I.

Noiuni generale

Acoperiurile snt elementele de construcie prevazute la partea superioar a cldirilor, n scopul de a le proteja mpotriva intemperiilor( ape din ploi i zpezi, vnt, soare, variaii de temperatura etc.). Acoperiul unei cldiri se compune din dou pari principale: arpanta, care constituie elementul de rezisten, nvelitoarea, care constituie elementul de protecie mpotriva ptrunderii apelor din ploaie sau zpezi, a vntului i radiaiilor solare etc. Acoperiurile cu arpant se utilizeaz la cldiri de locuit( case familiale, hoteluri, blocuri), cldiri social-culturale, administrative, precum i in cazul construciilor industriale pentru birouli, anexe. arpanta reprezint structura de rezisten a acoperiului cu pod realizat deasupra ultimului nive, avnd rolul de a crea pantele i form acoperiul i de a prelua ncarcrile ce revin acoperiului. n mod obinuit arpantele se realizeaz din elemente din lemn , datorit avantajelor pe care le ofer lemnul : greutate redus, uurin de prelucrare, rezisten buna. Mai rar, se utilizeaza arpante din elemente prefabricate din beton armat sau din profile metalice. Alctuirea arpantelor depinde de dimensiunile n plan ale cldirii i de structura de rezisten a acesteia. Astfel in cazul n care exist perei portani interiori se adopt arpantele pe scaune.Dac deschiderea este mai mare,se adopt alte tipuri de acoperiuri, printre care i cele cu grinzi transversale.n cazul unor deschideri mici se adopta arpanta din cpriori fr scaune.

Fig.1 Acoperiuri cu arpant: a arpant cu cpriori; b,c arpante pe scaune ; d arpant tip macaz

Legaturile componentelor sarpantei de lemn se realizeaz cu ajutorul mbinrilor dulghereti, n cazul acestor mbinri, piesele din lemn ce vin n contact sunt astfel prelucrate, nct sa se interptrund, realiznd un sistem n care piesele s nu-i poat modifica poziia n planul elementului de rezisten. Acest sistem de mbinare necesit o prelucrare pretenioasa i greoaie a pieselor de lemn ce se unesc. Tot datorit acestor mbinri , seciunea activ a acestor piese este redus cosiderabil, ceea ce duce la simplificarea geometriei pieselor ce se mbina

II. arpante din lemn

arpantele din lemn se pot executa n dou sisteme: arpant pe scaune sau arpant dulghereasc.La acest sistem sarcinile se transmit prin intermediul unor elemente verticale care reazem pe zidurile interioare ale cldirii sau pe planeele din beton armat. Acest sistem se folosete la cldiri civile executate cu planeu la ultimul nivel. arpant pe ferme se caracterizeaz prin faptul ca nu are reazeme intermediare, rezemarea executnduse numai pe zidurile exterioare.Se folosete la acoperiurile cu pante mici, unde exist planee din beton armat peste ultimul nivel.

a) arpante pe scaune
arpantele pe scaune sunt alctuite din urmtoarele elemente: popi, tlpi, cleti i contravntuiri.
Popii sunt elemente verticale de rezisten care transmit sarcinile preluate de la pan , zidurilor interiorisau planeelor.Ei au seciune cuprins intre 12x12,,,15x15 Tlpile sunt elementele orizontale de rigidizare sau de rezisten. Contravntuirile sunt elementele de rezisten i de rigidizare aezate nclinat i au seciune apropiat popilor. n lungul acoperiului, stabilitatea este asigurat de contafie care mbina cu popii i panele, prin chetrare i elemente de prindere metalice.Pentru ntrirea sistemului de rezisten a arpantei de lemn pe scaune, se introduce o bar nclinat, care se mbin cu talpa i popii- arbaletrier.Pentru a evita deplasarea laterala a acestor arpante, deformabile la aciunea ncarcaturilor orizontale, ele se vor ancora cu piese metalice n dreptul penelor de streain, n structura portant a cldirii.

b) arpantele pe ferme
Aceste arpante formeaz grinzi cu zbrele cu alctuiri diferite: dup forma acoperiului n seciune transversal, deschidere etc.

C)arpante cu macaz.
Sistemul de rezistenta al sarpantei cu macaz este constituit din bare care servesc la transmiterea sarcinilor din pane spre peretii portanti ai cladirii . Utilizarea sarpantei cu macaz se obisnuieste la cladiri fara pereti interiori, descarcarea putanduse realiza numai la peretii exteriori. in functie de alcatuirea barelor, se deosebesc: macaz simplu pentru deschideri mai mici de 8 m; macaz dublu pentru deschideri de la 8m la 12 m. arpanta cu macaz simplu este alcatuita din capriori, care reazema pe pane de coama si de streasina. Sarcina din pana de coama se descarca prin intermediul montului vertical si al arbaletrierilor la peretii exteriori. Montantul central este comprimat pana la legatura cu arbaletrierii, iar de la aceasta legatura in jos este intins. Talpa este suspendata de acest montant central, pentru a micsora deschiderea de incovoiere a talpii sub greutatea proprie. arpanta cu macaz dublu e alcatuita din capriorii care descarca pe panele intermediare si pe panele de stresina. La randul lor, panele intermediare transmit sarcinile la zidurile portante

d)Elemente de susinere
Elementele de susinere ale nvelitorii sunt: astereala, cpriorii i panele. Astereala.Este format din scnduri cu grosimea de 22,5 cm i limea de 12..20 cm, dispuse paralel cu streaina i rezemnd pe cel puin 3 cpriori, de care se prind n cuie( fiecare scndura se prinde de cprior cu 2 cuie). Astereala este solicitat la ncovoiere i se calculeaz ca un element simplu rezemat. Cpriorii.Cpriorii se confecioneaz din lemn ecarisat. Se recomand caa ei s fie executai dintr-o singur bucat . Cpriorii snt solicitai la ncovoiere i se calculeaz ca element simplui rezemat cu deschiderea egala cu distana dintre axele a dou pane vecine. Panele. Panele se execut din lemn ecarisat, cu seciunea cuprins ntre 10x12..15x24 cm, dimensiunile rezultnd din calcul. Pana de la partea superioara a acoperiului se numete pan de coam, iar cea inferioar aezat pe planeu cosoroab.

III. arpante din beton armat

Acoperiurile din beton armat sunt folosite n prezent pe scar larg n construciile civile i industriale, n doua tipuri constructive: acoperiuri masive i acoperiuri cu arpante din beton armat. Acoperiuri cu arpante din beton armat au fost folosite mai puin n construcii, n locul arpantelor de lemn, la cladiri civile, pentru economisirea materialului lemnos. Folosirea lor limitat se datoreaz dificultilor de execuie care antreneaz costuri suplimentare etc. Elementele principale de rezisten snt executate sub form de grinzi cu zbrele sau grinzi cu inim plin din beton, iar elementele secundare sunt formate din pane, pane i plci sau chesoane. La hale nclzite pot fi utilizate plci termiozolatoare din beton celular autoclavizat.

IV arpante metalice
arpantele metalice se folosesc n general pentru construcii industriale metalice cu deschideri mari sau atunci cind betonul armat nu poate fi ntrebuinat datorit condiiilor de exploatare. Elementele de rezisten sunt de regul fermele metalic. Penele sunt alcatuite din profile I sau Ui reazem pe pe fermele in dreptul nodurilor de care se prind cu ajutorul buloanelor sau al sudurii direct sau prin intermediul unor elemente ajuttoare. Cpriorii sunt executai din profiluri metalice I, U, i se fixeaz direct pe pane cu ajutorul buloanelor sau sudurii.

V nvelitori pentru acoperisuri cu arpant a) nvelitori ceramice

Aceste invelitori utilizeaza, in general, la cladiri civile si agrozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate, cu panta accentuata. La aceste acoperisuri, spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functiune higrotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. Materialele ceramice folosite la invelitori sunt: tiglele solzi, tiglele profilate trase, olanele de coama. Tiglele solzi se fabrica prin tragere in filiere, avand o forma plana, cu unul sau doua ciocuri de prindere. Acest tip de tigle se pot aseza pe acoperis simplu sau dublu, in functie de gradul de importanta a cladirii si de gradul de impermeabilitate la precipitatii.

b) nvelitori din azbociment

n compozitia azbocimentului intra 80% ciment si 20% azbest. Azbestul, produs mineral , se gaseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest, sub forma de fibre. Masa de minereu contine 5% azbest. n produsele de azbociment, fibra de azbest are rolul urmator: de a prelua eforturile de intindere ce apar datorita sarcinilor exterioare, de a obtine o elasticitate mai mare (fibrele de azbest se comporta ca o retea elastica ce armeaza pasta de ciment). Foile de azbociment se fabrica din straturi subtiri, obtinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa) prin cilindrii filtranti, prevazuti, la suprafata cu o plasa de sarma. Foile de azbociment crude au proprietatea de a se mula in diferite forme datorita plasticitatii foii; asadar, pot fi fabricate foi ondulate. Placile rezultate din masina de format foi vor fi supuse, inainte de intarire, la o presare, in vederea maririi rezistentelor mecanice. Datorita presarii (se elimina partial apa), placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare, densitatea placilor creste, iar grosimea se reduce. Azbocimentul se bucura de o larga utilizare la acoperisuri, ca invelitori, datorita unor avantaje: greutate proprie redusa; punere in opera - simpla, viteza de executie marita; determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scurgerea apelor de ploaie (jgheaburi, burlane), la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru maximum de suprafata utila; pretul scazut, buna comportare in timp (aceasta determina obtinerea de importante economii de intretinere); incombustibilitatea fapt datorat componetilor minerali; posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente, gradul ridicat de demontabilitate a lucrarii.

Avandu-se in vedere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile, nu este recomandata folosirea lor la invelitori expuse la socuri, vibratii accentuate, circulatie. Placile de azbociment cu ondule mari au grosime redusa, forma in plan dreptunghiulara, cu rezistenta la rupere din incovoiere influentata de modulul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se va monta pe reazeme la interax mai mare comparativ cu placile plane

c) nvelitorile din tabla

Acestea se executa din foi de: tabla neagra, (otel carbon obisnuit, laminat de cald), tabla zicata , tabla de plumb (la monumentele istorice). Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele:

durabilitatea; etanseitatea; executia usoara; greutatea redusa.

nvelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: invelitorii din tabla dreapta invelitorii din tabla cutata sau ondulata .

nvelitorile din tabla dreapta se monteaza pe asteriala. intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat, cu dublu rol: de a evita condensul pe suprafata interioara a tablei si de a atenua zgomotul din timpul ploilor . Aceste invelitori se realizeaza, de obicei, din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii),ca de exemplu, tabla neagra, care se grunduieste cu miniu de plumb, iar ulterior se vopseste pe ambele parti. mbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea, datorita variatiilor de temperatura, si asigura evitarea perforarii tablei. Falturile orizontale (culcate spre streasina), care permit scurgerea apei, se executa paralel cu creasta. Falturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue. Fixarea tablei de asteriala se realizeaza cu ajutorul copcilor, care se introduc intre falturile verticale dupa fixarea de asteriala si se indoaie impreuna cu faltul. La dolii si streasina, se recomanda folosirea falturilor duble. nvelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, datorita faptului ca realizeaza : acoperis usor; acoperisuri cu pante sub 20 %; versanti foarte lungi. datorita sensibilitatii la medii agresive chimice

d) nvelitorile bitumate

Aceste invelitori sunt des utilizate,datorita urmatoarelor calitati: grad de etanseitate ridicat, poate imbraca orice forma de acoperis, pretul de cost relativ redus comparativ cu alte invelitori, iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor executiei manuale. Ca dezavantaje, se poate specifica rezistenta redusa la actiuni mecanice si la incendii. Materialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum. Cartoanele bitumate se fabrica prin impregnare cu bitum, la cald, a unor cartoane materiale celulozice cu adaos din deseuri textile. Aceste foi bitumate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presarate cu agregate minerale fine

Panzele bitumate se obtin prin impregnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri. Aceste materiale se produc in mai multe tipuri, ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum.

VI Accesorii ale nvelitorilor

Jgheaburile sunt canale deschise, confectionate din tabla zincata, amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija, prin burlane, la canalizare . Cel mai frecvent folosite sunt jgeaburile cu sectiunea semicirculara, care sunt cele mai avantajoase pentru scurgerea apelor. Sectiunea jgheabului se determina in functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste. n cazul jgheaburilor dreptunghiulare folosite in general din considerente arhitectonice,suprafata corespunzatoare de acoperis se va majora cu 10 %. Jgheaburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carlige, alcatuite din otel zincat. Fixarea carligelor se face in asteriala sau capriori, la acoperisurile de lemn; la cele din beton, fixarea se realizeaza prin intermediul diblurilor. Jgheaburile sunt realizate cu panta longitudinala si cu rosturi de dilatatie. Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate, amplasarte la dolie sau la o distanta de maximum 20 m, confectionate din tabla zincata (exterioare) sau din tuburi de fonta (interioare), care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare . Racordarea intre burlan (in general, are sectiunea circulara) si jgheab se realizeaza cu o piesa speciala, independenta de burlan, pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura. Burlanele se fixeaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare, alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti. Sectiunea burlanului, care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis, este

functie de aria de acoperis deservita (in proiectie orizontala). Se recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare; in cazul in care aceasta lipseste, evacuarea se face libera in rigole. Cladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu jgheaburi si burlane, pentru a evita deranjarea circulatiei pe langa cladiri, ca si deteriorarea fatadelor.

VII. Dare de seama privind practica de productie

Prima mea practica, practica de producie am executato fiind indreptat de catre catedra de specialitate la interprinderea SRL Prestar-Plus la indemina si sub controlul domnului Damian Vitalie, dirigintele de santier si inginer principal in cadrul interprinderii. n prima zi de practica din cauza condiiilor nefavorabile adica a ploii eshirea pe santier nu a fost posibila, i domnul diriginte de antier ma facut cunoscut cu tehnica securitii in linii generale i mi-a acordat cteva sfaturi de comportament in cadrul unui antier, evideniind ca pe antier se numr o sumedenie de obiecte, maini i unelte care din neatenie se transform n obiecte periculoase pentru sntate. n ziua urmatoare condiiile nu sau schimbat i iari am fost nevoit sa stau la interprindere. ns de data aceasta nu am fost milui, ci pus ntradevr la munc. Aproape o zi ntreag am ajutat la producerea pavelelor n secia de producere, cernnd nisip, aducnd apa, si pregatind formele. Din ziua de miercuri practica s-a nceput adevarata practic, deoarece am eit n antier. Cineva poagte zice, ca nu-i marfe treaba de a ei n antier, dar nu n cazul meu Obiectul meu de munc se afla tocmai la periferiile oraului Orhei, Fabrica de sucuri si conserve, Orhei-Vit. Lucrarile ce trebuiau executate erau complexxe i multiple ncepnd cu spturi de mn , terminnd cu betonri i montri de echipamente foarte costisitoare.

Ajuns la fata locului am ntlnit cu o mare mirare obiectul ce trebuia efectuat, ntruct semna cu o hala industrial veche, i nici de cum cu o staie termic. Lucrarile care sau efectuat ulterior au fost de ordin de demontare a acoperiului existent i evacuarea apei dintr-o groapa sapata pentru instalarea unei linii industriale. Ap a fost mult, dup calculele efectuate de mine dupa dimensiunile din proiect a gropii , la 25 tone de apa. Spre marea mea uimire aceasta cantitate enorma de ap a fost evacuat timp de 3 ore cu o pomp mobil dar destul de puternic. n sptmna urmatoare , chiar la nceput am fost pus de ctre dirigintele de antier la o ncercare de a calcula greutatea unei rigle vechi care trebuia s fie demontat pentru instalarea cazanelor. Calculele leam realizat doar in baza dimensiunilor din proiect si cunoscnd densitatea betonului armat. n rezultat Domnul Vitalie mia artat ntro carte dupa standart masa acestei grinzi, cifra care era comparabila cu acea primit de mine cu o eroare de 200 de kilograme. Dup deinstalarea grinzilor , venea rndul lucrrilor de montare a cazanelor, rezervoarelor. Dar ele trebuiau aduse din Europa, i noi adevraii constructori neam apucat a face altceva, i anume a turna placa de jos si pereii gropii unde va fi instalat acea linie industrial care va transporta combustibil pentru cazanul performant. n acea zi cu soare pentru prima oar am facut cunotin cu armtura. Teoretic la Tehnologia Proceselor de Construcie am studiat clasele si modurele de punere n oper a armaturilor, dar.. n practic sa neles c totui cunosc foarte puine lucruri. Cnd am primit n mn acel instrument special de legat armtura nici prin cap nu-

mi trecea cum sa execut acele noduri principa, cum sa pun corect srma. Am fost ndrumat iari de colegii de echip i spre sfritul zile legam cu uurin plasele de armtur.

Att ct nu cunoteam dect teorie despre lucrarile de legare a armturii , aa nu tiam nici despre betonarea real a unor elemente. A venit rndul i acestei lucrri. Pn s fi trecut nemijlocit la betonare am executat o sumedenie de lucrri de: cofrare, teiere a cherestrelei, mpnare, armare, aezarea in groap a plaselor, distanierea lor, etc. Am participat i la o adunare organizat de dirigintele de antier n privina tehnicilor de lucru cu armtura( ce i cum se mnnc). n sfrit a sosit i mult ateptata betonier,mult ateptat deoarece cam spre sear. Imediat tot antierul a nviat , toi muncitorii au cptat la puteri, au fcut rost de unelte necesare, cine lopei, cine vibratoare i la treab. M-a frpat faptul c nsi dirigintele de antier, mbrcat mai solid, avea i el un vibrator n mn cu care manevra uor. Pe lng el am cptat i eu deprinderi de lucru cu vibratorul, si deprinderi de executare a aceluiai cofraj, ntrire, n urmtoarele zile sau efectuat lucrri de finisare a unor pante, lucrri care pe mine nu prea m priveau, eu ns am fost ndreptat la vopsirea unei

construcii metalice de dimensiuni considerabile. Acest tip de lucrri de finisare par a fi uoare dar n realitate sunt cam complicat de realizat, mai ales ca este dificil de asigurat naltimea comfortabila de lucru din cauza rampei i a peretelui ce se nvecineaz cu construcia.

n perioada urmtoare sau efectuat lucrri de pregatire a antierului pentru instalarea cazanelor. Sa instalat coul de fum i sau tras comunicaiile catre acest co. n continuare sau efectuat lucrri de evacuare a deeurilor de pe antier i curirea nsi a lui. rna a fost ncrcat manual, la care am am participat i eu. Mai trziu am aflat de la portar , ca dintr-un raport de pe teritoriu sau evacuat circa a 45 tone de pamnt si pietre. Concluzionez c practica efectuat mia acordat unic ans sa ma cunosc personal cu unele lucruri, oameni. Relaiile cu oamenii i munca n grup miau acordat o experien far pre, deoarece am facut primii pai n acest domeniu nou pentru mine.Vreau s spun ca antierul n via este cu totul altfel dect ne nchipuim la ore.Anume faptul c pipim cu mnile orice obiect de pe antier ne creeaz o viziune ampl despre antier, despre domeniul in care pe viitor va trebui s activm.

Cuprins: I. Noiuni generale II. arpante din lemn III. arpante din beton armat IV. arpante metalice V. nvelitori pentru acoperisuri cu arpant VI. Accesorii ale nvelitorilor VII. Dare de seama privind practica de productie

Bibliografie: C.Pestianu Constructii Beiu Organizarea, conducerea, economica si legislatiea constructiilor. Bucuresti 1979 .. , .. Surse web Library.utm.md

http://ru.scribd.com/doc/147343339/sarpante

Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea Cadastru Geodezie i Construcii Catedra Tehnologia Construcii

Referat
la Tehnologia Construciilor

tema: Tehnologii si materiale performante de executare a sarpantelor

A elaborat A verificat

Demian Serghei gr.CIC-1101 Cucu O.

Chiinu 2013
Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea Cadastru Geodezie i Construcii Catedra Tehnologia Construcii

Referat
la Tehnologia Construciilor

tema: Tehnologii de executare a faadelor ventilate:

A elaborat A verificat

Serbinov Nicolae gr.CIC-1101 Cucu O.

Chiinu 2013