Sunteți pe pagina 1din 3

FRANCOFONIA

Cuvantul a fost conceput de catre geograful Onesime RECLUS (1837-11!"# care


s-a gandit sa clasifice locuitorii terei in functie de lim$a pe care o vor$eau in cadrul
familiei sau a relatiilor lor sociale% &cest lucru l-a determinat sa cree'e termenul de
(R&)CO(O)*E (+(rancop,onie+"# desemnand astfel ansam$lul populatiilor ce se
e-prima in lim$a france'a% .eci# (rancofonia cuprindea atat o dimensiune lingvistica cat
si geografica# desemnand ansam$lul teritoriilor unde se vor$ea france'a% La aceasta se
adauga sim$olul lim$ii# in calitate de port-drapel al idealurilor Revolutiei france'e#
ferment mistic al li$ertatii# fraternitatii# solidaritatii umane si al sc,im$urilor culturale%
Odata cu ivirea secolului // si urmare constienti'arii de catre anumiti intelectuali
cu activitati nota$ile# (rancofonia devine o idee noua si isi for0ea'a o dimensiune
culturala odata cu crearea# indeose$i dupa 112# a unui mare numar de asociatii
internationale%
Calea institutionali'arii (rancofoniei si piatra de ,otar al acestui proces ireversi$il
o constituie# fara indoiala# crearea in 173# la )iame4 in cadrul unei conventii# a &gentiei
de Cooperare Culturala si 5e,nica (+&gence de Cooperation Culturelle et 5ec,ni6ue+ -
&CC5"# unica organi'atie interguvernamentala a (rancofoniei% .ar consacrarea definitiva
a dimensiunii institutionale a (rancofoniei va fi marcata de catre 7rima Conferinta a
Sefilor de Stat si de guvern a tarilor avand in comun folosirea lim$ii france'e# eveniment
petrecut la 8ersailles# in 18!%
.aca# la inceputurile sale# (rancofonia repre'enta o dimensiune culturala# evolutia
sa recenta# cea din ultimul deceniu in special# dovedeste ca a devenit un element la plural#
modern si solidar# al unitatii in diversitate# novator si original in peisa0ul politic#
economic si cultural international%
(rancofonia nu mai este nu mai ansam$lul persoanelor de pe mapamond care au
in comun lim$a folosirea lim$ii france'e# ea fiind in pre'ent o comunitate internationala#
acoperind cele cinci continente# avand un ideal de inter-intelegere si de fraternitate intre
popoare sau indivi'i care regasesc in aceasta sinte'a dintre aspiratia generala catre
universalitate si aspiratia individuala catre identitate%
Situatia Francofoniei in Romania
Conform +Raportului asupra starii (rancofoniei in lume+# pu$licat in 13 de
catre 9inisterul france' al &facerilor E-terne# +un roman din patru ar cunoaste lim$a
france'a si tara ar numara :7; de francofoni+%
7e plan pedagogic# conform lucrarii +Starea (rancofoniei in lume+ a *naltului
Consiliu al (rancofoniei# editata in 11< +la inceputul anului scolar 13# care a marcat
si introducerea lim$ii france'e in invatamantul primar# incepand de la varsta de opt ani#
optiunile parintilor s-au indreptat mai intai catre lim$a france'a (38;"# apoi engle'a
(:!;" si# in fine# germana (:3;"% La acea data# 1!1%333 elevi urmareau cursuri in lim$a
france'a# iar 9aison parisienne =atier-.idier edita primul manual corespun'ator clasei a
**-a curs primar+# manual conceput de catre o ec,ipa de profesori romani% *n 13#
=atier-.idier pu$lica primul manual pentru clasa a ***-a curs primar# reali'at de catre
aceeasi ec,ipa%
*n plus# mai multe filiere francofone pe langa institutii de invatamant superior
functionea'a la >ucuresti (Universitatea 7olite,nica# &cademia de Stiinte Economice#
Universitatea 5e,nica de Constructii# (acultatea de Stiinte politice si (acultatea de
C,imie din cadrul Universitatii"# Craiova ((acultatea de Electrote,nica"# *asi
(Universitatea 5e,nica +?,eor g,e &sac,i+" si 5imisoara (*nstitutul 7olite,nic"%
&ceste filiere au sta$ilit legaturi puternice de cooperare cu &gentia Universitara a
(rancofoniei (&U7EL(-URE("% .e mentionat# de asemenea# Scoala .octorala din
>ucuresti ce se afla tot su$ patrona0ul &gentiei Universitare a (rancofoniei%
La aceasta se adauga si participarea >i$liotecii )ationale din Romania la
programul >ancii *nternationale de .ate privind tarile francofone# >*E(%
Sa notam# totodata# ca in Romania e-ista un *nstitut (rance' la >ucuresti# avand
drept corespondent un Centru Cultural Roman la 7aris# precum si trei Centre Culturale#
dupa cum urmea'a< *asi# Clu0 si 5imisoara# a caror functionare este urmarea &cordului
?uvernamental sem nat la 7aris in septem$rie 13# intre Romania si (ranta# la care se
adauga mai multe &liante france'e%
Romania si Francofonia institutionala
9omentul c,eie# marcand intrarea Romaniei in structurile institutionale ale (rancofo niei#
l-a constituit cea de-a *8-a Conferinta a Sefilor de Stat si de guvern a tarilor avand in
comun folosirea lim$ii france'e - reuniunea la varf de la C,aillot - care s-a desfasurat in
perioada 1-:1 noiem$rie 11 la 7aris# Conferinta la care Romania a fost invitata oficial
cu statut de o$servator%
La cea de-a 8*-a Reuniune la varf de la Cotonou - >enin (:-1 decem$rie 12"#
Romania a fost aleasa in randul celor 18 mem$ri ai Consiliului 7ermanent al francofoniei%
Romania a fost pre'enta la cea de-a 8**-a Reuniune la varf de la =anoi -
Repu$lica Socialista 8ietnam (11-1! noiem$rie 17"%
&ici se cuvine o preci'are< (rancofonia este mai degra$a o stare de suflet% *n
perspectiva anului :333# (rancofonia se va consolida cu certitudine# urmare punerii in
aplicare a reformei institutionale# odata cu noua Carta a (rancofoniei adoptata la
Conferinta 9inisteriala de la 9ara@ec,# din decem$rie 1!# confirmata de catre Sefii de
State si de guverne la Reuniunea la varf de =anoi din noiem$rie 17 si cu alegerea
Secretarului general al (rancofoniei in persoana domnului >outros >outros-?,ali%