Project Management de la aplicatie militara la business-ul modern

Articol de Bogdan Bondor-Negraru,Tutor Management de Proiect Ca disciplina, managementul de proiect a aparut pentru prima data in SUA si a fost utilizat initial la implementarea unor proiecte militare, iar ulterior la constructii, in aviatie si in inginerie. Initiatorul managementului de proiect a fost Henry Gantt, denumit si tatal tehnicilor de planificare si control, cunoscut mai ales pentru asa numitele diagrame Gantt sau diagrame cu bare. Gantt este cunoscut si pentru studiile intreprinse in domeniul eficientizarii constructiei de nave utilizate de marina americana. De asemenea, el a fost cel care a utilizat pentru prima data in cadrul managementului unui proiect o structura de alocare a activitatilor (WBS - Work Breakdown Structure) si a fost cel care a definit principiile dupa care se efectueaza alocarea resurselor in proiecte, principii utilizate si in zilele noastre. Anul 1950 a marcat inceputul erei moderne a managementului de proiect. In acea perioada au fost dezvoltate tot in SUA doua metode matematice de planificare a proiectelor: Tehnica de analiza si evaluare a programelor (PERT - Evaluation and Review Technique), dezvoltata de marina SUA in colaborare cu Lockheed Corporation in cadrul programului rachetelor Polaris ce urmau sa echipeze primele submarine cu propulsie nucleara, precum si Metoda drumului critic (CPM - Critical Path Method) dezvoltata in comun de catre DuPont Corporation si Remington Rand Corporation pentru managementul proiectelor ce tin de intretinerea fabricilor industriale. In 1969 a fost infiintat Institutul pentru managementul proiectelor (PMI - Project Management Institute) in scopul de a servi interesele noii industrii a managementului de proiect. PMI considera ca tehnicile si mijloacele utilizate pentru managementul proiectelor sunt comune, indiferent de dimensiunile proiectelor si indiferent daca proiectele respective proveneau din industria software sau din cea de constructii. In 1981 Consiliul director al PMI a aprobat dezvoltarea unui document, ce mai tarziu avea sa devina Project Management Body of Knowledge si care contine un set de standarde si indrumari practice ce pot fi utilizate pe scara larga de managerii de proiect. Metodologiile si tehnicile utilizate in managementul proiectelor sunt din ce in ce mai complexe, iar domeniile in care acestea sunt utilizate cuprind aproape toate laturile vietii cotidiene. Pe masura ce proiectele devin din ce in ce mai complexe, probabilitatea ca numai un singur manager de proiect sa detina toate cunostintele necesare domeniilor proiectului este din ce in ce mai mica si asta mai ales in cazul proiectelor de natura tehnica. Rezultatele cresterii complexitati proiectelor au condus la urmatoarele concluzii: - functia de manager de proiect va fi asigurata de o echipa si nu de o singura persoana;

- proiectul va fi impartit in pachete individuale de lucru; - persoanele care au responsabilitati numai pentru un pachet individual de lucru trebuie sa aiba o imagine de ansamblu asupra proiectului; - modificarile cerintelor proiectului trebuie sa fie controlate. Project management abordari/ metode practice In prezent, exista mai multe abordari practice (cea traditionala, cea a lantului critic si cea a managementului proceselor de baza) care pot fi avute in vedere atunci cand se decide asupra modalitatii in care se va asigura managementul unui proiect, insa, indiferent de abordarea asumata, succesul unui proiect se asigura numai atunci cand obiectivele proiectului, precum si rolurile si responsabilitatile participantilor si a stakeholderilor sunt clar definite si asumate. In cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt unele abordari ale aplicarii managementului de proiect: a. Abordarea traditionala Reprezinta o metoda de abordare pe faze a ciclului de viata al proiectului si consta in existenta unei succesiuni de etape ce trebuie finalizate; pot fi distinse aici 5 componente ale derularii unui proiect si anume: - etapa de initiere a proiectului; - etapa de planificare si design a proiectului; - etapa de executie a proiectului; - etapa de incheiere a proiectului; - sistemele de control si monitorizare a proiectului. Nu toate proiectele vor fi organizate ca sa cuprinda toate aceste 5 componente. Unele proiecte, de exemplu, pot avea numai componentele de executie si de control, fara insa sa contina etapa de planificare a proiectului. Sunt si cazuri in care sunt utilizate etape diferite de cele prezentate mai sus. De exemplu, in cazul unor proiecte din domeniul IT, etapele ciclului de viata al proiectului sunt: planificare, fezabilitate, analiza, design, programare si testare, implementare si post-implementare. b. Lantul critic Aceasta metoda a fost dezvoltata de Eliyahu Goldratt (Critical Chain Project Management CCPM) si este bazata pe metode si altgoritmi derivati din teoria constrangerilor. Metoda consta in identificarea in cadrul proiectelor a lantului critic. Acesta consta dintr-o

succesiune de elemente (secvente) compuse din precedente (reguli precise pentru stabilirea ordinii de desfasurare a activitatilor din cadrul proiectului) si resursele ce determina un element final (activitate sau livrabil) care impiedica ca un proiect sa fie finalizat intr-un timp mai scurt, in conditiile existentei unor resurse limitate. In cazul in care am avea resurse disponibile in cantitati nelimitate, atunci lantul critic al proiectului ar fi identic cu drumul critic al acestuia, motiv pentru care se considera ca aceasta metoda este doar o extensie a metodei traditionale a drumului critic. Aplicarea acestei metode pentru managementul proiectelor a condus la finalizarea proiectelor cu intre 10 si 50% mai devreme decat fusese planificat initial si cu un consum de resurse cu 30% mai mic decat fusese estimat initial. c. Managementul proceselor de baza Managementul proceselor de baza este o abordare manageriala care guverneaza modalitatea in care sunt efectuate activitatile in cadrul unei organizatii. Este o filosofie prin care o organizatie isi administreaza operatiunile pentru a pune de acord si a sprijini viziunea, misiune si valorile organizatiei. Aceasta metoda este aplicata si in cadrul managementului de proiect si consta in faptul ca o visiune clara asupra proiectului defineste strategia, structura si resursele necesare implementarii cu succes a proiectului. Astfel, procesele din cadrul proiectului se realizeaza prin implementarea sarcinilor si activitatilor necesare pentru realizarea viziunii respective. In acest caz, proiectul este considerat ca fiind mai degraba compus dintr-o serie de activitati relativ limitate ca intindere, concepute si executate intr-o maniera potrivita fiecarei situatii in parte, decat ca un proces complet pre-planificat. Aceasta metoda ia in considerare si aspecte ce tin de managementul interactiunilor umane, considerat ca un proces al relatiilor de colaborare in cadrul proiectului. Ca si concluzie, opinam ca managementul de proiect este un element definitoriu in implementarea cu succes a unui proiect, insa consideram ca aceasta notiune a devenit o marota a zilelor noastre, un concept, al carui nume este rostit atat in administratia publica, cat si in initiativa privata. Aceasta religie a timpurilor moderne tinde sa cuantifice din ce in ce mai mult premisele asigurarii performantei, a implementarii cu succes a proiectelor. Articol realizat de Bogdan Bondor-Negraru, Tutor Management de Proiect CODECS