Introducere

Managementul Proiectelor ca ştiinţă şi profesiune se caracterizează astăzi printr-o

dezvoltare accentuată. Proiectele sunt demersuri originale, inedite, cu o durata determinata care
vor aduce un beneficiu companiei si anume realizarea unui nou obiectiv de dezvoltare. Derularea
lor comporta un grad de incertitudine si risc. Planificarea şi controlul eficient al proiectelor cer ca
informaţiile privind scopul, desfăşurarea în timp, resursele, finanţarea şi riscurile asociate să clar
definite și gestionate. Ca Manager de Proiect, când începem un nou proiect, avem mereu această
întrebare: Care este cea mai bună abordare pentru dezvoltare, pe care să o utilizăm? Există mai
multe modele şi abordări disponibile în prezent, care se potrivesc unei varietăţi de proiecte și
procese organizaționale. Fiecare metodologie își are propriul mod de organizare a proceselor,
procedurilor, practicilor și sabloanelor necesare managementului cu succes a proiectelor. Dacă
ne uitam mai atent la aceste metodologii vom observa multe asemanari. Exista și deosebiri,
desigur. De exemplu, există metodologii care fac parte din managementul proiectelor și care
includ asimilarea unor cunoștinte de afaceri.
În continuare, vom prezenta cele mai populare metodologii de gestiune a proiectelor,
debutând cu însăși definirea noțiunii de proiect și management al acestuia. Alegerea
metodologiei depinde de tipul de management abordat, respectiv vom analiza și tipurile de
management. Apoi ne vom concentra atenția pe definirea metodologiei și foarte important, pe
selecția și implementarea acestora. Pentru fiecare metodologie prezentată vom afișa avantajele și
dezavantajele acesteia. Ultima partea va prezenta concluziile respective.
Noţiunea de proiect
Companiile dezvoltă proiecte ca părţi, sau de sine stătătoare, având drept scop atingerea
obiectivelor de dezvoltare economică identificate prin procesul propriu de planificare strategică.
La rîndul lor, proiectele pot fi gestionate de companie sau contractate de la companie specializată
în gestiune de proiect. Derularea acestora comportă un anumit grad de risc. Din acest punct de
vedere proiectele reprezintă demersuri în care resursele umane, materiale şi financiare sunt
organizate într-un mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate, cu
specificaţii date, cu restricţii de cost şi timp, urmând un ciclu de viaţă standard pentru a realiza
schimbări benefice definite prin obiective cantitative şi calitative (SR 13465: 2002).
Noţiunea de management de proiect
Acest tip de gestiune are ca scop reducerea riscului şi incertitudinii implementării
proiectelor. Este compus din planificare, organizare, monitorizare şi control al aspectelor legate
de proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi în scopul realizării obiectivele proiectului, în limita
timpului, costului şi criteriilor de performanţă stabilite.
Literatura de specialitate propune și alte definiții:

1
 Managementul proiectului include planificarea, organizarea, monitorizarea, controlarea,
raportarea și întreprinderea acțiunilor corective necesare tuturor proceselor proiectului, de
care este nevoie pentru realizarea obiectivelor proiectului, în mod continuu. 1
 Managementul de proiect constă în planificarea, organizarea și gestionarea (controlul)
sarcinilor și resurselor, ce urmărește atingerea unui anumit obiectiv, în condițiile existenței
unor constrângeri, referitoare la timp, resurse și costuri.2
Managementul de proiect ţine cont şi de etapele proiectului:
 Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat în organizaţie. Integrarea
proiectului va fi abordată în studiul de fezabilitate.
 Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic în etapa de definiţie a
proiectului.
 Nivelul tactic care presupune planificare, monitorizarea şi evaluarea metodelor de lucru în
etapa implementării proiectului.
Tipuri de Management de Proiect
Succesul oricărui proiect este strâns legat de gestiunea acestuia. Ultima, are o serie de
caracteristici corespunzătoare. Mai jos vom enumera cele trei tipuri de gestiune.
Management de Proiect Activ
Acesta are la bază Comunicarea, Participanții Proiectului şi Gestiunea Riscurilor. Respectiv,
comunicarea trebuie să fie activă, eficientă şi colaborativă. Succesul proiectului este cauzat de
implicarea activă a principalilor actori ai proiectului iar Managerul de Proiect trebuie să
monitorizeze în permanenţă acest lucru. Identificarea, evaluarea şi gestiunea activă a riscurilor de
proiect pune accent pe planificare în scopul eliminării sau a reducerii impactului acestora.
Management de Proiect Proactiv
Toate acţiunile cu caracter proactiv sunt legate de riscurile de proiect, respectiv de
minimizarea impactului negativ al acestora. Şedinţele de proiect au drept scop nu numai
analizarea progresului proiectului şi a problemelor curente, ci şi identificarea riscurilor şi
acţiunilor de reducere asociate. Din acest motiv, Managerii de Proiect trebuie să obţină feedback
de la actorii proiectului, ei concentrează eforturile şi atenţia pe termen lung şi gestionează
eficient riscurile.
Management de Proiect Adaptiv
Conceptul acestuia a apărut după 2001, data apariţiei Manifestului Agile. Ultimul
utilizează un ciclu de viaţă al proiectului adaptiv (condus de schimbări), în contrast cu metodele
clasice care folosesc unul predictiv (condus de un plan). În prezent, foarte multe echipe de
proiect şi organizaţii aplică abordarea Agile iar una dintre ideile de bază este ”dezvoltarea

1
Standardul român SR ISO 10006:2005.
2
Manualul de management al proiectelor, Guvernul României, 1998.
2
flexibilă a produsului”. Aceasta oferă capacitatea de a face schimbări în produs, chiar și mai
târziu în ciclul de dezvoltare. Managementului de Proiect Adaptiv se concentrează în principal pe
aspectele organizaţionale ale procesului de adaptare. Două principii sunt la bază: Luarea
deciziilor sau realizarea alegerilor se face iterativ, pe baza lecţiilor învăţate din rezultatele
deciziilor luate anterior; flexibilitatea strategică sau evitarea deciziilor ireversibile.
Ce este un Standard?
Un standard este o colecție de arii de cunoaștere care sunt ȋn general acceptate ca cea mai
bună practică ȋntr-un anume domeniu. Standardele dau liniile directoare, ȋn timp ce
metodologiile oferă procesele practice pentru a realiza gestiunea proiectului. Cele mai populare
standarde management de proiect sunt PMBOK și Prince2.
Metodologii pentru managementul proiectelor
Ce este o metodologie pentru managementul proiectelor?
O metodologie este un set de proceduri documentate, o lista de pasi care trebuie urmati
pentru a derula un proiect. Metodologia de management de proiect, contine proceduri pentru
managemetul proiectelor care descriu fiecare pas in detaliu, astfel incat oricine stie ce trebuie
facut pentru a derula activitatile din proiect. Folosind o metodologie de gestiune de proiect
pentru toate proiectele pe care le derulati reduceti timpul derulare a proiectelor, eliminati
neclaritatile si reduceti efortul necesar pentru managementul proiectului.
O metodologie pentru managementul proiectelor clarifică:
 rolurile și responsabilitățile in proiect,
 obiectivele proiectului,
 activitatile si procesele necesare pentru derularea proiectelor,
 proceduri de management,
 formularele (modelele) de documente care se utilizează,
 puncte de control al evoluției proiectului.
Există numeroase metodologii de management de proiect, majoritatea sunt private sau au la baza
tehnici de planificare specifice.
Cum facem selectia unei metodologii de management de proiect?
Aceasta este o sarcina care cade in responsabilitatea unei presoane sau a unui grup de
persoane din cadrul departamentului Management a proiectelor. Selectia unei metodologii pentru
managementul proiectului debutează cu definirea obiectivelor si cerintelor. Apoi este necesar de
identificat si realizat o listă cu procese si proceduri de management de proiect existente, utilizate
deja in organizatia dvs. O alta abordare este dezvoltarea metodologiei respective de la zero.
Aceasta alternativa presupune mai mult efort si poate fi mai scumpa decat utilizarea unei
metodologii deja existente.
Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o metodologie de proiect pot fi:
3
  Metodologia trebuie sa conțină descrierea completa a fazelor unui proiect,
 Fiecare etapa trebuie descrisa in detaliu,
 Fiecare activitate trebuie sa aiba un șablon de document,
 Metodologia trebuie sa se bazeze pe un standard de project management recunoscut
international,
 Aceasta trebuie sa se potriveasca pentru toate tipurile de proiect.
 Trebuie să fie ușor de modificat si de adaptat pentru orice organizatie.
Cum implementam metodologia de proiect?
În mod normal un proiect de implementare a unei metodologii presupune:
 Crearea unui plan de implementare,
 Crearea unei strategii de management al schimbarii,
 Adaptarea metodologiei la fiecare proiect pe baza unui set de reguli,
 Training-ul echipei privind utilizarea procedurilor selectate din metodologia de proiect,
 Monitorizarea utilizarii si respectarii acestora,
 Imbunatatirea si optimizarea metodologiei.
Recomandari privind abordarea unui proiect de realizare a metodologiei:
1. Definirea continutului proiectului,
2. Crearea unui Project Charter,
3. Clarificarea obiectivelor pentru care este necesara o metodologie de proiect,
4. Identificarea proceselor de management de proiect care merita procedurate,
5. Decizia daca procedurile de managment de proiect vor fi cumparate si adaptate intern sau
dezvoltate de la zero,
6. Alegerea unui șablon de procedura care va fi folosit pentru scrierea procedurilor,
7. Determinarea gradului de detaliere necesar pentru proceduri,
8. Fixarea procedurilor,
9. Testarea procedurilor de management de proiect,
10. Ajustarea procedurilor, in urma testelor/feedback-ului primit,
11. Aprobarea procedurilor pentru managementul de proiectelor,
12. Publicarea acestora.
Exemple de metodologii
Metodologiile Agile
Metodologia Agile, sau de dezvoltare adaptivă, se adresează managerilor care urmăresc atingerea
satisfacţiei clientului prin realizarea unei aplicaţii software (sau altceva) care să fie pe deplin
funcţională de-a lungul întregului proces de fabricaţie. Agile se referă la o abordare iterativă, în
care cerinţele şi soluţiile evoluează prin colaborarea dintre client și echipa de dezvoltare.

4
 Figură 0.1 Dezvoltare Agile

Metodologiile Agile sunt deschise cerințelor de schimbare și încurajează feedback-ul

constant de la utilizatorii finali. Echipele inter-funcționale lucrează la iterațiile unui produs într-o
perioadă de timp, iar această activitate are prioritate satisfacerii cerințelor clientului. Actorii de
afaceri și dezvoltatorii trebuie să colaboreze pentru a alinia produsul la nevoile clienților și la
obiectivele companiei.
Avantaje și Dezavantaje
Avantaje Dezavantaje
Îmbunătățirea continuă a proiectelor, realizată Echipa care colaborează cu clientul trebuie sa
prin cicluri de planificare mai scurte aibă o calificare înaltă
Scopul final nu este car definit Produsul final poate fi diferit
Finisarea mai rapidă și mai eficientă cu ajutoru
Documentația poate fi neglijată
iterațiilor
Interacțiunea strînsă a echipei Costurile trebuiesc monitorizate strict
Clineții colaborează intens cu echipa de proiect
Start rapid Planificarea e mai puțin concretă
Nu este nevoie de un buget fix Poate fi interpretat gresit ca nedisciplinat
Tabel 0-1 Avantajele și Dezavantajele metodologiei Agile

Ciclul de dezvoltare
Iată fazele din ciclul de dezvoltare Agile. Ele sunt flexibile și mereu evoluează. Multe
dintre aceste faze se realizează în paralel:
 Planificarea
 Analiza cerințelor
 Design produsului
5
  Implementare/dezvoltare
 Testarea
 Reimplementare
Metodologia SCRUM
Este o metoda Agile de management a proiectelor IT. Metodologia are un cadru foarte
prescriptiv, cu roluri și ceremonii specifice. SCRUM este un proces iterativ si incremental pentru
dezvoltarea software acolo unde cerintele se schimba dinamic. La sfirsitul fiecarei iteratii, echipa de
proiect produce un produs software cu un set partial de functionalitati, dar care se poate livra la
client. Este un model software iterativ care urmează un set de roluri, responsabilități și întâlniri
care nu se schimbă niciodată. Metoda este implementată cu ajutorul echipei de proiect si are
un ScrumMaster (echivalent cu project manager), a cărui sarcină principală este de a înlătura
problemele ce împiedică echipa să atingă ţelul sprintului. ScrumMaster-ul nu este conducătorul
echipei, ci are rolul de intermediar între echipă.
Caracteristicile metodei date:
 un set de activitati/cerinte care descriu ce trebuie făcut şi în ce ordine.
 îndeplinirea unui set de cerinte în iteratii scurte numite sprinturi, cu o durata de 30 de zile
 întâlnire scurtă zilnică în care este stabilit progresul efectuat, efortul care urmează şi
eventualele impedimente
 scurtă sesiune de planificare în care sunt definite sarcinile nerezolvate ce vor fi incluse în
sprint
 scurtă retrospectivă
Această abordare implică un risc mult mai scăzut decât se apropie de Waterfall. Ne concentrăm
pe furnizarea de caracteristici complet testate, independente, valoroase și mici. Ca atare, ne
diversificăm riscul - dacă o caracteristică nu merge bine, nu ar trebui să influențeze o altă
caracteristică. Cu toate acestea, planificăm încă lucrarea noastră în iterații și vom mai elibera la
sfârșitul fiecărei iterații.
Avantajele și Dezavantajele
Avantaje Dezavantaje
Mai multă transparență și vizibilitate a Necesită un nivel ridicat de experiență și
proiectului angajament din partea echipei
Problemele sunt identificate în prealabil Proiectele pot fi expuse riscului de fluaj
Responsabilitate sporită a echipei (Nu există Părțile interesate pot fi tentate să continue să
manager de proiect) solicite funcționalități suplimentare.
Ușor de adaptat Lipsa datei finale
Sarcinile slab determinate pot duce la
Creșterea economiilor de costuri
inexactități
Masterul Scrum greșit poate distruge totul
Tabel 0-2 Avantajele și Dezavantajele metodologiei SCRUM

6
 Instrumente și metode în Scrum
În plus față de roluri și ceremonii, metodologia data include, anumite instrumente.
Cele mai frecvente sunt:
Scrum board: puteți vizualiza întârzierea dvs. de sprint cu o tablă de sarcini Scrum. Echipa
Scrum trebuie să actualizeze tabloul pe parcursul întregului sprint
Consiliul poate avea diferite forme; Implică, în mod tradițional, carduri index, note post-it sau o
tablă albă.
Scrutinul SCRUM este de obicei împărțit în trei categorii: să facă, să lucreze în desfășurare și să
fie făcut.
Poveștile utilizatorilor: O poveste a utilizatorului descrie o caracteristică software din
perspectiva clientului.
Diagrama Burndown: o diagramă care reprezintă toate lucrările.
Scrum de scară mare (LeSS): Dacă doriți să scalați elemente Scrum la sute de dezvoltatori,
Scrum-ul Scrum-ului (LeSS) permite extinderea regulilor și liniilor directoare fără a pierde
nucleul Scrum.
Cutia de timp: O cutie de timp este o perioadă de timp stabilită în timpul căreia o echipă
lucrează pentru a atinge un obiectiv.
Cutie de gheata: toate povestile utilizatorilor care sunt inregistrate dar care nu au fost mutate in
dezvoltare sunt stocate in cutia de gheata.
Terminologie SCRUM
Scrum Master: persoana care asigură că procesul de dezvoltare evoluează în conformitate cu
tehnicile, valorile şi regulile stabilite.
Pigs: cei direct implicaţi în procesul de dezvoltare, angajaţi să construiască proiectul şi care sunt
traşi la răspundere.
Chickens: cei care nu sunt implicaţi direct în dezvoltarea proiectului, dar de a căror părere
trebuie să se ţină cont. Aceştia oferă feed-back cu privire la rezultatele fiecărui sprint.
Product Backlog: Cerinte produsului software, prioritizate de client
Sprint Backlog: lista cu cerinte care se vor implementa intr-o iteratie (sprint)
Sprint:o iteratie cu o perioadă de 30 de zile în care trebuie implementat un set fixat de cerinte
Burn Down Chart: progresul zilnic al iteratiei (sprintului)
Utilizatorii: cei care vor folosi produsul software.

7
 Programarea Extrema (XP)
Aceasta este o metodologie IT difera de metodologii traditionale in primul rand prin
accentuarea pe adaptabilitate si predictabilitate. XP propune un set de procedee pentru manageri
si dezvoltatori; procedee trebuie sa cuprinda si incurajeze valori particulare (care conduc la o
calitate crescuta a solutiei software), procesele de dezvoltare sunt mai apropiate de nevoile
clientului. Principiile XP includ feedback, presupunând simplitatea și adoptarea schimbării.
Metodologia Kanban
Kanban este cuvîntul japonez pentru "semn vizual" sau "carte". Este un cadru vizual
folosit pentru a implementa Agile care arată ce trebuie să producă, când să producă și cât de mult
să producă. Încurajează schimbări mici, incrementale ale sistemului actual și nu necesită o
anumită configurare sau procedură. Principiile sale includ: vizualizarea fluxului de lucru,
limitarea muncii în curs, gestionarea și sporirea fluxului, elaborarea politicilor explicite și
îmbunătățirea continuă. Metodologia potrivește cu cantitatea de munca în curs de dezvoltare cu
capacitatea echipei, îmbunătățind flexibilitatea, transparența și rezultatele, iar noile lucrări pot fi
adăugate numai atunci când există un "spațiu gol" pe bordul vizual al echipei Kanban.
Potrivit blogului Kanban, "Kanban este o tehnică de gestionare a unui proces de dezvoltare
software într-un mod foarte eficient. Kanban sprijină sistemul de produse Just-in-Time (JIT) al
Toyota. Deși producția de software este o activitate creativă și, prin urmare, diferită față de mașinile
producătoare de masă, mecanismul de bază pentru gestionarea liniei de producție poate fi aplicat în
continuare. "
Avantajele și Dezavantajele
Avantaje Dezavantaje
Panoul Kanban este ușor de însușit Panoul învechit poate duce la probleme
Îmbunătățește fluxul de lucru prin flexibilitate Echipele pot supracomplica panoul
Minimizează durata ciclului Lipsa calendarului
Reduce greșelele
Livrare continuă a produsului
Tabel 0-3 Avantajele și Dezavantajele metodologiei Kanban

Principii fundamentale
 Vizualizați fluxul de lucru: o reprezentare vizuală a lucrării dvs. vă permite să înțelegeți
imaginea de ansamblu și să vedeți cum progresează fluxul de lucru.
 Limita lucrului în desfășurare: determină cantitatea minimă și maximă de lucru pentru
fiecare coloană de pe tablă sau pentru fiecare flux de lucru.
 Gestionați și îmbunătățiți fluxul. Echipa ar trebui să analizeze problemele din flux, apoi să
implementeze schimbările.

8
 Asigurați-vă că politicile de proces sunt explicite. Toată lumea trebuie să înțeleagă cum
funcționează lucrurile sau ce înseamnă "făcut".
 Îmbunătățirea continuă. Echipele își măsoară eficiența prin urmărirea fluxului, măsurarea
timpului ciclului și creșterea calității muncii.
Alte metodologii pe baza Agile
Dezvoltarea bazată pe elemente: acest proces de dezvoltare software iterativ și
incremental presupune cinci activități de bază: dezvoltarea unui model general, crearea unei liste
de caracteristici, a unui plan de caracteristică, a unui design după caracteristică și a unei
caracteristici.
Dezvoltarea sistemului adaptiv (ASD): reprezintă ideea că proiectele trebuie întotdeauna
să fie într-o stare de adaptare continuă. ASD are un ciclu de trei serii care se repetă: speculează,
colaborează și învață.
Metoda de dezvoltare a sistemelor dinamice: Acest cadru de livrare a proiectelor Agile
este utilizat pentru dezvoltarea de soluții software și non-IT. Ea abordează eșecurile comune ale
proiectelor IT, cum ar fi depășirea bugetului, lipsa termenelor limită și lipsa implicării
utilizatorilor. Cele opt principii ale sale sunt: concentrarea pe nevoile afacerii, livrarea la timp,
colaborarea, calitatea niciodată de compromis, construirea incrementală a fundațiilor ferme,
dezvoltarea în mod iterativ, comunicarea continuă și clară și demonstrarea controlului.
Dezvoltarea software-ului Lean (LSD): Dezvoltarea software-ului Lean ia principiile
Lean manufacturing și Lean IT și le aplică la dezvoltarea de software. Se poate caracteriza prin
șapte principii: eliminați deșeurile, amplificați învățarea, decideți cât mai târziu, dați cât mai
repede posibil, împuterniciți echipa, construiți integritatea și vedeți întregul.
Crystal Clear: Acesta poate fi folosit cu echipe de șase până la opt dezvoltatori și se
concentrează pe oameni, nu pe procese sau artefacte. Crystal Clear necesită următoarele: livrarea
frecventă a codului utilizabil utilizatorilor, îmbunătățirea reflexivă și comunicarea osmotică, de
preferință prin co-localizare.
Metodologia Cascadei (Waterfall)
Metodologia Waterfall urmează un proces secvențial liniar și este cea mai populară
versiune a ciclului de viață al dezvoltării sistemelor pentru inginerie software și proiecte IT. Se
numește "cascadă", deoarece acest tip de dezvoltare este deseori planificat utilizând o diagramă
Gantt - realizați o fază (de ex. Planificare) înainte de a trece la faza următoare (de exemplu,
dezvoltarea). Odată ce una dintre cele opt etape este completă, echipa de dezvoltare se îndreaptă
spre pasul următor. Echipa nu se poate întoarce la o etapă anterioară fără a începe întregul proces
de la început. Și înainte ca echipa să poată trece la etapa următoare, este posibil ca cerințele să fie
revizuite și aprobate de client.
Avem de obicei 5 faze principale:
1. Cerinţe,
9
 2. Design,
3. Implementare,
4. Verificare şi
5. Mentenanţă.
Această abordare este riscantă, deseori mai costisitoare și, în general, mai puțin eficientă
decât celelalte abordări.
Avantajele
Avantajele Waterfall includ:
Ușor de utilizat și de gestionat: Echipa nu are nevoie de cunoștințe anterioare sau de formare
înainte de a lucra la un proiect Waterfall. Este un model rigid: fiecare fază are rezultate concrete
și revizuire, astfel încât este ușor de gestionat și de controlat.
Disciplina este aplicată: Fiecare fază are un început și un punct final și este ușor să împărtășiți
progresul cu părțile interesate și cu clienții. Concentrându-se pe cerințe și design înainte de lucru,
echipa poate reduce riscul unui termen limită ratat.
Necesită o abordare bine documentată: documentația pentru fiecare fază, rezultă în o mai bună
înțelegere a logicii din spatele codului și a testelor. De asemenea, documentația este disponibilă
pentru părțile interesate.
Dezavantaje
Dezavantajul cel mai mare al Waterfall este modul în care se ocupă de schimbare. Deoarece
Waterfall este un model liniar, secvențial, nu puteți săriți între faze, chiar dacă apar schimbări
neașteptate. Odată ce ați terminat cu o fază, asta-i tot.
Alte dezavantaje:
Modificările nu pot fi ușor adaptate: Odată ce echipa finalizează o etapă, ei nu se pot întoarce.
Software-ul nu este livrat până târziu: Părțile interesate nu vor vedea software-ul de lucru până la
sfârșitul ciclului de viață.
Colectarea cerințelor exacte poate fi o provocare: Una dintre primele etape ale unui proiect
Waterfall este de a vorbi cu clienții și părțile interesate și de a le identifica cerințele. Cu toate
acestea, poate fi dificil să se precizeze exact ceea ce se dorește acest lucru la începutul
proiectului. Deseori, clienții nu știu ce vor de la început și în schimb învață și identifică cerințele
pe măsură ce progresează proiectul.
Nu realizați nicio valoare până la sfârșitul proiectului (atunci când desfășurați).
Descoperirea problemelor la final.
Nu solicitați aprobarea părților interesate decât la sfîrșit - cerințele lor s-ar fi putut schimba.
Te bazezi foarte mult pe un plan, care poate fi în detrimentul rezultatului final.

10
Totul este foarte dependent de un manager de proiect.
Etape
Există opt etape succesive:
1. Concepție: această fază începe cu o idee. Faza de concepție implică o evaluare a
proiectului, de ce este benefică și se uită la estimările inițiale ale costurilor.
2. Inițiere: Odată ce ideea se formează, trebuie să angajați echipa de proiect și să definiți
obiectivele, scopul, scopul, rezultatele, etc.
3. Obținerea și analiza cerințelor: Cerințele sunt adunate și analizate pentru a vedea dacă
proiectul este efectiv fezabil. Toate aceste informații sunt documentate într-un caiet de
sarcini.
4. Design: Specificațiile de proiectare create în această fază sunt folosite în faza de
codificare pentru a realiza produsul. Cerințele sunt studiate și evaluate, iar proiectarea
sistemului este pregătită. Scopul echipei este de a înțelege ce acțiuni trebuie să fie luate și
cum ar trebui să arate.
5. Implementare / Codificare: Codificarea reală a software-ului începe. Orice flowcharts sau
algoritmi create în faza de proiectare sunt traduse într-un limbaj de programare.
6. Testarea: Odată ce codul este finalizat, software-ul trebuie să fie testat pentru orice
eroare. Când testarea este terminată, software-ul este livrat clientului. Unele echipe pot
alege să includă testul de acceptare a utilizatorilor (UAT), în cazul în care utilizatorii
testează software-ul înainte de a fi distribuit publicului larg.
7. Întreținere: Odată ce clienții au folosit software-ul în lumea reală, pot găsi probleme
suplimentare. Echipa de dezvoltare va trebui să rezolve, să modifice sau să modifice
software-ul pentru a continua să fie eficientă.
Dezvoltarea cascadelor iterative
În modelul tradițional Waterfall, echipa trece prin fiecare fază pentru întregul proiect. De
exemplu, fac analiza pentru întregul proiect, apoi fac proiectarea pentru întregul proiect.
Într-un model iterativ Waterfall, există încă o mulțime de planuri de avans necesare.
Odata ce planul este in vigoare, echipa urmeaza acelasi model ca si Waterfall-ul traditional, dar o
face pentru fiecare poveste. Aceștia fac analiza pentru o poveste, apoi pentru fiecare proiect, apoi
dezvoltarea și testarea. Apoi repetă procesul pentru o altă. Lucrarea este împărțită în bucăți care
sunt în beneficiul echipei dezvoltatoare.
Alte metodologii
TenStep
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control în
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte în dimensiuni. În acest sens TenStep
Project Management Process este împărţit în zece paşi : primii doi pentru definire şi planificare,
iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii.

11
 Six Sigma
Six Sigma este o metodologie riguroasa care utilizează, în mod sistematic, informaţii şi
date statistice pentru a măsura şi a îmbunătăţi performanţa operaţională a organizaţiei, practicile
şi sistemul de management al acesteia, prin identificarea şi prevenirea defectelor în procesul de
producţie, în etapa de suport şi asigurării service-ului, în vederea anticipării, satisfacerii şi chiar
depăşirii aşteptărilor părţilor implicate. Aceasta oferă o serie de unelte statistice care conduc la
creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care
se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii. Astfel, putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează
creşterea profitului unei organizaţii prin eliminarea variabilităţii, reducerea numărului defectelor
şi eliminarea pierderilor, care îndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei.
PRINCE
Metodologia PRINCE (PRojects IN Controlled Enviroment – Proiecte în medii
controlate) circumscrie organizarea, managementul şi controlul proiectelor. Metodologia are la
baza planificarea orientată pe produs, include procese verificate de project management având la
baza opt componente: organizarea, planurile, sisteme de control, etape, managementul riscului,
calitatea într-un mediu de proiect, managementul configurației și controlul schimbării
Microsoft Solutions Framework
Microsoft Solutions Framework (MSF) este un cadru de mangement al proiectelor IT, o
metodologie, o colecţie de principii si concepte aplicabile la realizarea proiectelor IT. MSF
include modele de bază cum ar fi modelul echipelor implicate in proiectele IT (Team Model) şi
modelul procesului de realizare al unui proiect IT (Process Model). MSF ghideaza in detaliu
fazele realizării unui proiect IT (Evaluare, Planificare, Build şi Deployment, inclusiv livrabilele
fiecărei faze din punct de vedere al soluţiei), descrie principii de bază precum şi disciplinele Risk
Management, Project Management si Readiness Management. Acest cadru de derulare a
proiectelr poate fi utilizat atât pentru proiectele de deployment de soluţii de infrastructură cât şi
pentru cele de dezvoltare de aplicaţii.
Concluzii
Fiecare proiect este diferit, unele sunt complexe, unele sunt simple, dar ceea ce le face
similare sunt executarea lor. Acestea încep cu o idee care evoluează și se dezvoltă. Există un set
de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului proiectului. Pentru a stabili acest set
de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi în implementarea proiectului să participe la stabilirea
reuşitei succesului proiectului. Unele dintre posibilele criterii de succes pentru un proiect sunt:
livrabilul îşi atinge scopul economic declarat, proiectul satisface nevoile proprietarului,
operatorilor sau utilizatorilor, consumatorilor şi comunităţii, îndeplineşte obiectivele prestabilite
în condiţiile cerute şi la calitatea cerută, se încadrează în bugetul de timp şi de cost, satisface
nevoile echipei de proiect, aduce un profit echipei de proiect. E clar ca gestiunea acestora are un
rol accentuat. Oricare ar fi aceasta, acest drum trebuie să conducă la o investitie profitabila. Se
conturează importanța alegerii metodologiilor care contribuie efectiv la atingerea rezultatelor
12
dorite. În prezent gestiunea de proiect a devenit foarte complexă, indiferent de metodologia
aleasă. Bugetele şi duratele proiectelor au scăzut şi numărul de resurse alocate este în general
limitat. În această situaţie, un Manager de Proiect trebuie simultan să monitorizeze realizarea
obiectivelor proiectului, să respecte constrângerile şi să aibă grijă să nu piardă timp preţios
pentru activităţi care nu sunt necesare. Acesta trebuie să determine care este valoarea
adaugată pentru proiectul lor, pentru procese şi documentaţie. Înlocuirea activităţilor fără valoare
adăugată cu cele care aduc valoare adăugată, va creşte probabilitatea de succes a proiectului.
Gestiunea proiectelor a evoluat foarte mult. În concluzie, prin selectia, implementarea si
utilizarea a unei metodologii pentru managementul proiectelor, echipele de proiect pot finaliza
activitatile de proiect mai usor, mai predictibil, mai consistent și mai eficient. Metodologia de
gestiunii proiectului, conține proceduri pentru managemetul proiectelor care descriu fiecare pas
in detaliu, astfel incat oricine stie ce trebuie facut pentru a derula activitatile din proiect. Mediul
commercial ne propune o ofertă bogată de metodologii. Totuși, simpla utilizare a unei
metodologii nu asigură de la sine succesul. Trebuie să admitem faptul că nicio metodologie nu
este 100% aplicabilă la orice proiect. Prin urmare este nevoie de o adaptare a oricărei
metodologii pentru a fi siguri că se potrivește mediului specific al proiectului. De cele mai multe
ori selectia si implementarea unei metodologii revine departamentului de management al
proiectelor. Anume aceste persoane și răspund de realizarea corectă a proiectului. Există o serie
de criterii pentru selectarea corectă a metodologiei în dependență de proiect și situație.
Teoria ne propune o serie de metodologii, dintre acestea, cele mai importante sunt Agile
care concentrează pe flexibilitate, îmbunătățire continuă și viteză. Aceasta are și un set de
dezavantaje. Poate fi dificil să se stabilească o dată de livrare solidă, documentația poate fi
neglijată sau produsul final poate fi foarte diferit de cel intenționat. Conceptul de bază este că
sunt repetați aceeași pași pentru fiecare proiect ȋn parte, și astfel, se câștigă eficiență ȋn abordarea
project managementului. Pe baza Agile, au fost concepute și alte metodologii, cum ar fi SCRUM
care nu propune tehnici specifice de dezvoltare, ci anumite metode şi instrumente referitoare la
management, pentru a evita confuzia creată de imprevizibilitatea şi complexitatea proiectelor.
Extreme Programming este o metodologie agile de dezvoltare software care prescrie un set de
valori si de practici care conduc la o calitate crescuta a produsului. Alta este Kanban, aceaata
oferă un avantaj unic atunci când implementează Agile. Panoul Kanban este ușor de învățat și de
înțeles, îmbunătățește fluxul de lucru și minimizează durata ciclului. Programarea estremă XP,
deasemenea concepută pe baza Agile, descrie patru activitati de baza care sunt aplicate in
procesul de dezvoltare software: Codare , Testare, Ascultare, Design. Aceasta presupune
simplitate și adoptarea schimbării.
Există și alte metode înafară de cele pe baza Agile, cum ar fi Cascada. Aceasta este
folosită cel mai bine pentru proiecte simple, neschimbate. Caracterul liniar, rigid o face ușor de
utilizat și permite documentarea în profunzime. Există opt etape în Waterfall și toate acestea
trebuie să se întâmple în ordine succesivă. De exemplu, echipa de dezvoltare nu poate reveni la
faza de analiză dacă se află în faza de testare.

13
 Utilizand o metodologie de management de proiect proiectele pe care le derulati reduceti
timpul derulare a proiectelor, eliminati neclaritatile si reduceti efortul necesar pentru
managementul proiectului.
Bibliografie
1. Kerzner Harold, Management de proiect. Vol. I - Abordare sistemică a planificării,
programării şi controlului activităţii de proiect, Editura Codecs, Bucureşti, 2010
2. www.pmarena.ro, Pmarena.ro, 12 Sept 2015
3. http://www.trilex.ro/Metodologii/metodologii-proceduri-management-proiect.htm,
Trilex.ro, 12 Sept 2015
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Extreme_programming , Wikipedia.ro, 14 Sept 2015
5. https://en.wikipedia.org/wiki/Scrum_(software_development), Wikipedia.ro, 14 Sept
2015
6. Portal CTCNVK, articolul Noțiunea de Proiect, disponibil la
https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:5wSJbnxARuEJ:https://
portal.ctcnvk.ro/suporturi-de-curs/Arhiva/managementul-proiectelor/tema-1-notiunea-
de-proiect/at_download/file+&cd=12&hl=en&ct=clnk 1.6.17
7. ONG, portal pentru sectorul non-profit, articolul Metodologia Managementului de
Proiect, disponibil la http://ong.md/ 1.6.17
8. Microsoft, articolul Scurtă istorie a managementului de proiect, disponibil la
https://support.office.com/ro-ro/article/Scurt%C4%83-istorie-a-managementului-de-
proiect-a2e0b717-094b-4d1e-878a-fcd0978891cd 1.6.17
9. Qreferat, articolul Proiecte. management de proiect, disponibil la
http://www.qreferat.com/referate/management/PROIECTE-MANAGEMENT-DE-
PROIECT813.php 1.6.17
10. Wikipedia, articolul Managementul proiectelor , disponibil la
https://ro.wikipedia.org/wiki/Managementul_proiectelor 1.6.17
11. Spider Project, articolul Metodologii Moderne în Project Management Success Driven
Project Management, disponibil la
http://www.spiderproject.ro/pdf/metodologii_moderne_in_project_management.pdf
1.6.17
12. Project Management Romania, articolul Consultanta Project Management, disponibil la
http://www.project-management-romania.ro/index.php?
language=1&pag_index=2&id_news=166&title_pag=Implementarea%20Metodologiei
%20de%20Project%20Management 1.6.17
13. Kepler Blog, articolul Care este cea mai bună abordare pentru a realiza un proiect
software? , disponibil la http://blog.kepler.ro/Kepler/tags/proiect 1.6.17
14. Trilex, articolul Metodologii pentru managementul proiectelor - selectie si
implementare, disponibil la http://www.trilex.ro/Metodologii/metodologii-proceduri-
management-proiect.htm 1.6.17

14
15. TenStep Ro Academy, articolul De ce să utilizăm o Metodologie de Project
Management? , disponibil la https://tensteproacademy.wordpress.com/2015/05/02/de-
ce-sa-utilizam-o-metodologie-de-project-management/ 1.6.17
16. Smartsheet, articolul What's the Difference? Agile vs Scrum vs Waterfall vs Kanban ,
disponibil la https://www.smartsheet.com/agile-vs-scrum-vs-waterfall-vs-kanban 1.6.17
17. Agilistamp, articolul Differences between Waterfall, Iterative Waterfall, Scrum and
Lean Software Development (In Pictures!), disponibil la
http://www.agilistapm.com/differences-between-waterfall-iterative-waterfall-scrum-
and-lean-software-development-in-pictures/ 1.6.17
18. Manualul de management al proiectelor, Guvernul României, 1998.

15