SISTEMUL DE INVATAMANT DIN ROMANIA

Sistemul de nvatamnt reprezinta principalul susistem al sistemului de educatie! care se re"era la

#r$anizarea instituti#nala a nvatamntului%
&n cadrul sistemului de nvatamnt sunt reunite institutiile specializate implicate n pr#cesul de
educatie! cercetare si cultura! resp#nsaile de realizarea n m#d #r$anizat! plani"icat si met#dic a
dezideratel#r educative%
Sistemul de nvatamnt! n sens lar$! cuprinde 'ansamlul institutiil#r care participa la #r$anizarea
ar(itecturii sc#lare! adica la derularea $enerala a studiil#r pe cicluri! #rientari! "iliere%)
*rivit din aceasta perspectiva! sistemul de nvatamnt are un caracter desc(is incluznd pe ln$a
institutiile sc#lare si universitare cu caracter "#rmal si institutiile specializate n instruire n#n"#rmala!
cum ar "i centrele de pre$atire pr#"esi#nala! cluurile! taerele sc#lare! pr#$ramele de radi#+televiziune
sc#lara+universitara! pe de # parte si pe de alta parte! di"eriti a$enti s#ciali cu care sc#ala staileste relatii
de tip c#ntractual ,sc#lile militare! sc#lile pr#"esi#nale! iserica- sau c#nsensuale , "amilia! c#munitatea
l#cala-%
&n sens restrns sistemul de nvatamnt cuprinde institutiile sc#lare ,sc#ala primara!
$imnaziul! liceul! nvatamntul pr#"esi#nal si superi#r-! #r$anizate pe trepte! cicluri si ani de studii%
*rivit din acest punct de vedere! sistemul de nvatamnt este de"init ca sistem sc#lar! 'specializat n
realizarea "unctiil#r peda$#$ice ale sistemului de educatie la nivelul pr#cesului de instruire! n
cadrul c#ncret al activitatii didactice+educative%)
STRU.TURA
*rincipalele niveluri de structurare a sistemului de nv/0/mnt sunt1
Nivelul nv/0/mntului primar1
treapta nv/0/mntului pre2c#lar
treapta nv/0/mntului primar ,clasele I3IV-
Nivelul nv/0/mntului secundar1
treapta nv/0/mntului secundar in"eri#r ,clasele V3I4-
treapta nv/0/mntului secundar superi#r1
liceal ,clasele 434II-
pr#"esi#nal1 3 2c#li pr#"esi#nale de 536 ani+pr#"esii simple
3 2c#li pr#"esi#nale de 637 ani+pr#"esii c#mple8e
Nivelul nv/0/mntului superi#r1
treapta nv/0/mntului superi#r de scurt/ durat/ ,637 ani-
treapta nv/0/mntului superi#r de lun$/ durat/ ,93: ani-
treapta nv/0/mntului superi#r p#st3universitar ,studii apr#"undate! masterat! d#ct#rat-;
Speci"icul diversel#r niveluri de #r$anizare ale nv/0/mntului este urm/t#rul1
nivelul nv/0/mntului primar este a8at pe d#ndirea culturii $enerale de "actur/ instrumental/
,d#ndirea deprinderil#r de scriere! citire! de calcul! ini0ierea n lima<e speci"ice-;
nivelul nv/0/mntului secundar in"eri#r+$imnazial urm/re2te d#ndirea culturii $enerale de az/
,cun#2tin0e "undamentale din principalele d#menii ale cun#a2terii-;
nivelul nv/0/mntului secundar superi#r+liceal vizeaz/ #rientarea culturii $enerale spre anumite
d#menii de cun#a2tere ,2tiin0/! s#ci#3uman! te(n#l#$ie! ec#n#mie%-! cu desc(idere spre cultura
#p0i#nal/ de specialitate;
nivelul nv/0/mntului pr#"esi#nal n$l#eaz/ #rientarea nspre d#ndirea culturii de specialitate
necesare practic/rii unei anumite pr#"esii;
nivelul nv/0/mntului superi#r+universitar este a8at pe apr#"undarea te#retic#3practic/
specializat/ a unui anumit d#meniu de cun#a2tere;
1
LE=ISLATIA
Invatamantul primar si cel $imnazial "#rmeaz>! impreun>! inv>tamantul $eneral #li$at#riu%
Inv>t>mantul p#stuniversitar asi$ura c#ntinuarea si ad>ncirea specializarii d#>ndite in cadrul
invat>m>ntului universitar%
Durata studiil#r in invatamantul #li$at#riu prezinta # mare diversitate de la # tara la alta% In cele
mai multe cazuri s#lutia ad#ptata este cea a "i8arii unui interval de varst> cr#n#l#$ica in care c#piii sunt
supusi unei instructii #li$at#rii% Acest interval este cuprins de re$ula intre : si 5: ani% In interi#rul acestui
interval c#ntinutul instruirii nu este identic p#ntru t#ti c#piii! putand e8ista mai multe cai de realizare a
acestei instruiri%
Oservam ast"el! ca n#ta speci"ica pentru inv>tmantul #li$at#riu r>mane "aptul mentinerii
c#piil#r in sistemul sc#lar pana la intrarea l#r in c>mpul muncii% Ar$umentele m#rale si <uridice
prevaleaza in #r$anizarea inv>tam>ntului #li$at#riu% Acestea sunt intre$ite ins> de cele peda$#$ice%
Oiectivul d#minant al acestui inv>t>m>nt este cel al d#andirii unui cuantum de instruire necesar
inte$rarii in viata s#ciala%
Educatia permanenta include un ansamlu de "#rme si m#dalitati destinate instruirii adultil#r! a
cali"icarii si recali"icarii l#r! in vederea c#nversiei pr#"esi#nale% *er"ecti#narea instituti#nala a
invatamantului este un pr#ces l#$ic! c#nstand dintr3# restructurare a diversel#r tipuri! niveluri si "#rme de
#r$anizare in vedeea adaptarii permanente a invatamantului la s#licitarile s#ciale si a reducerii decala<ului
dintre educatie si dezv#ltarea s#ciala%
Educatia nati#nala! realizata cu precadere prin sistemul de inv>t>m>nt! este una din principalele
par$(ii ale dezv#lt>rii s#cietatii r#m?nesti% Sistemul de invatamant prezentat desc(ide perspective pentru
"#rmarea resursel#r umane la nivelul de calitate pe care il impune s#cietatea viit#are% El va asi$ura acel
cadru #r$anizat#ric pentru ca t#ti memrii s#cietatii sa3si p#ata val#ri"ica p#siilitatile si capacitatile de
care dispun% .aracterul sau desc(is inlatura #rice "el de ariere in calea circulatiei val#ril#r! dar asi$ura!
in acelasi timp selectia si "#rmarea talentel#r in d#meniile cun#asterii si activitatii practice%
RETEA S.OLARA
.a 'parte a sistemului de educatie)! sistemul de nvatamnt cuprinde 'reteaua #r$anizatiil#r
sc#lare) determinata n plan peda$#$ic si <uridic! n c#nte8tul un#r 'servicii pulice) d#rite a "i desc(ise
si receptive permanent la n#u n vederea realizarii cu ma8ima e"icienta a activitatii de aza a pr#cesului
de nvatamnt! si anume instruirea%
Reteaua sc#lara este principalul "act#r care 0ine de #r$anizarea sistemului de invatamant care are #
in"luen0/ (#t/rt#are asupra "#rm/rii si distriuirii cererii de studii pe institutii de inv/0/mnt!
determinnd si alte aspecte privind cererea de studii cum sunt1 $radul de ac#perire! structura
denam#$ra"ic/ si ec#n#mic/ a p#pulatiei sc#lare% Reteaua sc#lara se c#nstituie si treuie analizata in trei
planuri1
5% Reteaua in pr#"il terit#rial care determin/ cererea de studii prin $radul de accesiilitate
terit#riala a institu0iil#r de inv/0/mnt% *entru multe institu0ii de inv/0/mnt! plasarea n terit#riu este
esen0ial/ pentru num/rul 2i calitatea elevil#r pe care ii p#ate atra$e% Distriuirea n terit#riu a unit/0il#r de
nv/0/mnt este! # s#lu0ie de atenuare a e"ectel#r limitative ale "act#ril#r ec#n#mici! prin reducerea
c#sturil#r de 2c#larizare% In c#ndi0ii de criz/ ec#n#mic/! dar 2i in virtutea alt#r m#tiva0ii! apr#pierea de
d#miciliu este "act#rul determinant al #p0iunii p#pula0iei pentru # anumit/ institu0ie de inv/0/mant%
6% Re0eaua pe trepte ,niveluri- de inv/t/mnt este "act#r imp#rtant mai ales in ceea ce prive2te
men0inerea v#lumului de cererii $l#ale de studii dirninuarea pierderil#r ce p#t s/ apar/ in trecerea de la
# treapt/ la alta de inv/0/mnt%
In m#d n#rmal! re0eaua unit/0il#r de inv/0/mnt care 2c#larizeaz/ pe di"erite niveluri ar treui s/ "ie
c#erent/! recipr#c c#mpatiil/% Aceasta ar insemna ca numarul elevil#r sc#lariza0i pe # anumit/ treapt/ de
inv/0/mnt s/ c#respund/ capacit/0ii re0elei 2c#lare care 2c#larizeaz/ pe treapta imediat superi#ar/ de
inv/0/mnt% In sens invers! capacitatea de cuprindere a unit/0il#r 2c#lare de pe # anumit/ treapt/ de
invatamant ar treui sa c#respund/ num/rului de elevi 2c#lariza0i pe treptele in"eri#are de inv/0/mnt%
Orice di"eren0/ c#nduce "ie la incapacitatea sistemului de nv/0/mnt de a asi$ura c#ntinuarea 2c#lariz/rii
pentru un num/r de as#lven0ii pe care el insusi i3a pr#dus! "ie la neutilizarea t#tal/ sau par0ial/ a
capacit/tii de sc#larizare! amele situa0ii avnd semni"ica0ia un#r pierderi $enerate de dezarticularea
re0elei 2c#lare%
2
In plan real! reteaua sc#lara pe trepte de inv/0/mnt se intersecteaz/ cu re0eaua in pr#"il terit#rial!
cu "act#rii dem#$ra"ici! cu "act#rii ec#n#mici! $enernd situa0ii diverse1 multe 2c#li $enerale! pu0ine 2c#li
primare sau invers; multe universit/0i! pu0ine licee sau invers% Este cert c/ studierea re0elei 2c#lare este #
c#ndi0ie as#lut necesar/ pentru pr#$n#za c#rect/ a cererii de studii p#ten0iale pentru t#ate institu0iile de
inv/0/mnt care 2c#larizeaz/ as#lven0i ai un#r trepte de inv/0/mnt anteri#are% &n interi#rul sistemului de
nv/0/mnt! cererea de studii se c#nstituie n cea mai mare parte n c#nte8tul interdependen0el#r dintre
re0elele 2c#lare ale di"eritel#r trepte de nv/0/mnt! a2a nct cel pu0in su aspect cantitativ! ev#lu0ia
cererii de studii p#ate "i destul de ine apr#8imat/ studiind re0eaua 2c#lar/ care pre$/te2te
as#lven0ii+candida0i la intrarea n institu0ia de nv/0/mnt%
7% Re0eaua sc#lar/ pe pr#"ile si specializ/ri determin/ cererea de studii n specializari%
In ceea ce priveste m#dul de distriuire a cererii $l#ale pe institu0ii de inv/0/mnt n "unc0ie de pr#"ilul
,specializarea- n care acestea 2c#larizeaz/% Este evident c/ aceast/ re0ea se c#nstituie la nivelul
inv/0/mntului p#st#li$at#riu ,liceal! pr#"esi#nal! universitar 2i p#stuniversitar- 2i mai pu0in n
inv/0/mntul $imnazial! unde se nre$istreaz/ t#tu2i # tendin0/ de pr#"ilare "av#rizat/ n prezent 2i de
sistemul disciplinel#r #p0i#nale% &ntruct re0eaua 2c#lar/ pe pr#"ile 2i specializ/ri intr/ de<a n rela0ie
direct/ cu interesele 2c#lare 2i pr#"esi#nale ale elevil#r! cu sc#purile urm/rite de ei! cererea de studii
reprezint/! pentru aceast/ re0ea! un "act#r mult mai dinamic 2i cu # ac0iune relativ independent/ "a0/ de
p#siilit/0ile de c#ntr#l 2i diri<are ale institu0iei 2i c(iar ale sistemului de nv/0/mnt% Desi$ur c/ re0eaua
$l#al/ 2i n#menclat#rul pr#"ilel#r 2i specializ/ril#r! ca 2i ci"rele de 2c#larizare! sunt n un/ m/sur/
stailite la nivel de sistem! e8istnd deci p#siilit/0i de c#ntr#l 2i diri<are a cererii de studii% Aceasta nu
nseamn/ ns/ c/ cererea de studii nceteaz/ de a mai "i activ/ sau c/ ar putea "i su#rd#nat/ t#tal unei
anumite strate$ii macr#sistemice! dimp#triv/! cererea de studii tinde s/ se impuna cu att mai mult/ "#r0/
cu ct di"erentele dintre c#n"i$ura0ia ei @natural/) si structura sistemului de inv/0/mnt sunt mai mari%
Sistemul de nv/0/mnt include ast"el ansamlul institu0iil#r specializate ,re0eaua #r$aniza0iil#r
2c#lare- n pr#iectarea 2i realizarea! prin intermediul un#r c#n0inuturi 2i met#d#l#$ii adecvate! a "unc0iil#r
de"init#rii ale educa0iei% Aceste institu0ii p#t "i $rupate! n rap#rt cu tipul de educa0ie practicat! n trei
cate$#rii distincte1
5% institu0ii specializate n educa0ia "#rmal/ ,$r/dini0e! 2c#li $enerale! 2c#li pr#"esi#nale! licee!
c#le$ii universitare! "acult/0i 2i unit/0i de instruire permanent/! de reciclare 2i per"ec0i#nare-;
6% institu0ii specializate n educa0ia n#n3"#rmal/ ,cercuri 2tiin0i"ice! cluuri ale elevil#r 2i studen0il#r!
taere! centre de "#rmare pr#"esi#nal/-;
7% #r$anisme institu0i#nale ale c#munit/0ii educative l#cale ,"amilia+c#munitatea p/rin0il#r! a$en0i
ec#n#mici! culturali-;
Reteaua sc#lil#r pr#"esi#nale si de ucenici este #r$anizata de Ministerul Educatiei si
.ercetarii prin c#nsultarea institutiil#r interesate de pre$atirea "#rtei de munca si cuprinde d#meniile1
mine si petr#l! ener$ie electrica si electr#te(nica! metalur$ie si c#nstructii de masini! c(imie
industriala! c#nstructii si materiale de c#nstructii! industria lemnului! transp#rturi si telec#municatii!
industrie alimentara! industrie us#ara! p#li$ra"ie! $#sp#darirea apel#r! a$ricultura si silvicultura!
c#mert! alimentatie pulica! industrie mica! prestari de servicii% A#rmarea se "ace n peste 7BB de meserii%
Instruirea practica se des"as#ar? C n primii ani C n atelierele3sc#ala care "uncti#neaza n unitatile de
nvatamnt! cu c#ncursul! eventual! al unei ntreprinderi direct interesate n pre$atirea elevil#r! iar n
ultimii ani! c#nsacrati specializarii si cali"icarii! direct n unitati ec#n#mice! cu ndeplinirea de sarcini
c#ncrete de munca%
RELATIA S.OALA3 .OMUNITATE
Dc#ala 2i "amilia urm/resc acela2i sc#p educativ "#rmarea c#piil#r spre a deveni #ameni
multilateral dezv#lta0i
*entru realizarea acestui sc#p unic este necesar/ unitatea de ac0iune! c#nc#rdan0a dintre mi<l#acele
speci"ice de in"luen0are "#l#site de aceste d#u/ institu0ii s#ciale%
Dc#ala este interesat/ s/ c#la#reze cu "amilia! s/32i "ac/ din ea un aliat! pentru ca ac0iunea sa
educativ/ s/ "ie mai pr#"und/ 2i de durata% .#la#rarea 2c#li cu "amilia este necesar/ 2i n vederea unei
in"#rm/ri recipr#ce cu privire la dezv#ltarea c#pilului! la c#mp#rtarea lui%
In c#nv#rirea cu p/rin0ii! pr#"es#rul ,nv/0/t#rul- treuie s/ d#vedeasc/ mult tact% S/ ai/
atitudinea unui prieten! nu a unui 2e" care d/ #rdine% S/ "ie apr#piat! s/ $/seasc/ ar$umente p#trivite 2i
temeinice! ca p/rin0ii s/ le accepte "iind c#nvin2i de utilitatea l#r! dar s/ nu renun0e la c#nvin$erile sale
3
dac/ acestea sunt ine ntemeiate% .adrul didactic se va interesa de m#dul cum este respectat re$imul de
zi al c#pilului! cum este a<utat acesta la nv/0/tur/! dac/ are create c#ndi0ii une de pre$/tire a temel#r!
cum se c#mp#rt/ c#pilul "a0/ de p/rin0i! "ra0i! unici cum se c#mp#rt/ ace2tia "a0/ de el! ce in"luen0e
p#zitive 2i ne$ative se e8ercit/ asupra lui! cu ce se #cup/ n timpul lier! ce prieteni are! cum se #di(ne2te
2i cum se (r/ne2te! care este starea s/n/t/0ii lui! ce interese mani"est/ etc%
*r#"es#rul ,nv/0/t#rul- va in"#rma pe p/rin0i despre aspectele p#zitive 2i ne$ative din activitatea
elevului la 2c#al/%% Este ine ca mai ntai s/ "ie prezentate unele aspecte p#zitive! unele succese #0inute
la inv/0/tur/ sau unele sc(im/ri l/udaile din c#mp#rtarea lui% Se va ar/ta ap#i la care #iecte de
nv/0/mnt ntampin/ c#pilul $reut/0i! ce $re2eli se #serv/ n c#mp#rtarea lui 2i v#r "i analizate cauzele
acest#ra% De asemenea p/rin0ii v#r "i in"#rma0i despre p#siilit/0ile de dezv#ltare pe care le are c#pilul!
despre aptitudinile 2i interesele pe care le mani"est/ n munca 2c#lar/ 2i n cea e8tra2c#lar/ 2i eventual
despre 2c#lile sau pr#"esiunile indicate 2i c#ntraindicate% In t#ate aceste cazuri! v#r "i discutate cu "amilia
2i m/surile pe care treuie s/ le ia 2c#ala 2i cele pe care treuie s/ le ia "amilia spre a a<uta pe elev s/ se
c#recteze! s/ se dezv#lte%
Spre a a<uta e"icient pe c#pii! p/rin0ii treuie s/ 0in/ le$/tura cu sc#ala! spre a se in"#rma despre
rezultatele muncii 2i despre c#mp#rtarae l#r la sc#ala% Unele in"#rma0ii despre aceste situa0ii le p#t #0ine
p/rin0ii prin c#nsultarea carnetului cu n#te al elevului sau din relat/rile despre activitatea lui la 2c#al/ 2i
m#dul cum a "#st ea apreciata de pr#"es#ri% Dar mult mai utile snt in"#rma0iile pe care le primesc parintii
de la cadrele didactice%
Accelerarea trans"#rmaril#r s#ciale! dem#cratice! emanciparea "emeii! m#di"icarea statutului
c#pilului! dispersia "amiliei! ncercarea de a restitui presti$iul educatiei "amiliale! pr#$resele s#ci#l#$iei si
psi(#l#$iei! precum si alte cauze au dus la ntele$erea "aptului ca #rice sistem de educatie ramne
neputinci#s daca se izeste de indi"erenta sau de #p#zitia parintil#r% Sc#ala capata ast"el # misiune
suplimentara%
Au e8istat nt#tdeauna educat#ri e8celenti si parinti iuit#ri! care nu si3au pus pr#ail attea
pr#leme si t#tusi au reusit "#arte ine; dar p#ate ca acest lucru era mai us#r ntr3# lume "#arte stat#rnica!
n care traditia avea ultimul cuvnt% M#di"icarea pe care au su"erit3#! n curs de # $eneratie sau d#ua!
relatiile dintre parinti si c#pii! dintre adulti si tineri! apare mai vadita n c#nsideratia ptr c#pil%
Sentimentul de si$uranta 3 sin$urul care permite c#pilului sa se emancipeze si sa3si d#ndeasca
pers#nalitatea 3 depinde de urmat#arele c#nditii1
5% *r#tectia mp#triva l#vituril#r din a"ara;
6% Satis"acerea treuintel#r elementare;
7% .#erenta si stailitatea cadrului de dezv#ltare;
9% Sentimetul de a "i acceptat de ai sai1
3 ca memru al "amiliei1 sa "ie iuit; sa daruiasca dra$#ste! sa "ie izv#r de ucurie si de multumire
ptr adulti; sa "ie c#ndus si ndrumat;
3 ca "iinta umana1 sa i se accepte caracteristicile individuale; sa aia p#siilitatea de actiune si
e8perienta pers#nala; sa aia asi$urata # anumita arie de liertate%
&n ceea ce priveste relatia sc#ala3"amilie se impun desc(ideri #"erite parintil#r privind aspectele
sc#lare! psi(#peda$#$ice! pe ln$a aspectele medicale! <uridice etc% Se cun#sc urmat#arele "#rme mai
imp#rtante de #r$anizare ,instituti#nalizata- a educatiei parintil#r si a c#la#rarii sc#ala3"amilie1 as#ciatii
ale parintil#r ,si pr#"es#ril#r- care au # lar$a liertate de initiativa; sc#li ale parintil#r si sc#li ale
mamel#r; c#nsilii de administratie sc#lara "#rmate ,e8clusiv sau n ma<#ritate- din parinti! cu r#l
in"#rmati#nal! c#nsultativ si decizi#nal; c#mitete de parinti pe clase si sc#li! "ara r#l decizi#nal! care
spri<ina sc#ala n rez#lvarea un#r pr#leme%
*tr a val#ri"ica avanta<ul mass3mediei de a se adresa unui pulic lar$! care are liertatea de a ale$e
daca si nsuseste sau nu e8perienta pr#pusa! n ma<#ritatea taril#r #ccidentale e8ista reviste si pr#$rame
radi#3TV destinate educatiei parintil#r%
Se c#nsidera ca punctul c(eie l c#nstituie pr#$ramele de pre$atire a "#rmat#ril#r! a cel#r care v#r
ndruma aut#educatia parintil#r; t#ate pers#anele care prin pr#"esia l#r sunt n relatie cu c#piii si "amilia
,pr#"es#ri! medici! <uristi! pre#ti etc%- au nev#ie de # pre$atire pe pr#leme ale educarii "amiliei% Anumite
cate$#rii de parinti p#t "i "#l#site ca E"#rmat#ri v#luntariE%
Se rec#manda! n $eneral! # restrn$ere a pr#$ramului de educatie a parintil#r pe pr#lemele ce
satis"ac nev#ile speci"ice ,de re$ula! e8primate de parinti-! minndu3se aspectele n$ri<irii "izice!
medicale! cu aspectele psi(#s#ciale si psi(#peda$#$ice% *r#$ramul treuie sa tina seama de reteaua
institutiil#r ce p#t c#rela #"erta cu cererea de educatie e8primata 3 ceea ce impune ntemeierea lui pe
cercetari sistematice%
4
Un rap#rt asupra relatiil#r dintre sc#ala si "amilie n tarile .#munitatii Eur#pene! azat pe
cercetari c#mparative! d#cumentare si empirice enumera patru m#tive ptr care sc#ala si "amilia se
straduiesc sa staileasca le$aturi ntre ele1
3 parintii sunt <uridic resp#nsaili de educatia c#piil#r l#r;
3 nvatamntul nu este dect # parte din educatia c#pilului; # una parte a educatiei se petrece n
a"ara sc#lii;
3 cercetarile pun n evidenta in"luenta atitudinii parentale asupra rezultatel#r sc#lare ale elevil#r! n
special asupra m#tivatiil#r nvatarii! precum si "aptul ca unele c#mp#rtamente ale parintil#r p#t "i
"av#rizate dat#rita dial#$ului cu sc#ala;
3 $rupurile s#ciale implicate n institutia sc#lara ,n special parintii si pr#"es#rii- au dreptul sa
in"luenteze $estiunea sc#lara%
Ostac#lele relatiei sc#ala3"amilie p#t "i de #rdin c#mp#rtamental ,ntlnite! att ntre parinti! ct
si la pr#"es#ri si administrat#ri sc#lari- sau de #rdin material ,relatia sc#ala3"amilie cere un surplus de
e"#rt material si de timp-% Di"icultatile p#t rezulta din ideile diver$ente privind1 resp#nsailitatea statului
si a "amiliei privind educatia c#piil#r; liertatea de ale$ere a sc#lii de catre parinti sau unicitatea
nvatamntului; impactul mediului "amilial asupra rezultatel#r sc#lare ale c#pilului; randamentul
peda$#$ic si dat#ria parentala; participarea parintil#r la $esti#narea si pr#cesul decizi#nal din institutia
sc#lara% Se c#nsidera! n $eneral! ca pr#lema este de atitudine; este di"icil de pretins! att la parinti! ct si
la pr#"es#ri! ca relatia de c#la#rare sc#ala3"amilie nu este d#ar un Edrept de #ptiuneE%
Repr#surile care li se "ac parintil#r privind c#la#rarea cu sc#ala sunt1 apatia; lipsa de
resp#nsailitate; timiditate; participare cu in$erinte; pre#cupari e8cesive ptr randamentul sc#lar; r#lul
parental rau de"init; c#ntacte limitate cu sc#ala; c#nservat#rism%
Repr#surile care li se "ac pr#"es#ril#r privind c#la#rarea cu "amiliile elevil#r sunt similare
inclusiv privind1 di"icultati de a staili relatia cu adultii ,trateaza parintii ca pe c#pii si nu ca parteneri n
educatia c#pilului! deciznd aut#ritar la reuniunile cu parintii-; de"inirea imprecisa a r#lului de pr#"es#r;
lipsa pre$atirii privind relatia sc#ala3"amilie%
&n c#nditiile unei s#cietati dem#cratice cu # ec#n#mie de piata se pune si pr#lema1 parintii si
elevii sunt utilizat#ri ,clienti- sau c#nsumat#riF Se e8prima urmat#arele puncte de vedere1
3 de#arece $uvernantii "inanteaza sc#ala n pr#"itul pulic! $uvernantii si elect#rii l#r sunt clientii
institutiei sc#lare;
3 de#arece parintii p#arta resp#nsailitatea "undamentala a educatiei c#pilului ,pna la vrsta de
5: ani-! iar sc#lile nu sunt dect ca sa3i a<ute! parintii treuie c#nsiderati clientii sc#lii! iar elevii drept
c#nsumat#ri;
3 # atitudine intermediara c#nsidera parintii drept clienti ai sc#lii din punct de vedere al c#pilului;
c#lectivitatea drept client al sc#lii su un$(iul $estiunii institutiei sc#lare si $uvernul drept client al sc#lii
n planul p#liticii $enerale a educatiei%
O una parte din pr#lema se rez#lva n masura n care parintii si pr#"es#rii dispun de mecanisme
de evaluare a activitatii sc#lare% Discutiile specialistil#r si p#liticienil#r despre institutia sc#lara!
pr#testele elevil#r! studentil#r si cadrel#r didactice! alte tensiuni de acest $en au tendinta de a slai
sustinerea parentala a sc#lii% Relatia "amilie3sc#ala apare <usti"icata n masura n care restaileste
ncrederea c#lectivitatii n institutia educativa%
In"#rmarea si "#rmarea parintil#r n ceea ce priveste sc#laritatea c#pilului presupune! ca "iecare
parinte sa cun#asca1 #li$atiile le$ale privind educatia c#pilului; drepturile de care dispune ptr educatia
c#pilului; imp#rtanta atitudinii lui ptr reusita sc#lara a c#pilului; met#dele de c#la#rare cu sc#ala% &n
acest sc#p este necesar un dial#$ ntre pr#"es#ri si parinti; pr#"es#rii treuie sa primeasca # pre$atire n
materie de relatie cu parintii iar c#mpetenta l#r n aceasta materie treuie c#nsiderata ca # aptitudine
pr#"esi#nala; parintii treuie sa "ie pre$atiti ptr a <uca r#lul l#r educativ n c##perare cu pr#"es#rii; sc#lile
treuie sa asi$ure parintil#r asistenta necesara%
.##perarea directa intre pr#"es#r3parinte ,sc#ala3"amilie- n ene"iciul elevului individual nu se
p#ate sustitui participarii parintil#r la $estiunea sc#lii! din mai multe m#tive1 parintii sunt resp#nsaili
le$ali ai educatiei c#piil#r l#r! deci treuie sa aia p#siilitatea de a in"luenta natura acestei educatii;
m#delele participative p#t a<uta la c##rd#narea e"#rturil#r educative si la #rientarea adaptarii sc#lii la
sc(imarile din s#cietate; este necesara # in"luentare pe plan l#cal asupra rez#lvarii pr#lemel#r l#cale si
luarea deciziil#r la nivelul cel mai de <#s cu putinta; este necesara c#ntraalansarea EndepartariiE
indi"erentei $uvernamentale; cei care sunt a"ectati de # decizie treuie sa p#ata avea # in"luenta asupra ei;
dezec(ilirele alantei $rupuril#r de interes treuie sa "ie c#ri<ate aut#riznd pers#anele interesate sa "ie
5
reprezentate dupa imp#rtanta implicarii l#r n institutia sc#lara; participarea treuie sa "aca apel la
c#mpetentele l#cale; participarea p#ate stimula initiativele si in#vatiile%
Un minimum esential al participarii dem#cratice la $estiunea sc#lii c#nsta n instituirea prin le$e a
c#nsiliului de administratie sc#lara! n care parintii sunt reprezentati c#respunzat#r! si au nu numai r#l
in"#rmati#nal si c#nsultativ! dar si r#l decizi#nal si de c#ntr#l%
*tr # c##perare e"icace se c#nsidera necesara ad#ptarea un#r c#mp#rtamente c#respunzat#are de
catre memrii c#nsiliului1 c#municarea liera de in"#rmatii; t#leranta cnd lima<ul pr#"esi#nal nu este
nteles de nespecialisti; ncura<area dezateril#r pe pr#leme educati#nale ma<#re; c#nsiderarea recipr#ca
a parintil#r si pr#"es#ril#r ca parteneri%
Un r#l de#seit! att ptr c#la#rarea "amilie3sc#ala si participarea la $estiunea sc#lii! ct si ptr
educatia parintil#r l au as#ciatiile de parinti! a car#r "inalitate este! n principiu! pr#tectia c#pilului prin
educatie% Se p#t de#sei as#ciatiile de parinti si dupa sc#purile l#r! ast"el1 ca $rup de sustinere a sc#lii! n
pr#leme needucati#nale; ca $rup de c##perare care c#nsidera educatia ca un pr#ces c#mun n care
parintii si pr#"es#rii sunt parteneri! care decid mpreuna viit#arele pr#$rame; ca $rup de aparare a
interesel#r care c#nsidera ca parintii au interese ce treuie pr#m#vate n rap#rt cu interesele alt#r $rupe%
.ele mai "recvente #iective ale as#ciatiil#r nati#nale de parinti sunt1
a- sensiilizarea parintil#r privind drepturile si ndat#ririle l#r! in"luenta c#mp#rtamentului l#r
asupra c#pilului;
- in"#rmarea parintil#r prin pulicatii! radi# si televiziune privind pr#lemele speci"ice;
c- "#rmarea parintil#r prin cursuri destinate acest#ra! c#nsultatii pe pr#leme de interes ,medicale!
<uridice! psi(#l#$ice etc%-;
d- reprezentarea parintil#r%
E8ista d#ua te#rii imp#rtante privind relatia sc#ala3"amilie1
3 te#ria pr#"esi#nalismului care c#nsidera ca un element esential serviciul "acut alt#ra! "ara a $ndi
la avanta<e pers#nale; criteriile acestei te#rii sunt1 c#mpetenta! servirea clientil#r! un c#d de etica
pr#"esi#nala;
3 te#ria sc(imului care c#nsidera actiunea umana n "unctie de un csti$ pers#nal; se c#nsidera
privile$ii traditi#nale ale pr#"es#ril#r1 un $rad de aut#n#mie! un salariu asi$urat! # c#mpetitie restrnsa%
Din aceasta perspectiva se pune ntrearea1 ce csti$a pr#"es#rul ntr3# c##perare cu "amiliaF Se
apreciaza ca acest csti$ p#ate "i un statut reval#rizat#r n #c(ii s#cietatii; c##perarea cu "amilia p#ate "i
un test pr#"esi#nal si p#ate "i c#nsiderata ca "acnd parte din dat#ria pr#"esi#nala a pr#"es#rului de#arece1
parintii sunt clienti ai sc#lii; e"icacitatea nvatamntului p#ate "i ameli#rata prin c##perarea ntre sc#ala si
"amilie; parintii sunt resp#nsaili le$ali de educatia c#piil#r l#r si p#t avea e8i$ente de a evalua
rezultatele activitatii sc#lare%
&n acest c#nte8t se pune si pr#lema1 de relatia cu "amiliile treuie sa se #cupe pr#"es#ri
specializati sau t#ti pr#"es#riiF S#lutia ideala pare a "i1 t#ti pr#"es#rii sa aia relatii #isnuite de
c#la#rare cu "amiliile; pr#"es#rii specializati ,c#nsilieri educati#nali- sa rez#lve cazuri particulare!
di"icile! sa e"ectueze vizite n "amilii! cnd este necesar si sa #r$anizeze reuniunile cu parintii%
Se p#t de#sei trei etape n ev#lutia relatiei "amilie3sc#ala1
3 etapa sc#lii aut#su"iciente1 sc#ala este c#nsiderata # institutie nc(isa! care nu in"luenteaza
mediul "amilial si nu se lasa in"luentata de el% .aracteristicile etapei sunt1 c#ntactele cu parintii sunt rare!
"#rmale; parintii accepta ideea ca nu au nimic de vazut despre ceea ce se ntmpla n sc#ala; administratia
ale$e sc#ala ptr c#pii; parintii nu participa la c#nsiliile de administratie sc#lara; as#ciatiile de parinti nu
sunt ncura<ate; "#rmarea pr#"es#ril#r ne$li<eaza relatia ntre "amilie si sc#ala%
3 etapa de incertitudine pr#"esi#nala1 pr#"es#rii ncep sa recun#asca in"luenta "act#ril#r "amiliali
asupra rezultatel#r sc#lare dar parintii c#ntinua sa creada ca sc#ala este aut#su"icienta% .aracteristicile
etapei sunt1 tendinta de a creste acuzarea "amiliei ptr pr#astele rezultate sc#lare; administratia sc#lara are
tendinta de a c#nserva atitudinea din etapa anteri#ara; c#ntactele "#rmale! de rutina cu parintii c#ntinua;
apar e8periente l#calizate privind c#municarea cu parintii; apar #r$anizatiile v#luntare de parinti; se
c#nstituie c#nsilii de $estiune sc#lara! n care participarea parintil#r are un r#l min#r! nedicizi#nal;
"#rmarea pr#"es#ril#r a#rdeaza relatia "amilie3sc#ala ca # pr#lema de imp#rtanta secundara%
3 etapa de dezv#ltare a ncrederii mutuale1 parintii si pr#"es#rii desc#pera mpreuna ca
nencrederea este putin cte putin nl#cuita cu ncrederea un#ra "ata de altii% .aracteristicile etapei sunt1
relatia cu "amiliile este din ce n ce mai ncura<ata de sc#ala; c#nsiliul sc#lar include reprezentanti ai
parintil#r! cu r#l decizi#nal n t#ate pr#lemele educati#nale; #r$anizatiile de parinti sunt acceptate si
ncura<ate n activitatea sc#lara; pr#"es#ri specializati ,c#nsilieri educati#nali- trateaza pr#lemele
e8cepti#nale ale c#la#rarii cu "amiliile; #r$anizatiile de pr#"es#ri recun#sc statutul si r#lul as#ciatiil#r de
6
parinti; administrat#rii si p#liticienii educatiei insista asupra imp#rtantei relatiei "amilie3sc#ala; "#rmarea
pr#"es#ril#r a#rdeaza pr#lema relatiei cu "amilia! ca una din pr#lemele imp#rtante; se #r$anizeaza
cursuri ptr pr#"es#ri si parinti%
Se prevede ca n tarile .#munitatii Eur#pene sa se treaca la # n#ua etapa a c#la#rarii sc#lii cu
"amilia n care accentul este pus pe un an$a<ament mutual clar stailit ntre parinti si pr#"es#ri! pe un
Ec#ntract parentalE privind c#pilul individual; c#ntractul ntre "amilie si sc#ala nu se mai c#nsidera d#ar
ca un Edrept #pti#nalE! ci ca un sistem de #li$atii recipr#ce n c##perarea parintil#r cu pr#"es#rii
Dimensiunea structural/ a pr#cesului de nv/0/mnt an$a<eaz/ 2i rap#rturile c#ntractuale stailite
de 2c#al/ cu c#munitatea educativ/ terit#rial/ 2i l#cal/! reprezentat/ prin di"eri0i a$en0i s#ciali si prin
c#nsiliile p/rin0il#r% La acest nivel p#t "i atrase n#ile resurse peda$#$ice! necesare pentru #ptimizarea
activit/0il#r didactice1
3 resurse materiale1 n#i spa0ii de 2c#larizare! n#i mi<l#ace de inv/0/mnt;
3 resurse umane1 cadre didactice as#ciate! speciali2ti n in"#rmatizarea invatamantului! in
pr#iectarea educa0iei te(n#l#$ice! n realizarea ac0iunil#r de educatie n#n"#rmal/;
3 resurse "inanciare1 ini0iative pr#iectate in cadrul sistemel#r de sp#ns#rizare institu0i#nalizate la
nivel na0i#nal! terit#rial l#cal;
3 resurse in"#rma0i#nale1 manuale alternative! materiale de analiz/3sintez/;

*r#cesul c#la#r/rii cu c#munitatea! n c#nsens cu #iectivele pr#iectului! presupune 1
Identi"icarea n cadrul acest#r z#ne 2i a alt#r p#ten0iali ene"iciari ai m#dulel#r de aut#"#rmare%
Identi"icarea 2i a alt#r cate$#rii de teme menite s/ ac#pere 2i alte d#menii de interes pr#"esi#nal%
Implicarea n aceste tipuri de pr#iecte 2i a alt#r institu0ii cu "unc0ii educative! ON=3uri! parteneri
s#ciali etc%
Treuie s/ men0i#n/m! de asemenea! urm/t#arele ac0iuni menite s/ duc/ la # mai un/ diseminare
a rezultatel#r acestui pr#iect1
Tip/rirea unui pliant pentru p#pularizarea pr#iectului 2i #iectivel#r sale%
.rearea unei adrese pe Internet pentru discu0ii! su$estii! r/spunsuri la ntre/rile ene"iciaril#r
direc0i ,e3mail1 #sp3zdGise%r#-
*rezentarea pr#iectului n He site3ul .entrului Na0i#nal de Resurse pentru Orientare
*r#"esi#nal/1 (ttp1++HHH%ise%r#+#sp+*rezentareOS*3ID%(tm
Multiplicarea m#dulel#r redactate de parteneri ,n lima de #ri$ine- 2i di"uzarea acest#ra
ene"iciaril#r na0i#nali%
Utilizarea in"#rma0iil#r ve(iculate de m#dule n pr#cesul de "#rmare ini0ial/ a studen0il#r din
"acult/0ile unde partenerii 2i des"/2#ar/ activitatea%
7