$

aet
4
Rezumat
Cornyozi{ia
apelol uzate cietermind,
fn tTlare mdsurd, ai6i
dimensiunile
stairiilor de epurare, c6t gi
catitatea apelor de sup,rafa{d
(emisarii
cei mai des fotosifi),
care pot
interveni 'la
aiegerea
procedeului
gi
a schemei
de epurare.
Compozilia
apelgr uzate
$i
a celor de suprafa{d
se sfa bileEte
prin
analize de laborator.
Acesf capitol
enumerd
caracteristicite
apelor uzate gi de
suprafa{a
iarin partea
a doua trateazd debitete
de calcul.
GAPITOLUL
1
,JE
b*
\...
-;-
\-
GOM
FO ZrTtA
APELO
R rrzATE
:r'
ri^
;{
5
:l
;i
l";
il
:t
i
ii
.F:
ai
4
.j
.E;
{t
'41
i:
.g
2
i,2
4
ltt
;d_
Compozilia
apelor
uzate determind,
in mare mdsuri, at
cat
$i
calitatea
,apelor
de suprafa
rt interueni
ia aleger-ea procedeului gi
Compozilia
apefor uzate
anelize
de laborator,
care:
gi
a celor
de suprafatd se stabileste pr
a) determind
cantitatea gi
starea materiilor,
de orice fel, con{inute
apd gi,
in special, prezen(a
inateriiror
specifice
apelor uzate (materii
'
suspensie,
azot, grisimi,
cloruri etc.);
b) ajuti la urmdrirea procesuluide
descompunere
a apelor uzate sa
de suprafafd (prin
determinarea
CBO5,
02, pH
etc.);
c) stabilegte prezg$3
9i
felul organismeior
din apd, in scopr
cunoagterii
stadiului epurdrii,
in diferite trepte ale staliei ae epuiar-e.
1.1. Garacteristicile
apelor uzate gi
de suprafati
i
l.l.1.Caracteri3tici.fizics- <-
.q
:-1-
''
l :
;: i
:.'-'.-
.t
,, "-.
.
'Turbiditafea
apelor
uzate gi
a emisarilor'inoiia.nuilai
in linii ma
con{inulul
d9"93!eri!
in'suspensie
ale acesfoq,
deoar6ce nu existi g.,
raport
bine definit intie turbid$ate gicontinutulin
$usperlsii.
.:_ ...
Turbiditatea
se-mds-Qari in grde pe
scara silicei-gi se determini;ir
principal,
pentru
apeemisarilor gi,
numai
uneori, pentru
ipele uzate. ApeL
uzale origenegti
au, Tn general,
o turbiditate
cuprinsd intre 40p
-
501
grade
in scara silicei.
.
culoarea
apelor uzate proaspete
este cenugiu deschis; prir
fermentarea
materiilor
organice
din api, culoarea apetoi uzate devine ma
inchisS.
Pdtrunderea
in re{eaua de can_alizare
a unor ape industrial<
putemic
uzate, colorate, conduce la schimbarea
totali a-culorii apelo
uzate.
. ,
Mirosulapelor
uzate proaspete
este aprcape inexistent. Apele in curr
;deJermentare
au miros, mai mult sau mai pulin pronunfat,
de oud clociie
ln func{ie de stadiul de fermentare in care se'gdsesc. iantitd{i importante
de ape uzate industriale pot produce
mirosuri n-plicute.
Temperatura
apelor uzate ordgenegti este, de obice.ii, cu 2
-.3"C
ma
ridicatd
decdt cea a apelor de alimentare.
Unele ape uzate industriale,
precum
gi
apele subterane, pot
influgnta,
intr-un sens sau altul,
temperatura
apelor uzate, care constituie un factor hotirator ?n epurarea
apelor
qa!e.
coagularea
substanlelor in suspensie, procesele
biologice
etc. sunt influen[ate
in mod deosebit de temperaturi.
1.1.2.
Caracteiistici
chimice
Materiife
solide
tota!e
reprezintd
suspensie
gimateriile
solioe
aiz-olv;:.""
suma
dintre
materiile
solide
in
f n
tabelul
1. r
sl
ompozi{iei
apelor
uzate
caracteristicite
substanfetor
soride
din
Tabelu
| 1 .1
:
apele
uzate
L
Subr
lmst
rranle
soflc
llllc,lloe si r
--cBPr-
fll[inerale
I
Total
lmgl[l
@oc,
zi[
--
-
separabile
prin
decantare
A
?lt
so.rzo--
27sZ'01-
To7io--
B',
20/10
--i_
.7rr
rt
^+_
'!30/19
-
t'tseparabife
prin
dec-htare
A"
SFnn
tvttv
=\
200t30
80/12
B
40t15
A
du/3tl
JJU/5O
330/50
B
oou/]
u0
90/35
A
,t t0t135
-
1260t19A
-
500if
85
FI
tt
34Anzs
-
.grag
german,
ca
f 75i65
:"Jn,1
is:#g'Ei+1f
i!,
',li",;-T,
*{ iu''o',
a p
e uzate
;,;;.;;j;
mentare gS0
_
400
llLoc
*ii
zi.
4,,
consumul
specific.
de
ap5 pe
cap
de tociritor
influen
feazd,in mare
lsurd,
compoziliE;p"rrl;;;;n
u c6t
,onrur;t
;;,rpe
este
mai
mare,
atdt
apa
uzat6'*ite
rnai
cituaii
gi
inver*,
Jloarece
centitafire
de rnatei.i!,
trt{ffiJ:rrnd'
uuttutte
cu
AA uzate,
sunt
in g*"irr
de
aceragi
ordin
finand seama
cd
irn
limpul
ploii
apere
amestecate
(ape
uzate
gi
de
aie)
sunt
aploSpe
tot la
rer
ie
niyoadJ;
qi ,o.b
;;;!9
oin
timp
uscar,
rnandd
a ii
ma't"
;15
-
20
yo,pentru
SISTEME
DE
EPURARE
A A PtrI ND T I? T ZIN
E8A
6?fl
4-
:.ii"".:?:ffi
Htr"::siile
aduse
de ptoaie,
provenite
de pe
strizi,
cu(isau
a loi,
1R9!e
subterane
care pitrund
rracteristicile
apelor
uzate.
t
Cantitdfite
de
"
Ifrbel
ul 1.2
oxigen
in
ap], fa saturarej+funcfie
de
-=-'temperaturi
apei
!
1
a-
fgrp*ratura ['CJ 0
5
10
12
14
16
18
t]z in ap5
[mg/f] 14,23
12,90
1 1,33
10,93
10,37
9,95
9,64
2A
a
22
24
26
28
30
9,17
8,83
8,53
8,22
7,92
7,63
Dacd
o apd
con{ine
cantitSlire
de
oxigen
din
taberul
11.2,
acea
apd se
considerd
saturatd.:r22Ste
aceste
u"rori,'.p"
este
supras
aturatd,iar
sub
aceste
valori,
subsa
iuiatd.
r
murddrire.al
unei
ape
de suprafa.ti,
ennlint tft rlr ri a{^
^.'i---
-
|
consumut
?:?,:_!,^,-"^_!: .oxigen
(cBo)
at apetor
uzate
sau
al
emisarurui,
reprezintd
cantitatea
de
oxigen
ionsrmata
pentru
oescompunerea,biochimicS,
in condifii
r:r!-".
i,"t"riiloiroiio"
organice
,
totare'
ra
temperatura-gitimpur
Jani.Io
1q'_c,
respectiv,
5 zire;in
acest
:iil"lifi':;"resoecivi
se'noteaza
.,
ceo,
-
6il;ri
iiocnimic
ae
consumur
biochimic.de
oxigen
reprezintd
gradur
de impurificare
a
:[:'#T:"dflfl.#lffta;
., Jal
"'i'area
acesruia
este rnai
mare,
cu
Descompunerea^
biochimicS
e aperor
uzate,,
respectiv
consumul
biochimic-de
oxigen,
se produce
in
doud
faze:
'''
faza primard-(a
carbonuturr,
in'care
oxigenur
se consumd pentru
oxidarea
substanteror
organice,
"rru'ina"p"
imediat
gi
are, pentru
apere uzate
menajete,
o ourati
Je-"irca-Io'i"
zire,
ratemperatura
de 20,c.
ln urma
descom'unerii
mai"11,.r^rro""*
I
in
"l
a;;;t;;t
intra
."roon, azot gi
fosfor
-
se formeaza,
in
"princif,af,
bioxidur-0"
Liil"""(co2),
cars
,
rirnAne
sub
formi
de.Oa3
in
sofuge
sau?
degajd;
",".;.r;i#:;ffi
J"^i,il^:!I;rir,ifi,l[,ff
:;:"il]liill:
(NOi);
incepe
dupi?proximativ
10,zTe gi
dureazi
100
sau chiar
mai
ftff:t'
Transfoimarea
eor:q{uie "p.""sur
o.
nrtrirgierJl
materiiror.-
*'d":'"""6ffi
ffi
,fr
illif; r
jumru;l:;::n:E::,XEf
3i oxigen
de
cdtre
o'materie
i, i";"f;;;are
__
notatd
cu Kr
_
este,
in
?ric:
moment,
proporlionatd
ci;;;tti;;""
de materieii
iir"rormar",
tnca
neintraE
in reaclie
gi
se exprima
frin
ecualia
diferenfiald:
'dr
h care:
a=
,ut\a-x)'
(1"1)
a este
cantitatea
de
materie
in transformale,
ra inceputur
procesurui;
x
-
cantitatea
de materie^
transtormiu
in timCur
i.'verri,..'
y' v
K1
-
viteza
consum_urui
ai oxig"n'
i.lirt"nti), care.depinde
de natura
eacfieiin
condigile
in care
se
Oesfaioaii.
"'
In
urma
unor
exoerienle
de la60rator,
streeter gi
pherps
-
mai t6ziu i rheriaurt
-
au
ardtat
.{1;gJJ;;rffi?
de
wrhermy
este
aplicabird
si
;ilTlx"'
orga
nice (m
aterii
in i;;i;;rri
o'n r p"i",=it",
"-iifie
in raza
lntegrdnd
ecuafia
rui
wirhermy
de ra timpur
0 pand
ra
t, rezun6:
(1
.2)
Daci
se
misoard
cantitatea
de
materie
organicd
(materie
in
:TH:T:HffiLprin
oxisenur
.""*rr"t
ii"rr=.
primara
-loiigen;i
prima4
ei
Lar
de
oxigen
care
mai'este
necesar
apei,
dupd
ce
ind
la
20 de zite;
ar de oxigen,
efectuat
in timpul
f;
rr
total
de oxigen
(in
timp
Oe'ZO
ie zile),
iin
ecualia
lui
Wilhelmy,
dlpd integrare,
rezultd:
Kt=1ln
i
Transformand
fogaritmul
natural
in fogaritm
zecimal gi
notand
\
=
0,4343'
K1,
kt=lre+-
lr-L
i'64=7'rT
:::tliermai
rezurtd
afte
doui
ecuafii,
care sunt
propesul
de transformare_a
rnateriei'
orgrnir.
din
(1
.3)
se
obfine:
Din
aceastd
importante
pentru
uzate gi
naturale:
t
a
,l
*"
-+\
(1, 4)
(1 .5)
foarte
apele
n-er,+-
1v);
I
'r
,!
"{:
Viteza
consumufui^le
o{Se,n
&,
s_e. determind
in faborator;
pentru
apele
uzate
ordsenesti,
ea variala
inirli
d,r
:
oJ
i;il-i;: ffiJ" fiind
insd mult
mai largi pentru
-apete
uzat-
inqrrtri.f"
Pentru
consumul
Oiocnimic
bl,-'oilg"n
la
5 zile
al apelor
uzate
origenegti,
unerb
varori
meoiiau'tosll.6ii
t"oJrr
r.r; p#r,ilpee
,=at"
industriale,
valorire
cBos
sunt,
,"JJri,
rli mari, put.nd
atinge
chiar
s0.000
mgf/dmo.
r' rr"''
rrrqrr'
Puldllq
atlnge
cl
se poate
admite
c5, intre
consumuf
.biochimic
de oxigen
ra 5 zire gi
celta
20 de zite (consumuiprir.r,
ljle*iJia
rentia:
;
CBO,
=
0,684.C8O20.
(1.7)
consumur
chimic.de
oxigen (cco)
mdsoard
conlinutur
de carbon
din
toate
categoriire
de
mate-rie-
Lig-rii"e,
pri"-.t"oirir*
oxigenului
consumat
de
bicarbonatul
de potasiu
ln ioiulie
aciOa.
Azotur
fofal
este
arcdtuit
oin- amoniac
riber,
azot
organic,
nitri{i gi
nitrafi.
Azotut
organic
si
amoniacii'lio
subsianleroi
;'n"-nil
azotoase,
p.!i"ni""fn':i:
Y:ilr:i.1"**:"li
!-.-.=l|.-:F
alburnirioidal ca
Arnoniacul liber
f'r rr.r a nina
vr
v(.r
rr\r\r.
Cantitili de amoniac liber mai mari
impurificdri a apei uzate analizate.
/
indicator al azotului organic, care se poate descompune.
este rezultatul descompunerii bacteriene a substanlelor
de A,2 mg/l indici existenfa unei
Apele uzate proaspete
au un conlinut ridicat de azot organic
ai
unul
scdzut de amoniac liber, iar apele mai
pulin proaspete confin aceste substanle
in propo(ii inverse, respectiv
-
conlinut mai mare de amoniac
ai
mai scizut de
azot organic.
Nitralii reprezintd cea mai stabild formd a materiilor organice
azotoase
9i,
in general, prezen{a lor indici o api stabil5 din
punct de
vedere al transformarii.
ln apa uzatd
proaspiti, nitrilii
gi
nitra{ii sunt in
concentralii mai mici (sub 1/1 mil.).
Sulfurile sunt rezultatul descompunerii substan[elor organice sau
anorganice gi provin,
de cele mai multe ori, din apele uzate industriale.
Clorurile pot provenidin diferite surse
(de
exemplu, urini); de aceea,
cantitd{i de 8
-
15
g
clorurd de sodiu, cAt elimind un orn
pe zi, nu
pot
constitui indici de impurificare.
Acizii volatili indicd
progresul
fermentirii anaerobe a substan{elor
organice. Din acegti acizi,
prin
fermegtare, iau nagtere tlioxidul de carbon
9i
metanul. in cazul unei bune fermehtiri,
pentru
apele uzate menajere, acizii
volatili, exprimali in acid acetic, trebu-ie ia tie in
jur
otiioo mg/l
ipeste
300
mg/l9i su.b 2,000 mg/l),
GrdsiDT$ gi
uteiurile, vegetafu'sau minerale, Tn- cantitili mari,
for'*ngazi o
pelieuld'pe
suprafala apei, care
poate":impiedica aerarea,
colmata filtrele biologice, inhiba
procesele anaerobe din bazinele de
fermentare etc.
Gazele cel mai des intdlnite la epurarea apelor sunt hidrogenul
sulfurat, bioxidul de carbon
gi
metanul. Hidrogenul sulfurat indici o api
uzati
{inuti
un timp mai indelungat in condilii anaerobe. Metanul
gi
bioxidul
de carbon sunt indicatori ai fermentirii anaerobe. in amestec cu aerul, Tn
propo(ie-
de 1:5
-
1:15, metanul este exploziv.
Concentralie de iani Ce hidrogen
(pH) este un inCicator al mersului
epuririi; de el depinde activitatea microorganismelor,
precipitirile chimice
eic. Valoaiea pH-ului
trebuie si fie in
jur
de 7.
,
Potenlialul de oxidoreducere
(potentialul Redox, rHl furnizeaz1
informalii asupre
puteriide
oxidare, sau de reducere, a apeisau nimolului,
ln scara Redox; notalia rH exprimd inversul logaritmului
presiunii de
oxigen. Scara de misuri a
potenfialului Redox are ca valori extreme 0
9i
42. Valorile sub 15 caracterizeazdfaza de oxidare
(fermentare) anaerobi,
iar valorile
peste
25, faza de oxidare aerobi.
t
Putrescibilitatea este o caracteristicd a apelor uzate care indicd
posibilitatea
ca o ape sd se descompune rnai repede sau mai Tncet.
r,.-,ultluu/Jl l,}zJr,+|'v
ttr
+:
'Stab
i I itatea este i nve rsu I
putresci bi lit5li i.
Stabilitatea relativd este exprimati
(in procente) de raportul dintre
oxigenul disponibil in
proba de analizat
(sub formi dizolvat5,
sau sub formi
Oe nitrili
gi nitrall;
gicererea de oxigen
pentru satisfacerea
fazeiprimare
de
consum
-a
oxigenutui. Ca determinare, stabilitatea
relativi este folositd
foarte rar, deo-arece unele substanle coloidale dizolvate in api,
pre.gipitd
culoarea
(datd de albastru de metilen), iar
pe de alti
parte, valorile
stabiliti$i relative sunt nesigure, ele variind in funclie de natura apeiuzate.
1.1.3. Caracteristici
biologice
ln majoritatea cazurilor, diferitele organisme care se intAlnesc
in
apele uzata au dimensiuni foarte mici. Cele mai mici sunt virusurile
9i
phagii, urmate de bacterii. Organismele
mai mari sunt reprezentate
de
ciupLrci, alqe,
protozoare,
rotiferi, larve de insecte, viermi, melci etc'
'
in sc-opul determinirii concentraliei
diferitelor tipuri de bacterii
din
apd,
pentru a se
putea aprecia
gradg{ de impurificare a apeigi
pericolul de
infectare, analizele nacieriologiCe
se fac de obicei
in
paralel cu cele
chimice.
Absenla bacteriilor dintr-o ap5
p_oate-f, un indiciu claral
prezenlei
unor substanle toxice.
,t!?
T|talitatea organismelor
din apd constituie aga-numitul
plancton, iar
cele{e
pe patulrAului, bentosttl'
r-
in.'ultimul timp,-in
pri{nta organismelor-din
-bmisaq,
igi
fiseqte..o
aplicare din ce in ce mai mare sLstem ut saprobiilor,.clre
cuprinde speciile
de organisme caracteristice
apelor impurificate
cu substan[e
organice.
Cunoagterea
speciilor din sistemul saprobiilor
conduce.la
stabilirea
gradului ds impurificare
a emisarului,
diversele calitali
ale apei
.Iores'punzand
diferitelor tipuri de organisme,
gi Ia cunoagterea
procesului
de autoepurare.
.
Spiciile de animale
gi vegetale din sistemul
saprobiilor
sunt
grupate
Tn urmdtoarele
patru categorii:
. -
speclT
paiisaprobe, earacterisiice
puternici (in numer foafte mic);
apeior cu inrpurifieai-e
organica
organice
(Tn nurnir mic);
o!'ganic6
mai micE
(Tn numdr rnai mare
G-mezosaprobii);
(in numir mare).
!
I
'
!! '
apelor cu imPuritAti
apelor cu imPurificare
decit cele din categoria
1=1
=4.
Q:oefie
ienfi de transformare
in loe uitori ee hivalenti
in scopul
dimensionirii
antitifi importante
de ape
eparat.
Evafuarea
exactd se
e laborator.
Tabef ul 1.3
intr-un c2ntru poputat
cu N locuitori,
dacd acesfa are
-
spre exemplu
-
o
>rlcd de prelucrare
a taptetui, fdrd fabricarea
brdnzei, cu o capacitate de
>lucrare de 10.000 ltapte, se mai adaugd un numdr de slo
-
g00
locuitori, la
mdrul de locuitori
ai centrului poputat;
stitia de epurare se dimensioneazd pentru
mdrul total de locuitori(N +
SO0 ...
gO0).
obiectelor
dln stafia de epu!'are, aportu! unor
uzate industriale
trebuie, uneori, evaluat
poate
face numai pe
baza unor deterrnindri
'.tF
Coeficienfi
de echivalenti
Tipul de industrie
Coeficient
de echivalen{d
[nr.
loc./unitatel
0
1
I l:i19,.
d9 pi"elucrai'ea
lapielui,
fdi'a fabi'lcai'ea bi'dnzei, penti-u
i
1000 | lapte
30-80
toem, cu la
Abatoare p
Abatoare p
Grajduri de
Grajduri de
Crescdtorii
bricarea brdnzei, pentru
1000 | lapte
entru l bou
=
50
-
250
70
-
200
entru 1 tf carne
150
-
450
vact, pentru
o vacd
5-10
porc|, pentru
1
porc
3
de pasari,
pentru
o pasdre
0,13
-
0,25
raDnct oe zanar, pentru
1. t sfecld
5e- 75
raoncl
0e ma[, pentru
1 t cereale
J0-100
raonct
oe Dere., pentru
10-OO I bere
150
-
400
2000
-
4000
rnq de ctrojdie, pentru
1 t drfrdie
6000
-
8000
ra
llctje
amroon, pentru
1 tf
porumb
500
-
1 000
urame prepalarea
vinului), pentru
100 | vin
100
-
150
aem, pentru
t ha vie
40-60
I apacant, pentru
1 t piele
1 000
-
4000
bpalalont
cte tane, p'entru
1 t l6nd
20oo
-
5000
l\rDrtont
ffu 1 t marfd
1 000
-
4000
raono
0e cotoranti
cu culori de sulf, pentru
1 t rnar-f6
2000
-
3500
roprtonr
de c6nepd, pentru
1 t c6nep5
7s0-1150
Faons oe cetutoza sulfit, pentru
1 t celulozi
4000
-
6000
raonct
oe nadte, pentru
1 t hArtie
100
-
300
aorlcl oe tana sinteticd (din celulozi), pentru
1 t l6ni sintetici 200
-
1000 :
ppatarone,
pentru
1 t lenjerie
300
-
1000
;.
Evacuafl ce uei mtneraf, pentru
1 t ulei
1 2000
,,4
STsTtril./tr Ntr FDIID ADE A ADEr
^D
r IAI A-T'r1
-""''.y'".t
Pentru calcule aproximative, literatura de specialitate recomandd
folosirea aga-numifilor coeficien{i de echivalentd in locuitori sau coeficienli
de transformare in locuitori echivalen{i
(L.E.),
Ei
pot
fi stabilili luind ca
bazd, diferite caracteristici ale apelor uzate ordggnegti medii; materiile
organice, exprimate prin
CBO5, materiile in suspensie etc. sunt cele mai
folosite caracteristici pentru
stabilirea coeficienlilor de transformare in
locuitori echivalenli.
Coeficien{ii de echivalenfd, corespunzdtori unor ape uzate industriale,
luAndu-se ca bazd matefiile organice
-
CBOs
=
54 g/loc
Ai
zi (vezi tabelul
1 .1), au fost aritati in tabelul 1.3.
'
1.1.5. Recoltarea
probelor
de ape uzate
Conform normativelor in vigoare,
probele
de api uzati sau din
emisari trebuie recoltate
gi prelucrate
in anumite condilii. Rezultatele
oblinute trebuie sd fie corespunzdtoare scopului urmirit
gi,
in acelagi timp,
si poati fi comparabile cu cele oblinute in alte stalii sau
puncte pe
emisari.
Recoltarea probelor
de ape se incepe
prin cercetarea:
intr-un anumlt
punct
de recoltarq atit cantitatea cdt
gicalitatea apei
"
'pot
a'fea uneori wiitii foarte mari,.srotiv
pentru
care se retoniandi si'se
ia probe-momentane
din ori in
_gri
(chiar mai des, dacd este necesar),
timp de 24 de or$ aceste
probe
trbbuie si fie
propo(ionale cu debitul
gi sd
se
pistreze
intr-un vas mai mare, de unde, la finele recoltdrii, se iau
cantitilile de ap5 necesare fiecdrei determindri. Probele momentane
trebuie sd aibd cel
pulin
250 cm3 gi si fie recoltate manual, sau automat,
cu ajutorul unui dispozitiv, care recolteazi
probe propo(ionale cu debitttl.
Apa uzatd din vas constituie o
probi
medie. Pentru a ?mpiedica apari(ia
fenomenelor de descompunere a substanlelor organice este necesar ca
vasul,si fie
tinut
la o temperaturi scdzutd, deoarece calitatea apei uzate,
.coleciaie in vas,
poate
varia tn timpul celor 24 de ore; in acelaqi sens, se
pot
folosi inhibatori (cloroform, formaldehidi etc.
).
CAteodatS, sunt suficiente
gi probe medii,
pe
I ore,
perioadi in care
apa, respectiv substanfele organice, nu Tncep si se descompuni. Numirul
de recoltiri se stabilegte de la caz la caz.
Vasele pentru recoltarea
probelor trebuie sd fie din sticlS, iar
cantitatea de ap-d uzati, necesari analizelor, sd vaneze in
general intre
valorilel-2dm".
Locul cel mai indicat
pentru recoltarea
probelor
de apd din emisari
se
gisegte, pe
verticald, la 1f15 cm sub suprafala apei, unde, datoriti
vitezei mai mari a acesteia, calitatea ei este omogeni. Pentru a asigura
'.t
Frosibilitatea
corelerii calitdtii cu cantitatea, se recomande ca
punctele
de
recoltare sd fie dispuse in apropierea posturilor
hicirometrice.
In sta{iile de epurare trebuie si se ia probe
de api, atAt la intrarea,
cat
9i
la iegirea din fiecare instalalie; in sta(iile mici,
probele
se iau numai la
intrarea gi
iegirea
din stalie.
Majoritatea determinirilor pot
fi efectuate in labbratoarere de anarizd,
ohiar dacd acestea se
gisesc
la distanle marifald de sta{ia de epurare sau
ounctulde recoltare.
Unele determindri ins5, trebuie fdcute la locul de recoltare, ca de
:xemplu: temperatura, transparen{a, pH-ul,
culoarea, gustul,
COz liber,
'ixarea oxigenului-gi a hidrogenului sulfurat (nu gi pentru
apele uzate) etc.
O atenfie deosebitS, la recoltarea probelor
de api, trebuie acordatd
rormelor de protec{ie
a muncii, pentru prevenirea
unor accidente: cideri de
a ?n5[ime, inec, loviri la manipularea
capacelor, asfixieri, intoxicdri etc.
in scopul evitErii acestor accidente se vor folosi materiale de
protecfie
rdecvate: colaci de salvare, centuri de siguranli, minugi de protec(ie,
ndgti de gaze
etc.
1.2. Debite de calcul
I .2.1 .Debite hidraulice
r/'4
_l
Debiteie
!e
calcul (inclusiv varia{iile acestora)
'peniru
lstaliile
de
"--!+urare
sdtf identice
cu celdBtabilite pentru
re{elele de canalizare.
---'
La
qSoiectarea unei.,can-al-ri:iri, debitele rezultd pe
baza luirii in
;onsiderare
a dezvoltdrii de
perspectivi
a centrului populat, pe
o durati de
15 de ani, conform schifei planului
de sistematizare gi
a
planului
de
lezvoltare industriald.
. De la caz la caz, debitele de ape uzate industriale vor fi determinate
ieparat, avdnd in vedere faptul c5 literatura de specialitate furnizeazd
'alori
medii, informative.
Prin intermediul retelei de canalizare, dimensionati in sistem unitar,
n sta{ia de epurare pitrund gi
ape meteorice, ape al c5ror debit nu
lepiqegte debitul orar maxim, motiv
pentru
care stalia de epurare primegte
;el mult doui debite orare maxirne.
in tabelul 1.4 este dat debitul de calcul hidraulic al obieclelor din statia
le epurare, iar se{iunile de calcul corespunzitoare acestora sunt
prezentate
r figura 1.1.
)6 fitftttll-t tFr hn nhl rh . 6F . a h-t
tor
uzate
rer
16
I5
\_
"i
Ape uzete brate
funer[dedryersa'T
{4}
Seporalor
de
grrisini
Conerd
le n4oriiltr'
$fr)
Deconloore
Prinare
Contri le dera'ste(D2l
tonerd
de rePortilie
!ffi)
hners
de rePorlitie
rcEg)
Sitt.t de cltart
fipe azote
bri;fe
0rit,tr
DcznisiPotor
}ebitndrv
Conert
de rcPtrtilie
Gfrt)
C o n er i dl' r"Vali li
e rc
fr
2)
Contri
la nPrtie
(C4)
t'
6
q
d
5
6
. Dennlosre
secunlsrg
II
l2
I
14^
i7
Dfuntssre
selundte
hnstruclii Fnfra
uourorc
biilogici
Constnrl. F,nlr!
eparore
htoloEtco
t6
t5
I6 t
t,r,ir
l, ceftrc
.a'o
hI
fiten'st
i::-_! r entru
obiectere
din
stalia
de
epurare:
Figura
{.1.
Sectiuni
dei:fT,t
["r,
g ;
in
,ili"|''
divizor'
XT.T'ffi;;it;;;
;in
sistem
divizor
Tabelul
t
'4
-
:rl .;
Debitele
de
calcul
hidrau"'
'
Sitt"*
de
canalizare
Unitar
Obiect
tehnologic
dimensionare
Q6,-2Qu
o max
QyZQuo
max
ZQro max
rde
Jeversare
9i
gr6tar
Canalul
amonte
gritar
'r-L-1..t , t
I auctut t.+
^ ^-al--
ut,l rur ruar t'
0 1 2 3 4 5
5.
Grdtar, deznisipator,
debitmetru, camera de
repartitie
(CR1
), distribuitor
Q, o r.,, Qs o min
2Qro
max Qu o min
o.
Canalele dintre
grdtar,
deznisipator, debitmetru-
separator de grisimi, cameri
de repartifie (CR1),
decantor
primar
Q, o..* Qs o min
ZQuo
max Qu o min
7.
Separator de grdsimi,
decantor Dt:imar
Qs zi max Q, o t",. Qu zi max
ZQro
max
8.
Canalul dintre decantorul
primar gi camera de
deversare (D2), din fa(a
treptei biologice de epurare
ZQro
max Qu o min
g.
Deversorul camerei de
deversare din fala treptei
biolosice de epurare
(D2)
Q, o r"*
ZQro
max
10.
Canalul deversor intre D2 gi
emisar
Q, o r.,
2Qro
max
11.
Camera de repartilie (CR2)
Q, o ,.n"* Qs o min Q, o r"* Qu o min
12.
Canalul dintre decantoruP
Ftinna
r,. ca m e ra ailre
p
aliti e---
(CRz) gl-treapta de epurare
bioloqicd
Q"or* Qs o min
13.
-
Canalul dintre camera de
deveibare (D2), dinaintea
=tledei
de epurare biologicd,
-;
ganl_era de repartitie (CR2)
Si
-
trcanla hilnlnnini
a
r. vuP-e v..v.v_9.v5
\
I
l
j::?
n
Hu o max
14.
Construcfii
$
instala(ii de
epurare bi[6$ce, bazine cu
ndmol activ, filtre biologice
etc.
Qs zi max Q, o r", Qu zi max
,!>
Qror*
15.
Camera de repartifie (CR3)
Q,or* Qs o min Q, o r"* Qu o min
lo.
Canalul dintre treapta de
epurare biologici, camera de
reparti[ie (CR3)
9i
decantorul
secundar
Q, o." Qs o min Q, o rr* Qu o min
17. Decantorul secundar Qs z max Qs o min Qu a mat< Q, o t",
18.
Canalul de evacuare a apei
din decantorul secundar
pini
la emisar
Q" o t"*" Qs o min Q, o tr* Qu o min
19.
Canalul de evacuare a apelor
decantate primar, trecute
peste D2 gi
a apelor
decantate din Ceeantorul
secundar
ZQro rnax Qu o min
20.
Bazinul de retenfie a apelor
de ploaie
Q6-ZQuomar
-
Qaam
0"
F
Obserya[ii:
sistem separativ, respectiv unitar;
amonte de deversorul din fata statiei de epurare;
Q,
este debitul de calcul al refelei dimensionate in sistem unitar, in
care sunt incluse diferite categorii de ape uzate, de suprafa!5,
subterane (adicd debitul pe
timp uscat), conform STAS 1846;
verificarea la
Q,
a deversorului (D1) este necesari cArid canalul
deversor servegte gi de canal de ocolire a stafiei;
la separatorul de grdsimi, verificarea la debitul respectiv are scopul
de a stabili daci la debitul maxim al apei nu se dep5$egte creasta de
deversare a
jgheaburilor
de colectare a
grisimilor;
la decantoare, indllimea de sigurante se va lua corespunzdtor
nivelului maxim al apei
pentru debitul de verificare. De asemenea,
jgheabul
de colectare se va dimensiona astfel incAt sd transporte
debitul de verificare, menlinAnd neinecatd curgerea apei
pestb
marginea deversoare a
jglae"abului; '
la bazinEtseq ndmo+Acti\hsg1rrmdreqte asigurarea scurgerii debitului
de verificare, astf6l incAt Tndllimea de siguranli sd nu fie depdgitd
gi
sd
.
se obfind' evacuarea
-
neinecatd a apei
peste crestele
deversoarelor;
:;
lj
ci din canalul de.grd mqteorici ce-
par
trehur'e inmagazinatdin bazine
-
ti, eventual
prinretalia
de epurard,
teea ce
poate
conduce la suplimentarea debitului de calcul al
acesteia;
F staliile de
pompare
care intervin in diferite
puncte ale schemei
tehnologice se calculeazi
Tn
funclie de debitele maxime sosite din
obiectele care le deseWesc.
1.2.2. Debite de impuritiifi
Parametrii de dimensionare hidraulicd sunt astfel stabilili, incdt au
valabilitate numai
pentru ape uzate cu concentralii medii de impuritSfi,
caracteristice apelor uzate menajere, specifice centrelor
populate pu(in
industrializate.
Pentru centrele
populate puteiniO irrdustrializate
9i
pentru indusirii
este necesar si se ia in considerare cantitifile reale de impuritifi. Astfel,
pentru
filtrele biologice se dau
parametrii de dimensionare hidraulici
valabili pentru
ape uzate cu caracter menajer
predominant
9i,
in acelaqi
timp,
parametrii
in funclie de impurificarea organici, exprimati in CBOs,
no
",'offi
orsnuite,
medii.
Aces
ffi",''t
xf:
;I#tm.
*1irur
*,'5;,5F
t"-'Hl'ifl:
#,il,'d
a-
s
f,
I
I
I
,
J
I
I
I
-:----
*,
+
o
a
Q
L