului nou;

b. definirea scopului lucrului prin intermediul structurii "breakdown" a produsului sau serviciului nou; c. autorizarea si executia lucrului, precum si monitorizarea si controlul progresului inregistrat in realizarea

proiectului; d. comisionarea facilitatii de a fabrica produsul si de a obtine beneficiul dorit; e. procesul de identificare a tuturor persoanelor sau organizatiilor ce au legatura cu proiectul, precum si documentarea cu date, informatii si cunostinte relevante referitoare la implicarea si interesele acestor stakeholder-i.
86. In managementul proiectelor, una dintre etapele de mai jos nu face parte din etapele delegarii: a. identificarea responsabilitatilor si sarcinilor ce pot fi delegate, b. analiza implicatiilor anterioare ale responsabilitatilor in echipa de lucru a proiectului; c. delegarea propriu-zisa a autoritatii, d. acceptarea responsabilitatii e. crearea raspunderii. 87. In managementul proiectelor, dintre instrumentele si tehnicile folosite pentru planificarea comunicarii, nu

este (nu sunt) folosita(e):

a. tehnica analizei cerintelor de comunicare, b. tehnici si tehnologii de comunicare, c. modele de comunicare, d. instrumente de analiza aposteriori, e. metode de comunicare. 88. Din domeniile stiintifice si tehnologice prioritare pentru platformele tehnologice integrate informatizate

europene nu fac parte:

a. domeniile de inalta tehnologie (de exemplu, surse de energie alternative, comunicatii mobile, aeronautica,

sisteme spatiale),
b. domeniile care promoveaza schimbari tehnologice radicale (de exemplu, nanoelectronica, nanomedicina,

nano-biotehnologiile),
c. domeniile care promoveaza exploatarea resurselor naturale in tarile slab dezvoltate de catre tarile super-

dezvoltate (metale rare, ape minerale, paduri); d. domeniile care sustin dezvoltarea durabila (biotehnologii in industria agroalimentara si in domeniul forestier, chimie durabila, aprovizionarea cu apa si mentinerea calitatii acesteia, retele de transporturi intermodale); e. domeniile care sprijina restructurarea sectoarelor industriale traditionale (otel, textile si confectii, constructii, siguranta industriala).
89. In Societatea Informationala Societatea Cunoasterii, factorii semnificativi ai dezvoltarii tehnicilor de

comunicatie interactiva sunt:

1) inalta tehnologie (HighTech)

2) industria 3) agricultura 4) lumea lucrului (Work World), 5) limbajele de programare 6) limbile straine 7) lumea filmului artistic (Moves World) 8) toate formele de cultura in societate Precizati raspunsul corect: a. 1+2+3+6

b. 4+5+6+7 c. 3+4+5+7 d. 1+2+4+8 e. 1+2+3+5+6+7+8 90. Dupa Henry Lucas, obiectivele sistemelor informatice sunt clasificate in functie de criteriile: 1) Sfera de cuprindere;

2) Relatiile dintre sisteme; 3) Domeniul de activitati; 4) Tipul datelor de intrare; 5) Posibilitatile de cuantificare a rezultatelor (efectelor) sistemelor informatice. Precizati raspunsul corect: a. 1+2+4 b. 1+2+5 c. 1+3+5 d. 3+4+5 e. 1+2+3+4+5
91. Componentele unui sistem informatic sunt:

1)Hardul; 2)Softul; 3)Comunicatiile; 4)Relatiile umane; 5)Baza stiintifica si metodologica; 6)Baza informationala; 7)Gradul de incredere in date; 8)Utilizatorii; 9)Cadrul organizatoric.
a. 1+2+3+5+6+8+9 b. 1+2+3+4+7+8+9 c. 1+2+3+5+6+7+9 d. 1+2+3+4+5+6+7 e. 1+2+3+4+6+8+9 92. In relatia dintre organizatia economica si sistemul informatic factorii de influenta sunt, in principal: 1)Mediul 2)Structura organizationala 3)Politica organizationala 4)Timpul 5)Procedurile standard 6)Cultura organizationala 7)Criticismul 8)Managementul deciziilor. a. 1+2+3+4+5+6 b. 1+2+4+5+6+8 c. 1+2+3+6+7+8 d. 1+2+3+5+6+8 e. 3+4+5+6+7+8 93. Abordarile comportamentale ale sistemelor informatice integrate economice sunt fundamentate pe: 1)Management 2)Psihologie 3)Sociologie 4)Informatica 5)Stiinte politice 6)Tehnologie a. 2+3+5 b. 1+2+3 c. 1+4+6 d. 4+5+6

e. 1+3+5 94. Abordarile tehnice ale sistemelor informatice integrate economice sunt fundamentate pe: 1)Management 2)Psihologie 3)Sociologie 4)Informatica 5)Stiinte politice 6)Tehnologie a. 1+2+3 b. 2+3+5 c. 1+3+5 d. 4+5+6 e. 1+4+6 95. In definirea sistemului (DEX) nu este cuprinsa urmatoarea notiune: a. ansamblu de elemente dependente b. ansamblu de elemente independente c. plan prestabilit d. intreg organizat e. scopul realizarii unui anumit obiectiv 96. In functie de criteriul Domeniul de activitati, in teoria sistemelor informatice se deosebesc obiective care

afecteaza: 1) activitatile secundare ale organizatiei; 2) activitatile de baza ale organizatiei; 3) functionarea sistemului informational; 4) functionarea sistemului de credite organizationale; 5) schimburile de date dintre subsisteme. Precizati raspunsul corect: a. 1+2 b. 2+5 c. 2+3 d. 3+4 e. 1+2+3+4+5
97. Pot constitui sisteme de birotica, OAS:

1)procesoare de cuvinte, 2)sisteme de tehnoredactare computerizata DTP, Desktop Publishing, 3)sisteme DSS, Decision Support Systems, 4)publicatii pe Web - Web Publ, 5)calendare de activitati electronice - E-Calend, 6)baze de date distribuite DDB, Distributed DataBase).
a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 ?? c. 1+3+4+5+6 d. 2+3+4+5+6 e. 1+2+3+4 98. Sintagma de resurse limitate din definitia proiectului se refera la restrictiile impuse asupra:

1)timpului (resurse de timp) 2)costului (resurse materiale, financiare, umane) 3)asteptarilor tuturor persoanelor implicate in proiect direct sau indirect 4)obiectivului final (descris prin specificatii, pentru obiectivul produsului sau serviciului; descris prin activitati si faze pentru obiectivul proiectului)
a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4 e. 2+3

99. Premize creerii unei organizatii inteligente sunt, intre altele:

1. Piete dinamice, surprinzatoare si instabile 2. Inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala 3. Organizatia se afla intr-o permanenta schimbare si adaptare la cerintele mediului socio-economic 4. Accentul s-a mutat pe cunoastere si nu pe capital 5. Complexitatea activitatilor organizationale 6. Mediul concurential 7. Suportul infrastructurii IT&C 8. Asistarea deciziei este sprijinita prin managementul cunostintelor 9. Robotii inlocuiesc omul in toate activitatile din organizatie
a. 1+2+3+4+5+6+7 b. 1+3+4+5+6+7+8 c. 1+2+3+4+5+6+9 d. 1+3+4+5+6+7+9 e. 2+3+4+5+6+7+8 100. Capitalul intelectual al organizatiei face parte din categoria bunurilor intangibile si are urmatoarele

caracteristici: 1)Cuprinde experienta (expertiza), calificari, marci, patente, know-how. 2)Este un capital fluid. 3)Evaluarea este dificila. 4)Este un bun tangibil al intregii omeniri.
a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4 e. 3+4 101. Elementele managementului cunostintelor in organizatie sunt grupate in:

1)sistemele de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) 2)sistemele de prelucrare a tranzactiilor, TPS (Transaction Processing Systems) 3)sistemele de birotica, OAS (Office Automation Systems) 4)sistemele colaborative de grup 5)tehnicile de inteligenta artificiala, AI (Artificial Intelligence).
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+3+4+5 d. 1+2+3+4+5 e. 1+2 102. Exemple de lucratori cu cunostinte pot fi:

1)judecatorii 2)secretarele 3)personalul din vanzari 4)cercetatorii stiintifici 5)proiectantii 6)arhitectii, 7)scriitorii 8)bibliotecarii
a. 1+2+3+4+5 b. 2+3+4+5+6 c. 1+4+5+6+7 d. 3+4+5+6+7 e. 4+5+6+7+8 103. In sistemele expert de gestiune, prelucrarea cunostintelor este:

1)o prelucrare simbolica 2)prelucrare nealgoritmica ce nu face diferenta dintre date si programe

3)prelucrare algoritmica 4)are caracter declarativ 5)o prelucrare de imagini video

a. 1+2+4 b. 1+2+5 c. 2+3+4 d. 2+3+5 e. 3+4+5 104. Exemple de lucratori cu date si informatii pot fi:

1)judecatorii 2)secretarele 3)personalul din vanzari 4)cercetatorii stiintifici 5)proiectantii 6)arhitectii, 7)scriitorii 8)bibliotecarii
a. 2+3+8 b. 2+3+4 c. 3+4+6 d. 1+2+3 e. 6+7+8 105. Sistemele informatice de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) ofera lucratorilor cu

cunostinte instrumentele specializate necesare, cum sunt cele pentru: 1)grafica puternica 2)instrumentele analitice 3)de executare a tranzactiilor 4)de comunicatii 5)de gestionare a documentelor
a. 1+2+3+4 b. 1+3+4+5 c. 1+2+4+5 d. 2+3+4+5 e. 1+2+3 106. In sistemele de inteligenta artificiala, se trateaza probleme dificile de rezolvat adica:

1)complexe 2)incomplete 3)inconsistente 4)incerte 5)procedurale 6)bazate pe aprecieri vagi 7)confuze 8)slab structurate 9)algoritmice
a. 1+2+3+4+5+6+7 b. 1+2+3+4+6+7+9 c. 1+2+3+4+6+7+8 d. 1+3+4+5+6+7+9 e. 5+6+7+8+9 107. Sistemul expert reprezinta un sistem de programe pe calculator:

1)fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale 2)care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit 3)care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului abordat 4)care prelucreaza tranzactii din domeniul abordat.
a. 1+2+3 b. 1+2+4

c. 1+3+4 d. 2+3+4 e. 3+4 108. Arhitectura unui sistem expert cuprinde:

1)baza de cunostinte 2)baza de fapte 3)motorul de inferente 4)modulul de achizitie a cunostintelor 5)modulul impropriu 6)modulul explicativ 7)modulul implicit 8)interfata cu utilizatorul
a. 1+2+3+4+5+6 b. 1+2+3+4+6+7 c. 1+2+3+4+6+8 d. 2+3+4+5+6+7 e. 3+4+5+6+7+8 109. Pentru intocmirea studiului de fezabilitate al proiectului se folosesc:

1) Analiza de produs/serviciu 2) Sinteza de produs/serviciu 3) Identificarea alternativelor (optiunilor) de realizare 4) Verificarea si testarea produsului/serviciului 5) Analiza cost/beneficiu 6) Metode matematice
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 3+4+5+6 d. 1+3+5+6 e. 1+4+5+6 110. In managementul de proiect, ca urmare a realizarii studiului de fezabilitate, se obtin:

1) Justificativul proiectului 2) Costurile totale reale 3) Raportul de impact al proiectului 4) Calendarul estimativ si definirea jaloanelor 5) Indicatorii de rentabilitate si eficienta 6) Distribuirea sarcinilor rezultate din activitati
a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+3+4+6 c. 1+3+4+5+6 d. 1+2+4+5+6 111. Definirea proiectului in scopul evaluarii financiare cuprinde, in principal:

1) Descrierea generala a proiectului 2) Suma totala a cheltuielilor estimate 3) Suma totala a cheltuielilor reale 4) Termenul estimativ de finalizare 5) Termenul real de finalizare 6) Durata de viata estimata 7) Durata de viata reala 8) Prognoza costurilor ulterioare executiei 9) Costurile de operare si intretinere 10) Considerente fiscale 11) Planificari calendaristice pentru cheltuieli, economii, fluxuri de numerar
a. 1+2+4+5+8+9+10+11 b. 1+2+3+4+8+9+10+11 c. 1+2+5+6+7+8+9+10

d. 1+2+4+6+8+9+10+11 e. 1+2+3+5+6+7+10+11 112. Pentru evaluarea financiara a proiectelor se folosesc doua metode:

1) Metoda simpla a perioadei de recuperare (timpul in care proiectul isi acopera cheltuielile) 2) Metoda drumului critic (se evalueaza drumul critic care genereaza cele mai mici costuri) 3) Metoda planificarii proiectarii (se evalueaza fondurile necesare proiectarii) 4) Metoda actualizarii fluxului de numerar (pe intrari si iesiri principale de numerar) 5) Metoda planificarii productiei (se evalueaza fondurile necesare productiei)
a. 2+5 b. 1+4 c. 1+2 d. 3+4 e. 4+5 113. In managementul proiectelor, principalele conditii pentru ca un contract sa fie legal sunt:

1) Intentia (implicita; partile contractante sunt de acord ca respectivul contract cuprinde obligatii asumate in fata legii) 2) Oferta si acceptarea ei 3) Angajamentul 4) Capacitatea (trebuie evitat ultra vires sau dincolo de capacitatea legala a firmei) 5) Sfera de cuprindere a contractului 6) Conditii standard pentru contract (de exemplu, modelul de contract valabil la nivel international, definit pe domenii) 7) Structurile de plata contractuala 8) Contabilitatea, intocmirea facturilor si controlul creditelor 9) Stabilirea preturilor (contracte cu: preturi fixe sau ferme, preturi tinta, preturi maxime garantate, facturare la cantitate cu rate esalonabile, costuri simplu decontabile, costuri decontate plus onorariul pentru management) 10) Existenta unui sediu off-shore pentru firma care asigura managementul de proiect
a. 1+2+3+4+5+6+7+8 b. 1+4+5+6+7+8+9+10 c. 1+2+4+5+6+7+8+9 d. 1+3+4+5+6+7+9+10 e. 1+2+3+4+5+6+7+9 114. In managementul proiectelor, estimarea costurilor proiectului se bazeaza pe judecata subiectiva a

oamenilor, deosebindu-se astfel: 1) Estimatori optimisti 2) Estimatori pesimisti 3) Estimatori consecventi 4) Estimatorii inconsecventi 5) Estimatorii exacti 6) Estimatori inexacti
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+6 c. 3+4+5+6 d. 1+2+4+5 e. 1+3+4+5 65. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele: a) datele continute de un sistem de prelucrare a d) bazele de date construite pentru sisteme tranzactiilor, OLTP (On-Line Transaction tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza Processing) sunt de tip operational, iar datele unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care continute de un depozit de date sunt specifice intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile asistarii deciziilor, sunt date centralizate sau derivate intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata. din date operationale, nu se modifica in timp si sunt Dar odata implementate ele functioneaza perioade destinate utilizatorilor finali; lungi de timp fara modificari. n SIAD cerintele sunt cunoscute doar partial in momentul proiectarii si realizarii lor, ceea ce obliga depozitul de date sa se

b) in cazul sistemelor tranzactionale, performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a depozitelor de date) numarul de utilizatori finali (manageri) este foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale; c) datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. n procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in volum mare, stocate dispersat ceea ce duce la o prelucrare mai lenta; a. a+b+c b. b+c+e c. c+d+e d. a+b+d+e e. a+b+c+d+e

adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza; e) sistemele tranzactionale reflecta de obicei fluxul datelor din activitati curente, pe cand depozitele de date sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori.

COMPLETION 1. In managementul proiectelor, un exemplu de intensitate a unei resurse poate fi suma de

bani__CHELTUITA__.
2. In managementul proiectelor, un exemplu de intensitate a unei resurse poate fi energia

___CONSUMATA__.
3. Drumul critic reprezinta succesiunea de __ACTIVITATI__critice care determina un drum situate intre

nodul initial si nodul final al grafului atasat proiectului.

4. In managementul proiectelor, una dintre etapele analizei drumului critic (ADC) este stabilirea relatiilor de

__PRECEDENTA__dintre activitati.
5. PRINCE, adica proiecte in mediu __CONTROLAT__, este un sistem complet de principii de management

de proiect.
6. In general, un studiu de fezabilitate reprezinta o analiza efectuata in scopul de a determina daca un curs al

___ACTIUNII__este posibil.
7. Studiul de fezabilitate al proiectului (Feasibility of the Project) este o faza in care se urmareste

demonstrarea faptului ca toate cerintele __CLIENTULUI__pot fi satisfacute de catre proiect.

8. Curba S a costurilor (are forma literei S) reprezinta exprimarea costului ___CUMULAT__ in functie de

timp sau cantitatea de produse/servicii obtinute.

9. Stabilirea costurilor standard pentru proiecte se efectueaza prin estimari de costuri si bugete prin utilizarea

costurilor standard estimate (derivate din costurile __MEDII__) pentru munca si materiale.
10. Pentru stabilirea costurilor standard pentru proiecte, se compara costurile standard ___REALE__cu

standardele corespunzatoare din bugete.

11. Dupa stabilirea costurilor standard pentru proiecte, analiza __ABATERII__ serveste pentru controlul

managerial.
12. Profitul in managementul proiectelor este vulnerabil datorita erodarii din cauza costurilor ce depasesc

___ESTIMARI___.
13. Codul este o metoda de __REPREZENTARE__ a datelor esentiale ce se refera la un anumit element sau

activitate a proiectului.
14. In managementul de proiect, elementele estimate sunt __COSTURILE__si duratele. 15. Abaterile pun in evidenta __ERORILE__ si indeplinesc principiul managementului prin exceptie. 16. Finantarea proiectelor se refera la __SURSELE / SURSE__ de finantare. 17. Planul reprezinta enumerarea sau reprezentarea __GRAFICA__ ca rezultat al estimarii, al ordonarii

logice si al analizei pe baza factorului timp a tuturor activitatilor proiectului (se foloseste analiza de retea).
18. Programul rezulta din prelucrarea suplimentara a ___PLANULUI__ initial, cu luarea in considerare a

tuturor resurselor necesare pentru realizarea tuturor activitatilor din proiect.

19. In managementul proiectelor, codificarea se poate realiza cu diagrame complexe cu coduri de culoare (nu

mai mult de sase culori) sau __HASURI__ distinctive.

20. In managementul proiectelor, diagramele cu bare interconectate se folosesc pentru reprezentarea

___INTERCONDITIONARILOR__ dintre anumite activitati la proiecte relativ mici.

21. In managementul proiectelor, diagramele liniilor de echilibru se utilizeaza la proiectele care includ

succesiuni de planificari pentru mai multe produse/servicii ___IDENTICE___.

22. In analiza de retea, activitatile sunt reprezentate prin ___SAGETI___ sau prin noduri. 23. Majoritatea produselor software destinate managementului proiectelor folosesc diagramele de

___PRECEDENTA___, adica diagrame secventiale.

24. Drumul critic este drumul care leaga acele evenimente care au ___DURATA__ maxima egala cu cea

minima (marja de timp este zero).

25. Diagrama PERT este o diagrama de ___FLUXURI___. 26. Microsoft Project reprezinta un instrument software activ de ___PLANIFICARE___ a proiectelor. 27. Cu ajutorul instrumentului informatic Microsoft Project, managerul de proiect executa activitati grupate

in doua categorii: 1) planificarea proiectului (crearea planului proiectului, de ansamblu si de detaliu); 2) urmarirea si __RAPORTAREA___ evolutiei activitatilor de executie a proiectului.
28. In Microsoft Project metoda de planificare a proiectului este planificarea bazata pe ___EFORTURI___

prin care cantitatea de munca depusa pentru o activitate ramane constanta indiferent de numarul de resurse alocate.
29. Aplicatia Microsoft Project permite introducerea unor __RESTRICTII / CONSTRANGERI

___referitoare la elementul timp.

30. In Microsoft Project, View-ul predefinit este diagrama ___GANT___.

31. In Microsoft Project, utilizarea meniului ___CONTEXTUAL___ asigurat de butonul din dreapta mouse-

ului permite executia rapida a celor mai multe dintre comenzile uzuale (Shortcut Menus).
32. In Microsoft Project, bara de meniuri (Menu) si bara cu instrumente (Toolbar) servesc pentru

introducerea ___INSTRUCTIUNILOR___ aplicatiei. Acestea pot fi personalizate in functie de comenzile cel mai des folosite de catre utilizator.
33. In Microsoft Project, activarea ___PLANIFICARII___ bazate pe eforturi pentru o activitate selectata se

efectueaza prin caseta de validare Effort Driven din fereastra Task Form.
34. In Microsoft Project, restrictiile pot fi ___FLEXIBILE___ ceea ce inseamna ca se pot modifica datele de

inceput si de sfarsit ale activitatii, cu mentinerea constanta a duratei de executie a acesteia.

35. In Microsoft Project, restrictiile pot fi ___INFLEXIBILE___ ceea ce inseamna ca nu se pot modifica

datele de inceput sau de sfarsit ale activitatii (de exemplu, Trebuie sa se finalizeze la, Must Finish On).
36. In Microsoft Project, planificarea proiectelor se face, de regula, cu data de ___INCEPUT__ a proiectului

(fereastra Project Information).

37. In zona de ___LUCRU__ a Microsoft Project (view) pot fi vizualizate date si informatii despre proiect;

in acelasi timp, pot fi introduse noi date necesare.

38. Diagrama Pert reprezinta o diagrama de __RETEA__ pentru reprezentarea activitatilor dintrun proiect si

a relatiilor dintre acestea. Activitatile sunt reprezentate in noduri, iar relatiile dintre activitati sunt reprezentate ca linii care conecteaza nodurile.
39. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date lucreaza cu date ce se gasesc in ___DEPOZITUL ___ __DE___ ___DATE__ al organizatiei. 40. Sistemul este o colectie de parti (elemente) organizate si ___INTERCONECTATE___ pentru indeplinirea unui anumit scop. 41. Evolutia tehnologiilor informatiei si ale comunicatiilor, IT&C influenteaza evolutia procesului managerial prin oferta de mijloace si instrumente din ce in ce mai performante pentru rezolvarea sarcinilor managerilor, sintetizate in ESS, ___MIS___, DSS, KWS, OAS, TPS. 42. Decizia se poate defini si ca fiind rezultatul unor activitati constiente de alegere a unei cai de actiune, alegere care presupune alocarea unor ___RESURSE___. 43. n organizatia economica si in managementul de proiect resursele alocate sunt umane, materiale, __FINANCIARE___si informationale. 44. Procesul decizional este ansamblul de activitati executat de o persoana/grup de persoane care sunt puse in fata unui fenomen care poate genera mai multe variante de actiune si avand drept obiectiv alegerea uneia dintre ele care sa raspunda cel mai bine ___SISTEMULUI___de valori ale persoanei, grupului de persoane sau organizatiei in ansamblul sau. 45. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date se gasesc in ___DEPOZITUL___ de date al organizatiei. 46. Depozitul de date se construieste ___PROGRESIV___adica el permite completari si dezvoltari ulterioare. 47. n exploatarea curenta a depozitului de date, frecvent vor apare noi cerinte informationale care vor duce neaparat la extinderea structurii, la popularea cu extensii cuprinzand date___ISTORICE___, precum si la integrarea noilor date incorporate in aplicatii de analiza. 48. Criptografia poate fi definita ca stiinta scrierii secrete si care foloseste metode matematice pentru

___CODIFICAREA___ datelor in scopul de a ascunde continutul lor sau de a le proteja impotriva modificarilor.

49. ___CRIPTANALIZA___ studiaza metodele de spargere a cifrurilor care inseamna determinarea textului

clar sau a cheii de criptare din criptograma.

50. Frauda informatica presupune aducerea unui prejudiciu prin introducere, alterare, stergere sau suprimare

de date informatice si prin orice alta forma din care rezulta atingerea ___FUNCTIONARII___ unui sistem informatic.
51.

Infrastructurile cu chei publice, PKI (Public Key Infrastructure) constau din multimea ___SERVICIILOR__ necesare a fi asigurate la folosirea pe scara larga a tehnologiilor de criptare cu chei publice. documentare a deciziilor de achizitii pentru proiect prin specificarea configuratiei si prin identificarea __FURNIZORILOR__ potentiali.

52. In managementul proiectelor, planificarea achizitiilor (Plan Procurements) reprezinta procesul de

53. In managementul proiectelor, un exemplu de intensitate a unei resurse poate fi __CANTITATEA__ de

materiale.
54. In managementul proiectelor, un exemplu de intensitate a unei resurse poate fi__NUMARUL__ de

lucratori.
55. In managementul proiectelor, una dintre etapele analizei drumului critic (ADC) este determinarea

__DURATEI__ activitatilor.
56. Unul dintre conceptele abordarii de data recenta a managementului pe baza de proiect, abordare datorata

prof. Eli GOLDRATT, este teoria restrictiilor (The Theory of Constrains) care ia in considerare, la restrictii, alaturi de duratele activitatilor si __SUCCESIUNEA__ acestora si gradul de disponibilitate al resurselor.
57. Studiul de fezabilitate al proiectului identifica si evalueaza diversele __ALTERNATIVE / OPTIUNI__

de realizare a proiectului.
58. In managementul proiectelor, precizia estimarii costurilor mareste __EFICIENTA__ bugetelor de costuri

si planificarea resurselor.
59. Prima faza a procesului de estimare a costurilor proiectelor este __INTOCMIREA__ listei de sarcini

(activitati sau task-uri), prezentata sub forma de tabel ce contine si codurile de costuri.
60. In estimarea costurilor proiectelor se folosesc proceduri __STANDARD__ (prestabilite), inclusiv pe

baza de formulare.
61. Nivelul de detaliere in estimarile de costuri ale proiectelor este functie de lista de __ACTIVITATI__

prezentata sub forma de tabel.

62. Estimarea costurilor proiectului nu este o stiinta exacta; ea se bazeaza pe judecata __SUBIECTIVA__ a

oamenilor.
63. Pentru fiecare optiune de proiect posibila se evalueaza rezultatul financiar scontat materializat in costuri

__TOTALE__ si economii.
MATCHING I. In managementul de proiect: a. Obiectivul produsului (serviciului) 3 este definit cu ajutorul specificatiilor de produs (serviciu) ce

contin parametri si valori ale acestora privind destinatia, caracteristicile si calitatea acestui produs (serviciu). b. Obiectivul proiectului 1 este construit din ansamblul sarcinilor (detaliate pe activitati si faze) necesare pentru finalizarea proiectului.

c. Costul proiectului 4 genereaza totalitatea resurselor umane, materiale, financiare si informationale

necesare pentru executia unui proiect. d. Managerul de proiect 2 urmareste realizarea unui echilibru relativ intre cele trei categorii de restrictii (timp, cost si obiectiv). II. In Microsoft Project: a. Activitatile 7 sunt definite ca blocuri constitutive de baza ale oricarui proiect gestionat cu Microsoft Project si sunt actiuni executate pentru indeplinirea obiectivelor proiectului b. Secventa 5 reprezinta ordinea cronologica (de la stanga la dreapta) in care se parcurg activitatile proiectului prin folosirea unei scari de timp c. Durata 8 reprezinta perioada de timp scursa intre data de inceput a proiectului si data de sfarsit a acestuia d. Campul 6 sau celula este nivelul cel mai scazut de reprezentare a unei activitati, resurse sau alocari III. In Microsoft Project: a. Predecesorul 12 este o activitate a carei data de inceput sau de sfarsit determina data de inceput sau de sfarsit a altor activitati (activitati succesoare) b. Succesorul 9 reprezinta o activitate a carei data de inceput este conditionata de o alta activitate (activitate predecesoare) c. Dependenta 10 este o legatura ce se stabileste intre o activitate predecesoare si o activitate succesoare, in sensul ca data de sfarsit a activitatii predecesoare reprezinta data de inceput a activitatii succesoare d. Fazele 11 lucrului la proiect sunt reprezentate in MS Project de activitatile rezumat, adica acele activitati constituite din subactivitati localizate dupa activitatile rezumat IV. In Microsoft Project: a. Identificatorul de activitate (ID, Identificator) 14 este un cod numeric unic stabilit de aplicatia MS Project pentru fiecare activitate a unui proiect. In tabelul Entry acesta este situat in stanga tabelului b. Resursele 16 sunt reprezentate de persoane, echipamente si materiale (cu costuri asociate) ce sunt necesare pentru indeplinirea sarcinilor echipei de lucru a proiectului. Acestea se introduc prin optiunea Resource Sheet de la bara View c. Unitatile 13 reprezinta o metoda standard de evaluare a capacitatii de lucru a resursei ce este alocata unei activitati. Daca se adauga resurse noi la o activitate, durata acesteia se micsoreaza, dar cantitatea de munca ramane constanta si este repartizata intre resursele alocate d. Drumul critic 15 este constituit din succesiunea de activitati care, daca sunt intarziate, pot provoca amanarea datei de sfarsit a proiectului. MS Project calculeaza in mod continuu acest indicator si semnalizeaza aparitia situatiilor in care unele activitati pot conduce la depasirea termenului de finalizare
V. In managementul proiectelor, daca problema de decizie multicriteriala este in conditii de incertitudine, solutia optima va fi data urmand una dintre reguli: a. calculul unui indicator decizional ca medie ponderata a rezultatelor extreme; - 20 Criteriul Hurwicz b. nu se admite sub nici o forma riscul; - 17 Criteriul WARD c. regula regretului; - 18 Criteriul SAVAGE d. starile se considera a fi echiprobabile. 19 Criteriul Laplace VI. Precizati esenta fiecarui tip de SIAD, prin indicarea corespondentei intre denumirea SIAD si enuntul care descrie esenta acelui tip de SIAD: a. se refera la un volum apreciabil de date stocate in sistemul informatic al organizatiei si ofera posibilitatea de a extrage informatii utile din multitudinea de date de care dispune. Aceste tipuri de SIAD-uri au la baza depozitele de date (Data Warehouse), iar prelucrarea este asigurata de tehnologia OLAP; - 22 SIAD bazat pe date b. utilizeaza tehnologiile inteligentei artificiale si de aceea se mai numesc si SIIAD (sisteme informatice inteligente de asistare a deciziei); - 23 SIAD bazat pe cunostinte c. modelul cantitativ este sprijinit de o interfata care faciliteaza utilizarea. 21 SIAD bazat pe modele VII. Sistemele informatice integrate economice au in compunere, in functie de nivelurile de management ale organizatiei, urmatoarele tipuri de sisteme informatice: a. sisteme de automatizare a lucrarilor de birou; - 25 OAS

b. sisteme informatice pentru asistarea deciziei; - 27 DSS c. sisteme informatice pentru procesarea tranzactiilor; - 24 TPS d. sisteme informatice de sprijin al executivului; - 29 ESS e. sisteme informatice pentru management; - 28 MIS f. sisteme de lucru cu cunostinte. 26 KWS

VIII. Reteaua de calculatoare si de comunicatii, ca sistem deschis, este vulnerabila la atacuri informatice. Ca urmare, apar mai multe riscuri asociate: a. Riscuri de mediu - hardware si retele de comunicatii 32 sistem de operare; softuri de aplicatie; informatiile procesate de sistem; b. Riscuri asociate mediului 30 pericole naturale si dezastre; alterarea sau furtul aplicatiilor, respective a datelor; erori umane sau tehnice; incompetenta manageriala; pierderi financiare previzibile; c. Riscuri asociate unui sistem informatics 31 pierderea, deturnarea si modificarea informatiilor; accesul neautorizat la informatii; intreruperea procesarii; IX. Metode prin care o afacere electronica poate fi atacata de hackeri si crackeri sunt: a. hacking 36 activitate neautorizata de intruziune si programare in retea b. cracking 38 actiunea de oprire neautorizata a functionarii unui sistem, de ocolire a parolelor si licentelor
software; atac intentionat al securitatii informatice c. spoofing (IP, e-mail, adresa MAC) 40 actiunea unei entitati neautorizate pentru obtinerea accesului intrun sistem de calcul (aplicatie informatica) prin prezentarea drept utilizator autorizat folosind o identitate falsa d. sniffing 33 metoda neautorizata folosita de o persoana pentru capturarea intregului trafic din retea (inclusiv a mesajelor ce nu sunt adresate persoanei respective) e. virusi (viruses) 39 programe soft ascunse in sectiuni cu autoreplicare pe programe-soft gazda; aceste programe ascunse provoaca diverse actiuni nedorite de utilizatorul autorizat f. viermi (worms) 34 programe soft proiectate special pentru a se raspandi neautorizat in retele de calculatoare; se ataseaza, de regula, la mesaje e-mail ce contin scripturi executabile; dupa instalare, aceste programe nedorite genereaza si raspandesc copii multiple ale lor g. cai troieni (trojan horses) 35 programe neautorizate, aparent inofensive, ce actioneaza distructiv in momente de timp prestabilite (de exemplu, distrug tabela de alocare a fisierelor de pe hard disc) h. denial of service (DoS) 37 interzicerea accesului autorizat la resursele unui sistem de calcul sau intarzierea executarii operatiunilor sau functiunilor specifice de catre calculator X. In managementul proiectelor, urmatoarele domenii ale cunoasterii (domenii de expertiza) se defines astfel: a. Managementul integrarii proiectului (managementul integrarii in proiecte) 43 reprezinta primul

domeniu al cunoasterii (domeniu de expertiza) definit de PMBOK ce cuprinde procese si activitati necesare pentru identificarea, definirea, combinarea, unificarea si coordonarea diferitelor procese si activitati specifice managementului proiectelor. b. Managementul timpului proiectului 44 cuprinde procesele care deservesc gestionarea finalizarii proiectului la termenul stabilit. c. Managementul costului proiectului 41 cuprinde procesele necesare pentru estimarea, bugetarea si controlul costurilor proiectului, astfel incat acest proiect sa poata fi finalizat fara a depasi bugetul aprobat initial. d. Managementul calitatii in cadrul managementului proiectelor 45 cuprinde ansamblul proceselor si activitatilor desfasurate de catre stakeholder-i pentru precizarea politicilor, obiectivelor si responsabilitatilor in domeniul calitatii pentru ca proiectul sa satisfaca nevoile care au stat la baza initierii lui. e. Managementul comunicarii n proiect 42 cuprinde procesele necesare pentru a asigura, corespunzator si la timp, generarea, colectarea, distribuirea, memorarea, regasirea si actualizarea datelor, informatiilor si cunostintelor necesare tuturor participantilor la proiect (stakeholders).
XI. In managementul proiectelor, urmatoarele domenii ale cunoasterii (domenii de expertiza) se defines astfel: a. Managementul riscurilor proiectului 47 reprezinta procesele de conducere a planificarii

managementului riscurilor, de identificare a riscurilor, de realizare a analizelor calitative si cantitative a riscurilor, de planificare a raspunsurilor la aparitia unor riscuri, precum si de monitorizare si de control a riscurilor in cadrul unui proiect.

b. Managementul achizitiilor proiectului 48 cuprinde procese de planificare a achizitiilor de produse

sau servicii din exteriorul echipei de lucru la proiect, precum si procese de conducere, de administrare si de inchidere a achizitiilor. c. Managementul resurselor umane ale proiectului (in proiecte) 49 cuprinde procesele prin intermediul carora este organizata, manageriata si condusa echipa de lucru la proiect. d. Managementul scopului unui proiect 46 poate fi definit ca un proces ce asigura o cantitate suficienta de lucru la proiect (lucrul nenecesar este eliminat) prin care se realizeaza performantele dorite. XII.Etapele de dezvoltare a unei echipe de lucru la proiect, in conformitate cu modelul Tuckman, sunt: a. formarea (forming) 53 crearea primei impresii, membrii constituie doar un grup de lucru de independenti ; b. rabufnirea (storming) 52 formarea increderii reciproce dintre membrii echipei de lucru pseudoechipa; c. normarea (norming) 51 membrii isi stabilesc normele si sabloanele dupa care va functiona echipa de lucru echipa potentiala de lucru; d. functionarea (performing) 54 buna functionare a echipei de lucru la proiect echipa reala si catre finalul proiectului echipa de inalta performanta. e. desfiintarea (adjourning) 50 finalizarea proiectului si desfiintarea echipei de lucru; XIII. In sistemele informationale (informatice): a. Data 57 este reprezentata conventional prin numere, marimi, relatii etc. si este folosita la rezolvarea problemelor sau este obtinuta printr-o activitate de cercetare. b. Informatia 55 reprezinta o data cu caracter de noutate despre un fenomen, proces etc. c. Cunostinta 56 este informatie cu inteles si informatie care actioneaza.