De cnd am sosit pe lume, ni se spun i ni se servesc poveti.

Aa ne este
prezentat realitatea din jurul nostru, n forma povetilor, metaforelor,
legendelor i miturilor. Unui copil i se servesc continuu metafore i poveti
despre orice din jurul lui, astfel nct nu mai reuete s disting realitatea de
mitologie i triete ntreaga via ntr-o mpletitur confuz din cele dou.
Prima persoan care intr n cas n seara de Ajun trebuie s fie un brbat,
dac pragul e trecut de o femeie ghinionul se va abate asupra casei, Mncatul
noaptea ngra, ndragostiii care se srut sub vasc la miezul nopii vor
avea parte de fericire pe tot parcursul anului, etc. sunt cteva din acele perle
ale imaginaiei oamenilor, de care se ine cont datorit credibilitii. Ajung s
cred c aceste lucruri banale ne tulbur existena: dac vine o femeie, ce fac?
dac nu mnnc spre noapte voi fi mai slab, dar cu probleme a organelor
degistive?, iar cnd m gndesc la fericire, chiar devin confuz, pentru c tinerii
din ziua de azi adesea nu sunt nvai s menin acel foc luntric de care sunt
mistuii n noapte dintre ani pe tot parcursul anului. Cci ce e fericirea?! O
etern enigm neelucidat...un ideal pe ct de mre pe att de intangibil, scopul
suprem n jurul cruia graviteaz ntreaga omenire. E descrierea cea mai
fireasc si spontan pe care am tendina s-o atribui acestui fenomen, acestei
stri care ne ofer fiecruia libertatea de a o percepe ntr-o manier proprie i
subiectiv. i totui...e att de simplu s ne lsm dui de val, s uitm de
raiune lasndu-ne ghidai de sentimente, triri i impulsuri, cultivnd n noi
capacitatea de a pune totul ntr-o lumin favorabil, de a privi viaa ntr-o
manier pozitiv. Fericirea este o stare, o speran, un vis, o dorin, o himer,
un liman, o revelaie, o nebunie, o mirare, un drum, ...o lacrim?! Lacrim...
Reflectnd la asocierea fericirii cu lacrima, instantaneu m-am gndit la fercirea
pe care o are un copil cnd i vede printele acas, prin urmare la mitul despre
prinii plecai peste hotare i copiii rmai n grija Domnului mai mult, cci
buneii, btrni, nu pot ine piept colii, societii, tehnicii moderne.

n familiile n care unul dintre parinti sau chiar amndoi sunt plecati la munca
n strainatate si copiii lor cresc alaturi de o ruda sau persoane straine, apare n
timp fenomenul de nstrainare ntre parinti si copiii lor. Anii petrecuti unii fara
altii lasa urme n sufletul lor.
Unii adulti reduc totul la ajutorul financiar pe care l trimit n tara fiilor lor, dar
ignora total faptul ca acestia cresc n acest timp, se modeleaza si se formeaza
avnd carente(neglijente) afective. se spulbera legatura divina, aura familiara si
energia dintre semeni .. durerea si suferinta devin laturi indispensabile vietii .
dorul , grijile si nevoile izbucnesc inevitabil din sufletele ostenite si insetate de
dragoste , bucuriie si nadejdi. distanta sapa rani adinci si regretabile, facind
relatiile dintre copi si parinti mai reci , mai neintelese si greu de controlat.
timpul este puntea de granit care surpa aminitirile ce erau o data atit de
frumoase, atit de calde atit de apropiate sufletului. da, strainatatea nu jeleste pe
nimeni iar predestinarii ei sufera la nesfisit ...copii ramin tristi , lipsiti de
atenite si lipsiti de copilarie , parintii epuizati, indurerati mereu in goana dupa
bani isi lasa odraslele pste mari si tari risipindu-le copilaria doar pentru nishte
amariti de bani.

Mi-am amintit i nite versuri care completeaza ideea generala

Ruga pentru parinti
Intoarce,doamne,inapoi parintii dusi departe,
E viata plina de nevoi sunt singur zi si noapte
Pustie-mi este inima si dorul ma apasa ,o mama vina inapoi,eu te astept acasa
Nu are cine-mi da un sfat si nu am mingiere ,
Iar banii ce i-ai cistigat sint lacrimi si durere .

Taticul meu , te rog nespus , revino la copii,
Doar linga voi , iubiti parinti , vom sti de bucurii,
Doar linga voi vom invata ca viata-i prea frumaosa
Cind vom avea si noi copii , vom sta cu ei acasa.

Aadar, la inceputul mileniului al III-lea , avem in jurul nostru diverse mituri
cu personaje reale, vii, inzestrate cu virtuti alese, cum ar fi : ospitalitatea
,dragostea de munca,asiduitatea,straduinta.modestia,bunatatea s.a. Spre regret ,
personajele actualelor mituri au mostenit relele izbucnite din Cutia Pandorei :
viclenia,invidia,rautatea,lacomia,trufia,lauda,ura etc.
Conform modului si nivelului de viata , timpului prin care trecem,
circumstantelor , oamenilor ce ne inconjoara , a trece n revist doar citeva din
miturile actuale:
-Mitul mamei plecate in lume(la cistig) -MitulBachus
-Mitul copilului parasit
-Mitul Parinti-Copii
-Mitul Traficului de fiinte umane
-Mitul Coruptiei(Mitei)
-Mitul Mafiei
-Mitul Om-Natura
-Mitul BAC.Copiatul

Sunt actuale aceste fenomene. Totui a vrea ca mitologia populara
romaneasca s capete contur i relevan, iar copiii s fie nutrii cu acestea.
Astfel tnra generaie va comporta valori umane prin excelen, pentru c
miturile sunt un popas pe tarmul veniciei, un repaos, sunt momente de
cunoatere, o promisiune a ideii c nu toate sunt pierdute n lume, c,
contemplnd ideea perfeciunii omeneti, mai exist nc lumina recompunerii
lumii n una mai bun. Prin urmare, acceptarea ideii c i eu sunt parte
component din aceast lume prin lectur, mi va modela un stil estetic i demn
al existenei, mi va altoi calitile omeneti i Omul ca esen.