A.

Bartan
Planeta celor care nu cuvnta
Prolog
A fost o zi epica cum n-a avut omenirea in toat
istoria ei. 200 dintre cele mai nzestrate mini ale planetei
au contribuit la realizarea unei nave care sa poat zbura in
afara sistemului solar. onstruirea ei a durat aproape !0 de
ani si a fost nevoie de aproape "0000 de speciali#ti sa o
duca la bun sfr#it.
$ava a fost botezata Babel %% in cinstea celor dinti
care mistuii de acela#i avant de a strpunge cerurile cu
ascuimea mintii lor au ridicat faimosul turn. a si atunci
aceasta construcie grandioasa a adunat laolalt toate
rasele lumii.
Atunci a fost un punct de cotitura in istoria
Pmntului. Ar putea fi comparata cu invenia primului
motor cu aburi care a revoluionat toate activitile
omene#ti si nimic n-a mai rmas la fel dup aceea. &up
cum atunci a urmat un boom pe trmul cunoa#terii si
descoperirii nct omenirea a putut evolua in cteva sute
de ani cum n-a putut-o face in mii' asa si dup inventarea
primului motor care putea transporta o nava dincolo de
(otarele propriului sistem solar a urmat o dezvoltare fara
precedent.
2" iunie 2)00 a fost ziua in care omenitatea izbndise
s-#i depaseasaca ultima nctu#are. &evenise in sfr#it
libera. *n univers ntreg de posibiliti' de e+ploarat se
ntindea la picioarele ei.
"000 &.%. sau dup calendarul vec(i ,)00 &. -.
.ulte sau mai bine zis toate s-au sc(imbat dup
invenia primului motor botezat pe buna dreptate galactic.
/amenii au nceput numerotarea calendarului cu data care
marca nceputul unui $ou 0v' data in care s-au lsat toate
cele vec(i in urma. 2)00 a fost socotit anul izbvirii. 1a
data amintita religiile dispruser cu desvr#ire. Acest
bete#ug al mintii omene#ti fusese vindecat odat cu
progresul #tiinific si te(nologic cnd ce-i prea omului ca
fiind de neneles si din acest motiv de deomeniul
supranaturalului putea fi deslu#it. 2ainele fuseser in
sfr#it dezlegate. $u mai e+ista frica de necunoscut ci
necunoscutul trezea in om dorina de cucerire. /mul
ncepea sa supun tot ceea ce secole de-a randul l-a inut
captiv.
$emurirea nu fusese nicicnd mai la ndemna
omului ca acum. .edicina fcuse progrese uria#e
mpotriva efectului de mbtrnire. /amenii a3ungeau sa
traieasca sute de ani daca voiau iar bolile aveau toate un
antidot. azurile mai grave survenite in urma unui
accident nefericit de genul pierderii unei parti anatomice
nu mai reprezentau demult o problema cu adevrat
serioasa. 4ecole de-a randul acestea puteau f i nlocuite cu
parti bionice care
imitau esutul uman si ndeplineau identic funciile
necesare. Bionica a fost copilul mult adorat si mult
aasteptat' rodul ntretierii a doua ramuri #tiinifice5
.edicina si 6obotica. Astfel' oamenii nu mai putau fi
niciodat invalizi' orbi' surzi. 2ot ceea ce natura crea
defectuos in omBionica ndrepta.
7iaa oamenilor devenise din ce in ce mai lipsita de
gri3i insa scparea a venit cu adevrat in anul 28,2 dup
calendarul vec(i prin mana lui Ariel $e9man care
inventase un ser ce nltura durerea din organism. $u avea
niciun efect secundar si permitea omului sa fei deplin
con#tient. 4ingura lui lipsa era ca efectul sau nu inea mai
mult de 2! de ore asa ca oamenii care voiau sa traieasca
fara durere fizica trebuia s-#i in3ecteze cate o doza la
nceputul fiecrei zile.
&up descoperirea acestui ser omului nu i-a mai fost
frica cu adevrat de nimic. &urerea' marea lui opreli#te
fusese eradicata. Acum puteas sa fac orice-i trecea prin
cap. *nii #i-au dorit foarte mult brae bionice asa ca n-au
mai a#teptat producerea unui acceident ci au asistat la
amputarea braelor lor si la nlocuirea lor cu un set nou
nou. *nora nu le plcea pur si simpu statura asa ca #i
amputau picioarele si #i luau altele mai lungi. nd se
saturau de acestea nu trebuia dect sa si le sc(imbe. /rice
putea fi sc(imbat la om. *nora nu le plceau fetele si si le
sc(imbau. Puteau sa fie oricine le-ar fi trecut prin cap.
Puteau s-#i aleag fetele unor persoane care au trit cu
mii de ani in urmasau c(iar fete nou generate care n-au
e+istat niciodat pana atunci. /peraiunea de sc(imbare a
fetei nu dura dect : minute sau daca nu se fcea dinainte
o comanda' ,0 de minute. /mul utea s-#i sc(imbe fata
ori de cate ori voia.
;*nde este moarte boldul tau' unde este durere
biruina ta<= scria in toate publicaiile online dup ce
oamenii de #tiin inventaser o procedura de regenerare a
esutului uman. Arsurile puteau fi vindecate in cteva
minute si asta c(iar din faza iniial a proiectulu 60>0$.
%n ":0 de ani s-a a3uns pana ntr-acolo nct pornind de la
o frm de materie biologica se putea reconstitui
organismul in ntregime. Au fost readuse la viaa specii de
animale disprute de multe mii de ani' specii de plante. 4-
au creat ecosisteme noi. 7iaa pe pamanat nflorise din
acest punct de vedere iar omul se putea bucura de ea din
plin.
Bionica a continuat sa e+iste c(iar daca cercetrile noi
in domeniul regenerrii de esut omenesc deveniser
prioritare. %n fond' ntotdeauna vor fi unii oameni care vor
preferea un brat sau un oc(i bionic iar alii unul fcut din
esut regenerat. 0 mai degrab o c(estiune de gust.
4-a vzut importanta bionicii atunci cnd omul n-a
mai fost mulumit cu nzestrarea sa naturala. 2restie
cugettoare spunea un filosof de prin secolul "). /mul a
vrut putere fizica mai multa dect avea in mod firesc.
4igur pentru orice activitate care necesita un plus de for
e+istau robotii. /mul #i-a suplinit aceasta carenta a sa de-a
lungul timpului prin inteligenta construind ma#ini si
mecanisme care sa poat face ce el prin dotarea sa n-ar fi
putut. Acum insa voia el sa fie cel care poate in c(ip
nemi3locit.
Asa au a3uns sa e+iste in istoria Pmntului ;oamenii
bionici= sau ;superoamenii=' oameni care erau aproape in
ntregime robotici cu un sc(elet
din cele mai rezistente si cele mai u#oare alia3e' cu
esuturi din substane create in laborator. Ace#tia erau
dotai cu fora fizica mult superioara oamenilor biologici.
*n astfel de om putea ridica cu u#urin greuti de pana
la o tona si putea alerga cu o viteza de ":0 de ?ilometri pe
ora. 0+ista insa o limita pana la care bionica si
descoperirile de ultima ora puteau spori puterea fizica si
totodat e+ista un nea3uns al condiiei de om bionic.
Acesta nu putea avea niciodat urma#i. $u s-a putut
inventa nicicnd o versiune bionica a aparatului
reproductor feminin si masculin care sa si funcioneze.
&in acest motiv cei care puteau avea copii erau doar
oamenii biologici. 4igur' cei bionici puteau deveni oricnd
biologici datorita proiectului multisecular 60>0$.
u toate acestea moartea nu fusese pe deplin
eliminata. 7eacuri de-a randul s-au c(inuit cercettorii sa
afle ce este ceea ce-l face pe om sa fie om si cum poate fi
reprodus. Au fost toi foarte entuziasmai' cei din proiectul
60>0$' ca au putut aduce la viaa animale' palnte
disprute de mult insa entuziasmul lor s-a prbu#it cnd au
ncercat e+perimentul in cazul oamenilor. Au vrut sa
readuc la viaa un geniu al fizicii secolului 20' Albert
0instein. 0+perimentul fusese o reu#it. %n fata lor se afla
un trup omenesc ntrunind trsturile anatomice ale lui
Albert 0instein in stare de perfecta funcionare numai ca
fiin din fata lor nu era Albert 0instein. @ptura care arata
ntocmai ca un om si era plina de via era cu desvr#ire
lipsita de inteligenta omeneasca. 0ra un animal in trup de
om.
4ecretul nemuririi nu fusese inca aflat deoarece' daca
omului ii era afectat creierul' desi organul putea fi
reprodus' con#tiin nu. Puteau sa scoat din memoria
unui om toat informaia e+istenta' toate amintirile' toate
strile' toate gndurile' toate senzaiile avute in toat
perioada vieii' sa le cripteze si sa le stoc(eze in ni#te
lamele minuscule si apoi iar#i sa le descarce ntr-un crier
proaspt. eea ce nu reu#eau nicicum sa gseasc era
liantul care sa le uneasc pe toate ntr-un tot' acel element
care-i face pe oameni unici intre ei astfel nct omul cruia
i s-a regenerat creierul nu mai era acela#i si toate strile si
amintirile care ii populau mintea si pe care el nu le
nelegea il c(inuiau teribil a3ungnd ntr-un final sa se
sinucid.
/ gri3a a omului era s-#i prote3eze capul si putea trai
astfel sute de ani c(iar si ve#nic daca voia' o alta era sa
asimileze conceptul de eternitate si sa se gndeasc ce sa
fac avnd atta timp la dispoziie.

6oni
A Barman' inca un pa(ar de sadu rosti un tnr de
pana in treizeci de ani ncercnd din rsputeri s-#i dreag
gatul.
Butur' un amestec bizar de coniac cu ceva picturi
de sos de orsii picant in care se rzuiau co3i de lmie sau
de portocale dup preferina prea ca ii incendiaz gatul.
0ra celebra ;sadu= care se prepara doar in barul=$oaptea
furtunoasa=. Patronul obinuse drepturi de inventator si
nimeni in fara de el nu avea voie sa conceap spre vnzare
o astfel de butur fara s-i plteasc lui %no Burtosul bani
pe invenia sa.
ine s-ar fi gndit ca sosul de ro#ii ar fi putut face
asemenea minuni. 1ui %no nu i-au venit nicicnd atia
clieni de cnd descoperise B mai mult din gre#eal' ce-i
drept B celebra butur.
A e faci' 6oni< Ci ia foc gatul numai dup trei
sadu< &e ziua ta tu treD sa fii conductorul' treD sa diri3ezi
simfonia' amice. $u ne poi lsa balta asaE -ai' ia si stinge
repede cu un pa(ar de apa rece.
A 4tai' 4andule' lini#tit ca ma tin balamaleleE Azi e
noaptea noastrE
6oni #i simea capul greu' aproape ca o stanca' de
parca s-ar fi densificat de o suta de ori fata de ziua de ieri.
1a fel si pleoapele. %cni si se scula inndu-se in coate.
1umina de afara era palida. 4e lasa neputincios cu capul
pe perna si se ntoarse pe o parte.
;Aaauu=' icni din nou. ;.a doare ntr-o parte' ma dor
coastele= gndi mirat de parca acea durere tocmai i se
revelase. ;e-am fcut azi-noapte de ma dor coastele n
(alul asta<= Cncerca s-#i aminteasc dar nu reu#i. / pcl
se a#ez fi+ in moalele capului #i-l mpiedica sa
gndeasc. 2ot ce putea face cu mntea lui era doar sa
recunoasc vuietul prelung si senzaia ca easta lui a
devenit e+trem de sensibila. $u-#i putea roti capul fara s-
#i simt creierii cum se blngne ntr-o parte #i-n alta ca
ni#te 3eleuri.
1a ideea aceasta rase5 ;am but azi-noapte de mi-am
fcut mintea terci.=
.ai statu ceva vreme in sperana ca se va lini#ti.
nd desc(ise oc(ii lumina il lovi puternic in fata. ;A(E=
4trnse pleoapele iuteE ;@rate' ce luminaE=
4e dezmetici. 4e scula din pat. 6eu#i sa mearg pana
la fereastra. Afara era plcut #i-i veni un c(ef nebun sa
ias si pur si simplu sa mearg.
4imea razele soarelui ca fiind mai primitoare de data
aceasta. ldura il nvluia domol si parca ii oblo3ea
ma(mureala.
A 4alutariE
6oni se uita la cei doi tineri care il acostaser. Cncerca
s-#i aminteasc daca ii cuno#tea de undeva. ;/ fi fost de
la beia de asear<= $u-#i putea da seama. e era clar era
ca nu erau umani' erau bionici. %ntotdeauana a putut sa
fac diferena insa nu reu#ea s-#i e+plice cum. % se
prea ca oamenii bionici au ni#te oc(i ca de peste mort B
era o nebunie de-a lui insa instinctul acela nu l-a n#elat
niciodat. 2e uitai la ei #i-i venea s-i mpungi.
A 4alutare' raspune el reinutE 7a cunosc de undeva<
A 0u ma numesc 6od.
A %ar eu ma numesc Fad.
A 4untem mar?eteri la firma de transporturi
interstelare >ala+ion si vrem sa va facem cunoscuta oferta
noastr de cltorie.
;.da' e+act ce-mi trebuia s-mi ncep ziua numai
bine=' gndi 6oni.
A Biei' luai-m u#or ca ma doare capul ngrozitor
si in dimineaa asta nu mi-am luat serul durerii.
A Ati auzit pana acum de 0den<
A &aG parcaG &aca nu ma n#el era o poveste cu
un brbat si o femeie care au muscat dintr-un mar. .a rog'
basmeE are-i treaba cu 0denul vostru<
A 0denul nu este ctu#i de putin o poveste ci o
planeta. Aflata la numai zece milioane de de ani lumina de
gala+ia noastr. A fost descoperita de curnd' adic mai
e+act cinci ani' in sectorul Alfa :! al gala+iei $ebulon.
0ste una din putinele palanee care suporta nemi3locit
viaa terestra.
A Asa siG<
A &e ce credei c-a fost numita 0den<
A $-au gsit un nume mai bun' de unde sa stiu eu<
A Ati g(icitE *n nume mai bun pentru aceasta
planeta nici ca se putea. 0a este cu adevrat un paradis.
/rice frumusee naturala sau artificiala de pe Pmnt
ple#te in comparaie cu ce se gse#te pe 0den.
4pectacolul furit de relieful edenic intrce cu mult
imaginaia oricrui generator de (olograme' oricrui autor
de science fiction insa asta nu e totul. Acolo se gse#te
ceea ce pmntenii numesc fericire.
A @ericire< red ca gumitiE
A $u glumim ctu#i de putin. ei care s-au dus acolo
nu s-au mai ntors.
A &a< &aca-i asa fain acolo voi ce cutai aici< &e
ce n-ai rmas si voi< ei doi se uitar unul la altul apoi la
6oni si spuser5
A $oi suntem roboti special concepui pentru a le
vesti si altor oameni despre aceasta planeta. 2ermenul de
fericire nu se aplica in cazul nostru. $oi nu putem simi.