IV INTERACIUNEA DINTRE TEXT SI CITITOR

A Asimetria dintre text si cititor

1. Condiiile interaciunii
Discuia de pana acum s-a concentrat in principal pe polii situaiei de comunicare. Refleciile finale trebuie sa conin
condiiile ce survin acestei comunicri. Lectura, ca o activitate dirijata de text, conecteaz procesul de prelucrare a
textului cu efectul acesteia asupra cititorului. Aceasta influenta reciproca este denumita drept interaciune. Poate fi dificil
sa descriem acest fenomen, att din cauza faptului ca teoria literara nu ofer foarte multe informaii in acest domeniu,
cat si pentru ca polii unui astfel de comportament pot fi mai bine neles dect aciunea ce are loc intre cei doi poli. Cu
toate acestea, exista condiii identificabile ale interaciunii, ce sunt valabile si pentru relaia text-cititor, chiar daca aici
este vorba despre un caz special al interaciunii. Sunt ilustrate diferene i puncte comune ntre condiiile de interaciune
i modelele de interaciune, aa cum au fost ele descrise n sociopsihologie si cercetarea psihanalitic a comunicrii. Ele
vor fi descrise pe scurt n continuare.
Teoria interaciunii de origine sociopsihologic, aa cum a fost ea descrisa de ctre Edward E. Jones si Harold B.
Gerard n cartea Foundations of Social Psychology, pornete prin a explica premisa c valorile interaciunii trebuie tipizate;
acele valori care exist n interaciune, respectiv cele care reies din aceasta. Cele patru tipuri rezultate
pseudocontingena, contingena asimetric, contingena reactiv si cea reciproc nu reprezint o chestiune important
pentru noi. Ceea ce este important este c ceea ce este impredictibil n orice interaciune va deveni o condiie de
constituire a comportamentelor partenerilor din acest proces, care poate fi difereniat.
1. pseudocontingena predomin atunci cnd ambii parteneri i cunosc reciproc planul comportamental (behavioral plan)
att de bine, nct pot prezice nu doar o replic, ci i urmtoarele foarte precis. De aici rezult un joc de roluri ce se
aseamn unei scene bine repetate dintr-o pies de teatru. Aceasta ritualizare a interaciunii duce la dispariia
contingenei.
2. Contingena asimetric predomin atunci cnd partenerul A, renunnd la actualizarea propriului plan comportamental, l
urmeaz supus pe cel al partenerului B. El se adapteaz i este condus de strategia comportamental a lui B.
3. Contingenta reactiv predomin atunci cnd acel plan comportamental al partenerului se suprapune n mod constant
unei reacii de moment la cele spuse pn atunci, respectiv trite. Contingena devine dominanta ntr-o schem a
reaciilor de moment i anuleaz toate tentativele partenerului de a aduce n joc propriul plan comportamental.
4. n cele din urm, n contingena reciproc predomin tendina de a orienta respectiva reacie, att ctre propriul plan
comportamental, ct i ctre reacia de moment a partenerului. De aici rezult dou consecine: The interaction might
be a triumph of social creativity in which each is enriched by the other, or it might be a spiraling debacle of increasingly
mutual hostility from which neither benefits. Whatever the content of the interactions course, there is implied a mixture
of dual resistance and mutual change that distinguishes mutual contingency from other classes of interaction.
1
Nu este
relevant dac fenomenul interaciunii sociale este schiat ndeajuns prin tipurile menionate mai sus. Importanta este
ordinea metodic, ce se deduce din tipurile de interaciune descrise.
_________________________
1
Edward E. Jones i Harold B. Gerard, Foundations of Social Psychology, New York 1967, p. 505-512 (Citat 512)
Traducere din limba engleza:
Interaciunea ar putea fi un triumf al creativitii sociale, in care fiecare este imbogatit de altcineva, sau ar putea fi
un eec ce ar putea duce la o ostilitate reciproc crescnda, din care nimeni nu are nimic de ctigat. Oricare ar fi
coninutul cursului interaciunii, sunt implicate o combinaie intre rezistenta duala i un schimb reciproc, ce distinge
contingent reciproca de alte tipuri de interaciune.
Tipologia comportamentelor de interaciune reiese in felul in care se constituie respectivele raporturi. Dar asta
nseamn c raportul reprezint baza formarii interaciunii, pe care nu o precede, aa cum se petrece in mod obinuit. In
consecina, el nu poate fi neles c o cauza prestabilita a unui efect al interaciunii. Mai mult dect att, raportul ia
natere chiar din interaciune. ntruct planurile comportamentale din reacia reciproc nu se armonizeaz, raporturile
rezultate nu numai c evideniaz poziiile tactice i strategice, ci i sprijin eforturile de interpretare. Interaciunea
supune planurile comportamentale ale partenerului unor teste de situaie, prin care, in mod inevitabil, apar anumite
deficite; acestea au caracter de contingenta att timp cat limitele posibilitilor de control a planurilor
comportamentale sunt vizibile. In principiu, aceste deficite sunt productive. Ele pot, totui, cauza att o reorientare a
strategiei comportamentale, cat i o modificare a planurilor comportamentale.

Cnd se ntmpl acest lucru, contingena se transform; dup fiecare transformare se vor construi tipuri diferite de
interaciune. Contingenta i arata, astfel, ambivalena productiv. Ea apare din interaciune i este, in acelai timp,
propulsorul acesteia. Cu ct ambivalena scade, pe att interaciunea devine un comportament ritualizat, bazat pe
roluri; cu ct ambivalena creste, pe att de inconsistent va fi succesiunea reaciilor, ceea ce poate ajunge att de
departe, nct poate culmina cu o distrugere a structurii interaciunii.

Din cercetarea comunicrii psihanalitice a R.D. Laing, H. Philipson si A. R. Lee, reies nite consecine foarte
asemntoare, ce sunt eseniale pentru orientarea analitica a interaciunii dintre text si cititor. Laing formuleaz
problema percepiei interpersonale (Interpersonal Perception) in cartea cu acelai nume, dup cum urmeaz: My
field of experience is, however, filled not only by mu direct view of myself (ego) and of the other (alter), but of what we
shall call metaperspectives - my view of the others view of me. I may not actually be able to see myself as others see
me, but I am constantly supposing them to be seeing me in particular ways, and I am constantly acting in the light of the
actual or supposed attitudes, opinions, needs and so on the other has in respect of me.
2

Laing pornete de la observaia ca in actul percepiei interumane, reaciile reciproce nu sunt condiionate doar de
ceea ce un partener isi dorete de la celalalt, ci si prin prerea pe care acesta si-a format-o despre partenerul; aceasta
prere controleaz reaciile proprii intr-o proporie destul de mare. Aceste preri nu mai sunt considerate percepii
pure, ele sunt rezultate ale interpretrii. Aceasta necesitate a interpretrii reiese din structura experienei interumane.
Avem posibilitatea de a experimenta comportamentul celuilalt att timp cat ne cunoatem propriul comportament. Nu
cunoatem, ns, modalitatea de experimentare reciproc si nu tim ce fel de experien este aceea prin care cellalt ne
cunoate. Din toate acestea, Laing conclude ntr-o alt carte, The Politics of Experience: your experience of me is invisible
to me and my experience of you is invisible to you. I cannot experience your experience. You cannot experience my
experience. We are both invisible men. All men are invisible to one another. Experience is mans invisibility to man.
3
___________________________________________
2
R. D. Laing, H. Philipson, A.R. Lee, Interpersonal Perception. A theory and a Method of Research, New York 1996, p.4
Traducere din limba engleza:
Domeniul meu de experiena nu este conceput doar dintr-o perspectiva directa a propriei persoane (ego) sau asupra
celeilalte (alter), ci si din ceea ce numim metaperspectiva perspectiva mea asupra perspectivei celuilalt asupra mea.
Nu pot sa m vad aa cum m vad ceilali, dar presupun mereu modalitile in care m privesc ceilali si acionez mereu in
lumina atitudinilor, a prerilor, a nevoilor reale sau presupuse pe care ceilali le au in privina mea.
3
R. D. Laing, The Politics of Experience (Penguin Books), Harmondsworth 1968, p.16
Traducere din limba engleza:
experiena ta in ceea ce m privete este invizibila pentru mine, iar experiena mea in ceea ce te privete este invizibila
pentru tine. Nu pot experimenta experiena ta. Nu poi experimenta experiena mea. Suntem amndoi invizibili. Toi
oamenii sunt invizibili unul pentru celalalt. Experiena este invizibilitatea unei persoane fata de o alta persoana


Ceea ce nu ne este dat reciproc reprezint motivul constituirii relaiilor interumane, pe care Laing o poate descrie doar ca
No thing
4
. That which is really between cannot be named by any things that come between. The between is itself
no-thing.
5
nsa, comportamentul pe care l artam in relaiile interumane se bazeaz pe acest no-thing, deoarece
reacionam ca si cum am ti cum ne percepe partenerul nostru; pe aceasta baza ne formam anumite imagini si apoi
acionam ca si cum acestea ar reprezenta realitatea.

Acest lucru nseamn ca relaiile interumane au loc printr-un bilan permanent a acestui gol central al experienei.
Pornind de la aceasta premisa, Laing, Philipson si Lee au dezvoltat o metoda de diagnosticare care cerceteaz produsul
acestei echilibrri in comparaie cu dimensiunile coeficientului de percepie, al imaginaiei instinctuale proiective si al
interpretarii.
6
Aceasta situaie nu reprezint, nsa, un factor de interes; ceea ce ne intereseaz este, poate, observaia
experimentala conform creia relaiile interumane pot capata caracteristici patologice, in care partenerii vor umple mai
mult sau mai puin golurile experienei cu ajutorul proieciilor imaginaiei instinctuale. De asemenea, trebuie reinut
faptul ca diversitatea relaiilor interumane nu ar mai exista daca condiia de a face posibila aceasta relaie ar fi fixa.
Interaciunea diadica poate exista doar pentru ca imposibilitatea de a experimenta cunoaterea reciproca constituie fora
de aciune. Concomitent apare si partea interpretrii, care domina si reglementeaz interaciunea. Pe cat de puin
capabili suntem de a percepe totul fr alte presupuneri, pe att de puin sens are presupunerile noastre ca presupuneri
pure. Aadar, interaciunea diadica nu este un fenomen natural ci ntotdeauna un personaj interpretativ, prin care se
creeaz o imagine a celuilalt, in care si eu m aflu.

nsa, din imposibilitatea de a intelege cum ne cunoatem reciproc nu rezulta caracterul unei limite de cunoatere,
bazate pe fundamente ontologice. Aceasta lipsa a cunoaterii ia natere chiar din interaciunea diadica; putem sa o
nelegem ca o valoare de limita, astfel incat limitarea ce decurge din interaciune devine un impuls al unei schimbri
constante. Interaciunea diadica produce, in acest fel, starea negativa a experienei daca putem sa numim aa
imposibilitatea de nelegere a modalitii de cunoatere reciproca care devine, la rndul ei, un imbold ce acoper
golurile experienei prin interpretare, si care ne face, in acelai timp, sa negam propriile noastre personaje interpretative,
prin care ramanem deschii unei alte experiene.

Conform modelelor schiate mai sus, relaia dintre text si cititor pare sa se schimbe. Acestei relaii ii lipsete o face to
face situation, care reiese din toate formele de interaciune sociala,
7
pentru ca un text nu se poate adapta la acelai nivel
cu un partener din cadrul interaciunii diadice. Partenerii din cadrul unei interaciuni diadice se pot asigura prin ntrebri,
aflnd in ce msura contingenta deine controlul, respectiv daca imaginea situaiei este adecvata; cititorul nu va folosi
niciodat ceea ce reiese din text, despre care are aceeai parare. Mai mult, discursurile partenerilor din interaciunea
diadica au loc pentru anumite scopuri. Ea este, aadar, nglobata intr-un context care nconjoar interaciunea si care
funcioneaza de cele mai multe ori ca un tertium comparationis. Legturii dintre text si cititor ii lipsete o astfel de valoare
de referina comuna. In schimb, fragmentarea diferitelor coduri din text nu va putea reglementa interaciunea, pentru ca
trebuie creat un cod care sa poat reglementa legtura dintre text si cititor.
___________________________________________
4
Ibid., p. 34
7
Vezi E. Goffman, Interaction Ritual. Essays on Face-to-Face Behavior, New York (Anchor Books) 1967
5
Ibid., n legtur este i Observaia lui Umberto Eco din lucrarea sa Einfhrung in die Semiotik (UTB 105), traducere n
limba germana de Jrgen Trabant, Mnchen 1972, p.140. Acesta consider c la baza fiecrei comunicri posibile nu
exista un cod, ci chiar lipsa oricrui cod.
Traducere din limba engleza:
Ceea ce este intr-adevr la mijloc nu poate fi denumit de nici un lucru ce se gsete la mijloc. Ceea ce este la mijloc
este chiar un nimic
6
Vezi Laing, Philipson, Lee, p. 18 si urmtoarele
i asta pentru ca tipurile comportamentale schiate din planul social prevaleaz asupra contingenei planurilor
comportamentale, respectiv imposibilitatea de a nelege. Lor le corespunde asimetria fundamentala dintre text si cititor,
care apare din lipsa unei situaii comune si din lipsa unui valori comune de referina. Scopul si indicaiile fac diferena
intre interaciunea dintre text si cititor si condiiile unei interaciuni diadice.
Tocmai acest deficit reprezint cel mai important impuls pentru fundamentarea unui raport, si din acest punct reies
elementele comune cu interaciunea diadica, care ne pot ajuta sa percepem relaia text-cititor ca o astfel de interaciune.
Aceste deficite reprezint un impuls in ambele exemple, ceea ce nseamn ca gradul de nedeterminare a asimetriei dintre
text si cititor mparte funcia de factor al comunicrii cu contingenta, respectiv cu acel no thing din interaciunea
interumana. Gradul de nedeterminare al simetriei, al contingenei si al acelui no thing sunt doar diferite forme a unui
gol constitutiv, prin care iau natere raporturile de interaciune. Acest gol nu este dat ca fundament ontologic raporturilor
numite, ci se formeaz si se schimba prin dezechilibru din interaciunea diadica, respectiv din asimetria dintre text si
cititor. Echilibrul poate fi refcut doar prin acoperirea deficitului, ceea ce va conduce la o acoperire a golului constitutiv cu
ajutorul proieciilor. Interaciunea poate sa eueze daca proieciile reciproce ale partenerilor nu sufer nici o schimbare,
respectiv daca proieciile cititorilor se vor ataa fr probleme textului. Acoperirea golurilor cu propriile proiecii
reprezint o greeala. Pentru ca deficitele duc la crearea acestor imagini proiective, relaia dintre text si cititor poate fi
creata doar prin modificarea acestora. Textul provoac in permanenta varietatea de imagini a cititorului, prin care
asimetria ncepe sa dispar intr-o situaie comuna. Complexitatea structurii textului ngreuneaz simpla ocupare a acestei
situaii cu imaginile cititorului. ngreunarea reprezint ca imaginile trebuie expuse. Intr-un astfel de text, corectarea
imaginilor create duce la realizarea unui orizont a situaiei. Aceasta se va putea contura in msura in care cititorul poate
sa isi corecteze propriile proiecii. Pentru ca doar aa poate descoperi ceva ceea ce nu exista pana acum in orizontul sau.
Aceasta descoperire are loc ncepnd cu o concretizare distanata a celor in care este prins, pana la dovada descoperirii
de sine, care nu ii era permisa de implicarea in situaii pragmatice a lumii. In acest timp, asimetria dintre text si cititor
dispare. Interaciunea diadica poate disprea doar cnd se creeaz o situaie pragmatica. De aceea, interaciunea diadica
este mai exact artata prin intermediul legturii strnse cu o situaie, precum si prin cadrul de referina al partenerilor.
Asimetria dintre text si cititor este, din contra, mult mai inexacta, chiar daca in acest raport de nedeterminare se ascund
foarte multe posibilitati de comunicare.

Pentru a ne putea da seama de existenta acestor posibilitati, trebuie sa existe in text structuri de control, pentru ca
actul comunicrii intre text si cititor nu poate avea loc dect atunci cnd acestea pot fi controlate. Acest tip de structura
de control nu poate fi att de exact din punct de vedere al coninutului, aa cum este o face to face situation sau punctele
comune ale unui cod social, care reglementeaza interaciunea diadica. Aadar, ele trebuie sa aduc interaciunea dintre
text si cititor si sa creeze un proces de comunicare, la sfritul cruia va reiei un sens constituit de cititor, care are cu
greu o valoare de referina, dar care va putea modifica experienele anterioare. Aceste structuri de control nu au valori
pozitive, independente de procesul de comunicare. In continuare, vom face referire la o observaie a Virginiei Wolf, pe
care a fcut-o intr-o analiza a romanelor lui Jane Austen. O autoare de roman descrie procesul de comunicare
caracteristica romanului unei alte autoare, dup cum urmeaz: Jane Austen is thus a mistress of much deeper emotion
than appears upon the surface. She simulates us to supply what is not there. What she offers is, apparently, a trifle, yet is
composed of something that expands in the readers mind and endows trivial. Always the stress is laid upon character
the turns and twists of the dialogue keep us on the tenterhooks of suspens. Our attentions is half upon the present
moment, half upon the future Here, indeed, in this unfinished and in the main inferior story, are all the elements of Jane
Austens greatness.
8

_______________________________________________
8
Virginia Wolf, The Common Reader, First Series, Londra 1957, pag. 174
Traducere din limba englez
Iat aadar cum este Jane Austen maestr a unor emoii mult mai profunde dect apar ele la suprafa. Ne
stimuleaz sa nlocuim cu ceva ceea ce nu e prezent. Ceea ce ofer ea este, n aparen, un fleac, i totui, e alctuit din
Ceea ce a fost ascuns in scenele aparent triviale si golurile din dialog l stimuleaz pe cititor spre o acoperire a
proieciilor. Acestea l atrag pe cititor in aciune si l provoac sa isi imagineze Cele-nespuse ca ceea ce ar fi vrut sa spuna.
De aici reiese un proces dinamic, caci cele spuse par sa ne vorbeasc atunci cnd se menioneaz ceea ce au ascuns ele.
Dar, pentru ca ceea ce a fost ascuns reprezint implicaiile celor ce au fost spuse, ele vor capata un contur. Daca cele
ascunse pot fi readuse la viaa in cadrul imaginaiei, ele vor aduce un context, care aa cum crede Virginia Wolf le vor
face sa para mai importante dect ar fi fost ele in cele spuse. Aa apar scenele triviale ca expresie a unei forme rezistente
de viaa (enduring form of life). Aceasta nu se manifesta verbal in text, ci apare ca un produs care a aprut din legtura
dintre text si cititor. Procesul de comunicare nu este reglementat printr-un cod, ci prin dialectica celor artate si ascunse.
Elementele ascunse construiesc puterea actelor constitutive si, in acelai timp, acest stimul al productivitii este
controlat de cele spuse, care sunt schimbate atunci cnd apar elementele ascunse.

__________________________

ceva care capata ntindere n contiina cititorului si nzestreaz cu cea mai durabila forma de viaa scenele care sunt in
aparenta cele mai nensemnate. Accentul este ntotdeauna pus pe caracter erpuirile conversaiei ne supun torturii
acestei ateptri ncordate. Atenia noastr e pe jumtate ndreptata asupra prezentului, pe jumtate asupra viitorului
Adevrul este ca, n aceast povestire neterminata, in cea mai mare parte de calitate inferioara, se afla toate elementele
valorii lui Jane Austen. Observaiile Virginiei Wolf compoziia personajelor din propriile romane sunt, in acest context,
elocvente. Ea menioneaz in jurnalul sau: Im thinking furiously about Reading and Writing. I have no time to describe
my plans. I should say a good deal about The Hours and my discovery> how I dig out beautiful caves behind my
characters. I think that gives exactly what I want; humanity, humour, depth. The idea is that the caves shall connect and
each comes to daylight at the present moment. A Writers Diary. Being Extracts from the Diary of Virginia Wolf, Ed.
Leonard Woolf, Londra, pag. 60.

Traducere din limba englez:
Ma gndesc cu inversunare ca trebuie tot timpul sa citesc si sa scriu. Nu am timp sa vorbesc despre proiectele mele. As
avea inca multe de spus despre Orele si despre descoperirea mea: despre modul cum sap grote frumoase in spatele
personajelor mele. Cred ca aceasta reda exact ceea ce doresc eu: umanitate, umor, profunzime. Intentia mea este de a
face ca aceste grote sa comunice intre ele si, in momentul de fata, fiecare din ele ies la lumina.

Efectul sugestiv al personajelor, produs de expresia beautiful caves se continua in opera autoarei prin ceea ce exclude.
T.S. Elliot a facut cteva observatii pe aceasta tem:
Her observation, which operates in a continuous way, implies a vast and sustained work of organisation. She does not
illumine with sudden bright flashes but diffuses a soft and placid light. Instead of looking for the primitive, she looks
rather for the civilized, the highly civilized, where nevertheless something is found to be left out. And this something is
deliberately left out, by what could be called a moral effort of the will. And, being left aut, this something is, in a sense, in
a melancholy sense, present. T.S. Elliot, places Virgina Wolf for French Readers, in Virginia Wolf. The Critical Heritage,
Ed. Robin Majumdar and Allen McLaurin, Londra 1975, pag. 192.

Traducere din limba englez:

Observatiile ei care opereaza intr-un mod continuu implica o munca vasta si sustinuta de organizare. Ea nu ilumineaza cu
socuri de stralucire brusca si puternica, preferand o lumina blanda si placida. In loc de a cauta primitivul, ea cauta mai
degraba civilizatia, chiar civilizatia avansata, unde insa ceva pare a fi lasat pe dinafara. Iar acest ceva este lasat pe dinafara
in mod deliberat de ceea ce ar putea fi numit un efort moral al vointei. Si, fiind lasat pe dinafara, acest ceva este intr-un
fel, intr-un fel melancolic, prezent.


Observatia formulata de Virginia Wolf isi are baza in caracterul specific al limbii, pe care Merleau-Ponty il descrie in
continuare: Lipsa unui semn poate constitui ea insasi un semn, iar faptul de a exprima nu inseamna ca fiecare element
de sens trebuie sa aiba un corespondent verbal. Faptul de a exprima consta intr-o actiune a limbii asupra ei, care se
deplaseaza deodata in directia sensului ei. A vorbi nu inseamna a atribui fiecarui gand un cuvant: daca am face acest
lucru, nu s-ar mai pronunta niciodata nimic, si nu am mai avea sentimentul de a trai in limba, ne-am poticni in tacere,
pentru ca semnul s-ar sterge imediat fata in fata cu sensul abia cnd limba renunta la a mai pronunta lucrul insusi, abiat
atunci ea il va aduce, incontestabil, la expresie Limba este atunci cnd ea, in loc de a copia gandurile, se lasa dizovlata,
dar si refacuta de acestea.
9


n cazul in care textul este un sistem de astfel de combinatii, atunci acesta trebuie sa aiba un loc de sistem pentru
acela ce va face posibila combinatia. Acest loc este dat prin golurile, care marcheaza enclave in text si care se ofera pentru
acoperire, prin intermediul cititorului. Golurile unui sistem au ca si caracteristica faptul ca ele pot fi acoperite nu doar prin
acest sistem, ci printr-un altul. Cnd se intampla acest lucru, in cazurile de mai sus are loc o activitate constitutiva, prin
care aceste enclave devin elemente de schimbare a interactiunii dintre text si cititor. Prin urmare, golurile reglementeaza
activitatea de imaginatie a cititorului, care va fi utilizata doar conform conditiilor textului. Un alt loc in sistemul textului
pentru aceasta interactiune o reprezint diferitele potentiale de negare, prin care se realizeaza anumite stergeri in text.
Golurile si potentialele negative conduc procesul de comunicare in modul lor specific, si, in final, functioneaza din nou
impreuna, ca instante de control. Golurile schimba relatiile dintre perspectivele de reprezentare ale textului si ofera
cititorului o coordonare a perspectivelor din text: ele conduc o activitate controlata a cititorului in text. Potentialele
negative isi amintesc de elementele cunoscute sau exacte, pentru a le sterge; dupa ce sunt sterse, ele raman active si
cauzeaza prin stergerea valorii lor modificari ale atitutudinii cititorului: potentialele negative cauzeaza modalitatea de
situare a cititorului fata de text. Atat prin goluri, cat si prin negarile textuale, activitatea constitutiva ce reiese din
asimetria dintre text si cititor capata o anumita structura, ce va controla procesul de interaciune.





















_____________________________

9
M. Merleau-Ponty, Das Auge und der Geist, Philosophische Essays, traducere in lb. germ. de Hans Werner Arndt,
Reinbek 1967, pp. 73 si urmat.