si, poate, cea mai bogata in transformari care au pregatit, printr-o miscare

social-culturala larga, evenimentele revolutionare de la 1848.

Rezultatele miscarii de eliberare nationala s-au rasfrant si in
continutul tratatului de la Adrianopol (1829, prin care !oldova si "ara
Romaneasca au capatat autonomie administrativa si libertatea comertului,
intrand in circuitul economic european.
#n ciuda tuturor represiunilor, se intensi$ca starea de spirit
antifeudala, pretutindeni rasunand glasuri care cereau modernizarea
sistemului de guvernamant, ingradirea drepturilor abuzive ale marii boierimi.
%upta pentru emancipare sociala si nationala, in prea&ma anului revolutionar
1848, devine, in cele trei provincii romanesti, o constanta a opiniei publice
progresiste, o ampla manifestare a constiintei nationale, marcand
inceputurile revolutiei burg'ezo-democratice. (entru a intelege rolul
politicului in perioada pasoptista, iata un citat din !i'ail )ogalniceanu*
+(olitica a a&uns a $ astazi su,etul lumii moderne- ea este
puternica circulatie ce stimuleaza toata gandirea si toata ideea..
/A"#0/1A
/atiunea moderna reprezinta comunitatea de interese care
depasesc raportarea la clasa sociala, la religie, la suveran.
/atiunile moderne sunt o constructie ideologica si culturala ce
implica diferite componente materiale si simbolice*
2 limba acceptata, cunoscuta si vorbita de toti-
2 istorie legitimata de continuitatea cu inaintasii straluciti-
2 eroi e3emplari pentru calitatile unei natiuni-
2 institutii (teatru, $larmonica si monumente culturale (muzee, statui-
2 folclor intrat din circulatia orala in cea scrisa-
2 locuri memorabile vizitate periodic-
2 peisa&e de$nitorii pentru natura tinuturilor-
2 mentalitate speci$ca re,ectata in viata cotidiana-
2 insemne o$ciale 4 imn si drapel

5onstructia identitatii nationale este realizata de elita
compusa din scriitori, istorici, $lologi, oameni politici, &uristi, profesori si
gazetari. 5aile prin care ei actioneaza vizeaza toate domeniile vietii publice si
culturale* invatamant si presa, teatru si $larmonica, societati culturale si
literare.
56/"17"0% 50%"0RA% A% 1(65## (A86("#8"1
2 9in punct de vedere cronologic, epoca pasoptista se situeaza intre anii
18:; si 18<;. %egata de importante evenimente politice si sociale, aceasta
delimitare temporala nu are nimic rigid, $ind legata de iesirea "arilor Romane
de sub dominatia otomana, de inceputul unei energizari economice si al
dobandirii libertatilor politice.
2 #n aceasta epoca identi$cam o viguroasa activitate culturala, care avea la
baza un amplu program de lupta politica.
#n ultimele doua decenii si &umatate ale perioadei pasoptiste, ca o reactie
impotriva imitatiei si a in,uentei culturii occidentale, se dezvolta, in miscarea
culturala, un puternic spirit national.
Accentul se pune acum pe folosirea in scris a limbii romane, pe creatia
originala si evidentierea valorilor nationale, pe marile initiative culturale
menite sa spri&ine aceasta orientare. #n perioada pasoptista s-au pus bazele
unei adevarate renasteri culturale romanesti. #nvatamantul, presa, teatrul,
literatura, stiintele cunosc o dezvoltare fara precedent. #au $inta societati
culturale si stiinti$ce, creste numarul revistelor si al altor periodice, al cartilor
tiparite in tira&e mari, se formeaza un public cititor, se organizeaza biblioteci
de literatura beletristica, se in$ripeaza o viata artistica speci$c romaneasca,
bazata pe traditia populara, ia amploare miscarea de culturalizare a maselor.
2 #n primul deceniu al acestei perioade, utilizarea limbii grecesti se
restrange la insemnari, scrisori si unele traduceri. 5ultura romaneasca
desc'izandu-se acum miscarii de idei din Apus, locul limbii grecesti il ia
franceza, limba de larga circulatie europeana.
R6!A/"#8!0% 10R6(1A/
Romantismul reprezinta un important curent artistic si literar,
aparut in Anglia, =ranta si >ermania, in prima parte a secolului al 7#7-lea, ca o
opozitie fata de clasicism. 1l include nu numai literatura, ci si artele plastice,
muzica, $loso$a, istoria si estetica.
5u toata diversitatea de forme nationale ale romantismului, se
pot stabili anumite trasaturi generale, caracteristice intregului curent*
2 #mportanta sentimentului si a fanteziei creatoare-
2 #ncercarea de evadare din realitatea obiectiva-
2 9escoperirea in$nitului spatial si temporal-
2 (atrunderea mai adanca in tainele inimii-
2 #nteresul pentru frumusetea si pitorescul naturii, pentru culoarea locala-
2 1videntierea valorii artistice si a ceea ce nu este frumos-
2 #nteresul pentru creatia populara si pentru traditiile nationale-
2 (ersona&ul romantic provine din toate mediile sociale, este un erou
e3ceptional care actioneaza in impre&urari e3ceptionale.
R1(R1?1/"A/"# A# R6!A/"#8!0%0# %#"1RAR (R18A R6!A/1A85A
#/ (1R#6A9A (A86("#8"A
#n aceste conditii de intens avant cultural, in toate cele trei
"ari Romane se dezvolta o ampla activitate publicistica. Apar primele ziare*
5urierul romanesc, la @ucuresti, in 1829, sub conducerea lui #on Aeliade-
Radulescu- Albina romaneasca, la #asi, din initiativa lui >'eorg'e Asac'i, in
acelasi an- >azeta de "ransilvania, la @rasov, in 18:8, din initiativa
carturarului ardelean >eorge @aritiu.
0n moment deosebit de important in dezvoltarea publicisticii il
constituie aparitia, in 184;, a revistei 9acia literara, care se adreseaza
intregului neam romanesc, militand pentru ca romanii sa aiba o limba si o
literatura comuna. #n anul 1848 au aparut noi ziare purtatoare de cuvant ale
ideilor revolutiei, promovand o publicistica agitatorica si combativa, precum
(runcul roman sau (oporul suveran.

/ici dupa infrangerea revolutiei activitatea publicistica nu a
incetat, revolutionarii scriind acum impotriva celor care au tradat cauza
revolutiei romane sau facand din presa o tribuna in favoarea 0nirii.
/umarul mare al ziarelor, revistelor literare si stiinti$ce,
aparute in perioada pasoptista, arata marea insemnatate ce se acorda acum
cuvantului scris, sub in,uenta intensei activitati politice.
#/BA"A!A/"0%
8ub presiunea ideilor progresiste ale vremii si cu contributia
unor carturari patrioti, se pun acum bazele invatamantului in limba romana,
in$intandu-se primele scoli primare in principalele centre ale tarii, primele
scoli superioare, conservatoare dramatice si muzicale. 9atorita legaturii
stranse cu viata, invatamantul in limba nationala, in special cel superior,
dobandeste prestigiu, depasind repede obiectivele de inceput, pe care si le
propusesera primele scoli 4 cea a lui >'eorg'e %azar si cea a lui >'eorg'e
Asac'i. /umerosi tineri isi completeaza studiile in universitati din =ranta,
>ermania, #talia. 1i stabilesc acolo legaturi personale cu mari oameni de
cultura si cu personalitati politice in,uente ale vremii.
#/BA"A!A/"0%
8ub presiunea ideilor progresiste ale vremii si cu contributia
unor carturari patrioti, se pun acum bazele invatamantului in limba romana,
in$intandu-se primele scoli primare in principalele centre ale tarii, primele
scoli superioare, conservatoare dramatice si muzicale. 9atorita legaturii
stranse cu viata, invatamantul in limba nationala, in special cel superior,
dobandeste prestigiu, depasind repede obiectivele de inceput, pe care si le
propusesera primele scoli 4 cea a lui >'eorg'e %azar si cea a lui >'eorg'e
Asac'i. /umerosi tineri isi completeaza studiile in universitati din =ranta,
>ermania, #talia. 1i stabilesc acolo legaturi personale cu mari oameni de
cultura si cu personalitati politice in,uente ale vremii.
865#1"A"# 50%"0RA%1
0n rol deosebit in desfasurarea activitatii culturale il &oaca, in
perioada pasoptista, societatile culturale, precum* 8ocietatea %iterara (182C,
8ocietatea =ilarmonica (18::- ele slu&ind idealurile social-politice ale
revolutiei si raspunzand nevoii de progres in sfera culturii.
Rolurile societatilor culturale sunt urmatoarele*
2 Actioneaza pentru e3tinderea scolilor primare la sate-
2 9ezvolta invatamantul superior si pe cel artistic in limba romana-
2 1diteaza ziare si in$inteaza teatre in limba nationala-
2 8timuleaza dezvoltarea literaturii originale si a celorlalte arte-
2 (ublica documente istorice vec'i-
2 #ncura&eaza traducerile, prelucrarile si adaptarile din literatura universala.