Sunteți pe pagina 1din 35

1.

Caracterizati originea conceptului financiar


Finantele au aparut drept urmare a accentuarii diviziunii sociale a muncii , a dezvoltarii pina la un
nivel a relatiilor marfa-bani, s-a afirmat ilegalitatea averii, aparitia proprietatii private, societatea
scindindu-se in clase sociale ducind la aparitia statului.
Instituirea fortei publice a facut necesara procurarea din mijloace materiale si banesti pentru
intretinerea acestor organe. Un argument in plus al intitularii obiectului de studio de Dr. financiar il
avem in Legea fundamentala a R .
!onform !ostitutiei sistemul nostru financiar e un comple" de acte efectuate de institutile publice in
sfera financiara sau cu atributii financiare de control, privind formarea si intrebuintarea fondurilor
banesti ale statului, unitatilor administrativ-teritoriale s.a. structuri de interes public.
2. Analizati specificul nevoilor private si nevoilor publice
In Dr.fin. nevoile sunt divizate in# publice si private. Nevoile private - sunt satisfacute de fiecare
membru al comunitatii cu ma"im de eficienta si minim de sacrificiu, ele fiind strins legate de activitatea
economica care este desfasurata de individ pentru satisfacerea cerintelor lui. Nevoile publice cer
acordul intregii colectivitati sau o parte a colectivitatii pentru satisfacerea lor in conditii optime. $stfel
indivizii asociindu-se formeaza o forta mai mare de realizare. Forta individuala are limite, dincolo de
care devine neputincioasa, pentru a fi completata are nevoie de concursul colectivitatii. $sociatia
politica are rolul de a regla, imperativ, actiunea publica a carei manifestare, izolata ar face imposibila
viata si perfectionarea ei. %tatul este institutia investita cu aceasta comanda de a dirija satifacerea unor
nevoi comune indivizibile.
3. Evidentiati obiectul de reglementare a dreptului financiar
In structura dreptului financiar s-au pastrat & componente de baza # c'eltuielile si veniturile publice.
Cheltuielile publice in structura dreptului financiar si-a pastrat insemnatatea, in ansamblul actelor
financiare, dar sub aspect proceduralstabilirea felului si proportiei c'eltuielilor statului, a ajuns
subordonata procedurii aprobarii de parlament a bugetului anual de stat. Veniturile publice au evoluat,
pastrind constant procedeiele traditionale ale impozitelor si ta"elor completate dupa necesitati. Un alt
element al obiectului de studiu il constituie bugetul de stat care este un act si un procedeu de coordonare
a c'eltuielilor cu veniturile, este un act adoptat de parlament. Imprumuturile de stat si externesunt
determinate de cele mai multe ori de necesitatea completarii veniturilor publice ordinare, precum si de
cea a constituirii unor resurse investitionale subordonate interesului public. Finantele organizatiilor
internationale au fost recunoscute cuprinzind actele si operatiunile de formare, intrebuintare a
fondurilor banesti necesare acestor organisme, care se disting de structura financiara interna a statelor
contemporane.
4. Analizati conceptul de organizare a controlului financiar
Dupa scopul sau, controlul financiar este o activitate de verificare a respectarii si aplicarii conforme a
normelor juridice referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului si celorlalte
entitati sau colectivitati publice. $ctele si operatiunile de control financiar constau in verificari
documentare si faptice, aprecieri si concluzii si eventual sanctionari. $ctivitatea de control se face de
catre organe si persoane special abilitate prin lege cu aceste atributii. ("ercitarea controlului financiar
este necesara asupra activitatii tuturor organelor de stat, institutiilor si autoritatilor publice centrale si
locale. )rganele de control financiar sunt organizate intr-o anumita ierar'ie. $stazi controlul financiar
este reglementat ca un control al e"ecutarii bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat* menit
sa asigure conformitatea e"ecutarii + ,ugetului -ublic .ational /.
5. Evidentiati principiile generale ale controlului financiar
-rincipiul legalitatii se e"prima prin ceea ca in procesul de acumulare, repartizare si folosire a
fondurilor banesti este reglementata detaliat de catre normele dr.financ., respectarea carora este asigurata
prin forta coercitiva a statului, de asemenea nerespectarea lor atrage dupa sine instabilitatea relatiilor
financiare.
0
-rincipiul publicitatii controlului financiar se manifesta prin procedura monitorizarii prin intermediul
mass-media a diferitelor proiecte ale actelor financiare, a darilor de seama primite, a rezultatelor
controalelor si reviziilor financiare.
-rincipiul dublei autorizari a cheltuielilor bugetare au la baza & autorizari # legala are la baza legea
ca act juridic, din care reiese o obligatie de plata in sarcina statului, bugetara este alocatia prin care se
afecteaza fondurilebanesti necesare stingerii obligatiilor de plata.
6. Analizati principiile speciale ale controlului financiar
01 -rincipiul devotamentului functionarului care desfasoara controlul fata de stat si societate, -
angajatul trebuie sa fie devotat statului, societatii si sa apere interesele acestora. &1 -rincipiul
raspunderii persoanale a functionarului care efectuiaza controlul la exercitarea atributiilor de serviciu
deci persoana data poarta raspundere personala pentru corectitudinea si plenitudinea nstatarilor,
precum si de actiunile pretinse in procesul de control. 21 -rincipiul respectarii stricte a disciplinei de
stat reglementata de legislatia in vigoare , care inseamna ca conduita angajatului aparatului de control
trebuie sa corespunda prevederilor legislatiei in vigoare. 31 -rincipiul competentei si profesionalismului,
controlorul treduie sa fie politicos, tolerant, calm, sa aiba o atitudine oficiala, sa nu fie iritant etc. 41
-rincipiul onestitatii controlorului-revizor , acesta trebuie sa fie sincer, onest, impartial, corect, nu
trebuie sa accepte cadouri s.a. 51 -rincipiul increderii in materialele de control adica
sa toti sa dispuna de garantii totale privind autenticitatea si impartialitatea informatiei prezentate de catre
controlor. 61 -rincipiul confidentialitatii informatiile obtinute in timpul controlului nu trebuie divulgate
persoanelor terte, nici oral, nici in scris s.a.
7. dentificati c!eltuielile bugetelor satelor" oraselor#e$ceptie %alti" C!isinau&
'. Evidentiati c!eltuielile bugetelor raionale si c!eltuielile bugetului central al unitatii
teritoriale autonome cu statut (uridic special.
). E$puneti c!eltuielile bugetului municipal %alti si C!isinau

1*. Conceptualizati aspectele normelor dreptului financiar
Structura logico-juridica a normelor # ipoteza, dispozitia si sanctiunea. Ipoteza- previne conditiile sau
imprejurarile in care trebuie sa se aplice dispozitiile cuprinse in aceste norme juridice. ispozitia- prevede
conduita subiectelor de drept vizare de aceste norme si pot fi # onerative, pro'ibitive si permisive.
Sanctiunea- e reglementata dupa interesul de constituire conform legislatiei, a fondurilor banesti ale
statului s.a colectivitati publice.
!plicare in timp # e justificata de amualitatea e"ercitiului bugetar public.
"eglementarea juridico-financiara cuprinde normele #
#enerale- cu aplicabilitate nedeterminata de timp. Speciale de adoptare a fiecarui buget anual de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat, emise de organul de stat.
!plicarea in spatiu sunt guvernate de principiul teritorialit78ii, 9n general, principiul teritorialit78ii
normelor financiare, fiind aplicabil asupra tuturor actelor :i opera8iunilor efectuate pe teritoriul
Republicii oldova. $cte legislativ normative #
a1 legile; b1acordurile internationale; c1 <otaririle -arlamentului.
11. Evidentiati izvoarele dreptului financiar
zvoarele dr. fin. sunt +
$egile fiind cele mai importante acte normative emise pentru domeniul financiar, datorita competentei
parlamentului de a reglementa prin legi # administrarea, formarea, folosirea si controlul resurselor
financiare ale statului, U$= si institutiilor publice. Conventiile internationale care sunt ratificate de
-arlament si daca R este parte la ele. %otaririle parlamentului sunt acte normative ce prevad norme
&
juridice pentru organizarea sistemica a dispozitiilor generale de specialitate financiara. %otaririle
#uvernului se emit pentru organizarea e"ecutarii legilor, prin ele instituindu-se norme juridice necesare
pentru e"ecutarea dispozitiilor generale din legi cu specialitate financiara. Instructiunile& regulamentele&
normele metodologice ale 'inisterului Finantelor, prin ele se instituie norme juridice, care dezvolta
cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.
12. Analizati actele si operatiunile financiare
!ctele financiare sunt manifestari de vointa care au scopul de a produce efecte juridice a caror
realizare e garantata prin forta de constringere a statului in conditiile prevazute de normele juridice in
vigoare. !ele mai multe acte financiare sunt facute de catre inisterul Finantelor, organele financiare din
U$=, !.$% si !asele =eritoriale( )peratiunile financiare sunt # de calcul a veniturilor si c'eltuielilor
org, ; de stat si institutii publice ; de plata si incasare a veniturilor publice ; de intocmire a inscrisurilor
privind c'eltuielile bugetare. )peratiunile financiare sunt efectuate de catre functionarii specializati
contabil din organele de stat. )peratiunile financiare se deosebesc de actele financiare prin ceea ca nu
produc prin ele insele efecte juridice, fiind denumite operatiuni financiar-te'nice. Insemnatatea lor se
apreciaza datorita rolului lor si prin pregatirea, emiterea si e"ecutarea actelor juridice financiare.
13. dentificati c!eltuielile bugetare pentru autoritatile publice" pentru apararea tarii si
a securitatii nationale
%unt stabilite distinct c'eltuielile pentru ordinea publica, aut.publ., apararea tarii si securitatii nationale.
!* Cheltuielile bugetare pentru autoritatile publice& din aceasta categorie de c'eltuieli sunt finantate
organele # presedindia, parlamentul, autoritatile judecatoresti, autoritatile e"ecutive>?uvern, ministere
s.a.1, organele de ordine publica ale caror c'eltuieli sunt finantate de catre bugetele $I si %I%. In
structura c'eltuielilor pentru autoritatile publ. sunt cheltuieli curente >salariul functiei, sporurile la acesta,
ajutor material 1 si cheltuieli capitale >consturctia obiectelor culturale1. +* Cheltuielile bugetare pentru
apararea tarii& deseori numite c'eltuieli militare # directe- intretinerea si inzestrarea armatei cu armament
si mijloace te'nice si indirecte- pentru prgatirea si purtarea razboaielor, plata pensiilor acordate
invalizilor, orfanilor si vaduvelor de razboi. In statul nostru c'eltuielile pentru aparare asigura intretinerea
si inzestrarea armatei, inclusiv si instruirea militara a cetatenilor.
14. Analizati c!eltuielile pentru institutii si actiuni social,culturale
1& Necesitatea si insemnatatea cheltuielilor social-culturale& acestea sunt determinate de necesitatile de
instruire, invatamint, cultura, asistenta medicala etc. pe care cetatenii nu le pot satisface in mod individual,
aceste trebuinte fiind considerate publice. $stfel autoritatatii statale ii revine de a organiza satisfacerea lor
prin procedeul financiar al c'eltuielilor bugetare. ,* "amificarile cheltuielilor social-culturale -
a* cheltuielile pentru invatamint si stiinta sunt destinate invatamintului prescolar, primar, liceal,
profesional, superior, masterat si doctorat. $stfel c'eltuielile pentru invatamint urmaresc intretinerea
baneasca a tuturor formelor de invatamint. !'eltuielile pentru stiinta sunt conditionate de activitatile
organizatoricesi de bunurile materiale necesare $cademiei de stiinte a oldovei. b* chieltuieli pentru
cultura si arta sunt destinate functionarii inisterului !ulturii, bibliotecii nationale, celor universitare,
muzeelor, e"poziitii, spectacole ; c* cheltuieli pentru sanatate asigura intretinerea si functionarea
spitalelor, ambulatoriilor, policlinicilor s.a. in statul nostru s-a creat sistemul obligatoriu de asistenta
medicala, pentru detinatorul politei de asigurare ; d* cheltuielile bugetare pentru activitatea sportiva si de
tineret destinate inisterului (ducatiei,=ineretului si %portului, si se face prin finantarea integrala din
bugetul ststului a c'eltuielilor curente ; e* cheltuielile pentru protectia mediului inconjurator intretin
functionarea inisterului (cologiei a carui necesitati financiare sunt satisfacute prin finantarea din
bugetul statului a c'eltuielilor curente si a c'eltuielilor de capital.
15. Evidentiati c!eltuielile curente si investitiile in sfera social,culturala" pentru
domeniul economic si infrastructura publica
2
-entru aceasta sfera sunt prevazute c'eltuieli cu destinatii # agricultura si silvicultura ; transport,
comunicatii, aviatia civila, intretinerea si e"tinderea drumurilor, programele de cercetare stiintifica de
interes economic ; constituirea rezervei de stat de bunuri materiale si alte actiuni economice. $ceste
c'eltuieli sunt prevazute in mod repartizat in bugetele ministerelor. Fiecare aceste c'eltuieli grupeaza un
numar diferit de feluri de c'eltuieli. Referitor la eficienta c'eltuielilor pentru domeniul economic, acestea
se apreciaza diferit. !'eltuielile de capital sau investiionale sunt recunoscute ca fiind foarte importante in
toate statele caci datorita acestora creste produsul social, venitul national, cresterea locurilor de munca,
sporirea surselor de venituri banesti ale statului si cetatenilor.
16. E$puneti notiunile generale de procedura bugetara locala
17. Analizati organizarea elaborarii bugetelor unitatilor administrativ,teritoriale
-rocesul de elaborare a bugetelor unit78ilor administrativ-teritoriale 9n Republica oldova mai 9nt@i
ia 9n considerare prevederile politicilor bugetar-fiscale :i monetar-creditare macroeconomice. =oate
unit78ile adm.-ter. dispun de autonomie financiar7 si au dreptul s7-:i elaboreze :i s7 adopte bugetul anual
propriu 9n limita resurselor financiare disponibile, care e format din venituri proprii, defalc7ri de la
veniturile generale de stat :i transferuri din fondul de sus8inere financiar7 a teritoriilor creat 9n
componen8a bugetului de stat. La baza elaborrii bugetelor unitilor administrativ-teritoriale este
instituit principiul autonomiei financiare. -lanificarea bugetului este strict indicata de Legea finan8elor
publice locale. Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unitii teritoriale autonome cu statut juridic
special, municipiului Bli i municipiului !"iinu are caracter consultativ. inisterul Finan8elor poate
cere de la autorit78ile e"ecutive ale unit78ilor adm.-ter. de nivelul II sau ale municipiului ,7l8i s7 modifice
proiectele de buget 9n cazul 9n care acestea contravin prevederilor legale. La elaborarea pronosticului
bugetului la venituri . #laborarea pronosticului c"eltuielilor bugetelor unit78ilor administrativ-teritoriale
pentru 9ntre8inerea institu8iilor publice :i finan8area integral7 sau par8ial7 a altor activit78i se efectueaz7 9n
baza unor normative unice de c'eltuieli pe locuitor, 9n baza c7rora se stabilesc rela8iile interbugetare
respective.
1'. Evidentiati procedura de adoptare a bugetelor unitatilor administrative,teritoriale
$utoritatea e"ecutiv7 a unit78ii adm-ter de nivelul I prezint7, cel t@rziu la data de 04 noiembrie a anului
9n curs, proiectul bugetului local pe anul urm7tor spre e"aminare :i aprobare consiliului local.
$roiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include% a1 proiectul deciziei
consiliului local privind aprobarea bugetului& b1 anexele la proiectul deciziei, 'n c1 cuantumul fondului de
rezerv& d1 alte date adiionale elaborrii proiectului bugetului& e1 nota explicativ la proiectul bugetului.
$poi consiliul local e"amineaz7 proiectul bugetului local 9n dou7 lecturi :i cel t@rziu la data de 04
decembrie a anului 9n curs acesta aprob7 bugetul local pe anul bugetar urm7tor.
In cazul bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea& procedura de
elaborare 0i adoptare nu difer. esen/ial de procedura bugetar. parcurs. de nivelul 1nt2i(
$utoritatea e"ecutiv7 a unit78ii administrativ-teritoriale de nivelul II :i a municipiului ,7l8i,
prezint7, printr-o dispozi8ie, cel t@rziu la data de 0 noiembrie, proiectul bugetului U$= de nivelul II :i
proiectul bugetului mun. ,7l8i spre e"aminare :i aprobare autorit78ii reprezentative :i deliberative
respective.
-roiectul include# a1 proiectul deciziei autorit78ii reprezentative :i deliberative
privind aprobarea bugetului; b1 ane"ele la proiectul deciziei >veniturile :i c'eltuielile bugetului
respectiv prev7zute pentru anul bugetar urm7tor; normativele defalc7rilor de la veniturile generale de
stat la bugetele locale; fondurile speciale; transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; c1 alte
date adi8ionale elabor7rii proiectului bugetului; d1 nota e"plicativ7 la proiectul bugetului.
,ugetul se e"amineaza 9n dou7 lecturi. Ins7, spre deosebire de primul caz, 9n cel de-al doilea legea
stabile:te e"pres c'estiunile ce trebuiesc e"aminate 9n prima lectur7, precum :i 9n a doua.
$poi se aprob7 bugetele respective pe anul bugetar urm7tor cel t@rziu la data de 0A decembrie a
anului 9n curs.
3
Daca nu se aproba pina la p@n7 20 decembrie, finan8area c'eltuielilor se efectueaz7 lunar
propor8ional m7rimii de 0B0& parte din suma c'eltuielilor, conform clasifica8iei bugetare pe anul bugetar
precedent, 9n limita resurselor financiare disponibile, p@n7 la aprobarea noului buget.
1). dentificati elementele raporturilor (uridice financiare
(lementele raporturilor juridice financiare sunt# subiectele, continutul si obiectul. Subiectele sunt
organelle ale administrarii financiare de stat si control financiar ca I subiect, iar al II-lea subiect , orice alt
organ de stat, institutii publice etc. carora le revin drepturi si obligatii prevazute de legislatia financiara. I
subiect # )rganele inisterului Finantelor, !.$%, s.a. organe de control financiar. II subiect # orice alt
organ de stat decit cele a a dministratiei financiare de stat si de control financiar, -F sau -C carora le sunt
reglementate obligatii de a declara veniturile sau bunurile impozabile de a plati impozitele. Continutul
rap(jur(fin( sunt dr. si obl. privind finantarea din bugetul de stat si bugetele locale, cele privind
individualizarea sau plata, incasarea veniturilor publice, cele privind emisiunea si circulatia titlurilor de
valoare ale imprumuturilor interne de stat. )biectul il reprezinta fondurile banesti sau sumele de bani ce
se stabilesc si acorda in raporturilor juridice de finantare bugetului, ce se individualizeaza si incaseaza
veniturile publice, ce se fac prin procedeiele creditului public.
2*. -elimitati dreptul financiar de alte ramuri de drept.
-.fin . (constitutional aceasta relatie e determinata prin prisma importantei D.!onst. care studiaza
conceptul bugetului public national, competenta -arlamentului de a adopta bugete anuale de stat si
obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si ta"e la acoperirea c'eltuielilor publice. (fin( (
administrativ acestea se afla intr-o relatie de interferenta, caci D.admin. cuprinde normele despre
organizarea, functionarea tuturor organelor de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie
administarea finantelor publice. In dr. finan. %e folosesc dispozitii generale si speciale din dr. adm. (fin(
( fiscal este o legatura strinsa datorita importantei sistemului fiscal asupra formarii veniturilor bugetare
anuale de satat si locale. .atura de dr.public a legisl. fiscale se apreciaza nu autonom, ci-n corespundere
cu regl. c'eltuielilor publice, a bugetului de stat si locale a imprumuturilor de stat, si-n corespundere cu
natura de dr.public ale acestor compartimente. (fin( (international public este evidentiata e"istenta
multor conventii determinate de interese si necesitati financiare. $ceste conventii dovedesc e"istenta
raporturilor financiare intre state.
21. Analizati stiinta si studiul dreptului financiar
22. dentificati elementele veniturilor bugetare
(lementele si trasaturile veniturilor bugetare trebuie sa fie precizate cu cleritate in actele normative
prin care sunt instituite.
3lementele veniturilor bugetare -
4* enumirea venitului bugetar stabileste legatura economico-financiara si juridica a venitului
respectiv # impozit, ta"a, incasari si contributie.
,* ebitorul& platitorul& subiectul impunerii sau contribuabilul este acea -F sau -C care datoreaza,
potrivit legii un impozit, o ta"a, ori este este obligat la efectuarea unor anumite prelevari la
bugetul statului.
5* )biectul impozabil - veniturile sau bunurile impozabile ori ta"abile specificate prin dispozitiile
legilor in vigoare. Denitul impozabil se poate constitui sub diferite forme # veniturile -F,
veniturile %RL, veniturile %$ etc. bunurile impozabile sau ta"abile pot fi # cladiri, terenuri,
mijloace de transport s.a.
6* +aza impozabila- suma venitului, valoarea bunurilor, volumul marfurilor, valoarea serviciilor
prestate asupra carora se aplica cotele impozitelor, ta"elor s.a. pentru a se determina volumul
obligatiilor banesti ale subiectelor impunerii.
4
7* Cota de impunere - suma sau procentul care se aplica asupra bazei impozabile si cu ajutorul
carora se calculeaza cuantumul banesc al fiecarui venit bugetar. %unt folosite doua categorii de
cote de impunere # cote fi"e si cote procentuale. !ote fixe sunt stabilite in suma egala,
nesc'imbata pe anumita marime a venitului impozabil, a averii ori situatiei platitorului. !ote
procentuale reprezinta un anumit procent din venitul sau valoarea bunului impozabil.
8* 9nitatea de impunere - unitatea de masura in care se evaluiaza obiectul impozabil # spre
e"emplu, in cazul venitului leul, in cazul bunurilor imobiliare metrul patrat, in cazul
automobilelor centimetrul cub.
:* ;erceperea venitului constituie realizarea efectiva a acestuia si are loc prin mai multe metode # -
metoda platii directe& agentii economici au obligatia sa determine baza impozabila, si sa ac'ite
singuri la timp si integral, impozitul datorat statului ;metoda retinerii si varsarii consta in aceea
ca atunci cind un agent economic plateste drepturile banesti unei persoane, are obligatia sa
calculeze, sa retina si sa verse in termenele stabilite de lege la bugetul statului sumele datorate de
acestia ; metoda aplicarii de timbre fiscale se foloseste in cazul aplicarii acestora pe produsele
accizate.
<* =ermenul de plata arata data la care sau pina la care un anumit venit trebuia sa fie varsat la
bugetul statului.
>* Inlesnirile si facilitatile acordate contribuabililor
Inlesnirile acordate la plata impozitelor si ta"elor fac parte din masurile si politica financiara,
economica si sociala din R. $ceste inlesniri sunt # esalonari,scutiri, aminari, deduceri s.a. scopul
acestor inlesniri este sporirea rentabilitatii si stprijinirea familiei, favorizarea persoanelor in virsta si a
celor cu capacitate redusa de munca.
23. -eterminati criteriile de diferentiere a veniturilor publice
A. -upa sursele de constituire +
- v.b. care se disting in ta"e, impozite, accize sit a"e vamale;
- v.b. care se constituie din platile pentru pentru serviciile prestate de institutiile publice ;
- v.b. ce se incaseaza din creserea de capital ;
- amenzile, penalitatile etc.
%. -upa continutul economic +
- venituri bugetare care au continut fiscal >impozite, accizele1 ;
- venituri bugetare care nu au continut fiscal >imprumuturile de stat, donatiile1.
C. -upa sursele de provenienta +
- provenite din surse interne ;
- din surse e"terne.
-. dupa apartenenta la verigile sistemului bugetar +
- venituri care se incaseaza la bugetul de stat>accizele, ta"a vamala1 ;
- venituri care revin bugetelor locale >impozitul pe bunurile imobiliare1.
E. -upa caracterul veniturilor bugetare +
- venituri ordinare, au caracter permanent, se incaseaza cu regularitate, cum sunt # impozitul pe
venit, =D$, accizele s.a.
- venituri extraordinare, se incaseaza in situatii e"ceptionale, pentru a acoperi c'eltuielile
specifice # lansarea unui imprumut de stat, emisiunea monetara etc.
24. Analizati clasificarea veniturilor bugetare
/artea veniturilor bugetare cuprinde # venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si
transferurile.
5
0eniturile fiscale. categorie . este formata din impozitul pe venit, constituind # impozitul pe venit
retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul
pe venit al intreprinderilor mi"te si celor cu investitii straine . categorie o constituie impozitele
interne pe marfuri si servicii # =D$ la marfurile produse pe teritoriul R, la serviciile si la marfurilor
importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. categorie de
venituri + impozitele asupra comertului international # ta"a vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele
importate ; incasarile consulare ; ta"ele de e"port.
0eniturile nefiscale. categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de
proprietate # dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al ,ancii
.ationale a oldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. categorie de venituri nefiscale o constituie
unele ta"e si plati administrative # ta"ele percepute de politia rutiera ; ta"a pentru elaborare de pasapoarte,
buletine de identitate, legitimatii si certificate. categorie o contituie amenzile si sanctiunile
administrative # amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile
provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Damal.
25. Analizati notiunea generala si repartizarea lunara a veniturilor si c!eltuielilor
In termen de 4 zile de la aprobarea bugetului local, subdiviziunea financiar7 a unit78ii adm-ter de
nivelul I solicit7 de la toate institu8iile publice finan8ate de la bugetul local propuneri de repartizare pe
luni a c'eltuielilor si a veniturilor.
-@n7 la data de &A decembrie, autoritatea e"ecutiv7 a unit78ii adm-ter aprob7 repartizarea pe luni a
veniturilor :i c'eltuielilor bugetului local conform clasifica8iei bugetare :i p@n7 la data de &4 decembrie,
9i remite direc8iei finan8e repartizarea pe luni a veniturilor :i c'eltuielilor bugetului local conform
clasifica8iei bugetare.
Respectiv, 9n termen de 0A zile de la aprobarea bugetului unit78ii adm-ter de nivelul al II :i a bugetului
municipal ,7l8i, direc8ia finan8e efectueaz7 urm7toarele ac8iuni#
a1 solicit7 de la institu8iile publice propuneri de repartizare pe luni a c'eltuielilor :i a
veniturilor ei; b1 9ntocme:te repartizarea pe luni a veniturilor prev7zute pentru 9ncasare 9n bugetele
men8ionate; c1 9ntocme:te repartizarea pe luni a transferurilor la bugetele locale. Direc8ia finan8e,
pe baza repartiz7rii pe luni a veniturilor :i c'eltuielilor bugetelor locale, a bugetelor unit78ilor
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, 9ntocmesc totaliz7ri ale repartiz7rilor pe luni ale veniturilor
:i c'eltuielilor bugetelor raioanelor, bugetului unit78ii teritoriale autonome cu statut juridic special,
bugetului municipiului ,7l8i :i bugetului municipiului !'i:in7u :i, p@n7 la 0 ianuarie, le depun la
inisterul Finan8elor.
26. -eterminati e$ecutia partii de venituri si a partii de c!eltuieli a bugetelor unitatilor
administrativ,teritoriale
3xecutarea p.r/ii de venituri
%copul e"ecu8iei p7r8ii de venituri ale bugetelor unit78ilor adm-ter e realizarea integral7 :i 9n
termenele legale a veniturilor 9n bugetul aprobat. Realizarea veniturilor este supus7 cerin8elor de
legalitate privind 9ncasarea impozitelor, ta"elor :i altor venituri care sunt cuprinse :i specificate 9n lista
impozitelor, ta"elor :i altor venituri bugetare, fiind parte din documenta8ia ane"at7 fiec7rui buget.
La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de acte 0i opera/iuni#
a( (dentificarea veniturilor i bunurilor impozabile i stabilirea obligaiilor fa de bugetul respectiv&
b.'ncasarea veniturilor bugetare& c. urmrirea realizrii veniturilor bugetare.
Deniturile bugetare ale unit78ilor administrativ-teritoriale se 9ncaseaz7 de la contribuabili 9n
conturile bancare ale trezoreriei teritoriale 9n felul urm7tor# prin virament si in numerar, prin aviz
3xecutarea p.r/ii de cheltuieli
6
("ecutarea p7r8ii de c'eltuieli a bugetului U$= 9nseamn7 efectuarea c'eltuielilor publice 9n
concordan87 deplin7 cu destina8iile stabilite.
!'eltuielile din bugetele U$= se efectueaz7 9n baza repartizrilor lunare elaborate :i aprobate 9n
ordinea stabilit7, 9n limita aloca8iilor aprobate fiec7rui ordonator de credite >e"ecutor de buget1.
)rdonatorul de buget este agentul public al diferitelor administra8ii, care pe l@ng7 func8iile ce
decurg din apartenen8a la func8ia public7, beneficiaz7 de un statut special, care 9l 9mputernice:te cu
atribu8ii decizionale 9n domeniul financiar-bugetar.
)rdonatorul efectueaz7 toate opera8iunile succesive ale unei 9ncas7ri sau pl78i, dup7 apari8ia
datoriei sau a crean8ei, inclusiv sau e"clusiv ordinul de a pl7ti o c'eltuial7 sau de a acoperi o 9ncasare.
Dup7 func8iile atribuite, ordonatorii de credite se clasific7 pe tipuri, dup7 cum urmeaz7# 0.
)rdonatori principali de credite *primarii sat, oras, presed.raioan,pr !"isinau+
)rdonatori secundari de credite ,.)rdonatori teriari de credite. $poi se intocmesc rapoarte. %i
anume rapoarte trimestriale :i anuale privind e"ecu8ia acestora.
27. E$puneti mecanismul e$ecutiei de casa bugetelor unitatilor administrativ,teritoriale
("ecu8ia de cas7 a bugetelor U$= se efectueaz7 prin sistemul trezorerial, reflect@ndu-se 9n conturi
distincte# a1 9ncas7rile veniturilor 9n conformitate cu structura
clasifica8iei bugetare; b1 efectuarea de c'eltuieli 9n limita aloca8iilor aprobate :i
conform destina8iei stabilite. %istemul trezorerial este reprezentat prin =rezoreria de %tat, format7 din
=rezoreria !entral7 :i trezoreriile teritoriale. =rezoreria !entral7, 9n baza legii bugetare anuale, efectueaz7
aloc7ri de transferuri de la bugetul de stat la bugetele U$= de nivelul al II :i la bugetul mun ,7l8i, precum :i
defalc7ri 9n aceste bugete de la veniturile generale de stat.
=rezoreriile teritoriale au urm7toarele atribu8ii#
efectueaz7, 9n baza deciziilor autorit78ii reprezentative :i deliberative a U$= de nivelul al II :i a mun
,7l8i, aloc7ri de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale, precum :i defalc7ri 9n aceste
bugete de la veniturile generale de stat :i de la
impozitul pe bunurile imobiliare;
asigur7 e"ecu8ia conform7 a bugetelor institu8iilor publice finan8ate de la bugetul U$= de nivelul al II
sau de la bugetul mun ,7l8i;
asigur7 e"ecu8ia conform7 a bugetelor satelor >comunelor1,ora:elor>municipiilor1, precum :i ale
institu8iilor publice finan8ate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale.
2'. Analizati conceptul si functiile bugetului de stat
+ugetul - un act de autorizare dat de puterea reprezentativ7 privind condi iile de realizare a veniturilor
bugetare minime, precum si c'eltuielilor ma"ime alocate cu indicarea naturii i destina iilor acestora pe o
perioad7 dat7>de obicei 0 an1. Func ia legislativ. fiindc7 anual se adopt7 cu putere de lege>Legea
bugetar7 anual71,dispozi iile cuprinse 9n aceast7 lege au caracter imperativ cu privire la cuantumul minim
al veniturilor si c'eltuielilor. Func ia politic. deoarece bugetul reflect7 intregul program politic al
guvernului, votarea lui de c7tre -arlament. Func ia financiar. prsupune sub forma b7neasc7 a
necesarului de c'eltuieli in domeniul public i evaluarea c9t mai corect7 a surselor care pot fi de natur7
fiscal7 i nefiscal7. Func ia public. bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind un
act de conducere statal7, emanat dintr-un interes public general.
E
2). Caracterizati originea bugetara in statele contemporane
%unt eviden8iate anumite particularit78i :i deosebiri mai ales 9n statele federative fa87 de cele cu structur7
unitar7.
(n statele unitare na/ionale cum sunt Fran8a, Italia, %uedia etc, organizarea bugetar7 era la 9nceput
simpl7, deoarece, cuprindea numai bugetul de stat i bugetele locale.
Bugetul de stat din statele unitare naionale a avut :i are ca venituri principale impozitele :i
ta"ele completate, 9n caz de insuficien87, cu 9mprumuturi de stat, iar c'eltuielile acestui buget sunt
destinate celor mai importante trebuin8e de 9nv787m@nt :i s7n7tate public7, 9ntre8inerii organelor
centrale# legislativ, e"ecutiv, instan8e judec7tore:ti, armat7 etc.
Bugetele locale sau ale unitilor administrativ-teritoriale din statele unitare naionale sunt o
component7 a organiz7rii bugetare, av@nd o importan87 primordial7 pentru autonomia func8ional7
%ub aspecte generale, organizarea bugetar. federativ. este asem7n7toare 9n toate statele,
cuprinz@nd bugete federale ale statelor membre :i locale.
(n -ermania, este F!onstitu8ie financiar7G 9n cuprinsul c7reia problema principal7 este cea a
Freparti8iei justeG a fondurilor b7ne:ti 9ntre bugetul federal :i bugetele landurilor membre ale statului
federal german.
(n ./A, organizarea bugetar7 cuprinde bugetul federal, bugetele statelor membre :i bugetele
locale.
In R 20 decembrie a fiec7rui an, inisterul Finan8elor 9nc'ide toate conturile desc'ise 9n
decursul anului bugetar curent, pentru a 9ntocmi raportul anual despre e"ecutarea bugetului de stat.
3*. Analizati natura (uridica a bugetului statului
Din punct de vedere al naturii juridice, bugetul statului a fost caracterizat diferit 9n literatura de
specialitate. !ele mai comentate teorii de acest fel sunt cele care sus8in fie c7 bugetul statului este act-
condi8iune de natur7 administrativ7, fie c7 acest buget este 9ntotdeauna o lege, fie c7 bugetul este :i
lege :i act administrativ, sau este un act de planificare financiar7.
a& 1eoria bugetului de stat act,condi2iune de natur3 administrativ3 - a fost e"primat7 :i
sus8inut7 acord@nd prioritate determinat7 faptului c7 prin bugetele anuale se condi8ioneaz7 at@t
veniturile, c@t :i c'eltuielile statului, sub aspecte par8ial diferite, 9ns7 comune actelor administrative de
acest fel. b& 1eoria naturii (uridice de lege a bugetului statului porne:te de la ideea c7 F legea este orice
decizie emanat7 de puterea legislativ7G, iar 9n 9mprejurarea 9n care Fbugetul statului este o decizie a
legiuitorului, el este o lege propriu-zis7G. -entru caracterul de lege al unui act este mai important elementul
formal dec@t cel material. $cest buget este o lege propriu-zis7. Intr-o variant7 a acestei teorii se
apreciaz7 c7 Gbugetul statului este o lege numai 9n sens formal :i nu 9n sens material
c& 1eoria potrivit c3reia bugetul statului are natur3 (uridic3 at4t de lege" c4t 5i de act
administrativ ajunge la concluzia c7 Fbugetul este lege 9n p7r8ile lui creatoare de dispozi8ii
generale :i act administrativ 9n p7r8ile lui creatoare de acte individuale :i concreteG.
$stfel analiz@nd defini8ia actului administrativ :i compar@ndu-0 cu actul bugetar, ajungem la concluzia
c7#
- 9n primul r@nd, bugetul de stat, dup7 elaborarea de c7tre ?uvern, este predat spre adoptare
-arlamentului, 9n situa8ia actului administrativ se poate elabora :i de alte organe ale administra8iei
statului.
- 9n al doilea r@nd, acest program 9l face numai ?uvernul, 9n timp ce actul administrativ se poate
elabora :i de alte organe ale administra8iei statului.
- 9n al treilea r@nd, programul ?uvernului nu se bucur7 de prezum8ia de legalitate, 9n timp ce actul
administrativ se bucur7 de prezum8ia de legalitate.
- 9n al patrulea r@nd, un act administrativ se pune direct 9n e"ecutare dup7 ce a fost elaborat, pe c@nd
bugetul de stat se e"ecut7 de la o anumit7 dat7 :i anume de la 0 ianuarie a anului viitor.
Deci bugetul de stat nu este un act juridic de natur7 administrativ7. (l este e"presia unei activit78i ce
are 9n vedere programarea veniturilor :i c'eltuielilor bugetare raportate la o anumit7 perioad7 de timp.
In fine bugetul este un program care dob2nde0te for/a obligatorie prin intermediul unei legi 0i&
prin urmare& dac. am ajunge la concluzia c. are natura juridic. a legii& atunci trebuie s. ne
raport.m la accep/iunea formal. a legii 0i nu la cea material. a legii?@
H
31. Analizati procedura efectuarii c!eltuielilor bugetului de stat
$utoritatile publice pot face c'eltuieli pentru diverse programe guvernamentale si sa e"iste autorizatia
semnata de ministrul finantelor sau de o persoana autorizata din inisterul Finantelor.
La stabilirea c'eltuielilor publice se au in vedere urmatoarele # a1 in domeniul social,>utilizarea res.fin. ale
statului pentru invatamint,sanatate,cultura, arta, sport, s.a1 ;
b1 in domeniul economic >acordarea de subventii, acordarea de investitii s.a1 ; c1 asigurarea cerintelor de
aparare a tarii si a ordinii publice ; d1 finantarea administratiei centrale de stat si a altor c'eltuieli
prevazute de lege.
(ste interzisa acoperirea c'eltuielilor bugetului de stat, prin recurgerea la emisiunea monetara sau prin
finantarea directa de catre banci.
Alocatiile bugetare . sume de bani aprobate de buget, in limitele carora se pot face c'eltuieli, cu
destinatie precizata, prin legea bugetara anuala.
3xecutorii de buget principaliAordonatorii de credite * ai bugetului de stat sunt ministrii si conducatorii
celorlalte organe centrale de stat. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din
subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate din bugetul statului, sunt dupa caz #
ordonatori, secundari sau tertiari de credite.
)rdonatorii secundari de credite& aproba efectuarea c'eltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea
dispozitiilor legale si repartizarea alocatiilor bugetare aprobate unitatilor ierar'ic inferioare, ai caror
conducatori sunt sunt ordonatori tertiari de credite.
)rdonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice imputerniciti sa utilizeze creditele
bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor care le conducc, potrivit prevederilor din
bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legii.
Indiferent de categoria din care fac parte, ordonatorii de alocatii sunt responsabili #
- de respectarea dispozitiilor legale in utilizarea creditelor bugetare ;
- de folosirea cu eficienta a sumelor de bani primite de la bugetul de stat;
- de intergritatea bunurilor incredintate unitatilor pe care le conduc ;
- de tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra
e"ercitiului bugetar.
32. -eterminati virarile de alocatii bugetare
Daca legea bugetara anuala nu este adoptata si publicata pina la 20 decembrie, finantarea c'eltuielilor
pentru anul curent se efectuiaza lunar in marime de a 0& parte din suma c'eltuielilor prevazuta pentru anul
bugetar precedent. inisterul Finantelor poate propune ?, iar ? -arlamentului, efectuarea oricaror
c'eltuieli aditionale, in cazul in care legea bugetara anuala nu este adoptata pina la 20 decembrie si in
situatii e"ceptionale>calamitati naturale sau razboi1. Daca -arlamentul aproba propunerea ?uvernului sau
nu intreprinde nici o actiune in decurs de 04 zile lucratoare de la prezentarea propunerilor c'eltuielile
aditionale se efectuiaza. In cazul cind se adopta legea bugetara anuala& cheltuielile aditionale sunt
considerate nule& daca nu au fost executate pina la intrarea in vigoare a legii bugetului pe anul in curs(
Cele deja efectuate nu pot fi considerate nule& deoarece legea bugetara anuala adoptata ulterior
efectuarii acestor acte si operatiuni de executare a alocatiilor bugetare va avea caracter retroactiv(
Daca in procesul e"ecutarii bugetului de stat sporeste nivelul deficitului, inisterul Finanatelor poate
bloca c'eltuielile in cuantum suficient pentru mentinerea nivelului deficitului aprobat prin legea bugetara
anuala. ,locatea c'eltuielilor se face prin reduceri proportionale lunare ale tuturor c'eltuielilor, cu
e"ceptia celor de la articolele sau capitolele scutite de blocare prin legea bugetara anuala. In anumite
cazuri, inisterul Finantelor poate propune ?uvernului, iar ?uvernul -arlamentului, blocari care nu sunt
reduceri lunare ale tuturor c'eltuielilor. Daca -arlamentul aproba propunerea ?uvernului sau nu
intreprinde nici o actiune in decurs de 04 zile lucratoare de la prezentare, blocarea propusa produce efecte
0A
juridice. (n caest caz tacerea $arlamentului este considerata ca o aprobare tacita a puterii reprezentative
in blocarea unor c"eltuieli bugetare. 0eci, puterea executiva in unele cazuri in virtutea principiului legal
al ec"ilibrului bugetar care poate efectua acte si operatiuni fara investirea expresa, printr-un act al
$arlamentului de a efectua asemenea actiuni.
In functie de evolutia incasarii veniturilor in bugetul de stat, inisterul finantelor pote modifica, cu 4 zile
pina la sfirsitul lunii curente, estimarile de c'eltuieli pentru perioada gestionara ulterioara, punind la
current autoritatile publice respective.
33. Caracterizati necesitatea si procedura rectificarii bugetului de stat
In caz de necesitate, inisterul Finantelor prezinta ?uvernului, iar ?uvernul -arlamentului, un proiect de
rectificare a legii bugetare anuale. 6ectificarea include # -rectificari revizuite de venituri, de c'eltuieli
obligatorii>inclusiv serviciul datoriei de stat1 si de deficit sau e"cedent rezultat ; - estimari revizuite de
rambursari ale sumei de principal asupra datoriei de stat ; - repartizarea soldurilor de mijloace banesti
constituite in urma e"ecutarii bugetului in anul bugetar precedent; - estimari si descrieri revizuite, daca
acestea e"ista, la ane"ele si nota e"plicative ce insotesc proiectul rectificarii legii bugetare anuale.
In cazul rectificarii bugetului anual de stat, autoritatile publice inainteaza in.Fin. cereri pentru alocatii
aditionale si propuneri de compensari sub forma de venituri majorate sau c'eltuieli reduse. Fiecare cerere
trebuie sa includa o justificare pentru c'eltuielile aditionale si propuneri de compensari sub forma de
venituri majorate sau c'eltuieli reduse.
in. Fin. e"amineaza cererea de c'eltuieli aditionale si, in caz de acceptare a cererii, propune ?. sa
aprobe o alocatie aditionala pentru c'eltuielile solicitate si propunerile de compensare a acestora. ?. in caz
de acceptare a propunerilor in.Fin., propune parlamentului sa adopte alocatii aditionale pentru
c'eltuielile solicitate si propunerile de compensare a acestora sub forma de modificari la legea bugetara
anuala si, daca este necesar, la alte acte legislative.
-arlamentul e"amineaza modificarile propuse de ?uvern si intreprinde una din urmatoarele actiuni # -
respinge modificarile pentru c'eltuieli aditionale ; - aproba modificarile pentru c'eltuieli aditionale,
precum si propunerile pentru compensari sub forma de venituri majorate sau c'eltuieli reduse ; - aproba
modificarile pentru c'eltuieli aditionale, cu modificarea concomitenta a nivelului deficitului sau a
e"cedentului bugetar.
In caz de e"cedent bugetar, -arlamentul, la propunerea ?. decide in ce masura si in ce scopuri se va utiliza
acesta.
La sfirsitul fiecarui an bugetar, in.Fin. intocmeste un raport despre e"ecutarea bugetului de stat, care
este prezentat ?uvernului pina la A0 mai a anului imediat urmator anului de gestiune, spre e"aminare si
aprobare, iar ?uvernul, dupa aprobare, va prezenta pina la A0 iunie -arlaamentului.
34. Efectuati o caracterizare generala a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta
medicala pag 1))
$sigurarea obligatorie de asisten87 medical7 reprezint7 un sistem garantat de stat de ap7rare a
intereselor popula8iei 9n domeniul ocrotirii s7n7t78ii prin contribuirea, din contul primelor de
asigurare, a unor fonduri b7ne:ti destinate pentru acoperirea c'eltuielilor de tratare a st7rilor
condi8ionate de survenirea evenimentelor asigurate. %istemul asigur7rii obligatorii de asisten87 medical7
ofer7 cet78enilor Republicii oldova posibilit78i
e
gale 9n ob8inerea asisten8ei medicale oportune :i
calitative. $sigurarea cet78enilor str7ini :i apatrizilor se realizeaz7 la trecerea frontierei de stat a
Republicii oldova, odat7 cu eliberarea vizei. 9n acest caz, cet78enii str7ini au drepturi :i obliga8ii
similare ca :i cet78enii Republicii oldova 9n domeniul asigur7rii obligatorii de asisten87 medical7.
$sigurarea obligatorie de asisten87 medical7 se realizeaz7 prin contracte 9nc'eiate 9ntre subiec8ii
asigur7rii de asisten87 medical7 :i !ompania .a8ional7 de $sigur7ri 9n edicin7, inc'eierea contractului
de asigurare obligatorie de asisten87 medical7 este confirmat7 prin eliberarea de c7tre asigur7tor, fiec7rei
persoane asigurate, a unei poli8e de asigurare, 9n temeiul c7reia acesta va beneficia de 9ntregul volum
de asisten87 medical7 prev7zut 9n -rogramul unic al asigur7rii obligatorii de asisten87 medical7 :i
acordat de prestatorii de servicii medicale din republic7. )biect al asigur7rii obligatorii de asisten87
00
medical7 este riscul asigurat, legat de c'eltuielile pentru acordarea volumului necesar de asisten87
medical7 :i farmaceutic7, prev7zut 9n ;rogramul unic al asigur.rii obligatorii de asisten/. medical.(
35. Analizati veniturile si c!eltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta
medicala p.2**
$ltitorul primelor de asigurare este asiguratul -F,-C - care a 9nc'eiat cu asigur7torul un
contract de asigurare obligatorie de asisten87 medical7 sau care devin asigura8i prin efectul legii.
-l7titori ai primelor de asigurare obligatorie de asisten87 medical7 sunt#
I 9ntreprinderile, institu8iile, organiza8iile, -F ce desf7:oar7 activit78i profesionale :i antreprenoriale; -
angaja8ii unit78ilor; - categoriile de persoane neangajate platitor e ?uvernul R>copii, elevii,
studen8ii la zi; reziden8ii 9nv787m@ntului postuniversitar obligatoriu, gravidele, parturientele, invalizii;
pensionarii; :omerii 9nregistra8i oficial.
-ersoanele asigurate pot fi at@t cet78enii R,c@t :i cet78enii str7ini sau apatrizii afla8i 9n Republica
oldova, 9n interesul c7rora au fost pl7tite prime de asigurare obligatorii de asisten87 medical7.
1eniturile fondurilor de asigurare obligatorie de asisten87 medical7 reprezint7 prima de asigurare
obligatorie de asisten medical. 7rimea primei se stabile:te anual prin lege. =oate c"eltuielile legate de
acordarea c7tre persoanele asigurate a asisten8ei medicale asigur7torul le ac'it7 trimestrial. $ngajatorul este
9n drept s7 ac'ite 9n avans c'eltuielile pentru prestarea serviciilor medicale, conform condi8iilor
stabilite 9n contract.
36. Analizati procedura de elaborare" adoptare" promulgare si e$ecutare a fondurilor
asigurarilor obligatorii de asistenta medicala p.2*3,212
3laborarea proiectului
(laborarea :i e"ecu8ia fondurilor anuale $)$ sunt supuse principiilor anualit78ii, realit78ii :i
ec'ilibr7rii, la fel ca elaborarea :i e"ecu8ia bugetului de stat, :i bugetului asigur7rilor sociale de stat,
deoarece aceste fonduri fac parte din bugetul public na8ional care este autonom fa87 de celelalte bugete.
La elaborarea proiectului F$$)$ se urm7resc ec'ilibrul dintre venituri :i c'eltuieli, prev7z@ndu-se
surse b7ne:ti pentru acoperirea c'eltuielilor de tratament medical ac'itate conform facturilor
prezentate de prestatorii de servicii medicale.
(laborarea este supusa aviz7rii de c7tre in.Fin. :i aprob7rii de c7tre ?uvern.
-roiectul legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 include anexele :i este 9nso8it de
nota explicativ.
3xaminarea 0i adoptarea
-roiectul este e"aminat de !omisia de specialitate, !omisiile parlamentare :i Direc8ia juridic7 a
-arlamentului, care prezint7 plenului -arlamentului un raport :i avize la data stabilit7 de acesta.
!oncomitent, proiectul legii bugetului asigur7rilor sociale este e"aminat de !urtea de !onturi, care
prezint7 -arlamentului un aviz la data stabilit7 de acesta. ("aminarea se efectueaz7 9n trei lecturi. Legea
fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 poate fi adoptat7 :i 9n dou7 lecturi, dac7 toate
c'estiunile din lecturile doi :i trei sunt e"aminate 9ntr-o singur7 lectur7.
;romulgarea
%e trimite spre promulgare -re:edintelui R. -romulgarea legii este actul final al procedurii legislative :i
8ine e"clusiv de competen8a :efului statului, care trebuie s7 o investeasc7 cu formul7 e"ecutorie. Ulterior,
Decretul presedintelui se public7 9n onitorul )ficial.
3xecutarea
("ecutarea fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 const7 9n acumularea primelor de
asigurare obligatorie de asisten87 medical7 :i a celorlalte venituri, 9n corela8ie practic necesar7 cu plata
sumelor de bani legate de acordarea persoanelor asigurate a asisten8ei medicale 9n volumul prev7zut de
-rogramul unic al asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7.
37. Caracterizati notiunea de procedura bugetara
0&
$ctivitatea bugetara trece prin mai multe etape# elaborarea proiectului bugetului de stat, adoptarea,
promulgarea si e"ecutarea bugetului de stat.
3laborarea proiectului bugetului de stat este prima etapa a procedurii bugetare, care cuprinde activitatea
de determinare a veniturilor si c'eltuielilor bugetului de stat.
!doptarea presupune dezbaterea si votarea de catre -arlament a legii de adoptare a bugetului de stat.
;romulgarea sau remiterea legii bugetare anuale adoptate implica analiza efectuata de -resedintele
statului a legii bugetare anuale, e"primindu-si opinia fie de promulgare a legii de adoptare a bugetului de
stat, fie remiterea acesteia -arlamentului.
3xecutia bugetara consta in realizarea veniturilor la termenele si cuantumul prevazut si efectuarea
c'eltuielilor conform destinatiei prevazute.
/rocedura bugetara, totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter normativ si te'nic, infaptuite de
organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, e"ecutarii si inc'eierii bugetului de stat.
/roces bugetar , procesul care incepe cu elaborarea bugetului de stat si se termina cu adoptarea darii de
seama despre e"ecutarea lui pentru anul bugetar respectiv.
3'. Evidentiati principiile procedurii bugetare
3). Analizati clasificatia veniturilor si c!eltuielilor bugetare
,ugetul de stat al R este alcatuit din# veniturile bugetare si c'eltuielile bugetare.
A& /artea veniturilor bugetare cuprinde # venituri curente fiscale,
nefiscale, din operatiunile cu capital si transferurile. 0eniturile fiscale. categorie . este formata din
impozitul pe venit, constituind # imp.retinut de intreprinderi,institutii,organizatii ; imp .calculat de
organele fiscale ; imp. intreprinderilor mi"te si celor cu investitii straine . categorie o constituie
impozitele interne pe marfuri si servicii # =D$ la marfurile; impozitul privat ; accizele produse.
categorie de venituri + impozitele asupra comertului international # ta"a vamala ; tariful vamal ; ta"ele de
e"port. 0eniturile nefiscale. categ este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de
proprietate # dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al
,. ; arenda pentru patrimoniul de stat. categ + ta"e si plati administrative # ta"ele percepute de
politia rutiera ; ta"a pentru elaborare de pasapoarte, legitimatii. categ + amenzile si sanctiunile
administrative # amenzile aplicate de politia rutiera,economica ; veniturile provenite de la confiscari.
%& /artea veniturilor bugetare e formata din #
Clasificatia functionala a c!eltuielilor bugetare , grupeaza aceste c'eltuieli in functie de obiectivele
urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de c'eltuieli# activitatea e"terna; apararea nationala;
jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti; mentinerea ordinii publice; invatamintul; arta,
cultura ; e"cedent; deficit etc.
Clasificatia organizationala a c!eltuielilor bugetare . grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate
cu incasarea lor, iar c'eltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. !lasificarea bugetara dupa
criteriul organiztional se face dupa & criterii# - ministere, departamente, municipii, raioane s.a.; -
intreprinderi, institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.
Clasificatia economica a c!eltuielilor bugetare . are menirea de a preciza speciile si subspeciile de
c'eltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume# c'eltuieli curente; c'eltuieli capitale ;
acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor
contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea de actiuni.
4*. Caracterizati notiunea de Casa 7ationala de Asigurari 8ociale
Casa Nationala de !sigurari Sociale institutie publica autonoma de interes general, cu personalitate
juridica, ce administreaza si gestioneaza sistemul public de asigurari sociale.
!.$% prin intermediul =rezoreriei de %tat a inisterului Finantelor, gestioneaza bugetul asigurarilor
sociale de stat, crae este format din fonduri de a.s. pletite de contribuabilii sistemului public de asigurari
sociale de stat. La baza sistemului financiar al !.$% se afla bugetul a.s. de stat patre componenta a
bugetului public national, care se aproba anual prin lege. $ceasta institutie e condusa de catre un
02
presedinte desemnat de ?uvern. -resedintele !.$% este ordonatorul principal de credite pentru bugetul
a.s.s. $ctivitatea !.$% e supraveg'eata de catre !onsiliul de administratie compus din 0& persoane.
-resedintele !onsiliului de $dministratie este ministrul munci siprotectiei sociale. !onsiliul de
$dministratie e format din reprezentanti ai %indicatelor, -atronatelor, ?uvernului si organizatiilor de
pensionari. Deciziile !onsiliului de administrare se adopta cu majoritatea voturilor membrilor lui, daca e
cazul paritatii de voturi, cel al presedintelui consiliului este decisiv. !'eltuielile de functionare si
organizare a sitemului public de asigurari sociale se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat. $ceste
c'eltuieli se stabilesc in prportie de pina la 4J anual raportate la c'eltuielile anuale totale.
41. -eterminati atributiile Casei 7ationale de Asigurari 8ociale
$tributile !.$% sunt #
publica anual raportul sau de activitate ; e"ercita indrumarea si controlul privind aplicarea dispozitiilor
legale de catre structurile sale teritoriale s.a. ; vireaza contributiile de asigurari sociale ; controleaza
veridicitatea darilor de seama ce privesc bugetul a.s.s., corectitudinea utilizarii mijloacelor virate la
bugetul a.s.s. ; ia masuri pentru dezvoltarea eficienta a patrimoniului sistemului public ; furnizeaza datele
necesare pentru fundamentarea si elaborarea bugetului a.s.s. ; prezinta ?uvernului date referitoare la
modul de administrare si gestionare a bugetului; ia masuri pentru protectia fondurilor de a.s. ; certifica
anual stagiul de cotizare pentru fiecare asigurat ; asigura aplicarea conventiilor internationale la care R
este parte ; dezvolta relatii cu organisme similare din domeniul a.s. din alte tari ; asigura reprezentarea in
fata instantelor de judecata in litigiile in care este implicate ca urmare a aplicarii legislatiei din sfera data;
organizeaza selectia, perfectionarea profesionala a personalului din domeniul a.s.
42. Caracterizati casele teritoriale de asigurari sociale
!asa teritoriala este o persoana juridica desfasurindu-si activitatea sub controlul si !tributiile Casei
=eritoriale - inc'eierea contracelor de asigurari sociale ; ac'itarea pensiilor, compensatiilor,
indemnizatiilor si efectuarea analizelor periodice a acestui proces, in vederea perfectionarii lui ; inaintarea
si argumentarea propunerilor de elaborare a proiectului devizului de c'eltuieli pentru organizarea si
functionarea in anul bugetar urmator a !asei teritor; organizarea si desfasurarea activitatii de perfectionare
a personalului din teritoriu; e"ercitarea unui control al procesului de acumulare a contributiilor de a.s;
certificarea stagiului de cotizare a asiguratului in conditiile legii ; aplicarea amenzilor si sanctiunilor fata
de agentii economici si persoanele fizice debitori ai !.$% ; perfectarea documentelor pentru stabilirea
pensiilor si indemnizatiilor ;
e"ercitarea controlului asupra legitimitatii si corectitudinii eliberarii certificatelor de concediu medical ;
asigurarea reprezentarii in instantele juridice pe litigiile in care este implicate; elaborarea si solutionarea
contestatiilor, sesizarilor si reclamatiilor ce-I sunt adresate. (tc.
43. Analizati aspectele generale ale imprumutului public p 212
In cadrul dreptului financiar din statele contemporane 9mprumuturile publice reprezint7 un
mijloc de completare a fondurilor b7ne:ti de utilitate public7, inclusiv de completare a veniturilor
bugetare.
("presia F9mprumut publicG este sinonim7 cu Fcreditul publicG, iar 9n sfera acestuia se cuprind
9mprumuturile at@t de stat, c@t :i ale unit78ilor administrativ- teritoriale.
atoria de stat - sum7 total7 a datoriei de stat interne :i a datoriei de stat e"terne, contractate de
in.Fin. 9n numele R., e"primat7 9n lei.
!vantajele 1mprumuturilor de stat% - sunt mijloace de 9ncurajare a economiilor b7ne:ti :i de activare a
unor capitaluri particulare u:ur@nd plasarea de capital auto'ton 9n economia republicii; - angajeaz7
creditorii 9n dezvoltarea :i rentabilizarea economiilor statelor debitoare pentru rambursarea
9mprumuturilor de stat acordate; - consolideaz7 patrimoniului statului prin valorile viitoare reale create
ca urmare 9ntrebuin87rii 9n folos public a sumelor de bani 9mprumutate; - reflect7 credibilitatea
creditorilor fa87 de statul debitor :i economia acestuia, fiind un factor de stabilitate financiar7; -
angajeaz7 creditorii 9n dezvoltarea :i rentabilizarea economiilor statelor debitoare pentru
rambursarea 9mprumuturilor de stat acordate.
03
ezavantajele 1mprumuturilor de stat% - reduc capitalul particular circulant din economia
na8ional7 cu consecin8e de 9mpiedicare a procesului normal de dezvoltare a produc8iei, influen8eaz7
cre:terea :i mic:orarea capacit78ii contributive cet78enilor; - angajeaz7 genera8iile viitoare oblig@ndu-
le s7 suporte c'eltuielile de rambursare contractate mai ales pe termene 9ndelungate.
In general, 1mprumutul public trebuie considerat un mijloc la care este justificat s7 se recurg7
numai atunci c@nd se dovede:te FinevitabilG :i pe c@t posibil, nu 9n scopuri de consum, ci numai 9n
scopuri investi8ionale. !u aceast7 ultim7 condi8ionare, 9mprumuturile de stat sporesc avu8ia republicii
prin# modernizarea mijloacelor de comunica8ie :i transport, modernizarea infrastructurii publice,
dezvoltarea resurselor energetice, amplificarea e"ploat7rii resurselor naturale etc, toate acestea pot oferi
genera8iilor viitoare avantaje :i posibilit78i sporite de rambursare a respectivelor 9mprumuturi.
44. Evidentiati regimul (uridic al imprumuturilor si garantiilor de stat p.215
$probarea de c7tre parlament, 9n statele contemporane, este o condi8ie esen8ial7 pentru valabilitatea
9mprumutului, deoarece :i impozitele, ta"ele :i celelalte venituri bugetare se pot institui numai prin actele
normative ale puterii leguitoare, dup7 cum tot prin acte de acest fel se aprob7 :i bugetele anuale de stat.
-e l@ng7 aceasta se sus8ine c7 e"ecutivul nu este investit cu atribu8ii pentru emiterea 9mprumuturilor de
stat.
-arlamentului R i s-a rezervat aprobarea numai a plafoanelor datoriilor interne :i e"terne, care sunt
stabilite prin legea bugetar7 anual7. Dotul parlamentului este o garan8ie politic7 pentru creditorii
statului, 9n 9mprejur7rile 9n care veniturile publice ordinare :i permanente nu pot fi completate p@n7
la cuantumul necesar prin alte procedee financiare.
?uvernul, fiind reprezentat de inisterul Finan8elor, are dreptul# - s7 9nc'eie contracte >acorduri1 de
9mprumut de mijloace b7ne:ti 9n moned7 na8ional7 :i 9n alte monede legale;
- s7 emit7 '@rtii de valoare de stat pe termen scurt, mediu :i lung; - s7 acorde institu8iilor creditoare
din 8ar7 :i de peste 'otare garan8ii de stat.
)pinia legal7 pentru contractele >acordurile1 de 1mprumut de stat 0i de garan/ie de stat pentru
9mprumuturi este e"primat7 de inisterul Custi8iei.
#aran/iile de stat pentru 9mprumuturi reprezint7 o obliga8ie condi8ional7 care se 9ndepline:te 9n
condi8iile specificate 9n contractul >acordul1 de garan8ie, 9n cazul 9n care beneficiarul 9mprumutului
este 9n imposibilitate s7 ramburseze 9mprumutul :i s7 pl7teasc7 dob@nzile aferente conform contractului
>acordului1 de 9mprumut. 9n cazurile 9n care resursele fondului de risc sunt insuficiente pentru a
efectua pl78ile obligatorii aferente garan8iei de stat pentru 9mprumuturi, inisterul Finan8elor are
dreptul s7 transfere temporar 9n fondul de risc mijloace b7ne:ti din veniturile 9ncasate la buget sau din
conturile e"trabugetare, sub condi8ia recuper7rii ulterioare a acestora.
45. -eterminati inregistrarea si gestionarea datoriei de stat si garantiilor de stat pentru
imprumuturi p.21'
-entru calcularea :i 8inerea eviden8ei tuturor obliga8iilor directe :i condi8ionale ale Republicii
oldova, inisterul Finan8elor este autorizat s7 instituie :i s7 8in7 "egistrul datoriei de stat :i
"egistrul garan/iilor de stat pentru 1mprumuturi(
"egistrul datoriei de stat este registru al obliga8iilor directe ale statului, rezultate din 9mprumuturile
de stat interne :i e"terne. 9n Registrul datoriei de stat, care se re9nnoie:te 9n func8ie de necesit78i, se
9nregistreaz7 obliga8iile directe ale statului, rezultate din 9mprumuturile de stat interne :i e"terne,
informa8ia privind dinamica datoriei de stat, denumirea de identificare a datoriei, dat7 contract7rii,
scaden8a, suma total7 :i alt7 informa8ie necesar7.
"egistrul garan/iilor de stat pentru 1mprumuturi este registru al obliga8iunilor condi8ionale ale
statului, rezultate din emiterea garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi de stat interne :i e"terne.
In Registrul garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi, care se re9nnoie:te 9n func8ie de necesit78i, se
9nregistreaz7# obliga8iile condi8ionale ale statului, rezultate din contractele >acordurile1 de garan8ie de
stat pentru 9mprumuturi, informa8ia privind acordarea :i 9ncetarea garan8iilor de stat pentru
9mprumuturi, denumirea de identificare a garan8iei, data acord7rii, scaden8a, suma total7, pl78ile
04
efectuate :i cele datorate, alt7 informa8ie necesar7. Registrul datoriei de stat :i Registrul garan8iilor de
stat pentru 9mprumuturi se 8in 9n form7 manual7 sau electronic7 de c7tre inisterul Finan8elor :i sunt
unicele 9nregistr7ri oficiale privind obliga8iile directe :i condi8ionale ale Republicii oldova. $cest
organ de specialitate financiar7 este responsabil de 8inerea la zi a Registrului datoriei de stat :i a
Registrului garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi.
in.Fin. informeaz7 ,anca .a8ional7 a R despre datoria de stat, inclusiv despre emisiunile de '@rtii de
valoare de stat 9n form7 fizic7, :i garan8iile de stat pentru 9mprumuturi.
in.Fin. indic7 volumul :i con8inutul obliga8iilor directe :i condi8ionale ale statului.
46. dentificati evaluarea veniturilor si c!eltuielilor bugetare
47. Analizati elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anuale
$utoritatile publice prezinta nisterului Finantelor propunerile proprii de bugete ce includ veniturile si
c'eltuielile. Listele de investitii se centralizeaza si se ane"eaza la bugetele anuale si se aproba urmarindu-
se o anumita procedura, care cuprinde # - evaluarea te'nica a fiecarei investitii sau ac'izitii ; - evaluarea
financiara a costului total al fiecarei investitii sau ac'izitii ; - estimarea veniturilor anuale sau a
cotezatiilor, daca acestea e"ista, posibile de a fi colectate de catre ?uvern ca rezultat al investitiei sau al
ac'izitiei. inisterul de Finante verifica temeinicia si corectitudinea proiectelor de bugete ale celorlalte
ministere, cere modificari. Daca sunt divirgente acestea se solutioneaza de ?uvern. $poi se intocmeste
sinteza veniturilor si sinteza c'eltuielilor, care sunt necesare pentru cunoasterea structurii economice a
veniturilor si c'eltuielilor bugetare din fiecare e"ercitiu bugetar. Dupa finisarea elaborarii proiectului legii
bugetare anuale, care cuprinde ane"ele, inisterul Finantelor il prezinta ?uvernului impreuna cu nota
e"plicativa. Ane$ele - proiectului legii bugetare anuale cuprind # veniturile si c'eltuielile estimate # pentru
anul bugetar viitor ; pentru cel putin un an dupa anul bugetar viitor si datele aditionale, prevazute de legea
bugetara anuala. 7ota e$plicativa la proiectul legii bugetare anuale include prognozele indicatorilor
macroeconomici, precum strategii ale ?uvernului # de dezvoltare sociala si economica ; de sprijin
financiar ; de politici bugetar-fiscale ; datoriei de stat ; strategiile relatiilor bugetului de stat cu bugetele
unitatilor administrativ-teritoriale. ?uvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare
anuale si la nota e"plicativa si controleaza operarea amendamentelor respective de catre inisterul
Finantelor. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea e"ista, ?uvernul adopta proiectul legii
bugetare anuale.
4'. Evidentiati elaborarea proiectului bugetar in unele sate dezvoltate p.74
4). Analizati notiunea si persoanele asigurate a sistemului public de asigurari sociale
Contributia pentru asigurarile sociale de stat, este platita pentru institutiile, intreprinderile, organizatiile
si celelalte -C, de catre detinatorii patentelor de intreprinzator, precum si de celelalte persoane fizice si alte
subiecte de drept ai caror salariati si angajati sunt cuprinsi in aceste asigurari ca beneficiari ai pensiilor,
indemnizatiilor, ajutoarelor banesti acordate in cadrul acestor asigurari. %unt & modalitati de asigurare a
persoanelor # asigurarea sociala obligatorie prin efectul legii si asigurarea social ape baza de contract
individual ( (n sistemul public sunt asigurate obligator prin efectul legii% 01 persoana care desfasoara
activitate in baza contractului individual de munca; &1 persoana care desfasoara activitate in functie
elective sau este numita la nivelul autoritatii e"ecutive, legislative si judecatoresti, pe durata mandatului;
21 pesoana care realizeaza un venit anual ec'ivalent cu cel putin 3 salarii medii pe economie si este in una
din situatiile prevazute de lege ; 31 persoana care realizeaza un venit anual ec'ivalent cu cel putin 2 salarii
medii lunare pe economie, conform situatiilor prevazute de lege ; 41 persoana care realizeaza prin cumul
un venit anual ec'ivalent cu cel putin 3 salarii medii pe economie. $ doua categorie de salariati o
constituie persoanele asigurate pe baza de !(2 . (n aceasta categorie sunt persoanele care nu sunt
asigurate obligatoriu prin efectul legii. (videnta dr. si obl. de a.s. in sistemul public se realizeaza pe baza
codului personal de asigurari sociale. Fiecarui asigurat in sistemul public i se atribuie un singur cod
personal de asigurari sociale.
05
5*. Evidentiati contribuabilii sistemului public de asigurari sociale
Contribuabilii sistemului public al asigurarilor sociale sunt persoane care conform legislatiei
financiar-bugetare se obliga sa calculeze siBsau sa ac'ite la bugetul a.s.s. contributiile, penalitatile si
amenzile respective ; persoana care conform legislatiei financiar-bugetare, este obligata sa retina sa
perceapa de la alta persoana si sa acgite la bugetul a.s.s. platile indicate. )bligatia de a plati contributiile
in folosul bugetului a.s.s. este o obligatie juridica deoarece este reglementata ca atare prin legi sau alte
acte normative, iar neindiplinirea obligatiei atrage raspunderea juridica a subiectilor contribuabili, si in
cele din urma e"ecutarea silita in vederea recuperarii sumelor de bani cuvenite bugetului a.s.s. si
neac'itate integral si la termenele legale. In sistemul public sunt contribuabili # asiguratii care datoreaza
care datoreaza contrbutii individuale de a.s.; angajatorii; persoanele juridice assimilate angajatorului;
persoanele care inc'eie contract de asigurare; persoanele care-si desfasoara activitatea, in baza de contract
individual de munca, la angajatori care nu sunt in calitate de rezidenti in R. Cotele de contributii de a.s.
se aproba anual prin legea bugetului a.s.s. .eplata contributiei de a.s. la termenele stabilite, atrage dupa
sine majorari calculate dupa fiecare zi de intirziere, pina la data platii sumei datorate inclusiv. $minarea
sau esalonarea stingerii obligatiei financiar-bugetare fata de bugetul a.s.s. se face in modul stabilit de
legislatia fiscala.
51. dentificati c!eltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat
!'eltuielile bugetare pentru a.s.s au urmatoarea destinatie # - pensii pentru munca desfasurata pina la
depasirea limitei legale de virsta B - pensiile acordate pentru pierderae capacitatii de munca, pentru
accidente de munca, boala profesionala >pensii de invaliditate1; - pensiile de urmas se acorda copiilor
pina la o anumita virsta, ai asiguratilor decedati si ai sotilor acestora ; - indemnizatii pentru incapacitatea
temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si
accidente de munca ; - prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor& e" reducerea programului de lucru sau
trecerea temporara la un post mai usor, se acorda pentru tratament balneo-climateric ; - indemnizatii
pentru maternitate si pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav( (ndemnizatia de
maternitate este o forma de protectie sociala ce consta intr-o suma de bani acordata prin sistemul public de
a.s. femeilor asigurate. (ndemnizatia pentru cresterea copilului sauingrijirea copilului bolnav este un mod
de sprijin banesc ce se acorda prin sistemul public de a.s. persoanei asigurate ; - ajutorul de somaj este o
forma de protectie sociala a persoanei asigurate apta pentru munca si neincadrate ; - ajutorul banesc in
caz de deces al salariatului sau al membrilor familiilor acestuia consta intr-o suma de bani. Fiecare dintre
aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti de asigurari sociale se calculeaza in temeiul unor norme
speciale, care garanteaza acordarea acestor pensii, indemnizatii si ajutoare in mod individual.
52. Analizati organizarea si functionarea 8erviciului Control 9inaciar si 6evizie p 25)
Din punct de vedere al organiz7rii juridice serviciul este persoan7 juridic7, dispune de :tampil7 cu %tema
de %tat a R.. %erviciul este condus de directorul general numit si eliberat din functie de c7tre ministrul
fint. %erviciul are 9n structura sa doi vicedirectori generali, un prim-vicedirector, :efii structurilor
aparatului central :i subdiviziunilor teritoriale, numi8i de ministrul fin, la propunerea directorului
general. $ctivitatea %!FR se desf7:oar7 pe baza programelor semestriale aprobate de directorul
general al %erviciului, urm@nd verificarea corectitudinii :i legitimit78ii aplic7rii actelor legislative :i
normative 9n domeniul financiar-contabil, bugetar :i de pre8uri.
-roiectul programului de activitate pentru aparatul central al serviciului, precum :i sarcinile centralizate
se 9ntocmesc de c7tre Direc8ia ?eneral7 )rganizarea uncii :i !ontrol Intern a Departamentului
p@n7 la data de 0A a ultimei luni din semestru.
La preg7tirea c7tre efectuarea controalelor :efii Direc8iilor aparatului central al %erviciului :i ale
Direc8iilor ?enerale teritoriale# 01 formeaz7 ec'ipa de revizori :i determin7 conduc7torul ei; &1 membrii
ec'ipei de revizori studiaz7 tematica controlului, actele legislative :i normative care regl. activit.
06
obiectului supus controlului; 21 elaboreaz7 programul privind efectuarea controlului; 31 conducerea
%erviciului aprob7 -rogramul de control; 41 instruie:te ec'ipa de revizie sau revizorul; 51 pregateste
documentele necesare pentru deplasarea ec'ipei de revizie la obiectul supus controlului, legitima8ia 9n
scris privind autorizarea efectu7rii controlului etc. Legitima8iile se semneaz7 numai de conducerea
%erviciului :i :efii Direc8iilor ?enerale teritoriale
Colaboratorii Serviciului sunt 1n drept-
a1 s7 efectueze revizii :i controale asupra activit78ii financiare, asupra documentelor
contabile, d7rilor de seam7; b1 s7 efectueze controale reconven8ionale la agen8ii
economici; c1 s7 sigileze, 9n caz de necesitate, 9nc7perile de cas7, depozitele, ar'ivele, la depistarea unor
falsific7ri :i altor abuzuri; d1 s7 verifice la institu8iile bugetare autenticitatea documentelor contabile, a
d7rilor de seama s.a.; e1s7 pun7 problema tragerii la r7spundere a persoanelor cu func8ii de r7spundere,
care 9ncalc7 prevederile legale; f1 s7 constate contraven8ii :i s7 aplice sanc8iuni financiare :i amenzi
conform legisla8iei; g1 s7 9nainteze 9n instan8ele judec7tore:ti ac8iuni 9n conformitate cu legisla8ia; '1
s.a. imputerniciri prevazute de legislatie.
53. Evidentiati specificul desfasurarii" valorificarii constatarilor controalelor.
Efectuarea controlului la institutiile publice p 264,276
esf.0urarea controalelor
!ontroalele se desf7:oar7 9n urm7toarea ordine#
01 ec'ipa de revizori, revizorul, se deplaseaz7 la obiectul controlului, unde informeaz7
conducerea despre sarcina, perioada :i durata efectu7rii controlului;
&1 se studiaz7 actele e"istente, procesele-verbale, actele controalelor :i reviziilor precedente,
efectuate pe parcursul ultimilor doi ani;
31 se verific7 documentele primare despre activitatea economico-financiar7 a obiectului
supus controlului;
41 pentru verificarea disponibilit78ii unor bunuri materiale, conduc7torul ec'ipei de
revizori cere de la conduc7torul obiectului supus controlului :i comisiei de inventariere s7 efectueze
inventarierea :i s7 prezinte rezultatele 9n termenul stabilit;
51 se i-au notele e"plicative de la factorii de decizie :i persoanele gestionare
responsabile pentru 9nc7lc7rile financiar-contabile comise;
61 conduc7torul ec'ipei de revizori sau revizorul, propune conducerii obiectului supus
controlului s7 9ntreprind7 9n mod operativ ac8iuni 9n vederea lic'id7rii neajunsurilor
depistate, transfer7rii sumelor datorate bugetului :i amelior7rii activit78i economico-financiare.
Valorificarea constat.rilor controalelor
Imediat dup7 finisarea controlului, :eful ec'ipei de revizori completeaz7 fia rezultatelor
controlului :i prezint7 procesele verbale 9n dou7 e"emplare cu toate ane"ele :efului direc8iei respective a
%erviciului !ontrol Financiar :i Revizie.
Keful direc8iei prime:te materialele de control, le analizeaz7 :i apreciaz7 activitatea ec'ipei de
revizori.
(viden8a materialelor emise organelor de drept se 8ine 9n aparatul central de c7tre Direc8ia
?eneral7 )rganizarea uncii :i !ontrol Intern. $ceasta , trimestrial, p@n7 la data de &A a lunii
urm7toare a trimestrului urm7tor, generalizeaz7 materialele reviziilor :i controalelor :i prezent7 un
raport privind activitatea %erviciului !ontrol Financiar :i Revizie :i a subdiviziunilor lui structurale,
care se supune spre dezbatere !onsiliului !oordonator al %erviciului.
3fectuarea controlului la institu/iile publice
%copurile de baz7 ale controalelor documentare ale institu8iilor publice sunt#
I controlul e"ecut7rii devizelor :i indicilor de baz7; controlul utiliz7rii mijloacelor
financiare dupa destina8iei; controlul respect7rii disciplinei financiare; verificarea integrit78ii
mijloacelor b7ne:ti :i a valorilor materiale; controlul legitimit78ii form7rii, corectitudinii utiliz7rii
mijloacelor e"trabugetare; verificarea respect7rii tinerii eviden8ei contabile :i 9ntocmirii d7rilor de seam7
contabile.
0E
3evizia documentar conform programului de activitate la una i aceeai instituie se efectueaz o
dat la doi ani.
La 9nceperea controlului, :eful ec'ipei de control se prezint7 la conduc7torul institu8iei unde
urmeaz7 s7 fie efectuat controlul :i 9l informeaz7 despre tematica controlului, apoi membrii grupului de
revizie imediat 9ncep inventarierea mijloacelor b7ne:ti 9n cas7 :i valorilor materiale aflate 9n gestiune.
1erificarea documental const7 9n confruntarea d7rilor de seam7 contabile cu documentele
primare de eviden87 contabil7, registrele contabile :i cartea mare. La efectuarea reviziei documentare
totale se verific7 toate documentele privind opera8iile economico- financiare pe 9ntreaga perioad7 supus7
controlului, iar la cea selectiv7 - numai o parte de documente pe o anumit7 perioad7 de timp.
54. Caracterizati intocmirea proceselor verbale p 266
%unt# proces-verbal de revizie; proces-verbal tematic de revizie# proces-verbal intermediar de revizie;
proces-verbal de constatarea contraven8iilor administrative; not7 unilateral7 de control.
Rezultatele finale ale controlului se scriu 9n p-v de revizie. -e parcursul controlului, 9n cazul 9n care din
control a rezultat s7v@r:irea unor fapte prev7zute de codul penal :i necesit7 implicarea operativ7 a
organelor de anc'et7 9n vederea tragerii la r7spundere a persoanelor responsabile, constat7rile se
consemneaz7 9ntr-un p-v intermediar. In rezultatul controalelor efectuate la cererea organelor de
anc'et7, se 9ntocme:te p-v de revizie tematic..
--v con8ine trei p3r2i# partea general& partea de constatare a neajunsurilor i 'nclcrii legislaiei
financiar-contabile& partea de 'nc"eiere *concluzii+.
A. ;artea general. conine%
- denumirea, adresa, enun8urile bancare, codul fiscal a obiectului supus controlului; - sfera de activitate;
- numele :i prenumele membrilor ec'ipei de revizori, care
au efectuat controlul; - durata controlului; -tematica si perioada controlului s.a.
B. ;artea de constatare se analizeaz.%
- rezultatele analizei; - neajunsurile, abaterile :i 9nc7lc7rile; - persoanele responsabile :i cuantumul
prejudiciului cauzat;
I analiza e"plica8iilor date cu faptele ilicite constatate :i argumentarea de c7tre revizori a
constat7rilor, lu@ndu-se 9n considera8ie e"plica8iile primite.
!. In partea de 1ncheiere a p-v se face o generalizare a 9nc7lc7rilor depistate 9n urma efectu7rii
controlului, se descriu motivele ce au contribuit la proasta utilizare a resurselor financiare :i materiale
aflate la dispozi8ia obiectului supus controlului, metodele prin care au fost delapidate bunurile
materiale :i mijloacele b7ne:ti, actele normative 9nc7lcate, m7rimea prejudiciului cauzat statului
>agen8ilor economici1 :i persoanele responsabile de comiterea infrac8iunilor depistate.
!onstat7rile trebuie sa fie obiective. --v se 9ntocme:te 9n trei e"emplare si se semneaz7 de ec'ipa de
revizori >revizorul1 care a efectuat controlul :i de conduc7torul :i contabilul-:ef al obiectului supus
controlului.
In cazul, c@nd 9n urma controlului nu s-au constatat abateri de la legisla8ia 9n vigoare, ori prin volumul :i
importan8a lor nu justific7 9ntocmirea procesului-verbal, se 9ntocmesc note unilaterale de control.
55. Analizati adoptarea bugetului in unele state dezvoltate
$doptarea bugetului de stat de catre -arlament in multe state este reglementata prin dispozitii specifice
in sensul ca implica o anumita procedura de e"aminare de catre comisii financiar-bugetare a cuprinsului
bugetului annual. $poi, urmata de dezbaterea, fie separat in fiecare dintre cele & camere ale -arlamentului,
fie de catre celelalte & camere reunite, si in final, discutarea pe articole si votul desc'is ori secret al legii
bugetare anuale. Dezbaterea parlamentara a bugetului de stat, este diferita in mai multe state. De e"p. in
?ermania, -arlamentului ii ramin pentru discutii pina la fi"area bugetului prin legea bugetara, inaintea
inceperii anului bugetar, in cel mai bun caz 2 luni. In $nglia, !amera !omunelor are drepturi bugetare mai
largi decit !amera Lorzilor si ca atare bugetul pe anul urmator este prezentat mai intii in !amera
!omunelor. In Franta, $dunarea .ationala are si ea drepturi prioritare in domeniul bugetului de stat, iar
0H
proiectul de buget ajunge la senat, numai dupa prima lui lectura in cadrul $dunarii .ationale ale carei
optiuni ramin decisive pentru cuprinsul bugetului de stat pe e"ercitiul financiar urmator. In %U$ proiectul
noului buget federal este propus de catre -resedintele %U$ !ongresului, intrunit din membrii !amerei
reprezentantilor si ai %enatului, apoi acest proiect este discutat mai intii in !amera reprezentantilor, care
insa are dreptul limitat de a modifica veniturile bugetare. In cele mai multe state se insista cu prioriate
asupra votului c'eltuielilor bugetare sau publice.
56. Evidentiati specificul adoptarii si promulgarii bugetului de stat in 6:
!onform legii ?uvernul prezinta -arlamentului pina la 0 octombrie a fiecarui an proiectul legii bugetare
anuale. $cesta contine ane$ele si nota e$plicativa. -roiectul legii bugetare anuale este e"aminat de
!omisia (conomie, ,uget, Finante, care prezinta parlamentului un aviz de la data stabilita de acesta.
("aminarea -L,$ in -arlament se efectuiaza in trei lecturi. (a poate fi adoptata si in & lecturi, daca toate
c'estiunile din lecturile & si 2 sunt e"aminate intr-o singura lectura. $1 3xaminarea in prima lectura #
-arlamentul audiaza raportul ?uverului si coraportul !omisiei (conomie, ,uget, Finante asupra -L,$ si
e"amineaza # - directiile principale ale politicii bugetar-fiscale B - conceptiile de baza ale proiectului(
-arlamentul adopta, in prima lectura, -L,$ si il remite !omisiei (uropene, ,uget si Finante pentru
-regatirea de e"aminare in a doua lectura. In caz de respingere -arlamentul stabileste stabileste un termen
pentru imbunatatire si prezentare repetata a -L,$ in prima lectura. ,1 E$aminarea in a doua lectura +
parlamentul e"amineaza # veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor B - cheltuielile
estimate& structura si destinatia lor B - deficitul sau excedentul bugetului de stat(
!1E$aminarea in a treia lectura" /arlamentul+ , examineaza alocatiile detaliate pentru autoritatile
publice B , stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar B,examineaza alte detalii din legea
bugetara anuala(
-ina la 4 decembrie a fiecarui an, -arlamentul adopta legea bugetara anuala, care va fi promulgate.
/romulgarea legii este actul final si tine e"clusiv de competenta sefului statului care investeste legea cu
formula e"ecutorie. Decretul de promulgare>& saptamini1 emis de -resedintele R este obligatoriu pentru
e"ecutarea pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Ulterior, Decretul cu privire la
promulgarea legii bugetare anuale se publica in onitorul )ficial.
57. dentificati doasprezecimile bugetare
!a ultim aspect al procedurii de adoptare a bugetului de stat anual, pentru ipoteza in care -arlamentul nu
reuseste sa dezbata proiectul de lege si sa voteze legea bugetara anuala pina la inceputul e"ercitiului
financiar urmator. $stfel s-au configurat & variante # cea a aprobarii unor douasprezecimi bugetare
provizorii si cea a incredintarii guvernului sa indrume e"ecutia bugetara pe baza bugetului din e"ercitiul
financiar anterior. ouasprezecimile bugetare provizorii sunt bugete ale caror venituri si c'eltuieli
reprezinta a doasprezecea parte din cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala ce nu a putut fi
votata in termenul legal, bugte care nu sunt e"aminate de comisiile bugetare, se adopta de catre parlament
si se pun in e"ecutare potrivit necesitatii de continuitate a e"ecutarii bugetului de stat. Despre ele s-a
afirmat ca ele pot fi impartite corespunzator din bugetul viitor, ori ca pot fi considerate ca buget provizoriu
cu cuantumuri de venituri si c'eltuieli stabilite ad 'oc. Incredintarea guvernului sa indrume executia
bugetara pe baza bugetului din exercitiul financiar anterior este procedeul preferat in prezent datorita
simplitatii si operativitatii lui. $cest procedeu are in vedere, ca daca bugetul statului nu a fost adoptat
inainte de e"pirarea e"ercitiului bugetar, se aplica, in continuare legea bugetului anului precedent, pina la
adoptarea noului buget.
5'. Evidentiati elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat
!uprinzind actele si operatiunile de elaborare, aprobare si e"ecutare sau indeplinire a fiecarui buget
anual al a.s.s., procedura acestui buget este supusa dispozitiilor generale prevazute de legislatie.
(laborarea si e"ecutia bugetului a.s.s. sunt supuse principiilor anualitatii, realitatii si ec'ilibrarii. ,ugetul
a.s.s. face parte din bugetul public national si este independent de bugetul de stat. La elaborarea
proiectului bugetului anual al a.s.s. se urmareste ec'ilibrul intre venituri si c'eltuieili. (laborarea
proiestului bugetului a.s.s. se face de catre !.$%, coordonat cu inisterul uncii si -rotectiei %ociale
&A
privind evolutia veniturilor si c'eltuielilor in anii precedenti. -roiectul legii bugetului asigurarilor sociale
de stat, este elaborat pina la inceputul noului trimestru si este supus avizarii de catre inisterul Finantelor
si aprobarii de catre ?uvern. ?uvernul e"amineaza proiectul acestei legi si noata e"plicativa inaintea
adoptarii 'otaririi. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea e"ista, ?uvernul aproba proiectul legii
bugetului asigurarilor sociale de stat. $poi acesta este inaintat -arlamentului spre dezbatere si adoptare.
-roiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat include ane"ele si este insotit de nota e"plicativa.
5). Analizati adoptarea si promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat
-roiectul este e"aminat de catre !omisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale parlamentului
si Directia juridica a organului legislativ. ("aminarea legii in -arlament se face in 2 lecturi. Legea
bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in & lecturi, daca toate c'estiunile din lecturile & si 2 sunt
e"aminate intr-o singura lectura. $1 3xaminarea in I lectura( -arlamentul audiaza raportul ?uvernului si
coraportul !omisiei de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. e"aminind # - directiile
principale ale politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat & - conceptiile de baza a proiectului. ,1
3xaminarea in a II-a lectura( -arlamentul la prezentarea !omisiei de specialitate e"amineaza# -
veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor & - c"eltuielile estimate, structura si destinatia
lor & - deficitul sau excedentul bugetului asigurarilor sociale de sta. !* 3xaminarea in a III-a lectura(
-arlamentul# - examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate& - stabileste alocatiile care vor fi
finantate in mod prioritar& - examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s.
-ina la 4 decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care va fi promulgate de
-resedintele statului, apoi va publicata si va intra in vigoare 0 ian. $ anului urmator. Daca legea nu a fost
adoptata cel putin 2 zile dupa e"pirarea e"rcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent
pina la adoptarea noului buget. ;romulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile adoptate
de parlament se trimit spre promulgare -resedintelui R. -romulgarea este actul final procedurii
legislative si tine e"clusiv de competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii bugetului
asigurarilor sociale de stat emis de -resedintele R este obligatoriu pentru e"ecutare pe intreg teritoriul
statului, avind caracter normativ. Decretele -resedintelui se promulga intr-un termen de & saptamini. Insa
-resedintele poate cere printr-o scisoare de remitere poate cere parlamentului ree"aminarea legii bugetului
a.s.s.>doar o singura data1. $ doua data presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu
privire la promulgarea legii bugetului a.s.s. se publica in onitorul )ficial.
6*. -eterminati e$ecutarea legii bugetului asigurarilor soaciale de stat
3xecutarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in corelatie cu plata
pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
!* Veniturile bugetului a(s(s( provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat
si alte venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei de a.s.
datorate de asiguratii angajati cu !I.
=ransferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. (le sunt effectuate pentru acoperirea unor
c'eltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. =ransferul se apare doar dupa terminarea
rezervei bugetului a.s.s. obinzile- sume de bani, care pot constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor
disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.
'ajorarile de intirziere se platesc de contribuabil in cazul neac'itarii la termene legale a contributiilor
in bugetul a.s.s.
+*Cheltuielile bugetului a(s(s(- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public,
c'eltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii s.a.
%istemul c'eltuielilor a.s.s. este format din fonduri+ 1. Fondul de pensii ; &. Fondul de protectie a
familiilor cu copii ; 2. Fondul de indemnizatii ; 3. Fondul de somaj ; 4. Fondul de recuperare a sanatatii ;
5. Fondul de asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale. ("cedentele anuale ale
bugetului a.s.s. se folosesc conform legii>e"p. la procurarea valorilor mobiliare1.Deficitul curent al
bugetului a.s.s. se acopera din disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an
bugetar !asa .ationala intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s., fiind prezentat
&0
?uvernului pina la A0 mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre e"aminare si aprobare, iar
?uvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de 0 iunie -arlamentului.
61. Evidentiati aspectele generale privind datoria de stat e$terna p.232
Instrumentele generatoare de datorie de stat e"tern7 sunt# '@rtiile de valoare de stat, 9mprumuturile
de la guvernele altor state, de la agen8iile guvernelor altor state; 9mprumuturile de la institu8ii
financiare str7ine, organiza8ii financiare interna8ionale; alte 9mprumuturi bilaterale sau multilaterale.
ijloacele ob8inute de 9mprumuturile de stat e"terne se utilizeaz7 pentru# acoperirea deficitului
bugetar de stat, sus8inerea balan8ei de pl78i, finan8area proiectelor de investi8ii pentru dezvoltarea
domeniilor prioritare ale economiei, importul de materie prim7, resurse energetice :i de alte produse,
onorarea obliga8iilor asumate prin acordarea garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi, serviciul, refinan8area
:i reac'izi8ionarea datoriei contractate anterior, finan8area c'eltuielilor legate de lic'idarea consecin8elor
calamit78ilor naturale :i altor situa8ii e"traordinare, finan8area c'eltuielilor rezonabile legate de
contractarea datoriei de stat e"terne
Imprumuturile de stat e"terne contractate de inisterului Finan8elor 9n numele Republicii oldova
sunt valorificate prin intermediul b7ncilor comerciale - fiind agen8i fiscali ai statului - iar 9n cazuri
e"cep8ionale, prin intermediul ,7ncii .a8ionale a oldovei, cu consim87m@ntul acesteia. inisterul
Finan8elor ramburseaz7 :i efectueaz7 pl78ile aferente serviciului datoriei de stat e"terne prin

intermediul
,7ncii .a8ionale a oldovei.
62. Analizati distribuirea mi(loacelor obtinute din imprumuturile de stat e$terne
pentru finantarea investitiilor si importurilor p. 235
ijloacele ob8inute din 9mprumuturile de stat e"terne pentr finan8area investi8iilor :i importurilor pot fi
distribuite institu8iilaor financiare din republic7, la propunerea inisterului Finan8elor, in

temeiul
'ot7r@rilor ?uvernului. !ondi8iile de rambursare
a
mijloacelor 9mprumutate se stabilesc 9n
contractele 9nc'eiate 9ntre in.Fin. :i institu8iile financiare din republic7. In aceste contracte sunt
specificate# rata dob@nzii pl7titit7 in Fin, limit7ri asupra marjei la rata dob@nzii pe care institu8ia
financiar7 o poate percepe, valuta 9n care va fi calcular7 :i rambursat7 suma principal7 :i pl7tite
dob@nzile aferente, precum :i alte angajamente ale p7r8ilor.
ijloacele ob8inute din 9mprumuturile de stat e"terne pentru

finan8area investi8iilor :i importurilor
pentru institu8iile finan8ate de la buget vor fi gestionate de inisterul Finan8elor 9n condi8iile stabilite
prin 'ot7r@rile respective ale ?uvernului :i -arlamentului.
ijloacele ob8inute din 9mprumuturile de stat e"terne pentru realizarea proiectelor de investi8ii finan8ate
de la bugetul de stat vor fi gestionate direct de inisterul Finan8elor 9n condi8iile stabilite prin 'ot7r@rile
respective ale ?uvernului :i -arlamentului.
ijloacele ob8inute din 9mprumuturile de stat e"terne pentru finanarea importurilor se distribuie >se
v@nd1 agen8ilor economici de c7tre inisterul Finan8elor la licita8ie.
Dac7 valoarea importului efectuat direct de un organ al statului dep7:e:te suma ec'ivalent7 cu 4A AAA
dolari %U$, m7rfurile trebuie s7 fie ac'izi8ionate pe baz7 de tender.
=oate creditele acordate de inisterul Finan8elor din contul mijloacelor ob8inute din 9mprumuturile de
stat e"terne pentru finan8area proiectelor de investi8ii :i importurilor se ramburseaz7 de agen8ii
economici sau de institu8iile financiare inisterului Finan8elor, 9n conformitate cu prevederile
contractului de credit, 9nc'eiate 9ntre inisterul Finan8elor :i beneficiarii de credit.
63. -eterminati creditorii imprumuturilor de stat e$terne p.237
In ceea ce prive:te creditorul 9mprumuturilor de stat e"terne se contracteaz7, 9n func8ie de necesit78i :i
posibilit78i, de la alte state, de la b7nci :i societ78i din alte state, de la organiza8ii financiar-bancare
interna8ionale,e". Fondul onetar Interna8ional :i de la ,anca Interna8ional7 pentru Reconstruc8ie :i
Dezvoltare.
,eneficiarii creditelor acordate de Fondul onetar Interna8ional sunt numai statele, beneficiari ai
creditelor ce se acord7 de c7tre ,anca ondial7 sunt at@t statele membre, c@t :i organiza8iile economice,
colectivit78ile publice :i private, care ob8in garan8ia statului pe teritoriul c7ruia se afl7 sediul lor.
&&
$ceast7 banc7 acord7 credite pe termen lung p@n7 la &A de ani :i cu dob@nd7 mai mic7 dec@t cea
cuvenit7 pe pia8a interna8ional7.
-entru acordarea creditelor de c7tre ,anca ondial7 este important7 documenta8ia elaborat7 de
beneficiari, verificat7 :i completat7 de e"per8ii b7ncii astfel ca, pornind de la aprecierea e"act7 a
necesit78ilor de credite :i a posibilit78ilor de rambursare, s7 se decid7 cuantumul b7nesc, modul de
9ntrebuin8are :i termenele fiec7rui 9mprumut.
64. Analizati repartizarea pe trimestre a veniturilor si c!eltuielilor bugetare
E$ecutarea bugetului de stat realizarea veniturilor bugetare stabilite pentru in anul in curs si efectuarea
c'eltuielilor bugetare pentru aceeasi perioada.
se face distinctie intre functionarii investiti cu atributii de conducere*executori de buget+ si cei carora le
revin numai atributii executive*contabili cu atributiile specifice executive+.
In termen de 0A zile dupa adoptarea legii bugetare anuale, inisterul Finantelor #
solicita de la autoritatile publice centrale planurile de finantare ale acestora, precum si ale
institutiilor subordonate ;
intocmeste repartizari lunare ale veniturilor prevazute de legea bugetara anuala si a altor acte legislative.
In termen de 34 de zile dupa publicarea legii bugetare anuale, inisterul Finantelor aproba repartizarea
lunara a veniturilorsi c'eltuielilor bugetului de stat conform !lasificatiei bugetare. In anumite situatii,
inisterul Finantelor, poate aproba alocatii pentru fiecare program guvernamental, cu conditia adoptarii
fiecarui program de acest fel de parlament.
6epartizarea lunara se semneaza de ministrul finantelor sau de o persoana autorizata de inisterul
Finantelor . $ditional la repartizarea lunara, inisterul Finantelor, printr-o autorizatie suplimentara,
poate plasa oricare alte conditii pentru efectuarea c'eltuielilor de catre autoritatile publice, daca aceste
conditii corespund prevederilor legii bugetare anuale si altor acte legislative.
65. dentificati e$ecutarea de casa a bugetului de stat
;peratiunile de trezorerie sunt inevitabile in e"ecutia bugetului anual de stat, pentru incasarea
veniturilor bugetare in numerar, pentru eliberarea sumelor de bani necesare c'eltuielilor care se efectuiaza
in numerar, ca si pentru evidenta tuturor veniturilor realizate si a c'eltuielilor bugetare efectuate.
1rezoreria de 8tat . este o unitate structurala a inisterului Finantelor, constituita din =rezoreria
!entrala si =rezoreriile =eritoriale, care e"ercita e"ecutarea de casa a bugetului de stat si a bugetelor
unitatilor administrativ-teritoriale, administrarea mijloacelor valutare, a fondurilor si mijloacelor
e"trabugetare, precum si a fondurilor cu destinatie speciala.
9unctiile 1rezoreriei de stat #
evidenta impozitelor, ta"elor si altor venituri care se incaseaza in bugetul de stat si bugetelor U$= ;
delimitarea veniturilor generale de stat cu inscrierea lor la conturile trezoriale ale bugetelor respective ;
reglementarea decontarilor reciproce intre bugetele respective ; deservirea institutiilor publice ale
bugetului de stat si bugetelor U$=;
prognozarea operativa a incasarilor, c'eltuielilor, surselor de finantare a deficitului bugetar ; administrarea
eficienta a incasarilor la conturile bugetelor respective.
La data de 20 decembrie a fiecarui an, inisterul Finantelor inc'ide toate conturile desc'ise in decursul
anului bugetar current, pentru a intocmi Raportul annual despre e"ecutarea bugetului de stat.
66. E$puneti procedura realizarii veniturilor bugetare de stat
In realizarea conforma a veniturilor bugetare, obligatoriu trebuie respectate, urmatoarele conditii
reglementate de cadrul normativ financiar;
- nici un impozit, ta"a sau alte oblibatii de natura acestora, nu pot fi inscrise in buget si incasate, daca
acestea nu au fost stabilite prin lege ;
- legea bugetara anuala adopta pentru fiecare an lista impozitelor, ta"elor si a cotelor acestora, precum si a
celorlalte venituri ale statului, care urmaeaza sa se perceapa;
- este interzisa perceperea sub orice titlu, sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte inafara
celor stabilite de lege.
&2
Realizarea veniturilor bugetare, presupune cunoasterea si aplicarea normelor juridice in materie, atit de
contribuabili, cit si de organele competente privind e"ecutia bugetara.
67. Analizati notiunea generala privind autonomia locala
-rin autonomie local. se 9n8elege dreptul :i capacitatea efectiv7 a autorit78ilor locale de a decide :i
de a conduce 9n limitele stabilite de lege o parte semnificativ7 a treburilor publice, pe propria lor
r7spundere :i 9n interesul popula8iei din zon7
&02
.
Autonomia local3 este forma modern7 de e"primare a distribuirii 9mputernicirilor 9ntre
?uvernul central :i e"ecutivele locale.
Descentralizarea 9mputernicirilor presupune repartizarea func8iilor :i a prerogativelor de8inute
de ?uvernul central 9ntre diferite ramuri ale administra8iei publice. (a se bazeaz7 pe urm7toarele
principii# administrarea local autonom& finane publice locale stabile& un mecanism clar i ec"itabil al
transferurilor& competene i atribuii& asigurarea i certitudinea referitor la mrimea bugetului
i a capacitii financiare
.
.
Legea R determin7 func8iile :i 9mputernicirile autorit78ilor centrale :i locale :i 9n domeniul
finan8elor publice, 9n temeiul acestor legi, putem vorbi despre o descentralizare real7. Republica
oldova, ca :i celelalte 87ri din (uropa de (st :i cea !entral7, vine dintr-un regim totalitar, spre un
sistem democratic de guvernare" de la centralizare la descentralizare.
=emelia oric7rui sistem politic democratic este democra2ia local3. !ondi8ia necesar7 :i
obligatorie a democra8iei este autoadministrarea >la nivelul satelorB comunelorB ora:elorB
municipiilor1.
6'. Evidentiati specificul autoadministrarii locale
!onceptul autoadministr7rii are la baz7 2 elemente esen8iale# autonomia local& extinderea
corespunztoare a administrrii locale& democraia local.
4. !utonomia local. reprezint7 un teritoriu 9n care se formeaz7 o comunitate separat7, legal
constituit7, subordonat7 statului ce are autoritatea de a decide asupra propriilor probleme de gestiune,
prin intermediul propriilor organe de administrare, 9n limita competen8elor atribuite.
5. 3xtinderea corespunz.toare a administr.rii locale presupune e"isten8a anumitor limite
referitoare la punctul p@n7 la care descentralizarea autorit78ii poate fi realizat7.
In majoritatea 87rilor cu economie de pia87 consolidat7, func8iile guvernamentale sunt
repartizate 9ntre autoritatea central7 :i autorit78ile locale, ale c7ror puteri sunt fie protejate printr-un
statut, cum este 9n Republica oldova statutul special al municipiului !'i:in7u :i al structurii
teritorial-autonome ?7g7uzia, fie conferite de c7tre autoritatea central7.
,( emocra/ia local.. $utorit78ile publice locale ca organe alese, sunt institu8ii ale democra8iei
reprezentative, 9n care autoadministrarea local7 este 9nf7ptuit7, de obicei, prin intermediul consiliului
local. $utoadministrarea local7 include :i posibilitatea organiz7rii unor consult7ri ale cet78enilor
>referendumuri locale1. Descentralizarea este menit7 s7 permit7 autorit78ilor locale s7 se autoconduc7,
fiind, totodat7, controlate de organele centrale. Realizarea efectiv7 a conceptului de autonomie local7 9n
plan administrativ este imposibil7 f7r7 aplicarea conceptului de autonomie financiar7.
6). ndividualizati elementele autonomiei financiare.
Fundamentul autonomiei locale este autonomia financiara. 3lementele autonomiei financiare

sunt#
I Resursele financiare ale autorit78ilor administra8iei publice locale trebuie s7 fie
propor8ionale cu competen8ele prev7zute de constitu8ie sau de lege;
I !el pu8in o parte din resursele financiare ale autorit78ilor administra8iei publice locale
trebuie s7 provin7 din ta"ele :i impozitele locale, al c7ror nivel acestea au competen8a s7-0 stabileasc7 9n
limitele legale;
I %istemele de prelevare pe care se bazeaz7 resursele de care dispun aut.adm. pub.loc. trebuie
s7 fie de natura diversificat7 :i evolutiv7 pentru a le permite s7 urmeze practic, pe c@t posibil, evolu8ia
&3
real7 a costurilor e"ercit7rii competen8elor acestora;
I U$= cu o situa8ie mai grea financiar7 necesit7 instituirea de proceduri de egalizare
financiar7 sau de m7suri ec'ivalente, destinate s7 corecteze efectele reparti8iei inegale resurselor
poten8iale de finan8are, precum :i a sarcinilor fiscale care le suport7.
I aut.adm. pub.loc trebuie s7 fie consultate, de o manier7 adecvat7, asupra modalit78ilor de
repartizare a resurselor redistribuite care le revin;
I %ubven8iile alocate U$= trebuie s7 nu fie destinate finan87rii unor proiecte specifice.
I 9n scopul finan87rii c'eltuielilor de investi8ii, aut.adm. pub.loc trebuie s7 aib7 acces, la
pia8a na8ional7 a capitalului;
Unit78ile administrativ-teritoriale sunt obligate s7 men8in7
disciplina financiar7 9n teritoriu.
7*. Caracterizati procedura acordarii garantiilor de stat p.24*
in.Fin. va acorda institu8iei financiare garan8ie de stat pentru 9mprumutul solicitat de agentul
economic numai dup7 ce acesta va depune la in.Fin o !erere care va include# denumirea :i adresa
agentului economic; num7rul contului de decontare 9n institu8ia financiar7 care 9l deserve:te; valoarea
9mprumutului pentru care se solicita garan8ia de stat :i condi8iile de creditare; business-planul care
indic7 destina8ia 9mprumutului pentru care se solicit7 garan8ia de stat; denumirea institu8iei
creditoare care acord7 creditul pentru care se solicit7 garan8ia de stat; alt7 informa8ie necesar7.
$poi agentul economic trebuie s7 prezinte documentele :i informarea necesar evalurii situaiei
financiare i solvabilitii sale. in.Fin. face analiza economic7 a materialelor prezentate :i stabile:te
gradul de risc pentru fiecare garan8ie, in procente.
In baza aceasta, in.Fin. stabile:te plata pentru fiecare garan8ie acordat7. $ceast7 plat7 urmeaz7 s7 fie
virat7 de agentul economic 9n fondul de risc. inisterul Finan8elor nu acord7 nici o garan8ie de stat dac7
nu sunt identificate :i virate 9n fondul de risc mijloace suficiente pentru acoperirea riscului evaluat. 9n
cazuri e"cep8ionale, prin 'ot7r@rile adoptate de -arlament, agen8ii economici pot vira mijloace
financiare 9n fondul de risc ulterior acord7rii garan8iilor.
Resursele fondului de risc pentru fiecare garan8ie de stat se compun din# mijloacele bugetare prev7zute
9n legea bugetar7 anual7, care constituie o aloca8ie permanent7 si mijloacele b7ne:ti virate de agen8ii
economici pentru garan8ia acordat7 :i carconstituie cel pu8in 4 la sut7 din suma principal7 a
9mprumutului garantat de stat.
71. Evidentiati procedura acordarii garantiilor de stat p 241
?aran8iile de stat se acord7 de in.Fin. la decizia -arlamentului, cu respectarea obligatorie a
urm7toarelor condi8ii#
a1 in.Fin. 9nc'eie cu agentul economic contractele care asigur7 recuperarea integral7 a mijloacelor
utilizate pentru rambursarea creditelor garantate de stat :i anume# contractul de gaj; contractul de
cesiune de crean87 s.a.
b1 acordarea garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi interne nu trebuie s7 duc7 la dep7:irea
plafonului angajamentelor ?uvernului fa87 de sistemul bancar, stabilit conform politicii monetar-
creditare pentru perioada respectiv7;
c1 agentul economic vireaz7 plata 9n fondul de risc 9n cuantumul :i termenele stabilite.
?aran8iile de stat pentru 9mprumuturi interne se acord7 9n mod prioritar institu8iilor financiare care
crediteaz7 agen8ii economici din republic7, ce deservesc institu8iile finan8ate de la buget.
?aran8iile de stat pentru 9mprumuturi e"terne se acord7 numai pentru 9mprumuturile destinate
finan87rii proiectelor de importan87 primordial7 pentru Republica oldova.
Dac7 sunt satisf7cute condi8iile necesare, ?uvernul, 9n persoana inisterului Finan8elor,
prezint7 -arlamentului spre aprobare un proiect de 'ot7r@re privind acordarea garan8iei de stat.
&4
?aran8ia de stat se acord7 de inisterul Finan8elor, cu avizul ,7ncii .a8ionale a oldovei 9n temeiul
'ot7r@rii -arlamentului.
72. Analizati contractul #acordul& de garantie p.342
in.Fin. 9nc'eie cu agentul economic care solicit7 garan8ie de stat un contract privind m7surile de
asigurare a ramburs7rii 9mprumutului garantat de stat.
!onform acestui contract, agentul economic 9:i asum7 fa87 de inisterul Finan8elor anumite obliga8ii.
Contractul Aacordul* de garan/ie include# denumirea :i adresa agentului economic beneficiar de
9mprumutul garantat de stat; denumirea :i adresa institu8iei financiare care acord7 9mjprumutul
garantat de stat; obiectul garan8iei de stat; suma garan8ieii de stat; forma de angajament al
inisterului Finan8elor; terrmenul de valabilitate a garan8iei de stat p@n7 la care obliga8ia des plat7 a
inisterului Finan8elor este e"igibil7; condi8iile de plat7; condi8iile 9n care garan8ia de stat poate fi
e"ecutat7; obliga8iile iinstitu8iei financiare care acord7 9mprumutul garantat de stat privind m7surile
pentru ob8inerea ramburs7rii 9mprumutului acordat :i pl78ii dob@nzilor aferente.
Dac7 agentul economic nu-:i 9ndepline:te obliga8ia de plat7, atunci institu8ia financiar7 creditoare
prezint7 inisterului Finan8elor o cerere de plat7 prin care solicit7 acestuia e"ecutarea garan8iei de stat.
Cererea de plat. include suma principal7 :i dob@mda care urmeaz7 s7 fie pl7tite institu8iei financiare
creditoare de in.Fin., conform contractului >acordului1 de garan8ie.
Dac7 creditorii au depus cereri de plat, respect@nd condi8iile stipulate 9n contractele >acordurile1 de
garan8ie 9nc'eiate, atunci garantul este dator s7-:i onoreze obliga8iile, garan8iile de stat pentru
9mprumuturi sunt convertite 9n datorie de stat.
73. Analizati procedura efectuarii c!eltuielilor bugetului de stat
$utoritatile publice pot face c'eltuieli pentru diverse programe guvernamentale, cu conditia ca aceste
alocatii sa corespunda legii bugetare anale si sa e"iste autorizatia semnata de ministrul finantelor sau de o
persoana autorizata din inisterul Finantelor.
La stabilirea c'eltuielilor publice se au in vedere urmatoarele #
in domeniul social, utilizarea resurselor financiare ale statului pentru invatamint, sanatate, ocrotire sociala,
cultura, arta, sport, protectie ecologica si sport s.a. ;
sustinerea unor programme prioritare de cercetare stiintifica ;
in domeniul economic, facilitati si alte mijloace stabilite, potrivit legii, acordarea de subventii, acordarea
de investitii s.a
asigurarea cerintelor de aparare a tarii si a ordinii publice ;
finantarea administratiei centrale de stat si a altor c'eltuieli prevazute de lege.
(ste interzisa acoperirea c'eltuielilor bugetului de stat, prin recurgerea la emisiunea monetara sau prin
finantarea directa de catre banci.
Alocatiile bugetare . sume de bani aprobate de buget, in limitele carora se pot face c'eltuieli, cu
destinatie precizata, prin legea bugetara anuala.
3xecutorii de buget principaliAordonatorii de credite * ai bugetului de stat sunt ministrii si conducatorii
celorlalte organe centrale de stat. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din
subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate din bugetul statului, sunt dupa caz #
ordonatori, secundari sau tertiari de credite.
!'eltuielile alocate prin bugetul de stat se pot aproba de catre ordonatorul de credite si se pot efectua,
numai daca au fost in prealabil avizate de catre conducatorul departamentului financiar-contabil sau de
alte persoane insarcinatecu e"ecutarea controlului financiar preventiv.
74. -eterminati virarile de alocatii bugetare
&5
Daca legea bugetara anuala nu este adoptata si publicata pina la 20 decembrie, finantarea c'eltuielilor
pentru anul curent se efectuiaza lunar in marime de a douasprezecea parte din suma c'eltuielilor prevazuta
pentru anul bugetar precedent.
inisterul Finantelor poate propune ?uvernului, iar ?uvernul -arlamentului, efectuarea oricaror c'eltuieli
aditionale, in cazul in care legea bugetara anuala nu este adoptata pina la 20 decembrie si in situatii
e"ceptionale>calamitati naturale sau razboi1. Daca -arlamentul aproba propunerea ?uvernului sau nu
intreprinde nici o actiune in decurs de 04 zile lucratoare de la prezentarea propunerilor c'eltuielile
aditionale se efectuiaza.
In cazul cind se adopta legea bugetara anuala& cheltuielile aditionale sunt considerate nule& daca nu au
fost executate pina la intrarea in vigoare a legii bugetului pe anul in curs( Cele deja efectuate nu pot fi
considerate nule& deoarece legea bugetara anuala adoptata ulterior efectuarii acestor acte si operatiuni
de executare a alocatiilor bugetare va avea caracter retroactiv(
Daca in procesul e"ecutarii bugetului de stat sporeste nivelul deficitului, inisterul Finanatelor poate
bloca c'eltuielile in cuantum suficient pentru mentinerea nivelului deficitului aprobat prin legea bugetara
anuala.
,locatea c'eltuielilor se face prin reduceri proportionale lunare ale tuturor c'eltuielilor, cu e"ceptia celor
de la articolele sau capitolele scutite de blocare prin legea bugetara anuala. In anumite cazuri, inisterul
Finantelor poate propune ?uvernului, iar ?uvernul -arlamentului, blocari care nu sunt reduceri lunare ale
tuturor c'eltuielilor. Daca -arlamentul aproba propunerea ?uvernului sau nu intreprinde nici o actiune in
decurs de 04 zile lucratoare de la prezentare, blocarea propusa produce efecte juridice. (n caest caz
tacerea $arlamentului este considerata ca o aprobare tacita a puterii reprezentative in blocarea unor
c"eltuieli bugetare. 0eci, puterea executiva in unele cazuri in virtutea principiului legal al ec"ilibrului
bugetar care poate efectua acte si operatiuni fara investirea expresa, printr-un act al $arlamentului de a
efectua asemenea actiuni.
In functie de evolutia incasarii veniturilor in bugetul de stat, inisterul finantelor pote modifica, cu 4 zile
pina la sfirsitul lunii curente, estimarile de c'eltuieli pentru perioada gestionara ulterioara, punind la
curent autoritatile publice respective.
75. Caracterizati necesitatea si procedura rectificarii bugetului de stat
In caz de necesitate, in.Fin. prezinta ?uvernului, iar ?uvernul -arlamentului, un proiect de rectificare a
legii bugetare anuale. 6ectificarea include # - rectificari revizuite de venituri, de c'eltuieli
obligatorii>inclusiv serviciul datoriei de stat1 si de deficit sau e"cedent rezultat ; - estimari revizuite de
rambursari ale sumei de principal asupra datoriei de stat ; - repartizarea soldurilor de mijloace banesti
constituite in urma e"ecutarii bugetului in anul bugetar precedent; - estimari si descrieri revizuite, daca
acestea e"ista, la ane"ele si nota e"plicative ce insotesc proiectul rectificarii legii bugetare anuale.
In cazul rectificarii bugetului anual de stat, autoritatile publice inainteaza in.Fin. cereri pentru alocatii
aditionale si propuneri de compensari sub forma de venituri majorate sau c'eltuieli reduse. Fiecare cerere
trebuie sa includa o justificare pentru c'eltuielile aditionale si propuneri de compensari sub forma de
venituri majorate sau c'eltuieli reduse.
in.Fin. in caz de acceptare a cererii, propune ?uvernului sa aprobe o alocatie aditionala pentru
c'eltuielile solicitate si propunerile de compensare a acestora. ?uvernul in caz de acceptare a propunerilor
in.Fin., propune parlamentului sa adopte alocatii aditionale pentru c'eltuielile solicitate si propunerile
de compensare a acestora sub forma de modificari la legea bugetara anuala si, daca este necesar, la alte
acte legislative.
In caz de e"cedent bugetar, -arlamentul, la propunerea ?uvernului decide in ce masura si in ce scopuri se
va utiliza acesta.
La sfirsitul fiecarui an bugetar, inisterul Finantelor intocmeste un raport despre e"ecutarea bugetului de
stat, care este prezentat ?uvernului pina la A0 mai a anului imediat urmator anului de gestiune, spre
e"aminare si aprobare, iar ?uvernul, dupa aprobare, va prezenta pina la A0 iunie -arlaamentului.
76. Analizati structura bugetelor unitatilor administrativ,teritoriale
%tructura bugetelor unit78ilor-administrativ teritoriale poate fi privit7 sub dou7 aspecte#
&6
I dup structura ierar"ic a acestora *pe nivele+&
I dup structura intern a fiecrui buget.
Legea prevede c7 bugetele unit78ilor administrativ-teritoriale sunt de dou7 niveluri#
!* bugetele localeA bugetele satelor *comunelor+, oraelor *municipiilor+, cu
excepia municipiului !"iinu+B
+* bugetele raionale& bugetul central al unitii teritorial-autonome cu statut juridic special i
bugetul municipal !"iinu.
,ugetele U=$ de nivelul I, reprezint7 veniturile :i c'eltuielile acestora. ,ugetele U=$ de nivelul II&
sunt constituite din# bugetul raional si bugetele locale.
+ugetul unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special& constituit din# bugetul central -
totalitatea veniturilor :i c'eltuielilor necesare; bugetele locale bugetele satelor >comunelor1, ora:elor
>municipiilor1 din componen8a unit78i autonome cu statut juridic special.
+ugetul municipiului +.l/i& constituit din#
a1 bugetul municipal - totalitatea veniturilor :i c'eltuielilor necesare e"ercit7rii func8iilor ce
sunt 9n competen8a municipiului;
b1 bugetele locale - bugetele satelor >comunelor1 din componen8a municipiului. +ugetul
municipiului Chi0in.u& constituit din#
a+ bugetul municipal, care reprezint7 totalitatea veniturilor :i c'eltuielilor necesare e"ercit7rii
func8iilor ce sunt 9n competen8a municipiului conform legisla8iei :i a func8iilor suplimentare
delegate de ?uvern;
b+ bugetele locale - bugetele satelor >comunelor1 :i ale ora:elor din componen8a municipiului
!'i:in7u.
77. Caracterizati notiunea generala privind veniturilor bugetare locale
Deniturile bugetelor U$= se constituie din impozite, ta"e, alte venituri prev7zute de legisla8ie :i se
formeaz7 din#
1& Venituri proprii ale bugetelor unit./ilor administrativ- teritoriale& alcatuit din impozitele :i ta"ele
locale, prev7zute pe fiecare teritoriu 9n parte.
%istemul impozitelor :i ta"elor locale include#
(mpozitul% pe bunurile imobiliare& pentru folosirea resurselor naturale&
6axa% pentru amenajarea teritoriului& organizare a licitaiilor i loteriilor pe teritoriul
/A6& pentru amplasare a publicitii& de aplicare a simbolicii locale& ta"a de pia& pentru cazare&
balnear& pentru parcare& de la posesorii de c7ini.
,* 'ijloace speciale sunt - veniturile institu8iei publice ob8inute prin acte normative, de la efectuarea
lucr7rilor :i prestarea serviciilor contra plat7, precum :i din dona8iile, sponsoriz7rile s.a.
5* efalc.ri& conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat(
$cestea sunt mijloacele b7ne:ti stabilite de la veniturile generale de stat, aprobate de -arlament prin
legea bugetar7 anual7, pentru bugetele U$= de nivelul al II :i pentru bugetul municipal ,7l8i
6* efalc.ri de la impozitul pe bunurile imobiliare - aprobate de c7tre autorit78ile repre zentative :i
deliberative ale unit78ilor administrativ-teritoriale de nivelul II.
7* =ransferuri de la bugetul de stat( Se prevad tipurile de transferuri#
8* Fonduri speciale( !utorit78ile reprezentative :i deliberative ale U$= pot forma fonduri speciale
pentru sus8inerea unor programe de interes local, cu respectarea dispozi8iilor legale. !a surse de
constituire a fondurilor speciale pot fi# depunerile benevole ale persoanelor juridice i fizice pentru
soluionarea problemelor de interes local& veniturile provenite din desfurarea loteriilor locale,
concursurilor i altor msuri organizate de autoritile administraiei publice locale.
7'. Evidentiati veniturile bugetelor satelor #comunelor&" oraselor#municipiilor" cu
e$ceptia municipiilor %alti si C!isinau&" veniturile bugetelor raionale si veniturile begetului
&E
central al unitatii teritoriale autonome cu statut (uridic special" veniturile bugetului municipal
%alti si C!isinau.
$stfel, veniturile bugetelor satelor >comunelor1, ora:elor >municipiilor, cu e"cep8ia municipiilor ,7l8i
:i !'i:in7u1 se formeaz7 din#
4* 1ncas.ri directe 0i integrale ale urm.toarelor tipuri de impozite& taxe 0i alte venituri-
a1 veniturile din v@nzarea apartamentelor >caselor1 c7tre
cet78eni;
b1 veniturile din v@nzarea p7m@ntului proprietate public7 a
unit78ii administrativ-teritoriale, conform legisla8iei;
c1 impozitele :i ta"ele locale aplicate, 9n conformitate cu
legisla8ia, de c7tre consiliile locale;
d1 impozitul privat >conform apartenen8ei patrimoniului1;
e1 ta"a pentru eliberarea de c7tre autorit78ile administra8iei
publice locale de nivelul al doilea a licen8elor pentru
practicarea anumitor genuri de activitate :i a autoriza8iilor,
conform legisla8iei;
f1 ta"a pentru patenta de 9ntreprinz7tor 9n partea ce revine bugetelor locale;
g1 9ncas7ri din arenda terenurilor :i loca8iunea bunurilor domeniului privat al unit78ii
administrativ-teritoriale;
'1 plata pentru perfectarea actelor notariale de c7tre secretarul consiliului local; alte venituri
prev7zute de legisla8ie.
,* efalc.ri de la urm.toarele tipuri de venituri generale
de stat-
a1 impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul
unit78ii administrativ-teritoriale respective;
b1 impozitul pe venitul persoanelor fizice.
21 efalc.ri de la impozitul pe bunurile imobiliare conform
normativelor procentuale aprobate de c7tre autorit78ile
reprezentative :i deliberative ale unit78ilor administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea.
31 =ransferuri de la bugetul unit78ii administrativ-teritoriale
de nivelul al doilea :i de la bugetul municipal ,7l8i.
41 'ijloace speciale ob8inute din e"ecutarea lucr7rilor,
prestarea serviciilor sau din alte activit78i desf7:urate
contra plat7 de c7tre institu8iile publice finan8ate de la
bugetele locale.
51 Fonduri speciale& ce pot fi instituite av@nd un caracter
e"traordinar sau investi8ional.
Veniturile bugetelor raionale
Deniturile bugetelor raionale se formeaz7 din#
4* 1ncas.ri directe 0i integrale ale urm.toarelor tipuri de
impozite& taxe 0i alte venituri-
a1 impozitul pe venitul persoanelor fizice;
b1 impozitul pentru folosirea resurselor naturale;
c1 veniturile din opera8iile cu capital, cu e"cep8ia tranzac8iilor
cu ac8iunile ce constituie cota-parte a statului;
d1 impozitul privat >conform apartenen8ei patrimoniului1;
e1 plata pentru perfectarea actelor notariale de c7tre
&H
secretarul consiliului raional;
f1 alte venituri prev7zute de legisla8ie.
,*efalc.ri de la urm.toarele tipuri de venituri generale
de stat-
a1 impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unit78ii administrativ-teritoriale respective
- cel pu8in 4AJ;
b1 ta"a pentru folosirea drumurilor, perceput7 de la posesorii mijloacelor de transport 9nmatriculate 9n
Republica oldova - cel pu8in 4AJ.
,+ 0efalcri de la impozitul pe bunurile imobiliare
conform normativelor procentuale aprobate de ctre
consiliul raional.
8+ 6ransferuri de la bugetul de stat.
9+ 2ijloace speciale.
:+ ;onduri speciale.
Veniturile bugetului centralaC unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special
Deniturile bugetului central al unit78ii teritoriale autonome cu statut juridic special se formeaz7 din#
4+ 'ncasri directe i integrale ale urmtoarelor tipuri de
impozite, taxe i alte venituri%
a1 impozitul pe venitul persoanelor fizice;
b1 impozitul pentru folosirea resurselor naturale;
c1 veniturile din opera8iile cu capital, cu e"cep8ia tranzac8iilor
cu ac8iunile ce constituie cota-parte a statului;
d1 impozitul privat >conform apartenen8ei patrimoniului1;
e1 alte venituri prev7zute de legisla8ie.
5+0efalcri de la urmtoarele tipuri de venituri generale
de stat%
a1 impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul
unit78ii teritoriale autonome cu statut juridic special - cel
pu8in 4AJ;
b1 ta"a pe valoarea ad7ugat7 la m7rfurile produse :i la
serviciile prestate pe teritoriul unit78ii teritoriale autonome
cu statut juridic special - cel pu8in 0AJ;
ta"a pentru folosirea drumurilor, perceput7 de la posesorii
mijloacelor de transport 9nmatriculate 9n Republica
oldova - cel pu8in 4AJ;
d1 accizele la m7rfurile >produc8ia1 supuse accizelor, fabricate pe teritoriul unit78ii teritoriale autonome
cu statut juridic special - cel pu8in 4AJ.
5* 0efalcri de la impozitul pe bunurile imobiliare conform
normativelor procentuale aprobate de c7tre $dunarea
-opular7 a unit78ii teritoriale autonome cu statut juridic
special.
6* 6ransferuri de la bugetul de stat.
7* 2ijloace speciale.
:+;onduri speciale.
:* Veniturile bugetului municipal +.l/i 0i bugetului municipal Chi0in.u
Deniturile bugetului municipal ,7l8i :i bugetului municipal !'i:in7u se formeaz7 din#
4+ 'ncasri directe i integrale ale urmtoarelor tipuri de impozite, taxe i alte venituri%
a1 impozitul pe venitul persoanelor fizice;
b1 impozitul pe bunurile imobiliare;
c1 impozitul pentru folosirea resurselor naturale;
2A
a1 veniturile din opera8iile cu capital, cu e"cep8ia tranzac8iilor
cu ac8iunile ce constituie cota-parte a statului;
b1 veniturile din v@nzarea apartamentelor >caselor1 c7tre
cet78eni;
c1 veniturile din v@nzarea terenurilor ce apar8in domeniului
privat al municipiului !'i:in7u :i municipiului ,7l8i,
conform legisla8iei;
d1 impozitele :i ta"ele locale aplicate, 9n conformitate cu
legisla8ia, de c7tre consiliul municipal;
'1 impozitul privat >conform apartenen8ei patrimoniului1; i1 9ncas7rile din v@nzarea bunurilor
confiscate >conform apartenen8ei patrimoniului1;
j1 ta"a pentru eliberarea licen8elor pentru practicarea anumitor genuri de activitate :i a
autoriza8iilor, conform legisla8iei;
L1 ta"a pentru patenta de 9ntreprinz7tor 9n partea ce revine bugetului municipal respectiv;
01 alte venituri prev7zute de legisla8ie.
4* efalc.rl de la urm.toarele tipuri de venituri generale
de stat-
a1 impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul
unit78ii administrativ-teritoriale respective - cel pu8in 4AJ;
b1 ta"a pentru folosirea drumurilor, perceput7 de la posesorii
mijloacelor de transport 9nmatriculate 9n Republica
oldova - cel pu8in 4AJ.
5* =ransferuri de la bugetul de stat(
6* 'ijloace speciale(
7* Fonduri speciale(
0in analiza sistematic, putem constata, c legea
5,8
expres a instituit o difereniere a veniturilor 'n dependen de
nivelul bugetelor, precum i reieind din statutul specific al unor uniti administrativ-teritoriale.

7). Analizati consolidarea" conversiunea si amortizarea imprumuturilor de stat. p.244,
247
Consolidarea 1mprumuturilor de stat este prelungirea termenului de rambursare a unui 9mprumut de
stat. 9n acest sens, un 9mprumut pe termen scurt este prelungit :i transformat 9n 9mprumut pe termen
mediu sau lung. De asemenea, un 9mprumut pe termen mijlociu poate fi prelungit :i transformat 9n
9mprumut pe termen lung.
-rocedeul consolid7rii este aplicabil 9mprumuturilor de stat at@t interne, c@t :i e"terne. 9n ambele
cazuri consolidarea 9mprumuturilor este ini8iat7 de c7tre statul debitor determinat de diminuarea
posibilit78ilor acestui stat de a pl7ti dob@nzile :i ratele de rambursare, 9n termenele prestabilite la
emisiunea 9mprumuturilor respective. Conversiunea 1mprumuturilor de stat este un procedeu de
modificare a condi8iilor unor 9mprumuturi de stat, 9ns7 numai privind dob@nda :i anume, de
reducere a procentului dob@nzii, procedeu care este considerat aplicabil e"clusiv 9mprumuturilor de
stat interne. 0in punct de vedere al naturii juridice, conversiunea poate fi caracterizat ca o novaie a
datoriei publice datorit substituirii unei datorii vec"i cu o datorie nou. %unt dou7 variante de
conversiune# cea efectuat7 9n mod autoritar de c7tre stat; cea efectuat7 cu consim87m@ntul
de8in7torilor titlurilor valorice ale 9mprumutului de stat
!mortizarea 1mprumuturilor de stat a fost caracterizat7 9n mod tradi8ional ca Fmijloc de reducere a
datoriei publice, care produce o reducere a capitalului 'mprumutat :i se deosebe:te de conversiune, care
20
const7 9n reducerea numai a dob@nzii cuvenit7 creditorului. Din punct de vedere al resurselor de
amortizare e"ist7 amortizare efectuat7 prin c'eltuielile de rambursare a 9mprumuturilor de stat
prev7zute anual 9n bugetul statului :i rambursarea 9mprumuturilor din fondul de risc administrat de
inisterul Finan8elor ale c7rui venituri pot fi impozitele :i ta"ele, e"cedente bugetare :i alte venituri.
'*. Evidentiati mi(loacele e$ceptionale de reducere si stingere a datoriei de stat p.24'
In cazurile 9n care statele debitoare nu pot pl7ti dob@nzile :i ratele de rambursare scadente se cere :i, de
cele mai multe ori, se accept7 prelungirea termenelor de rambursare, pentru 9mprumuturile de
stat e"terne, 9n virtutea naturii juridice conven8ionale a raporturilor dintre statele 9mprumutate :i
statele creditoare, b7ncile str7ine creditoare sau organiza8iile financiar-bancare creditoare.
'ijloacele extraordinare de reducere a datoriei de stat interne a statelor sunt# reducerea procentului
dob@nzilor; reducerea cuantumului ratelor de rambursare;
'ijloacele extraordinare de stingere a datoriei de stat interne sunt# bancruta de stat; anularea unor
9mprumuturi 9n 9mprejur7ri de sc'imbare a regimului politic.
+ancruta de stat este caracterizat7 ca insolvabilitatea real7 a statului debitor.
,ancruta este deci procedeul de stingere a datoriei de stat interne 9n 9mprejurarea de insolvabilitate
real7 a statului care const7 9n declararea -eventual c'iar de c7tre parlamentul 87rii - a imposibilit78ii
statului de a rambursa 9mprumuturile interne emise ori lansate p@n7 la acea dat7.
!nularea unor 9mprumuturi interne de stat sau a 9ntregii datorii publice e"istente s-a practicat 9n
9mprejur7ri de sc'imbare a unor regimuri, de felul celor ale 9nl7tur7rii regimurilor politice democratice
:i instaurarea unor regimuri totalitare.
'1. Caracterizati specificul imprumuturilor publice anga(ate de unitatile administrativ,
teritoriale p.25*
mprumuturile publice angajate de 9!= - o obliga8ie care urmeaz7 a fi conformitate cu clauzele
contractului de 9mprumut, 9mprumut acordat U$= se consider7 mijloace fin. rambursabile, acordate pe
un anumit termen,cu calcularea, unei dob@nzi, respect@nd regimul public legal al acestor 9mprumuturi..
$utorit78ile e"ecutive ale unit78ilor administrativ-teritoriale de nivelul 9nt@i, pot angaja 9mprumuturi
pentru c'eltuieli curente, cu scaden87 9n acela:i an bugetar, de la bugetul U$= de nivelul II :i de la
bugetul municipal ,7l8i, precum :i de la institu8iile financiare :i de la al8i creditori at@t din 8ar7, c@t :i de
peste 'otare.
Dolumul total al 9mprumuturilor pentru c'eltuielile curente, cu scaden87 9n acela:i an bugetar, nu
trebuie s7 dep7:easc7 4J din totalul veniturilor aprobate ale bugetului U$= c7reia i se acord7
9mprumuturi.
$utorit78ile e"ecutive ale U$= at@t la nivelul I, c@t :i la nivelul II, au dreptul s7 contracteze
9mprumuturi pe termen scurt :i pe termen lung pentru c'eltuieli de capital de la institu8iile financiare :i de
la al8i creditori at@t din 8ar7, c@t :i de peste 'otare.
Imprumuturile pe termen scurt :i pe termen lung pentru c'eltuieli de capital sunt aplicabile 9n
cazul 9n care suma total7 a datoriilor bugetelor corespunz7toare la 9mprumuturile deja contractate sau
garantate, la 9mprumuturile care urmeaz7 s7 fie contractate :i la dob@nzile aferente acestora, precum :i la
9mprumuturile care se prev7d a fi garantate :i la dob@nzile aferente acestora, nu va dep7:i &AJ din totalul
veniturilor anuale ale bugetelor respective. $ceste 9mprumuturi se raporteaz7 anual prin d7rile de seam7
contabile.
'2. Caracterizati aspectele generale si principiile de organizare a activitatii Curtii de
Conturi p.2'*
!urtea de !onturi este o persoana juridica si are stampila sa cu imaginea stemei de stat, decide asupraa
programului sau de control. (a prezinta anual -arlamentului, pina la 04 iulie un raport cu privire la modul
de gestionare a bugetului de stat anterior, cu incalcarile si masurile facute.raportul anual al !urtii de
conturi se publica in onitorul )ficial al R in termen de 04 zile de la data audierii in sedinta speciala a
-arlamentului. !urtea de !onturi decide in mod autonom asupra programului sau de activitate. $ctivitatea
2&
de contol financiar e"tern al !urtii de !onturi se g'ideaza dupa urmatoarele repere # - responsabilitate&
deoarece la e"ercitarea atributiilor functionale, poarta raspundere personala functionarul care a facut
controlul ; - integritate& corectitudinea constatarilor este factorul decisiv al unui control obiectiv ;
obiectivitate si independenta, functionarul e independent fata de subiectii supusi controlului, dar si e
obiectiv la tratarea rezultatelor ;
- competent& pentru a fi impartialitate si analiza competenta ; - rigurozitate& conduita functionarului sa fie
conform legii si atributiilor sale ; - perseverenta& functionarul sa aiba un limbaj, conduita respectiva,
politicos, tolrant, cu atitudine oficiala ; - expunere clara a faptelor& concluziile, opiniile funct.curtii
trebuie sa fie c'ibzuite si sa nu contravina legislatiei in vigoare ; - transparenta controlului, se manifesta
prin procedura monitorizarii prin intermediul onitorului )ficial.
'3. Analizati modul de organizare si functionare a Curtii de Conturi p.2'3
'4. Evidentiati atributiile de control si controlul e$ercitat de Curtea de Conturi p.2'',
2)*
'5. dentificati aspectele generale ale c!eltuielilor bugetare
)rice c'eltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei sume de
bani, cu relevanta materiala sau te'nico-financiara.
Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii organelor sau
institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate, protectie sociala si alte
activitati care trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror formare si intrebuintare este decisa
de organele de stat.
Dintre c'eltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt c'eltuielile bugetare cu ramificatia
impusa in R de cuprinsul bugetului public national.
+ugetul public national este alcatuit din % bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarii obligatorii
de asistenta medicala.
Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde # c'eltuielile bugetului de stat,, c'eltuielele bugetelor locale,
c'eltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si c'eltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala.
Drept concepte comunitare privind c'eltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele # sporirea
c'eltuielilor pentru invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii si dezvoltare
regionala; politica c'eltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul
careia impozitele sa nu compromita economiile banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor, iar
investitiile publice fiind finantate cu preferinta din imprumuturi publice pe termen lung ; MMcresterea
c'eltuielilor publice este inevitabilaMM, insa ea trebuie subordonata cerintelor de ec'ilibru economic si
financiar al comunitatii si statelor membre.
'6. Evidentiati clasificarea c!eltuielilor publice si bugetare
!lasificarea c'eltuielilor publice si bugetare sunt unele teoretice, altele oficiale si legale #
!* Clasificarile teoretice -
Criteriul economic de clasificare este formulat mai ales din punctul de vedere al venitului national, care
este in concordanta cu criteriul productivitatii.
Criteriul destinatiei specifice este aplicat in mod diferit dupa cum se urmareste infatisarea principalelor
categorii de c'eltuieli publice si bugetare, ori a grupelor de c'eltuieli corespunzatoare ramurilor sau
domeniilor administratiei publice >c'eltuieli pentru sanatate publica, invatamint si educatie, asistenta
publica ; c'eltuieli pentru economia nationala s.a ,1 Clasificarile oficiale si legale ale cheltuielilor
publice si bugetare sunt cele instituite prin acte normative ale organizatiilor internationale si ale
organelor de conducere statala >servicii publice generale ; aparare ; educatie ; sanatate ; actiuni
economice1.
22
!1 Clasificarea legala a c'eltuielilor publice din statele contemporane infatiseaza c'eltuielile bugetare si
e"trabugetare, aprobate in fiecare stat, de catre organele legislative, prin legile bugetare anuale sau de
finante, pe grupe de c'eltuieli constituite tot in functie de destinatia lor, mai mult sau mai putin apropiat de
continutul clasificarii ).U a c'eltuielilor publice. > pentru autoritatile publice si pentru apararea tarii; -
social-culturale ; cercetare stiintifica ; - domeniul economic ; - infrastructura publica1.
'7. Analizati factorii de determinare a c!eltuielilor bugetare
''. Evidentiati mecanismul !irtiilor de valoare de stat p.22*
in.Fin., 9n numele R, este autorizat s7 emit7 '@rtii de valoare de stat.
<@rtiile de valoare de stat sunt considerate documente juridice scrise si se emit 9n form7 de 1nregistrare
1n cont sau 9n form7 fizic i scrise.
<@rtiile de valoare de stat 9n form7 de 1nregistrare 1n cont sunt '@rtii de valoare nematerial7, a
c7rei emisiune se efectueaz7 9n form7 de 9nregistrare contabil7. %uma principal7 a '@rtiei de valoare
purt7toare de dob@nd7 >obliga8iuni de stat1 este suma ec'ivalent7 cu valoarea nominal7 a '@rtiei de
valoare purt7toare de dob@nd7, ce urmeaz7 s7 fie ac'itat7 la scaden87.
<@rtia de valoare de stat 9n form7 fizic este un document tangibil >real1 ce reprezint7 o '@rtie
de valoare. $ceste '@rtii de valoare de stat au imprimate num7rul, valoarea nominal7 :i alte elemente
de identificare ale acestora. -lata sumei principale :i a dob@nzii aferente '@rtiilor de valoare de stat 9n
form7 fizic7 se efectueaz7 la r7scump7rarea nemijlocit7 a acestor '@rtii de c7tre agentul financiar.
%uma principal7 a '@rtiei de valoare purt7toare de dob@nd7 >obliga8iuni de stat1 este suma ec'ivalent7
cu valoarea nominal7 a '@rtiei de valoare purt7toare de dob@nd7, ce urmeaz7 s7 fie ac'itat7 la scaden87.
'). Caracterizati !irtiile de valoare pe termen lung si scurt p.222,223
%2rtiile de valoare de stat pe termen scurt
<@rtiile de valoare de stat se emit pe termen scurt, mediu sau lung. <@rtiile de valoare de stat pe
termen mediu i lung >obliga8iunile de stat1 pot fi emise 9n form7 de 9nregistrare 9n cont sau 9n form7
fizic7.
<@rtiile de valoare de stat emise pe termen scurt sunt#
a1 bunurile de trezorerie - '@rtii de valoare cu scont emise 9n form7 de 9nregistrare 9n cont, cu o
anumita scaden8a;
b1 bonurile de acoperire a decalajului de cas - '@rtii de valoare cu scont emise 9n form7 de
9nregistrare 9n cont pe orice termen de p@n7 la 254 de zile, 9n scopul concord7rii veniturilor :i
c'eltuielilor bugetului.
Dac7 data la care trebuie s7 se efectueze una din pl78ile aferente '@rtiei de valoare de stat coincide cu
o zi nelucr7toare, plata se va efectua 9n prima zi de lucru urm7toare, f7r7 dob@nd7 suplimentar7.
%2rtiile de valoare de stat pe termen lung
%pecifice sunt aici 'mprumuturile de stat pe termen lung, fiind lansate 9n economia na8ional7 prin
emisiunea :i v@nzarea de obliga8iuni :i alte titluri valorice de 9mprumut.
!ele mai utilizate titluri de valoare pentru aceste 9mprumuturi au fost :i au r7mas obliga8iunile. -entru
emiterea :i v@nzarea obliga8iunilor acestor 9mprumuturi s-au conceptualizat trei no8iuni# valoarea
nominal7; valoarea real7; cursul.
$rocedeele de emisiune a 'mprumuturilor interne de stat pe termen lung sunt urmtoarele%
a1 v@nzarea obliga8iunilor unor banc'eri;
b1 v2nzarea de c.tre stat prin subscrip/ie public. - procedeul de emisiune a c7rui practic7 este
condi8ionat7 de e"isten8a unor disponibilit78i de capital, pe pia8a intern7, 9n posesia unui num7r c@t mai
mare de cet78eni. 9n aceste condi8ii, procedeul subscrip8iei publice este cel mai rentabil pentru stat;
v2nzarea obliga/iunilor la burs. - posibilit78ii oferit7 de bursele de valori ca institu8ii organizate 9n
cadrul c7rora se negociaz7, se v@nd :i se cump7r7 valori mobiliare.
23
Referitor la rambursarea 9mprumuturilor interne pe termen lung, s-au r7sp@ndit Fanuit78ile procedeie
de plat7 anual de c7tre statul debitor a unor sume de bani reprezent@nd at@t dob@nda, c@t :i p7r8i sau rate
din 9mprumutul respectiv. ("ist7 anuit78i fixe, progresive i regresive
)*. Analizati imprumuturile contractate de la %anca 7ationala a :oldovei si de la
institutiile financiare auto!tone p.23*
?uvernul, 9n persoana in.Fin, este autorizat s7 contracteze 9mprumuturi de la ,anca .a8ional7 a
oldovei :i de la institu8iile financiare din Republica oldova, 9n limitele generale ale plafoanelor,
prev7zute de legea bugetar7 anual7.
%uma dob@nzilor aferente 9mprumuturilor contractate de la ,anca .a8ional7 a oldovei
constituie o aloca8ie permanent7. $loca8ia permanent7 cuprinde c'eltuielile bugetare destinate pentru
un anumit scop prev7zut de legisla8ie :i care nu necesit7 o aprobare suplimentar7 prin legea bugetar7
anual7. Imprumutul de la ,anca .a8ional7 a oldovei se acord7 f7r7 dob@nd7.
-e l@ng7 aceasta, ,anca .a8ional7 a oldovei vireaz7 o cot7 din beneficiul realizat, stabilit7 prin
legea bugetar7 anual7, 9n contul bugetului de stat
&H4
.
%ub aspect juridic, 9n temeiul dispozi8iilor e"prese ale legii bugetare anuale, se 9nc'eie un acord
>protocol1 cuprinz@nd datele 9mprumutului 9ntre ,anca .a8ional7 a oldovei :i in. Fin. 9n calitate de
organ administrativ central de stat obligat s7 conduc7 operativ e"ecu8ia fiec7rui buget anual al statului.
24

S-ar putea să vă placă și