NSEMNARI DE LA JILAVA de Corneliu Zelea Codreanu

Marti, 19 Aprilie.
E ora 9 seara. Condus de un capitan de jandarmi si de un plutonier, cobor scarile dela Consiliul de Razboiu.
Afara duba. De cte ori ad acest instrument, mi se !nacreste sufletul.
"e desc#ide usa si urc. !nauntru !ntuneric. Desprind umbrele a patru soldati, $!ncarcati armele%, aud comanda
plutonierului. &lecam. 'recem prin strazi luminate. (a un moment dat !mi dau seama ca ma aflu pe podul dela
)zor, !n dreptul casei D*lui +eneral, unde, pna acum ctea zile, fusese sediul nostru. "i a mai fi, cu ajutorul
lui Dumnezeu.
, apucam la stn-a si apoi dealun-ul, pe C#eiul Dmboitei. Ma duc la .acaresti, !mi zic. "i trec strazile una
dupa alta.
(a un moment dat simt ca am iesit afara din /ucuresti. 0u mai aud s-omote de trasuri, masini si tramae si nu
mai ad lumini, prin crapaturile dela ferestruica.
Masina fu-e pe sosea, !n necunoscut.
!ntr1un trziu este oprita de un cordon de sentinele. $"tai2 Cine* i3% $Da*i drumul, ca*i politia.% Apoi de un altul,
!nsfrsit oprim. Cobor la 4ilaa !n fata cancelariei. Aici e un fort din linia de centura a /ucurestilor, facut pe
remea re-elui Carol ), dupa razboiul dela 1566. Acum e !nc#isoare militara.
Aici s1au c#inuit Mota, Marin, Ciumeti, Dl. +eneral si sute dintre ai nostri, la 1977*1978.
)ntram !n cancelarie. &este cta timp soseste maiorul comandant al !nc#isorii si doi ofiteri din compania de
-arda.
&rimesc instructiuni la telefon.
Capitanul si plutonierul de jandarmi pleaca, lundu*si cu parere de rau ramas bun dela mine. Doua suflete alese,
care fac e9ceptie !n corpul acesta al jandarmilor.
Maiorul !mi cere craata. Apoi banii, 1::: (ei, mi se face perc#ezitie prin buzunare. ,ribil. Dar asa e
re-ulamentul. &lec cu locotenentul Mastacan, !ncadrat de patru sentinele cu baioneta la arma.
"unt obosit.
)ntram !n fort. Acolo patrundem pe niste -an-uri !ntortoc#iate si lun-i, pline de !ntuneric. Ma izbeste un miros
rece si umed de muce*-aiu.
"unt introdus apoi !ntr1un fel de bolta, lun-a de reo ; m. si lata de reo 8 m.
Deoparte si de alta niste scnduri, asezate pe capre de lemn, formeaza doua paturi mari, comune. , fereastra
cu -ratii de fier da !ntr1un perete al fortului, asezat la reo 1: m. Deasupra acestei bolti sunt reo patru metri de
pamnt. &eretii e9teriori au o -rosime de 1,<: m. 4os asfalt.
Daca afara as edea un om care numai o jumatate de ora ar dori sa doarma!ntr1o asemenea bolta, 1*as opri si i*
asi spune= $0u !ncerca, te nenorocesti.%
&lutonierul mi*aduce o ro-ojina si doua paturi -roase. (e aseaza pe scnduri. "ub cap nimic.
(ocotenentul ede ca este cea lipsit de cea mai elementara omenie. "e simte jenat si se scuza ca asa e
re-imul. Ma !ntreaba daca n1am o basca pentru cap, ca o sa*mi fie fri-. De unde sa am3
!mi spune ctea orbe bune si pleaca, !ncuind usa cu lacat. De jos, de sus, din peretii -rosi, de pretutindeni
sa-eti reci de umezeala !mi strapun- trupul. &are ca acesti pereti straini, !n care nu recunosti nimic de al tau si
nu ezi pe nimeni dintre ai tai, dusmanosi, abia asteapta o iata de om, pe care s1o mistuie, trimitndu*si miile
de sa-eti, ca niste adearate raze ale mortii, pe trupul bietului condamnat.
M1am culcat. , noapte lun-a.
"f. &asti, 1975, >8 Aprilie.
!mi intra umezeala !n oase.
Respir aerul de pinita, !mi simt plamnul strapuns de ace, de -loante.
Ma !ntind pe patul de scnduri. Ma dor oasele. "tau cte cinci minute pe o parte, cte cinci minute pe cealalta.
Ma !ntorc pe stn-a. Aud cum !mi bate inima. "au picura picaturi de sn-e din ea3
"e scur-e iata din istoitul trup.
,, tara2 Cum !ti rasplatesti tu pe fiii tai2
Am adormit. .isez pe Mamaia si pe Elira +rneata. Elira mi*a dat sa beau dintr1o cana mare cu apa. Mamaia
mi*a spus= $'are -reu o ducem. M1am mutat aici.% ?Era !ntr1un sat la ma#alaua Musului, dinspre &rut.@
Eu i*am spus= $Ma duc pna sus pe deal, cu 0icoleta si Aorodni*ceanu si, cnd ma oiu !ntoarce, o sa*ti las cea
bani, sa nu ai nicio -rije.%
Am plecat. Era noapte. , luna plina, stralucitoare, lumina pamntul.
Mi*e teama sa nu i se !ntmple cea.
Ramasa iar sin-ura. Bn -inere mort !n "pania, o fata ramasa cu doi copii orfani de tata. Eu !n !nc#isoare. Alti
patru copii si ei !n !nc#isoare sau -ata de a fi prinsi, !n urma unuia dintre ei au ramas patru copii fara nicio
bucata de pine.
'ata*meu plecat de acasa la /ucuresti, pentru a*si lua pensia de sarbatori, nu se mai !ntoarce. E arestat si dus
!ntr1un loc necunoscut.
0imeni nu stie de soarta lui.
Acasa de &aste, ne asteapta mama pe toti, sa facem sarbatorile cu ea. "unt asa de putine bucuriile unei mame
batrne, arar numai adu*nndu*si puii la un loc.
(a noi, de &asti, e pustiu. 0imeni din cei asteptati. 0u*i niciun suflet ln-a mama. "trainii toti o ocolesc si de
teama nu*i mai intra !n casa.
/ate o inima stin-#era si ne cauta pe toti prin !nc#isori, alear-a dupa fiecare prin celulele noastre sa ne
-aseasca. "a ne mn-ie, sa ne sarute amantele trupuri.
Dar unde, cnd nimeni nu*ti spune nimic si nu primesti nicio este.
,, mama, care pln-i sin-ura !n coltul tau de acasa si pe care nimeni nu te ede, sa stii ca si noi pln-em
pentru tine, !n aceasta zi de &asti, fiecare prin celulele noastre
C
)eri, "mbata, am ru-at sa mi se trimita un barbier, ca sa*mi rada barba, crescuta zburlit de o saptamna, pe
obrazul !n-#etat. A enit frizerul !nc#isorii, un biet ti-an condamnat. M1a ras si m1am spalat pe oc#i pentru prima
oara !n aceasta saptamna.
Astept !nierea Domnului.
"a cer o lumnare plutonierului. Aici n1are de unde sa cumpere, dar poate a fi and reuna !n plus acasa la el.
Cei doi ofiteri, locotenentul Mastacan si )t... au enit si ei sa*si faca sericiul !nainte de !nc#idere. Mai ales ca !n
camera unde sunt adus de ieri nu arde becul.
Ce nenorocire2 !mi trece prin minte ca e un semn rau. &entru prima oara !n iata oiu face !nierea fara lumina.
&e !ntuneric. "in-ur.
Dar ofiterii si plutonierul... dupa mai multe !ncercari au aprins lumina.
Mi*au adus si o mica lumnarica de ceara, pe care mi*au dat*o cu deosebita bunaointa.
Ei, !n putinele minute de izita re-lementara, de doua sau trei ori pe zi, nu orbesc cu mine. 0ici ei n1au ce sa*mi
spuie, nici eu nu*i !ntreb nimic. "in-urele lor cuinte sunt= $Aeti neoie de cea3% (a care eu raspund
!ntotdeauna= $0u.%
Dar simt !n oc#ii lor ca ei !ntele- toata tra-edia mea sufleteasca, !si dau seama de importanta culpei mele si de
raspunderea conducerii unei miscari de peste un milion de suflete, !n care se joaca soarta unei natiuni, ca si de
durerile care*mi strapun- inima pentru cei de acasa si pentru fiecare din sutele si c#iar miile de le-ionari, care !n
clipa aceasta primesc aceleasi aspre c#inuri.
!ntele- si situatia de umilinta !n care sunt aruncat. Caci, priatiunea de libertate e una, iar ceeace e cu mine aici
e umilire, e de-radare pna la ma9imum a fiintei umane.
Ceeace nu !ntele- sunt poate uneltirile si toate diaolestile planuri care se pun la cale pentru nimicirea mea si a
Miscarii mele.
"e cauta cu orice pret cea, pentru a se smul-e o condamnare mare. ,ri redesc#iderea, !n reo forma a
procesului Duca, ori amestecul meu !n procesul "telescu, ori declararea drept anar#ica si terorista a Miscarii de
pna acum si !ncercarea de condamnare pe aceasta tema. , condamnare se obtine usor prin ordin.
'otusi opinia publica a putea discerne !n constiinta ei neinoatia noastra
"i jertfa noastra a creste pna la cer, iar Dumnezeu, supremul 4udecator, ne a auzi si pe noi.
Mi*e sufletul !ncarcat de nedreptati.
C
M1am !ntins din nou pe patul acesta de scnduri. Astept ora 11 noaptea, cnd lumea !ncepe sa plece la biserici.
Ma !nelesc cu paltonul. 0u pot sa stau pe spate, caci ma doare, dar nu stiu ce, nu pot deslusi= sira spinarii sau
rinic#ii3
&rin crapaturile scndurii, prin ro-ojina si patura, ine un curent rece de pe cimentul de jos, care trece si prin
#aine si se opreste prin coastele slabite.
Ma !ntorc pe dreapta si !mi strn- -enunc#ii la -ura. Ma dor soldurile, !mi face impresia ca a copt, ca e puroiu.
0u pot sta pe o parte dect cinci minute. &e cealalta ma doare la fel.
Ma -ndesc la fata mamei ?Catalina@, cum doarme ea cu de-etelele !n -ura si iseaza la Mos Craciun, care*i
aduce jucarii.
De sarbatorile Craciunului dormeam !n pat cu ea. Deodata o aud racnind prin somn. , trezesc= $Ce*i mama, ce
s1a !ntmplat3% $Mos Craciun a cazut depe casa cu un sac de jucarii.% Bn !n-er neinoat care nu stie de toate
durerile noastre, !mplineste abia 8 ani.
C
, fi 11. Ma scol, ma spal, ma !mbrac cu paltonul. Ma asez pe mar-inea patului si ma uit la pustietatea din jurul
meu.
"unt sin-ur.
Mi*aduc aminte= am mai sarbatorit de doua ori &astile !n inc#i*soare. !n 19>< la Docsani si 19>9 la +alata.
0iciodata !nsa nu am fost asa de trist, cu atta durere !n mine si coplesit de attea -nduri.
)au carticica de ru-aciuni si !ncep a citi. Ma ro- lui Dumnezeu pentru toti. &entru sotia mea, att de !mpoarata
si !ndurerata, pentru mama mea, pe care iar or fi calcat*o si bruscat*o comisarii din Ausi, pentru tatal meu,
care cine stie prin ce celula zace, !n aceasta noapte, pentru fratii mei deasemenea.
Apoi pentru ostasii le-ionari, batrni sau tineri, acesti eroi si martiri ai credintei le-ionare, ridicati dela casele lor
si dusi cine stie prin ce !nc#isori.
Cta jale si cte lacrimi n1or fi acum !n sute de familii romnesti.
Ma ro- apoi pentru toti cei morti. /unici si rude, cum si prieteni care m1au iubit si ajutat !n iata.
!i ad pe rnd pe toti. )ata pe domnul Aristac#e... si la urma !mi apare Ciumeti, cu -rupul de le-ionari martiri
cazuti pe remea lui.
!n fruntea lor, mare, !i ad c#ipul ca !ntr1un tablou... batrn, batrn de o jumatate de mie de ani, cu plete lun-i si
cu coroana pe cap= "tefan, Domnul Moldoei.
Ma ro- pentru el. El mi*a ajutat !n attea si attea lupte.
)ata*1 si pe +eneralul nostru, eroul acesta le-endar, cu seria lui de martiri le-ionari, cu cei cazuti !n ultimele
lupte.
)ata ln-a +eneral, !n camase erde si !ncins, pe Marin, eroul de pe cmpiile spaniole.
Mota, frate dra- Mota, mi se rupe inima cnd te priesc. Am pornit amndoi, eram aproape copii, acum 1< ani !n
aceasta lupta. 'e ad a-er si netemator, !nfruntnd adersitatile. "fredelind cu oc#ii de otel inima dusmanilor.
'e ad mai trziu coplesit de -reutati si saracie, !ntr1o 'ara !n care pentru )on Mota nu se -asea pine. &entru
aceasta sarmana de pine !n Romnia nu era deajuns numai capul tau mare, !ti mai trebuia si o inima de
tradator.
'e ad muncind cu disperare. 'e ad obtinnd succese stralucitoare la e9amene, !n presa, la bara, la catedra.
'e ad tr!t !n !nc#isoare. Bmilit si plin de amaraciune, !ti ad umerii !ncooiati si sufletul !ndoliat de attea
atacuri miselesti. 'e ad tremurnd si pln-nd pentru mine.
'e ad plecnd la moarte. "a faci acestui 0eam doada suprema. "a ne eliberezi pe noi prin moartea ta. "a ne
desc#izi cu pieptul tau sfrtecat, cu picioarele tale rupte, drumul biruintei unei -eneratii.
"i uita*te acum la noi, dra-a Mota. Eu stau aruncat ca un cine aici... pe aceste scnduri. Ma dor oasele si !mi
tremura -enunc#ii de fri-.
Ai nostri toti, toata floarea acestei Romnii, zace culcata cine stie prin ce temniti.
Doamne, ma ro- !n noaptea aceasta de !niere, primeste*mi jertfa.
la*mi iata. Caci 'ie, o 'ara2 nu*ti trebuesc puterile noastre, 'u*rei moartea noastra.
, fi trecut de 1>. &oate si de 1.
01am mai auzit clopotele sunnd !nierea.
Aprind lumnarea si zic= $C#ristos a !niat2%
(umea prin sate si orase se !ntoarce acasa cu lumnarile aprinse. Ai nostri toti, familiile noastre, pln- !n
noaptea aceasta.
C
Am desfacut o cutie de sardele si am mncat una din ele. De (uni seara n1am mncat nimic. Am baut o jumatate
cana de apa. +#emuit deasupra ro-ojinei, adorm...
Miecuri, >6 Aprilie.
Au trecut si cele trei zile de &asti.
(a mine n1a enit nimeni dintre cunoscuti, desi-ur n1au capatat permisiunea de a ma izita, sau poate or fi fiind
si ei arestati pe undea.
+reu trece timpul cnd esti sin-ur, !n aceasta bolta nu intra om dect de trei ori pe zi, cte un minut= dimineata
la desc#idere, la ora 1>, cnd !mi aduce mncarea dela cazan, si seara.
"oarele nu patrunde !nauntru dect ctea minute la ora < dupa masa, si atunci numai printr1un colt al ferestrei.
'impul mi*1 petrec stnd -#emuit pe mar-inea patului si scriind din cnd !n cnd, pe #rtie de !mpac#etat,
aceste rnduri.
Aici nu e9ista nici masa nici scaun. Bn rf de creionas, ratacit prin buzunare, e pe sfrsite. Abia !l pot tine !ntre
de-ete. Restul de timp stau !ntins sub patura.
Dar umezeala aceasta trece si prin patura si prin #aine. De o
saptamna de cnd stau aici nu m1am desbracat niciodata si n1am fost scos afara la soare, macar o jumatate de
ora, sa ma !ncalzesc.
)eri a fost maiorul Dr. Aolban. Bn om admirabil. Acelasi care i*a aut !n -rije pe ai nostri la 1977. !i cunoaste pe
toti.
Desi nu oiesc sa ma pln- nimanui si nici sa fac reo cerere, i*am spus ca simt dureri jos, la sira spinarii si !n
umeri. Mi*a spus rznd prieteneste= $Aceasta se c#eama !nc#isorita si nu se trateaza cu nimic.%
Asta noapte l*am isat pe Mota, care mi*a spus= $Mi*au dat drumul, le*a fost si lor rusine. Acum plec la
Craioa.% A iesit, s1a suit !ntr1un ta9i si a plecat.
Apoi l*am isat pe dl. +eneral. Era !mbracat cu camasa erde, cu care plecase !n "pania. .enise la mine cu tata*
meu, Colonelul Zaoianu si +rneata. Rdea cu #o#ote ca ma -asise dezbracat.
Ma -ndesc mereu unde or fi ceilalti3 ,r fi dat familiile lor de ei3 ,r fi !mprastiati pe la diferitele !nc#isori din
tara3 "au concentrati !ntr1un la-ar3 &e cine !ntrebi, nimeni nu*ti da informatie.
!n ziare nici macar nu s1a publicat arestarea lor. 0imic. Atta doar se stie ca !n noaptea !n care m1au ridicat pe
mine i*au ridicat si pe ei de*la casele lor, i*au dus la (iceul Mi#ai .iteazul, unde au fost tinuti o zi. Apoi urcati !n
automobile si dusi !n directie necunoscuta. &rintre ei se afla= talal meu, Colonel Zaoianu, &oli#roniade,
"imulescu, .asile Cristescu, Radu /udisteanu, .er-atti, Ale9andru Cantacuzino, Coti-a si patru preoti= parintele
prof. uni. Cristescu, parintele prof. Duminica lonescu, parintele +eor-escu*Edineti si parintele Andrei
Mi#ailescu, care n1are alta ina dect aceea ca e paro#ul bisericii de care apartine sediul nostru. El nu e !nrolat !n
Miscarea le-ionara, dupa cum nu*i nici parintele +eor-escu*Edineti dect paro#ul bisericii studentesti.
/anuiesc ca numarul lor, al celor luati din /ucuresti, trece de 1::, profesori, aocati, doctori, in-ineri= floarea
intelectualitatii romnesti.
0imeni dintre ei nu are nicio ina. "unt ridicati fara mandate de arestare, !n afara de le-e, pe deasupra le-ii, !n
contra oricaror principii de omenie.
C
Att de mult au fost calcate bietele case de le-ionari,!nct pentru a restabili dreptatea !n iitoarea Romnie
le-ionara, numele de le-ionar trebuie sa deina sacru. 0icio forta publica sa nu*i poata patrunde !n casa.
!n caz de delict, numai seful sau ierar#ic a putea sa patrunda !n casa sau sa dispuna arestarea lui.
Este un drept indiscutabil la reparatie, pe care*l merita purtatorii acestui nume att de #ulit, !ncalcat si
nedreptatit astazi.
.ineri, >9 Aprilie.
,2 Doamne, ca lun-a*i ziua.
Duminica, l Mai.
)eri, prima data am fost scos afara din pinita aceasta. Mi se !mpleticeau picioarele.
!ntre patru soldati, cu baionetele la arma, am fost dus pna sus la cancelarie. Acolo ma astepta capitanul
procuror Atanasiu.
M1a apucat -roaza. Caci nu mai am nicio !ncredere !n justitie.
4ustitia care judeca dupa $ordin% si nu dupa constiinta, nu e9ista.
Mi*a luat un intero-atoriu lun-. Dela ; seara pna la > noaptea.
Alaturi se auzeau dintr1o camera -lasuri de copii si iata de familie.
!mi facea impresia ca eu nu o sa mai apuc niciodata aceste zile. "i -lasurile acelea de copii !mi aduceau aminte
de Catalina, $fata ma*mii%. &areau ca erau un fel de adio pe care lumea !l trimitea unuia, care nu se a mai
!ntoarce !n ea.
"i capitanul ma !ntreba mereu, !ntrebarile sale se refereau la urmatoarele puncte=
&artidul $'otul &entru 'ara% e fosta -arda de fier dizolata3 4uramintele le-ionarilor. "emnificatia cuntului
$Capitan%. 4udecatorul le-ionar nu se suprapune judecatorului "tatului3
,rdinele secrete ale Ministerului, cu campania electorala sau cu masurile contra or-anizatiei mele.
Ce scop aea corpul fostilor militari3 Corpul Mota*Marin3
Apolo-ia crimei, prin distinctiunea cu -rad si crucea alba a baietilor !nc#isi.
Asociatia secreta. Asociatia $&rietenii le-ionarilor%. "i pe aceasta linie cazul Duca. Daca nu cuma am dat eu
ordin pentru $asasinarea lui%. Deci, o tendinta de redesc#idere a acestui proces, din care eu am iesit ac#itat cu
unanimitate, ca cea mai buna doada a neinoatiei noastre, a mea, a domnului +eneral si a celorlalti camarazi.
"enatul (e-iunii, re-ulamentul facut de Dl. +eneral, care ar da or-anizatiei un caracter para*militar.
Dar aici nu e orba de nici un proces !n care sa te judece omeneste, ci de o pri-oana lipsita de dreptate, de
le-alitate si de omenie= !n care numai Dumnezeu mai poate intereni cu puterile lui.
(a > noaptea ma !ntorc, !ntre aceleasi baionete, la locul de odi#na.
"i o sa*mi fie dor de $fata mamii%. &e drum, la !ntoarcere, iar ma -ndeam ca nu oiu mai iesi de aici. M1a
cuprins un dor de fetita. "i mer-nd printre sentinele, !n-nam mereu= $si o sa*mi fie dor de Efata mamiiE. "i o
sa*mi fie dor de $fata mamii%.
Mi se strn-e inima de durere.
Astazi, (uni > Mai, a enit din nou. "i intero-area s1a terminat.
4oi, < Mai.
"unt tot aici, !n aceasta trista celula.
"tau sin-ur, ceas dupa ceas, si zi dupa zi.
0u ad c#ip de om, dect atunci cnd mi se aduce mncarea.
De acasa nu a mai enit nimeni, caci nu s1a mai permis.
Am auzit ca !ntr1o alta lature, mai rau dect mine, sta bietul Aoria, fratele meu. Mine are procesul. Dumnezeu
sa*i ajute. Ma ro- pentru el. 0u face parte din Miscarea noastra si nici nu stiu din ce motie este arestat.
&e la 8, a enit plutonierul cu !ncarcerarea si m1a trecut !n scriptele !nc#isorii, !n calitate de condamnat la ; luni,
anuntndu*ma ca ma eliberez la 1< ,ctombrie.
Ce bine ar fi, daca n1ar fi uneltirile care mi se pun la cale acum, dar cred ca Dumnezeu le a !mprastia, cu lumina
lui biruitoare.
C
'ot astazi, 4oi < Mai, am aut prima bucurie, sau a doua, caci prima a fost cnd mi s1a adus -eamantanul !n
primele zile.
Mi*a adus de acasa un pac#etel de sunca, peste prajit, doua saculete cu brnza $(ica% si doua pini albe,
proaspete.
Deasemeni caciula, o bondita cu mneci, doua perec#i ciorapi de lna si niste papuci de casa. M1am bucurat= un
semn dela ai mei.
01am putut sa*i ad, dar semnul !mi !ncalzeste inima. Cojocul ma a scapa si de fri-.
&na acum, de 1< zile, cred ca n1am mncat mai mult dect o pine !n tot acest timp. Am dormit !mbracat. 01am
fost scos afara nici macar < minute pe zi. M1au umplut purecii si paduc#ii si ma pisca toata noaptea.
Duminica, 5 Mai.
)eri seara a enit ma-istratul instructor, Maior Dan &ascu si mi*a adus la cunostinta ca am fost trimis !n judecata
pentru $tradare%. Am ramas un moment uluit. Apoi mi*a e9plicat ca este orba de detinerea si publicarea de
acte secrete, care intereseaza "i-uranta "tatului si care se !ncadreaza !n articolul 191 C& sub titlul $'radare%.
Mi*a luat un intero-atoriu asupra celor sase ordine, date de prefecti sau comandanti de le-iune de jandarmi
catre subalterni, toate re*ferindu*se la sicane politice F electorale F !ndreptate !mpotria or-anizatiei mele.
0iciun ordin din acestea nu intereseaza "i-uranta "tatului romn.
Bnul din ordine este al prefectului de &ra#oa, adresat directorilor de fabrici, jidani de pe .alea &ra#oei,
cerndu*li*se sa dea afara pe muncitorii le-ionari. Altul al -eneralului /en-liu, interesnd corpul de jandarmi, pe
care mi )*a adus cinea din cercurile national*tara*niste dela CorsG sau At#enee &alace.
M1am !ntors din nou !n celula mea, cu inima strapunsa de sa-eti. CH1 Eu, seful Miscarii nationaliste*le-ionare, sa
fiu judecat pentru tradare.
01am mai mncat nimic. Am adormit trziu de tot, pe patul meu de scnduri si m1am zrcolit toata noaptea.
Dimineata m1am trezit stri-nd !n somn= $Auzi, dra-a Mota, oiu fi judecat pentru tradare2%
C
Doamne, Doamne, lun-a e ziua.
Ceasuri !ntre-i si zile !ntre-i nu sc#imb o orba cu nimeni.
Ce*or fi facnd sotia mea si fata3 Am auzit ca sunt !nc#ise si retinute la Casa .erde. 0u pot sa*mi ima-inez dece.
&oate ca sa nu ina la mine.
Dar bietul tatal meu !n ce la-ar o fi3 .a fi ajuns cinea pna la el sa*i duca cea de ale mncarii, de !nelit3 0u
stiu nimic.
Dar biata mama, cum o fi ducnd si aceasta noua poara3 Caci casa noastra linistita, ascunsa sub caisii !nfloriti,
dela 19>> !ncoace e numai cmp de perc#ezitii !n miez de noapte si de jale. "a aler-i de attea ori, din odaie !n
odaie si sa nu ezi pe nimeni din ai tai, sa nu stii de soarta lor, sa*ti spuna inima de mama ca ei se afla !n cele
mai -rele su*ferinti, sa*ti fie iata numai un plns si un oftat.
, ad cum !si pune amndoua minile pe fata si pln-e. "i simt cum i se frn-e inima.
Doamne, Doamne, attea dureri !n casa noastra. De attia ani.
(uni, 9 Mai.
Astazi a enit din nou maiorul Dan &ascu. )ar am fost dus !ntre baionete, pna sus la cancelarie.
Cnd am iesit afara si am dat de soare, de aer si de caldura, am simtit o mn-iere. &area ca, printre baionetele
care ma duceau, ma binecunta cerul.
Maiorul mi*a spus ca instructia s1a terminat. "a*mi ale- aparatorii. Cine sa ma apere3 Cnd toti aocatii nostri
sunt arestati, stiu eu cine a primi sa ma apere3 A ramas sa ma -ndesc pna 4oi. Mi*a spus ca s1a publicat !n
ziare rec#izitoriul capitanului Atanasiu. Ce or fi spus baietii, toti ai mei, cnd or fi citit3 Cum trebuie sa fi plns
mama si biata sotia mea2 'rimis !n judecata pentru tradare...
M1am !ntors !napoi, !n aceasta bolta plina de raceala si stau pe -nduri. 01am cu cine sa ma sfatuiesc.
0enorocitele de ordine jandarmeresti si politienesti cu caracter politic, atin- ele ideia "i-urantei "tatului3 "e
!ncadreaza !n acele articole -rozae 19:,191 C&, care pedepsesc dela <*>< ani munca silnica3 "tau si ma
framnt sin-ur.
Am sa cer o #rtie, am sa fac o cerere comandantului !nc#isorii spre a permite sotiei mele sa ina pentru a*mi
putea pre-ati apararea. Dar cum sa ina, daca e sec#estrata acasa3 "1o fi zbatnd si ea. "1o fi framntnd
sin-ura cu biata $fata mamii%. De nicaeri nicio speranta. Bn sin-ur sprijin= Dumnezeu si Maica Domnului.
Marti, 1: Mai.
De cnd stau aici, !n situatia aceasta -rea, n1am suparat pe nimeni, cu niciun fel de cerere. Astazi am !naintat
urmatoarea cerere domnului comandant al !nc#isorii=
Domnule Comandant,
$"ubsemnatul Corneliu Zelea Codreanu, !n calitate de detinut, a ro- respectuos sa bineoiti a !nainta cererea
mea autoritatilor militare !n drept, spre a fi rezolata.
'erminndu*se instructia si desc#izndu*mi*se actiune publica pe baza art. 191 C&, cer sa se permita sotiei mele
a ma izita, fiindu*mi ur-ent necesar, pentru pre-atirea procesului meu, an-ajarea aocatilor etc., proces ce
urmeaza a se judeca dupa procedura rapida.
Actiunea desc#isa !n contra mea comporta discutiuni doctrinare si cercetari de jurisprudenta, care nu se pot face
!ntr1un timp scurt.
Deaceea cer, pentru necesitatile apararii mele, sa permiteti ur*
-ent sotiei mele sa ina la mine.
'ot deodata a ro- a permite sa se e9pedieze alaturata tele-rama adresata sotiei mele.
&rimiti a ro-, asi-urarea respectului meu. %
Marti, 1: Mai 1975
Corneliu Zelea Codreanu
.ineri, 17 Mai.
)eri a fost din nou maiorul Dan &ascu. 'rebuia facuta ultima formalitate pentru terminarea instructiei.
Dar, spre surprinderea mea mi s1a desc#is actiune publica pentru doua delicte=
). Ca am !narmat pe cetatenii tarii, cautnd sa prooc razboiu ci
il.
)). Ca m1am pus !n le-atura cu un "tat strain, pentru a prooca re
olutia sociala !n Romnia.
/ine!nteles, ca nici una din aceste acuzatii nu contine nici cel mai mic adear.
Ce -roza e sa te zbati sub acuzatii nedrepte2
Dumnezeu le ede pe toate.
E orba ca (uni sa se faca ultima formalitate a instructiei si sa mi se fi9eze un termen.
Astept acum Duminica. &oate o eni cinea din ai mei la mine.
Am auzit ca fratele meu Aoria a fost condamnat la o luna !nc#isoare si e tinut tot la secret, !ntr1o situatie cu mult
mai rea dect a mea. Ca e foarte slabit. Mi se rupe inima de durere pentru el. Ma ro- lui Dumnezeu sa*i ajute si
lui.
Aseara am aut un musafir. Cnd a enit sa*mi aduca mncarea, s1a strecurat printre picioarele plutonierului un
cine. Dupa ce m1a !nc#is la loc, el a iesit de sub pat.
A mncat cu mine. )*am dat din ce am aut si s1a saturat.
Am mai orbit cu el si s1a culcat jos pe ciment. M1am !ntins si eu pe ro-ojina mea. )*am facut semn sa se urce
sus. "1a urcat si s1a culcat ln-a mine, dupa ce m1a lins pe mna. , fi r1un semn de noroc pentru mine.
A stat cuminte. "imteam alaturi rasuflarea unei fiinte.
&e la miezul noptii a oit sa iasa afara. (*am ridicat la -eam si printre -ratii a plecat.
Duminica, 1< Mai.
A trecut si Duminica si la mine tot n1a enit nimeni.
(a prnz mi*a adus de acasa niste bors cald de pasare !ntr1un termos, friptura si pine alba. Mi le*or fi adus biata
mama si sotia mea. Ce*or fi pe sufletul si pe capul lor.
Am -ustat ctea lin-uri din borsul cald, dar slabiciunea trupului si durerile din suflet nu*mi permit sa mannc.
Asa ca se usuca ceas cu ceas carnea pe mine. Creste !nsa !n inima mea credinta !n Dumnezeu. Ma ro- !n fiecare
zi Maicii Domnului si "f. Anton de &adoa, prin ale caror minuni am scapat la 1978.
!n aceste remuri de ur-ie sunt sin-ura mea mn-iere.
(uni, 1; Mai.
Astazi dimineata a enit maiorul Dan &ascu si !nsfrsit s1a terminat calarul acestei instructii.
!n fiecare clipa ma astept ca cine stie ce acte false sa mi se mai introduca si ce acuzari sa mi se mai arunce pe
umerii mei slabiti.
Mi*a spus ca zilele acestea or da oie mamei si sotiei mele sa ina, pentru a*mi putea pre-ati apararea.
Ma -ndesc= oare ce or zice cnd ma or edea asa de slab3 Cum or pln-e3
"i or !ntele-e c#inurile fizice si mai ales morale la care am fost supus3
Apoi m1au lasat sa stau o ora pe afara. E asa de cald afara... M1am plimbat ctea minute, dar soarele mi*a
muiat toate madularele si n1am mai putut sa stau !n picioare.
M1am asezat pe o ro-ojina si mi*am facut ru-aciunea, dupa care m1am !ntins si am stat asa pna cnd ora a
trecut.
Acum sunt din nou !nauntru. Ce fri- e aici si cta umezeala.
'are ma simt slabit.
Acum e seara. Mult !mi mai pare de azi dimineata.
01am cu cine sa sc#imb o orba.
, rabioara si*a facut cuibul !n perazul ferestrei. .ine si ea sa se culce, !i dau totdeauna faramituri.
Astept sa ina cu mncarea. Dar nici cu ei nu pot orbi.
.in totdeauna locotenentul de sericiu si plutonierul. 01au oie sa orbeasca cu mine. Dar se poarta att ei, ct
si comandantul !nc#isorii, cu o delicatete care pentru mine este o mn-iere. ,stasul, saracul, aceasta faptura
superioara, care*si face datoria corect, e9ecutnd cu strictete ordinele primite, dar !n oc#ii caruia nu ezi nicio
pornire si nicio rautate. Ele-anta sufleteasca. "coala armatei romne.
Ce frumoasa e2
Marti, 16 Mai.
Azi, pe la ora 1:, a intrat locotenentul si mi*a spus= $Mer-em sus, ti*a enit familia.%
M1am !ncaltat repede si am plecat, de data aceasta numai !ntre doua sentinele, cautnd sa*mi !ntaresc mai bine
picioarele slabite si -ndindu*ma cum sa fac ca sa apar mai tare.
Cnd am ajuns sus, mi*a iesit !n pra- $fata mamii%. Am luat*o !n brate si am sarutat*o pe fata si pe oc#i,
strn-nd*o ln-a inima mea.
!nauntru era mama si cu sotia mea. M1au !mbratisat amndoua si au !nceput sa pln-a. Mama, saraca, aea
minile reci.
1< minute au trecut ca o secunda. (e*am !ntrebat de tatal meu.
E !nc#is !n la-arul dela Miercurea Ciucului. 01a putut sa*l ada nimeni.
Ceilalti frati sunt liberi, afara de Aoria, condamnat la o luna !nc#isoare.
Au trecut cele 1< minute.
0ici nu stiu ce am orbit. Mi*a aratat (izeta +#eor-#iu lista de martori si aocati. Mi*au spus ca mine ma or
duce la Consiliu. M1am despartit cu inima sfsiata. Ma doare durerea lor.
.ineri, >6 Mai.
Acum o saptamna, dimineata la ora 8, am fost sculat si dus la Consiliul de Razboiu, !n ederea studierii
dosarelor si a procesului. Acolo am stat mai omeneste, !ntr1o camera cu pat.
Am luat contact cu aocatii !n fiecare zi.
.ineri, "mbata si Duminica a trebuit sa cercetam >: de dosareI cea nemaipomenit.
Jn trei zile sa*ti poti cauta contraprobe= carti, ziare, dezbateri parlamentare, foi straine. "a*ti aduni material de al
tau, ordine, circulari, acte !mprastiate, cine stie pe unde. "i aceasta cu att mai -reu cu ct ai tai, toti care au
lucrat cu tine sunt arestati sau trimisi !n la-are, sau ascunsi ca sa nu fie prinsi. Au aler-at saracii baieti, tinerii
aocati le-ionari, ca albinele !n aceste trei zile.
Aocatii mari au refuzat toti sa ma apere, Radu Rosetti, .asiliu*Cluj, &aul )liescu, Mora, pna si 0elu lonescu,
&etrac#e &o-onat, )onel 'eodoreanu, de teama ca sa nu fie dusi !n la-are. 'eama si lasitate.
Deaceea toata admiratia mea pentru aocatii= Aentescu, Rado*ici, &aul lacobescu, (izeta +#eor-#iu, Caracas,
Aoria Cosmoici, Zamfirescu, Colfescu*Cluj... si pentru tot acest tineret eroic, care nu s1a plecat !n fata niciunei
amenintari, care a riscat, care a !nfruntat furtuna.
(uni dimeneata s1a desc#is prima sedinta. 'ribunalul militar era compus din &resedintele "ectiei ), Colonel
Dumitru si patru ofiteri de front.
"1a citit apelul martorilorI lipseau toti cei din la-are, adica oamenii cu care am lucrat eu, martorii de fapt. "1a
cerut amnarea si aducerea acestor martori.
'ribunalul a respins cererea apararii. "1a citit ordonanta definitia.
&lina de patima, de rautate si neadearuri. Afirmatiuni -ratuite, nedoedite cu nimic, lipsite de buna credinta, de
corectitudine si sentimentul onoarei.
Dupa masa, dela ora < pna la ora 1> noaptea, am orbit eu, timp de 6 ore !ncontinuu, spulbernd una dupa
alta toate acuzatiile ce mi se aduceau.
A doua zi a aparut !n Bniersul, cunt cu cunt, tot ce am spus, !n afara de sedinta secreta si de c#estiunea
cu depozitele de arme, pe care, de rusine, cenzura le*a oprit.
Marti, mi s1au pus !ntrebari de catre &rocuror, la care am raspuns punct cu punct, !n rezumat, am fost dat !n
judecata pentru tradare, articolul 19:,191, detinere si publicare de acte secrete, interesnd "i-uranta "tatului,
bazndu*se pe ; ordine politienesti si jandarmeresti de natura electoralaI pentru art. >:9, le-aturi cu o putere
straina, pentru a primi instructiuni si ajutoare, !n scopul de a declansa reolutia sociala !n Romnia ?bazndu*se
pe o scrisoare falsa, care nu*mi apartinea, pe care nu o azusem niciodata !n iata@, pentru art. >1:, !narmarea
populatiei, pentru declararea razboiului ciil, bazndu*se pe nimic.
!n ultimul moment, adica cu 1: minute !nainte de a se da cuntul &rocurorului, printr1o adearata minune
dumnezeeasca, se descopera autorul scrisorii, pentru care eram acuzat eu. Bn aocat, Mari*nescu din Rmnicul
.lcea, citind scrisoarea, ede ca este strabatuta de doua idei= 1. )deea de $economie automata% si $!mbo-atire
mutuala%, cuinte, definitii si -nduri care nu mi*au apartinut niciodataI >. )deea unei $aliante economice%.
Jsi reaminteste ca a citit undea aceste lucruri. &leaca la Rmni*cul .lcea si, !n adear, -aseste cartea, data de
autor cu dedicatie scrisa de mna sa. &e coperta se -asesc !n subtitlu cuintele= $Economie automata%, iar
!nauntru, !n mai multe pa-ini, e9plica acest nou sistem economic.
Catre sfrsitul cartii, !n reo >: de pa-ini, pledeaza pentru cealalta ideie= $alianta economica%, un credit
international, un $oficiu international%, etc. si, ca ultim noroc al nostru, scrisul de mna, dedicatia, este acelasi
scris, e9act ca !n scrisoarea de care sunt acuzat eu.
Aocatii freamata cu totii !n fata acestei minuni si cer &resedintelui sa fie c#emat autorul ca martor, dl.
Radulescu*'#anir.
&resedintele respin-e cererea.
, parte din aocati se duc la acest domn. El recunoaste ca a scris
o asemenea scrisoare. .ine pna la poarta 'ribunalului, dar este oprit de a intra. Ridic din nou c#estiunea=
Domnule &resedinte si ,norat 'ribunal, s1a descoperit definiti autorul scrisorii pentru care sunt acuzat eu. E
domnul Radulescu '#anir, colaborator la 0eamul RomnescI nu*i cunosc personal. 0u stiu misterul prin care
aceasta scrisoare a ajuns la mine. El recunoaste ca e a lui, ca a scris*o el. C#emati*
1 sa dea e9plicatii. (uati masurile pe care le credeti de cuiinta.%
&resedintele respin-e cererea.
!n sfrsit pledeaza cei 6 aocati ai mei. )mpecabil. E 4oi noaptea, ora 1>, cnd 'ribunalul se retra-e !n
deliberare.
&e mine ma duc !n camera si dupa reo jumatate de ora ma suie !n duba si ma duc la 4ilaa.
"unt linistit si cu constiinta !mpacata. "tiu ca nu sunt inoat cu nimic.
0iciuna din acuzatiile care mi se aduceau n1a ramas !n picioare, lata*ma din nou !n celula mea. Ma culc.
&e la 8 sunt sculat !n z-omotul unor pasi si de zaoarele care se tra-. Ma scol !n picioare. )ntra procurorul Maior
Radu lonescu, -refierul 'udor, comandantul !nc#isorii si ceilalti ofiteri de -arda.
+refierul citeste= $'ribunalul Militar a raspuns afirmati la toate !ntrebarile. "unteti condamnat la 1: ani munca
silnica.%
Mai ramne ctea minute si se uita la mine. Maiorul face oc#ii mari si da din umeri. &leaca toti.
Jn fata marei nedreptati care ma loeste, sunt linistit, cu constiinta !mpacata.
Desc#id la !ntmplare carticica de ru-aciuni a "f. Anton. "e desc#ide la pa-. 119. Citesc= $Da ca sa primesc cu
liniste orice trimite Dumnezeu, pricepnd ca este ointa (ui.%
Duminica, >9 Mai.
Mi*e dor de Carmen "Kla. De malul marii. Anul trecut, pe remea aceasta, eram acolo si pre-ateam cu 'otu,
desc#iderea comertului le-ionar.
Acum se aduna din nou ne-ustorii si iata !ncepe, !n tabara noastra or creste balariile si spinii si or acoperi
munca noastra.
Bnde anii trecuti era numai freamat si iata, de sanatate, de bucu*rie, acum se !ntinde pustiul. "i totusi cred ca
imensa lume care ine acolo !n fiecare acanta, !si a aduce aminte de mine.
Cnd m1am !ntors dela proces, a doua zi, !n cuibul rabiei dela -eam s1au nascut puisori. .rabioara alear-a toata
ziua si le aduce de mncare. Ma uit la ea. 'otdeauna ine cu ciocul plin. E atta ciripit !n micul lor camin si atta
fericire...
0ote dela proces.
'ot timpul am fost tinut !ntr1o paza e9trem de serioasa si cu totul neobisnuita. (a usa au stat permanent doi
jandarmi !n post, iar !n camera cu mine un plutonier. Deasemenea un plutonier a stat tot timpul !n preajma mea.
Discutiile cu aparatorii, pre-atirea apararii, care totdeauna e secreta, le*am facut !n fata lor si a doi a-enti de
politie.
Aocatii, ca sa poata patrunde la mine, treceau, !ncepnd dela poarta, prin patru cordoane, facndu*li*se
perc#ezitie corporala. "alile pline de a-enti, care spionau pe aparatori, pe martori si pe ofiteri.
0u puteau orbi doi oameni, ca imediat sosea ln-a ei un al treilea= a-entul, spionul... , atmosfera !ncarcata,
!nabusitoare, plutea !ntre zidurile Consiliului si !n afara lui.
Diecare aocat sau martor se astepta din moment !n moment sa fie ridicat, arestat, dus !n la-ar.
Au fost ridicati de pe banca apararii aocati care, !n acel moment, erau asimilati ma-istratilor.
Aocatii= Colonel Radulescu si .lasto.
Au mai fost arestati= Corneliu +eor-escu, "tanicei si &opescu /uzau.
Aocatilor din proincie, care s1au !nscris tele-rafic, li s1au facut noaptea perc#ezitii !n casa si li s1a pus !n edere
ca, daca or parasi orasul, or fi arestati si trimisi !n la-ar.
!n fine, cu foarte multa -reutate, au putut patrunde la proces, !n momentul !n care a !nceput apararea, n1au mai
fost admisi. Mesele erau -oale de astadata.
!n afara de cei sapte aocati #otar!ti sa orbeasca, restul n1a mai putut intra.
!n timp ce rec#izitoriul &rocurorului facut de altii si numai citit de el, a fost tras imediat !n editii speciale, din
ordin, sub amenintarea suspendarii ziarelor si citit la radio !n !ntre-ime, cuntul apararii a fost ascultat de
Consiliu !ntr1o sala -oala si nu s1a bucurat !n presa dect de 7*8 rnduri.
Apararea a fost impecabila.
Aoria Cosmoici, Aentescu, Radoici, (izeta +#eor-#iu, laco*bescu, Ranetescu, Caracas, toata admiratia mea
pentru oi, iubiti prieteni. "i pentru toti ceilalti ce ati fost nedeslipiti de mine, ce ati muncit, ati aler-at, 1ati
sbatut si ati tremurat asteptnd dreptatea.
(a ultimul cunt am spus=
$,norat 'ribunal, aeti !n minile ds. nu iata mea, pe care o dau bucuros, cionoarea!ntre-eitinerimiaRomniei.
Cred !n 4ustitia militara a 'arii mele.%
'ribunalul aea deci sa raspunda la trei c#estiuni=
1. Detinere si publicare de acte secrete, !ncadrat !n art. 19:*191.
,ri s1a doedit pna la eidenta, ca ordinele, cele ;, aeau un caracter politic. Erau simple ordine de urmarire,
politienesti, a membrilor or-anizatiei mele. Ca ele nu atin-eau !ntru nimic $"i-uranta "tatului%. Ca asemenea
ordine, au fost citite !n &arlament, au fost publicate !n ziare, ca oamenii politici aeau asemenea ordine. Domnul
Maniu, !ntr1un sin-ur an, a declarat, ca a aut 1;, pe care le*a publicat !ntr1un memoriu.
Jnsfrsit, ca art. 19:*191 se afla !n capitolul $Crime contra si-urantei e9terioare a "tatului% si ca cuntul
$si-uranta "tatului% din art. 19: se refera la si-uranta e9terioara, ca nu se pot !ncadra acele ordine !n crima de
$tradare%. , >. 'ribunalul aea sa raspunda la o a doua c#estiune=
Am luat le-atura cu un "tat strain, pentru a primi ajutoare si instructiuni !n scopul de a declansa reolutia
sociala. Afirmatie bazata pe o scrisoare falsa, care nu*mi apartine.
"e descopere autorul scrisorii. "unt acuzatii ofensatoare si de rea credinta ?art. >:9@.
7. !nsfrsit 'ribunalul aea sa raspunda la crima de !narmare a populatiei, !n scopul de a face razboiu ciil,
loitura de stat etc. ?art. >1:@.
,ri, am doedit cu principii, fapte, acte si martori, ca nici nu ne*a trecut prin -nd reodata sa declansem un
razboiu ciil. Dar nu numai att= nici macar sa facem o turburare ct de mica. &rimejdia dela Rasarit pndindu*
ne fiecare -reseala, fiecare pas.
"i totusi 'ribunalul, fara a aea nicio doada, nici cea mai mica
doada, a raspuns afirmati la toate !ntrebarile, condamnndu*ma la
1: ani munca silnica. L
, mare nedreptate2
&rimeasca Dumnezeu si suferinta mea, spre binele, spre !nflorirea 0eamului nostru.
Durere ln-a durere, c#in ln-a c#in, suferinta ln-a suferinta, rana ln-a rana, pe trupuri si !n suflet, mormnt
ln-a mormnt, asa om !nin-e...
.ineri, 7 )unie.
Continuarea notelor dela proces. Campania de ura.
0u stiu daca a e9istat reodata, !n iata publica a Romniei, un om care sa fi fost atacat cu atta !nersunare,
patima si rea credinta de !ntrea-a presa si de toate cluburile iudeo*politicianiste, asa cum am fost eu dela
arestarea mea, !n tot timpul instructiei, !n scopul de a pre-ati condamnarea, !n fata opiniei publice.
01a fost nimeni, !n tot trecutul politic romnesc, asupra nimanui nu s1a concentrat atta ura. 0imeni n1a fost loit
ca mine fara a aea posibilitatea sa ma apar, fara ca cinea sa ma poata apara.
$/una .estire% si $Cuntul% au fost loite din primul ceas, sus*pendndu*se aparitia lor.
0ae lonescu e si el !n la-ar.
Celelalte ataca cu !nersunare, unele din tactica, altele din ordin.
Atacurile erau comunicate oficiale ale Ministerului de )nterne.
Cine ar fi refuzat sa le publice sau ar fi !ndraznit sa le discute, necum sa le contrazica, era suspendat.
"1au distins !n atacuri pline de miselie, Curentul, 0eamul Romnesc si Capitala= "eicaru, lor-a si 'iteanu.
Condamnarea /isericii.
0u stiu daca ar trebui sa numesc astfel discursul catre tineret al &atriar#ului Miron Cristea, !n care acesta
condamna !n cuinte -rele Miscarea le-ionara a tineretului. /iserica ortodo9a ia atitudine fatis ostila tinerimii
romnesti.
E dureros, e e9trem de dureros2...
"a lupti pentru /iserica &atriei tale, la mar-inea lumei crestine.
Docul care arde bisericile de alaturi, !si !ntinde para pna la noi.
(uptam, jertfim, cadem, ne tsneste sn-ele din piepturi, sa ne aparam bisericile... si /iserica ne condamna ca
$periculosi 0eamului%, ca $rataciti, ca straini de 0eam%.
Ce tra-edie !n sufletele noastre2
Bn mic e9emplu, pentru a prinde nuanta acestei tra-edii.
Bn copil care nu si*a azut de mult pe tatal sau, se repede la el sa*l !mbratiseze. Cnd copilul se apropie, tatal !l
prieste rece si*1 loeste cu palma peste -ura, scotndu*i doi dinti.
0u a puteti ima-ina zdruncinul sufletesc, tra-edia din sufletul copilului, !n fata acestei neasteptate loituri.
Dezama-irea, rusinea, durerea fizica, raspunsul la cea mai curata dra-oste, durerea morala, nu stii care mai
mult, dar toate la un loc striesc o inima de copil.
$/iserica parinteasca%, $/iserica strabuna% ne loeste.
&atriar#ul e si &rim ministru, !n numele caruia se fac toate, dela care ne in !n fiecare zi attea c#inuri.
Doamne, Doamne, ce tra-edie2 "i la ce c#inuri ne pui sarmanul suflet.
Ce framntare !n piepturile a zeci de mii de tineri, tarani, muncitori, studenti2
"mbata, 8 )unie.
Azi m1am uitat !n o-linda si am azut, pentru prima data, peste zece fire de par alb !n barba, albe ca zapada.
Deasemenea !n cap.
(uni, ; )unie.
Din alte #rube aud !n fiecare seara cntnd=
$Cu noi este Dumnezeu,
!ntele-eti 0eamuri si a plecati.%
"i apoi pe rnd toate cntecele le-ionare. E plina !nc#isoarea de le-ionari. Ei stau !mpreuna, cred, !n -rupuri de
cte >: !n fiecare !nca pere. Ziua sunt liberi. Eu nu*i pot edea.
Am auzit ca sunt printre ei (iezeanu, 'lnaru, +#eor-#iescu.
0umarul lor trece de o suta. "unt !n proportii e-ale, studenti, muncitori si tarani. Acestia din urma, din judetul
)lfo, dar mai ales din judetul .lasca. )n-inerii dela /raso. Atta am putut afla, deoarece din nicio parte nimeni
nu are oe sa*mi comunice cea sau sa orbeasca cu mine.
Acum ma scoate !n fiecare dimineata si dupa masa, la !nceput cte o ora, acum trece si peste o ora. M1am
refacut, ma simt mai bine, desi ma supara mereu o durere surda !n partea de jos a sirei spinarii.
!n fiecare 4oi si Duminica !mi in de acasa mama, sotia, fata ma*mii si cte odata si aocatii.
De mncare am suficient si c#iar prea mult.
Astept aprobarea pentru o masina de spirt, ca sa*mi !ncalzesc cea, sa*mi fierb oua, sa*mi fac ceaiu.
'oata ziua stau sin-ur si orbesc pe rnd cu cei ce au murit dintre noi. !i ad cum erau ii si stau ln-a mine.
Mer- alaturi prin camera, stau pe scndurile acestea.
Cei mai multi au trecut prin 4ilaa= Mota, Marin, Ciumetti, Dl. +eneral. Dl. Aristac#e.
'otdeauna stau toti ln-a mine, cnd ma ro-, se roa-a si ei.
Acum citesc Ean-#eliile dela capat si peste timpul lun-, dincolo de >::: de ani, Jl ad pe Domnul nostru lisus
C#ristos, descris din Ean-#elie, ca si cum ar fi la zece pasi de mine, !i ad !mbracamintea, !l ad cum paseste
rar !naintea apostolilor, cum ridica bratul, cum orbeste cu ei, cum binecuinteaza lumea, !l ad cum a cazut jos
si se roa-a= $Doamne, f a sa treaca pa#arul acesta dela mine, daca este cu putinta%...
!l ad cum (*au prins si cum !l duc le-at spre Ana si Caiafa. Ce trebuie sa fi fost !n sufletul lui atunci, !n drumul
acela3
Ce dureri, ce -riji, ce amenintari coplesitoare !i ful-erau pe dinainte2
Ce urias e9amen trebuia sa dea2
!l ad cum !l bat, cum !l loesc !n fata, la intero-atoriul luat !n noaptea aceea de catre farisei si carturari, mai
marii zilelor de atunci.
Cum cauta sa*( !ncurce cu tot felul de !ntrebari si El tace si se uita la fiecare din jurul lui. "e uita !n oc#ii lor,
poate a -asi reun sprijin la reunul din ei. !n nenorocirile lui, omul se lea-a de doi oc#i prietenesti. , priire
calda, prieteneasca, !ntele-atoare, !i da sperante, puteri.
0imic ... pretutindeni oc#i de fiara, plini de ura, de iclenie, de pofta de a c#inui.
Atunci )) ad cum scrbit, !si lasa oc#ii !n pamnt...
Marti, 6 )unie.
$'oti (*au osndit sa fie pedepsit cu moartea% ?Marcu 18*;8@ ... $Dupa ce au le-at pe )isus, (*au dus si (*au
dat !n minile lui &ilat% ?Marcu 1<. 1.@.
"i rasuna !n inima (ui aceeasi ru-aciune din -radina +#etsema*ni= $Doamne, daca se poate, fa sa treaca
pa#arul acesta dela mine.%
, nadejde ) se aprinde !n suflet= &oate &ilat !l a -asi neinoat...
!n adear, simte lupta dintre &ilat si farisei. (a urma, fariseii !nin-.
!nca o nadejde spulberata. &e fata coplesita de durere, de oboseala, o noua raza apare=
$"unt &astile. E obiceiul sa se elibereze condamnatul la moarte.%
$&ilat se a adresa poporului. &oporul e desi-ur cu mine si a cere eliberarea mea. )*am facut bine. Am indecat
pe attia... 0u se poate sa nu fie, afara, !n multime, macar ctia din acei indecati de mine, caci toti au auzit ca
sunt prins. Desi-ur au enit. Multimea e cu mine.%
"i*i trec pe dinaintea oc#ilor clipele de acum o saptamna, ale intrarii !n )erusalim. 'oata multimea (*a primit cu
cren-i !nflorite, !n-enunc#ind !naintea (ui.
$Cei mai multi din norod !si asterneau pe cale estmintele, altii taiau ramuri de copaci si le presarau pe cale.%
$)ar multimile care mer-eau !naintea lui lisus si cele ce eneau !n urma stri-au= ,sana, fiul lui Daid2%
$/inecuntat este cel ce ine !ntru numele Domnului. ,sana, !ntru cei de sus.% ?Matei, >1, 5*9.@
Dar cei ce se tineau cu miile dupa mine, la predici2 "i oc#ii ) se luminau. Daca &ilat se #otaraste sa ceara
poporului eliberarea sa, e salat2
+reutatea este sa se #otarasca &ilat la aceasta. Jnsfrsit &ilat se #otaraste. )ese !n balcon si stri-a poporului
adunat= ?Matei >6.16@ $&e care oiti sa i*1 slobozesc3 &e /araba sau pe lisus care se numeste C#ristos3%
lisus aude dinauntru !ntrebarea si i se pare un eac minutul !n care asteapta raspunsul.
loan 15.8:= $Atunci toti au stri-at=
$0u pe el, ci pe /araba.% "i /araba este un tl#ar.
$Dar ce sa fac cu lisus, ce se c#eama C#ristos, caci nu*i -asesc
nicio ina3%
$"a se rasti-neasca2 stri-a multimea.% ?Matei, >6. >>.@
$Dar ce rau a facut3%
$"i mai rtos stri-au, zicnd= "a se rasti-neasca% ?Matei, >6,
>7.@
Ei stri-au !n -ura mare si cereau de zor sa fie rasti-nit. "i stri-atele lor si ale preotilor celor mai de seama, au
biruit.
lisus aude si ) se !ntuneca priirile. 0u*) ine sa creada. &are ca si judecata !l paraseste.
E scos afara !n brnci... Multimea stri-aI dar El nu mai ede pe nimeni si nu mai aude nimic ... Acum El nu mai
are puteri. Minuni nu mai f ace, caci !n momentul !n care a fost prins, Dumnezeu )*a ridicat puterile si (*a lasat
om ca mine, ca noi toti.
&entruca sa sufere ca om. Adica suferinta (ui sa fie ma9ima= numai asa a aea puterea rascumpararii, a
rascumpararii noianului de pacate depana atunci si de atunci !ncoace, pna la noi si pna la sfrsitul lumii.
Daca ar fi ramas Dumnezeu, n1ar fi suferit. 0ee9istnd suferinta, cu ce s1ar fi rascumparat pacatele lumii3 Caci
Mntuitorul pentru aceasta a fost trimis.
Deci, El a -ndit, a suferit, a sperat pna la ultimul moment, ca noi.
&e El loiturile (*au durut ca si pe noi oamenii. ,boseala (*a
frnt ca si pe noi. 'oate ofensele, toate injuriile, toate nedreptatile
)*au strapuns inima ca si noua. L*
De sub ploaia acestor loituri si ofense, care cur-eau asupra capului "au, neputincios !n fata lor, a oftat
omeneste, a oftat ca noi.
)ata cum !si urca crucea, !l ad cum cade sub -reutatea ei= caci madularele noastre omenesti sunt slabe si se
!ncooaie sub -reutatea poerilor, !si ster-e fruntea de sudoare, !n jurul (ui sunt numai fiare. 0imanui nu*i este
mila. 0imeni nu pln-e pentru El. 'oti rd. )ata o mica mn-iereI este cinea care !i crede durerile. Doi oc#i (*
au !nteles. , inima care bate la fel cu a (ui, !n ceasul durerii supreme.
$!n urma, dupa El, eneau doua femei si norod, care pln-eau.% ?(uca >7,77.@
$Cnd au ajuns la locul numit Capatna, (*au rasti-nit acolo pe El si pe facatorii de rele, unul dea dreapta si
altul dea stn-a.% El n1a fost un atlet ca sa reziste, sa se !mpotrieasca, sa se lupte pna la do*bor!re.
!l ad slab, uscat si blajin, !si !ntinde mna slaba si sleita de puteri pe lemn, si spune calailor sai =
$/ateti% ... .ai2 "unt momente, care, fiecare, par un eac. Ei i*o apuca. )ata cuiul. "imte prima atin-ere a lui de
mna palida. ,#2 &rima loitura. A doua. !si simte bratul tintuit pe cruce. Dureri -rozae !i strapun- tot trupul. Ar
racni, dar n1are putere nici pentru aceasta. +eme2
(a fel cu mna cealalta. )*o !ntinde, ca sa )*o potrieasca bine, caci El sta strapuns de durere si*) tremura si
carnea si oasele toate. Acum prin fluerile picioarelor= iata cuiu( "e aud loiturile ciocanului, una dupa alta.
Diecare !l cutremura, !i strapun- creerii.
Jntr1un trziu un -las pierdut= $Mi*e sete% ?loan 19, >5@. ... $Era cam la ceasul al saselea. "i s1a facut !ntuneric
peste tot.
"oarele s1a !ntunecat si catapeteasma templului s1a rupt !n doua. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce
m1ai parasit3 ?Matei 1<, 8;@.
"i apoi= $'ata, !n minile 'ale !mi !ncredintez Du#ul% ?(uca >7, 8;@.
)ar eu, !n -enunc#i, la picioarele acestei cruci, de pe care, din trupul de om a plecat la Dumnezeu sufletul Diului
"au, ma !nc#in= $'atal nostru, carele esti !n ceruri, sfinteasca*se numele 'au. .ie !mparatia 'a, faca*se oia 'a,
precum !n cer asa si pe pamntI pinea noastra cea de toate zilele, da*ne*o noua astazi si ne iarta noua
-resalele noastre, precum iertam si noi -resitilor nostriI si nu ne duce pe noi !n ispita ci ne mntuieste de cel
rau. Amin.%
"i catre sufletul care s1a ridicat, deasemenea= $Adu*'i aminte de toti ai mei. &rimeste*i sub scutul 'au. larta*i si
odi#neste*i. Da*le putere celor ii si biruinta asupra celor potrinici, spre !nflorirea Romniei crestine, le-ionare si
apropierea de 'ine, Doamne, al 0eamului nostru romnesc, !ntru nadejdea !nierii (ui. Amin.%
Aristos a !niat.
$A !niat a treia zi din -roapa. (1am azut.%
$0u cred%, a zis 'oma.
"i a enit !n mijlocul lor lisus. (*a c#emat pe 'oma si i*a zis=
Adu*ti de-etul !ncoace si uita*te la minile Mele, si adu*ti m
na si pune*o !n coasta Mea% ?loan >:, >6@.
$Domnul meu si Dumnezeul meu% ?loan >:,>5@ a stri-at 'o
ma, dupa ce a cercetat minile "ale, coasta strapunsa si minile Mn
tuitorului.
A !niat Aristos, sadind peste toata lumea, pna la sfrsitul remii, speranta, nadejdea, ca niciodata nu om pieri
sub piatra nedreptatilor, orict de -reu ar f! asezata peste firaele noastre trupuri.
.om !nia, om birui.
A !niat Aristos, sadind nadejdea !nierii din mortiI ca iata noastra nu se termina aici, la acesti asa de trecatori
;:*6: aniI ca se prelun-este dincoloI ca ne om !ntlni iar cu cei dra-i ai nostri si nu ne om mai desparti
niciodata.
Ca om !nia din morti !n numele lui Aristos si numai prin Aristos, adica !n afara de credinta !n Aristos nimeni nu
a !nia si nu a fi mntuit.
4oi, 9 )unie.
!n fiecare noapte isam. 0iciodata n1am isat asa de mult ca acum. Asta*noapte am isat o lupta care se dadea
la &redeal !n trei sectoare= Bnul la $pompa%, altul pe panta orasului care urca pe Ditifoi, deasupra cazarmii, al
treilea era sub comanda mea, !ntre ila "telian &opescu si Aotel &alace, pna spre linia ferata cu directia -ara.
0u se tra-eau focuri de arma. (upta era corp la corp. "ectorul meu a dat inamicul peste cap ful-erator si )*a
!mpins dincolo de -ara, punndu*1 !n debandada. Celelalte doua sectoare, cu oarecare -reutati au razbit. (a
$pompa% am interenit !n ultimul moment cu ai mei. )namicul era !nsa respins cnd am ajuns.
Am fost si pe Ditifoi si oc#iam cu un tun, care semana mai mult cu un aruncator de bombe $Aasen%. Dar n1am
tras. Dintre cei ce erau cu mine, !mi reamintesc bine pe /ordeianu si Miluta &opoiciI pe ceilalti i*am uitat.
Am adormit din nou.
!n fata unei case, la o masa rotunda cu fata de masa alba, am isat ca eram eu, tatal meu si !nca cineaI pe
masa era o sin-ura ceasca, plina cu cafea nea-ra, !n dreapta mea era o ale mare, la ctia metri de noi, iar !n
fata deasupra noastra, drept !n sus se ridica un deal mare, lu*tos si pietros ...
(a un moment dat au !nceput sa se surpe de sus bucati mari si sa cada la ale. A cazut si un pom erde care era
acolo. Apoi au !nceput sa cada pe masa noastra. 0e*am ridicat si am fu-it spre stn-a.
'atal meu mi*a spus= $/ea*ti cafeaua.% Eu m1am apropiat de masa, dar c#iar atunci a cazut !n mijlocul mesei,
peste cafea, o bucata de pamnt ce ardea. M1am retras si a !nceput sa cada pamnt amestecat cu cenuse si cu
taciuni... Demeile din casa au iesit sa*si strn-a lucrurile, azndu*se !n focul acesta.
Eu am azut -eamantanul tatalui meu si m1am repezit deasupra mormanului sa*l iau. Cnd am ajuns acolo, o
femeie se aplecase deasupra -eamantanului si a acoperit*o asa pamntul si cenusa care cadeau, !nct i se
edeau numai picioarele. Era mama mea. Am scos*o si am ridicat*o pe umeri, iar cu stn-a am apucat
-emantanul si l*am luat. "i coboram. "1a repezit tatal meu sa*mi ajute, stri-nd= $"araca, saraca.% M1am trezit.
Am adormit din nou. Am isat*o dormind !n pat, pe sotia mea si pe 0icoleta ...
)esind pe strada, i*am azut pe "maradescu si Aorodniceanu si*i !ntrebam= $unde este 0icoleta%, caci se sculase
si plecase dela noi si ream s1o ad. Am cautat*o !ntr1un loc, dar nu era. Am cautat*o mult, si am -asit*o cu
mama ei, !ntr1o casa saraca. "i s1a facut ziua.
.ineri, 1: )unie.
Astazi dimineata a zburat primul pui de rabioara din cuibul dela -eamul meu ... Cta emotie, ct tremur pe el...
&rimii pasi si primul zbor !n iata. Cta -rije, cta bucurie pe mama lui2 E plina bolta de c#emarile ei, de
!ndemnurile ei. 0umai ciripit. Mer-i cu bine dra-ul meu, !n sfnta libertate.
De ctea zile pe aici, prin celula, umbla o lacusta erde. Cnd ma culc, se apropie de asternutul meu. Aseara
oia sa se aseze pe cap. Am !ncercat s1o alun-. Ea s1a speriat, a facut un salt si a disparut. Azi dimineata am
-asit*o turtita sub ro-ojina. Am ridicat*o si am !n-rijit*o timp de o ora. )*am dat apa, peste care am pus praf de
za#ar. A baut. "1a refacut si a zburat afara.
&e la ora l am fost c#emat sus la cancelarie. , anc#eta. Capitanul 'araneanu, dela Consiliul de Razboiu, a enit
sa cerceteze daca am trimis eu, din !nc#isoare, un manifest prin care !ndemnam oamenii mei la $razbunare%.
Era $apocrif% bine!nteles.
Am dat o declaratie !n acest sens. Cum in pe capul meu tot felul de uneltiri3
Condamnat pentru o scrisoare care nu e mea. Acum ine alta.
Cred !nsa ca s1a conins si procurorul ca e cea neserios.
Asta noapte, spre dimineata, am isat ca eram !ntr1o sala plina de oameni. Asa de plina ca nu mai puteam
rasufla. "1au desc#is -eamurile, !ncepea procesul meu !n recurs ... lacobescu spunea ca a orbi doua ore. M1am
trezit.
Am adormit din nou. M1am isat calatorind !ntr1un tren cu mama, sotia, fata si "ilia. 'renul se apleca asa de
tare spre prapastie,
!nct credeam ca se a rasturna. Atunci am sarit jos, caci mer-ea !ncet si am pus umarul. Ceilalti au facut la
fel... A deraiat depe linie, dar nu s1a dus !n prapastie.
(uni, 17 )unie.
'oata noaptea n1am dormit. Cred ca ma dor plamnii !n partea de sus, !n dreptul omoplatilor. "imt !n ambele
parti o durere slaba si o caldura permanenta. , sa c#em doctorul.
+reu o sa urc muntele acesta ...
Dupa masa, au fost aocatii la mine, caci la 1<, Miercuri, este recursul meu la Casatia Militara.
Ei cred ca se a amna cel putin 1< zile, pentruca asa e uzul. "e depun noi motie de casare si se da un nou
termen. 1 Am studiat cu ei motieleI sunt principale=
0u mi s1au adus martorii de fapt, oamenii dela Ciuc, acei cu
care am lucrat eu. 0iciunul.
Am fost condamnat pentru o scrisoare care nu*mi apartinea.
"1a -asit autorul ei, care a dat o alta scrisoare, prin care afirma ca e a lui
si ca continut si ca scris. Deci s1a -asit autorul scrisorii.
!ncadrarea -resita. Am fost !ncadrat la crima contra si-urantei
e9terioare a "tatului, la tradare, aplicndu*mi*se o pedeapsa uriase.
,rdinile nu intereseaza si-uranta e9terioara a "tatului, caci nu sunt o
primejdie enind dela o putere din afara, care sa atin-a=
)nte-ritatea teritoriului.
)ndependenta.
"ueranitatea.
8. 0u e9ista macar nicio doada, de reun fel, ca as fi rut sa pro
oc razboiu ciil, se spune de depozite de munitii, dar nu se arata
niciunul. Bnde e, ce contine, la cine s1a -asit3
"unt condamnat pe simple afirmatii.
E cea unic !n analele proceselor, juridic si procedural.
Marti, 18 )unie.
Astazi a fost (izeta +#eor-#iu. Ceilalti studiaza.
)*am !ncredintat cu aceasta ocazie un mic testament familiar, pe care l*am facut azi aici !n celula la mine.
&e mine recursul.
Astazi am terminat de citit $Epistolele "fntului Apostol &ael%. Am ramas profund impresionat. Marturisesc ca
pna acum citisem numai unele din ele si fara a le aprofunda suficient. .oi scrie mai trziu, caci merita un !ntre-
studiu.
0oaptea aceasta l*am isat pe +rneata. "e pln-ea ca a fost rau !n tabara la Ciuc. Apoi l*am isat pe 'ell. Era
escortat. A fu-it !n casa la )onica. (a urma l*am isat pe Alecu Cantacuzino. Am orbit cu el !ntr1o casa, dar nu
stiu unde.
Miercuri, 1< )unie.
Cnd am terminat Ean-#eliile am !nteles ca stau aici !n !nc#isoare din oia lui DumnezeuI ca, desi n1am nicio
ina sub latura juridica, El ma pedepseste pentru pacatele mele si*mi pune la !ncercare credinta mea. M1am
linistit. A cazut linistea asupra zbuciumului meu din suflet, cum se lasa seara linistita la tara peste zbuciumul,
zrcolirile si !ncordarile lumii. ,ameni, pasari, animale, copaci si ierburi, pamnt muncit si taiat de fiarele
plu-urilor, intra !n repaos.
Caci tare am fost zbuciumat ...
Mult a mai suferit sarmana carne de pe mine. 0u cred sa fi !ndurat reodata mai mult ca acum.
$Credinta% si $Dra-ostea% nu mi le*am pierdut, dar am simtit ca la un moment dat mi s1a rupt firul nadejdei.
C#inuit fiziceste ca un cine ?sunt pline #ainele de suferinta, iata sunt acusi ;: de zile de cnd dorm !mbracat,
pe scndura si pe ro-ojina aceasta. ;: de zile si ;: de nopti de cnd oasele mele su-, ca o su-atoare, umezeala
care tsneste din pereti si din pamnt@.
De ;: de zile nu sc#imb nicio orba cu nimeni, caci nimeni din cei de aici nu are oie sa orbeasca cu mine. "i
atacat !n acelasi timp !n fiinta mea morala, acuzat de tradare, declarat strain, ca nefiind romn nici dupa tata,
nici dupa mama, aratat ca dusman al "tatului, coplesit de loituri si le-at cu minile la spate, adica neand
nicio posibilitate de aparare.
Cu inima strnsa la -ndul suferintei, ji-nirilor, maltratarilor celorlalti ai mei, familie si camarazi. A m simtit ca mi
s1a rupt unul din cele trei fire neazute, care lea-a pe crestin de Dumnezeu, nadejdea. Mi s1a facut ne-ru
!naintea oc#ilor. "imteam ca ma !nec.
Dar mi l*am le-at la loc, luptnd zi de zi. Cum3 Citind cele patru Ean-#elii.. Cnd le*am terminat, am simtit ca
am din nou cele trei fire si ca ele sunt bune= credinta, nadejdea si dra-ostea.
"i acum terminnd de citit scrisorile "f. Apostol &ael, am desprins din ele, doezi #otar!toare despre e9istenta
!nierii si puterii Mntuitorului lisus C#ristos. M1a impresionat= 1. "inceritatea si curatenia sufleteasca a "f.
ApostolI >. .iata inte-ral crestina, fara pataI 7. &rimejdiile si suferintele prin care a trecut pentru DomnulI 8.
"eninatatea si c#iar bucuria cu care primea aceste suferinteI <. 'aria de
a mai !ncuraja si pe altii, ca sa nu se mai clatine !n fata suferintelor si pri-onirilorI ;. , dra-oste sfnta de o
!naltime z-uduitoare pentru toti fratii crestini sau copiii lui du#onicestiI 6. , rna ne!ninsa si rar cunoscuta
printre apostolii unei credinte de a propoadui ne!ncetat pe Mntuitorul lisus, la toate neamurileI 5. Marea stiinta
si !ntelepciune.
!n fiecare scrisoare, aproape, !ncepe=
$Eu !ntemnitatul, care ma -asesc !n lanturi pentru credinta !n C#ristos, Domnul nostru.%
Apoi scrie lui 'imoteiI $"ileste sa ii la mine curnd% ?)) 'imo*tei, 8, 9@. !i era si lui dor sa ada pe cinea.
$Cnd ei eni, adu*mi mantaua.% !i era fri- si lui ca si mie.
Jnsfrsit, cu ct patrundem mai mult !n citirea scrisorilor, ajun-em la concluzia=
F Ca nu suntem crestini, ca suntem departe de a fi crestini.
Ct de departe...
F Ca ne crestinam !n forma, dar ca ne descrestinam !n conti
nut.
F Ca omenirea a suferit acest proces de descrestinare dealun*
-ul eacurilor pna la noi, cu mici scniri spre adncuri... Crestina*
rea !n suprafata pare ca a preocupat mai mult lumea.
F Caracteristica timpului nostru=
0e ocupam cu lupta dintre, noi si alti oameni, nu cu lupta dintre poruncile Du#ului "fnt si poftele firei noastre
pamntesti.
0e preocupam si ne plac ictoriile asupra oamenilor, nu ictoriile !mpotria Diaolului si pacatului.
'oti oamenii mari ai lumii de ieri si de azi= 0apoleon, Mussolini, Aitler, etc., sunt preocupati mai mult de aceste
biruinte.
Miscarea le-ionara face e9ceptie, ocupndu*se dar insuficient, si de biruinta crestina !n om, !n ederea mntuirii
lui.
)nsuficient2
Raspunderea unui conducator este foarte mare.
El nu trebuie sa delecteze oc#ii armatelor sale cu biruinti pamntesti, nepre-atindu*le !n acelasi timp pentru
lupta decisia, din care sufletul fiecaruia se poate !ncununa cu biruinta esniciei sau cu !nfrn-erea esnica.
F !nsfrsit, lipsa F cel putin la noi F a unei elite preotesti, care
sa fi pastrat focul sacru al ec#ilor crestini. (ipsa unei scoli de mare
!naltime si mare moralitate crestina.
.ineri dimineata, 16 )unie.
Miercuri pe la cinci a enit sotia mea si cu mama ei. Mi*au spus ca procesul meu !n recurs nu s1a amnat cum
era uzul, ci se judeca dupa masa la <, continund !n sedinta de noapte. "otia mea mi*a spus ca au c#emat*o la
(e-iunea de 4andarmi /aneasa, unde au tinut*o de dimineata pna la ora l si jumatate, pentru ca sa*i spuna ca
nu mai are oie sa intre acasa, la Casa .erde, ca .ineri sa ina sa*si !mpac#eteze lucrurile, iar Duminica, cu
carutele, sa le duca unde a sti.
Era nea-ra la fata de suparare. "a*ti scoti lucrurile din cuibul tau. Bnde sa le duci3 Bnde sa stai3 Eu !n
!nc#isoare, sotia mea fara niciun scut, aruncata pe drumuri, cu fata de mna.
Cta lipsa de omenie2... Cta lipsa de bunacuiinta2
"tam toti trei si ne -ndim= unde3 unde3
Dau si eu ctea adrese, de !ncercare. 01aem attia bani ca sa putem plati o casa cu c#irie...
)*am spus ca, daca mi se a respin-e recursul, oiu fi dus de aici la Doftana.
Ea rea sa ina cu fata, sa locuiasca !n satul de ln-a !nc#isoare.
)*am spus ca am lasat la (izeta +#eor-#iu dispozitii testamentare si am !nceput sa le sc#itez !n ctea cuinte
continutul.
Ele pln-eau, si sotia mea si mama eiI fata are abia patru ani, nu !ntele-e nimic din toata tra-edia acestor
momente, cnd umbrele mortii !ncep sa bata peste -ndurile unei familii.
Dupa cele 1< minute re-lementare, au plecat.
Acum e .ineri dimineata, !nca nu mi*a sosit raspunsul cu recursul.
Acasa la noi, la ora aceasta, sotia mea !mpac#eteaza si*si pln-e toate nenorocirile.
Dar nu se poate. , sa ne !ntoarcem !napoi.
.ineri seara, 16 )unie.
Acum o jumatate de ora au enit aocatii la mine si mi*au spus ca s1a respins recursul meu la Casatia Militara. *
Erau cu totii tristi si abatuti.
Am stat cu ei reo 1< minute. )*am !ntrebat cum s1au desfasurat
dezbaterile. Mi*au spus !n ctea cuinteI ne*am despartit. M1am
re!ntors !n celula mea, m1am asezat pe mar-inea patului meu de scn
duri si m1am ru-at lui Dumnezeu, spunnd ru-aciunea $'atal nostru,
Doamne fie1 n oia 'a%.
Duminica, 19 )unie.
Astanoapte, pela ora 1> si jumatate, pe cnd ma munceam sa adorm, am auzit pasi apropiindu*se de celula
mea. Z-omot de lacat si usa s1a desc#is.
Era locotenentul de sericiu si cu primul -ardian. Au enit sa ma anunte ca trebuie sa plec la Doftana. M1am
sculat, m1am !mbracat repede, mi*am strns lucrurile !n doua -eamantane si !n patura, mi*am facut ru-aciunea
si am parasit, cu -ndul aruncat !n necunoscut, aceasta locuinta a suferintei si a c#inurilor mele.
Ramneti cu bine, sute de le-ionari, dra-i camarazi, care !ndurati !ntre aceste ziduri.
nconjurat de patru sentinele, am ajuns la cancelarie. Aici mi s'a facut o amanuntita perchezitie
corporala. Am fost cautat prin buzunare, pipait cu atentie la guler, mneci, corp, picioare; apoi a
trebuit sa ma descalt si sa fiu cautat n ghete.
Cu aceeasi grije mi s'au cercetat si bagajele.
Am salutat pe Colonelul Brusescu, comandantul nchisorii si pe ofiteri, care, n eecutarea
ser!iciului lor, s'au purtat cu mine cu multa eleganta sufleteasca; un maior de jandarmi, un
capitan, acelasi care m'a adus dela "redeal si apoi la Consiliul de #azboiu, n ochii caruia am putut
citi un sentiment de compatimire pentru toate nenorocirile care se abateau peste mine, un
sublocotenent, $ fosta mea paza dela proces $ deasemeni foarte delicat, un comisar de politie,
m'au luat n primire.
%'am urcat ntr'o masina tai, a!nd n dreapta pe maior, pe scaunelul din fata pe capitan, iar
lnga sofer un sergent instructor.
n fata noastra, la &' m. mergea o alta masina cu politie, iar n urma un camion cu &' de
jandarmi...
(ra ora doua noaptea. Afara e frumos. "e cer se proecteaza lumina Capitalei, de care ne
apropiem.
)ata, pe drumul acesta am fost acum doi ani, n sat la profesorul *obre, unul din bunii mei
comandanti legionari. Aici am oprit odata masina si am stat la masa. +i amintirile ncep sa se
depene...
)ntram n Bucuresti. Cu ct ne apropiem de centru, cu att mi sunt mai cunoscute locurile.
)ata masina trece pe soseaua +tefan cel %are, la cti!a metri de restaurantul pe care l,am a!ut la
-bor. %a uit, zaresc cladirea posomorita, fara frumoasele firme legionare, care o mpodobeau cu
doua luni n urma. .rmam drumul obisnuit pe care ma ntorceam la Casa /erde.
Apoi n "iata /ictoriei, o apucam la dreapta, pe soseaua "loesti.
Alte amintiri0... ( drumul pe care ma duceam adesea cu masina, condusa de credinciosul )larie, la
"redeal, locul meu de recreatie.
(ram atunci cu sotia, cu fata, cu legionarii. Acum sunt sub paza si ma duc condamnat 1' ani, spre
*oftana.
"e sosea ajungem din urma un car cu fn, la care erau njugati 2 perechi de boi frumosi. ( semn
bun. 3e apropiem de "loesti. ( trecut de trei. "uterea noptii ncepe sa scada si la orizont se arata
naintnd cele dinti patrule ale luminei.
*in cnd n cnd !orbesc cu maiorul si descoperim ca am facut mpreuna scoala militara de
infanterie, acum 4' ani la Botosani, el terminnd cu !reo sase luni naintea mea. 3e reamintim de
timpurile acelea, de camarazi, de ofiteri.
)ntram n "loesti. +trabatem strazile tacute ale orasului. 5umea doarme. )esim spre Cmpina. *e
dupa dealuri na!aleste lumina. Capitanul din fata mea a atipit. (u ma gndesc la zile mai bune.
#abdare pe drumul suferintei.
%erg nainte cu gndul nfipt n nadejde. *upa o bucata de !reme, n stnga se deschide frumoasa
si luminoasa, !alea "raho!ei. Apa curge linistita, strecurndu,se printre nisipuri. Coborm pentru a
trece podul si a urca spre primele case ale Cmpinei. 6emei cu coserci pline merg spre trgul
Cmpinei.
*in centrul oraselului curat, apucam la dreapta. *upa 4 7m., n stnga si n dreapta noastra, se
deschide plina de maretie, /alea *oftanei.
n fata noastra, pe un deal nalt, o cetate cu un aspect medie!al.
( nconjurata numai cu !erdeata, nchisoarea *oftana, piatra condamnatilor la munca silnica,
unde mergem.
( asa de frumos afara. - dimineata din acelea de rara frumusete, ncarcata cu binecu!ntarea lui
*umnezeu.
#asare soarele printre copacii de pe deal si re!arsa lumina aurie peste !erdele din jur, peste apa
din !ale.
Am ajuns. -fiterii si jandarmii s'au dat jos. Au anuntat pe directorul nchisorii. (u mai ramn n
masina. 6unctionarii, sculati din somn, se aduna unul cte unul.
+unt condus n cancelarie. *irector, subdirector, functionari, nu cunosc pe nimeni. 6unctionarii par
oameni cumsecade. *irectorul si subdirectorul distinsi.
Aceleasi formalitati ale unei perchezitii minutioase, dela buzunare si pna la ghete. (ste atta
umilinta n aceste perchezitii reglementare.
- suport cu resemnare.
%i se aduce la cunostinta ca n nchisoare nu este permisa culoarea !erde. %i se ia flanela !erde,
pe care o a!eam pe mine si mi se permite sa mbrac una alba n schimb. %i se iau deasemeni
niste mansete de lna, tot !erzi.
nsfrsit, sunt condus nauntrul nchisorii, cu nfatisare foarte ngrijita. )n fund zaresc o bisericuta.
*umnezeu e nelipsit pretutindeni.
"e mna stnga, pe un coridor, drept nainte, o camera alba, de curnd !aruita, nalta, cu
ferestruici sus de tot, de nu poti !edea prin ele. Cam de cinci metri lungime si 4,8' m. latime.
Aceasta este noua mea celula n care !a trebui sa stau.
)n fund are un pat de fier, cu o saltea de paie, cu perna, cu patura. "e jos e ciment si doua
rogojini. - masuta de lemn si doua scaunele.
%i se pune n !edere ca fiind condamnat definiti! la sase luni nchisoare corectionala, !oiu a!ea
!oie sa ies toata ziua n curtea din fata celulei. *upa ce !a trece prin Casatie si condamnarea la 1'
ani, mi se !a aplica regimul de munca silnica, care ncepe n primul an, nchis toata ziua n celula,
cu o singura ora pe zi afara.
Acum ma poate !izita familia odata la doua saptamni, atunci odata la doua luni. Am !oie sa scriu
acasa odata pe saptamna, acum. Cnd !a !eni condamnarea definiti!a, odata pe luna.
9reu0... 9reu de tot0... *ar ne !om supune fara murmur.
%'am ntins pe pat. +unt obosit. +i mi,e frig. "arca e tot asa de frig ca si la :ila!a. Am adormit.
%a trezesc ntr'un zgomot. %a uit njur. .n soarece se suise pe masa si ncepuse sa rontaie
dintr'un pachetel cu mncare. 5,am alungat. )ar am atipit; iar m'a trezit. Am stat asa pna la ora
14, sburndu,mi gndurile departe.
%i s'a adus de mncare, bors cu carne. Am mncat carnea si cte!a linguri de bors.
%'am plimbat prin curte. Am reintrat n celula si am adormit pna la 8. Am iesit iar prin curte.
%asa de seara a fost bors fara carne. 3'am pofta de mncare.
"e la ; a fost inspectia *,lui 9oranescu, subdirector general al nchisorilor.
+eara, dupa nchidere, a !enit doctorul nchisorii si m'a cercetat. - !este rea. %'a gasit cu
plamnii la !rfuri si n partea de jos, la spate si n fata, prinsi.
%i,a dat o reteta. )njectii de calciu, o alifie cu care sa ma ung si ce!a pentru pofta de mncare.
+armanii plamni, nu mai pot de suferinta.
*upa ce am fost atacat n fiinta mea morala, dupa ce am fost cu barbarie tratat din punct de
!edere fizic, acum !ine peste mine un al treilea atac< ma ataca microbii.
*ar *umnezeu !ede si !a rasplati0