SISTEMUL CARDIOVASCULAR 1

INIMA
C lasa a XI a

CIRCULATIA
Definitie
Realizata de sistemul cardiovascular si
sistemul limfatic
Sistemul cardiovascular : sange
vase sanguine
inima
Sistemul limfatic : limfa
vase limfatice
organe limfatice
INIMA
Anatomie
localizare
morfologie
structura
inervatie
vascularizatie
Fiziologie
proprietatile miocardului
ciclul cardiac
reglaj




INIMA - LOCALIZARE
CONTINUARE
MORFOLOGIE - FATA ANTERIOARA
FATA ANTERIOARA
FATA POSTERIOARA
STRUCTURA INIMII
Este un organ musculos, cavitar 2 atrii si 2 ventricule
Atriile au forma cubica, pereti subtiri, despartite de septul
atrioventricular
Ad comunica cu Vd prin orificiul atrioventricular- valva
tricuspida
As comunica cu Vs prin orificiul atrioventricular valva
bicuspida(mitrala)
Ventriculele au forma piramidala triunghiulara;
- peretii mai grosi;
- fata interna este neregulata trabecule;muschi papilari
- sunt separate prin septul interventricular
- la baza lor prezinta orificiile arteriale valvule sigmoide
( semilunare)
CONTINUARE
PERETELE INIMII
Epicard membrana seroasa bogata in fibre nervoase, vase
de sange si limfatice
Miocard tesut muscular cardiac
Endocard epiteliu unistratificat pavimentos, insotit de un
strat conjunctiv
Tesutul nodal fibre musculare striate modificate, specializate
in sustinerea activitatii electrice ritmic genereaza si conduc
potentiale de actiune
Organizare nodulul sinoatrial (Keith-Flack) in peretele Ad,
langa orificiul venei cave superioare
- nodulul atrioventricular (Aschoff - Tawara) din
septul interatrial
- fasciculul atrioventricular His- in septul
atrioventricular
- reteaua Purkinje in peretii ventriculari
Are o bogata inervatie vegetativa
STRUCTURA
- FIBRELE MUSCULARE SUNT
ORIENTATE
- CIRCULAR IN PERETII ATRIILOR
- OBLIC-SPIRALATE IN VENTRICULE
- MIOCARDUL ATRIAL ESTE SEPARAT DE
CEL VENTRICULAR PRIN INELE
FIBROASE
CONTINUARE
VASCULARIZATIA INIMII
2 artere coronare care se desprind din aorta ascendenta
se despart in ramuri care nu se anastomozeaza
Sangele venos este colectat de venele coronare care se
varsa in sinusul coronar ce se deschide direct in Ad
ANGIOGRAMA
CIRCULATIA SANGELUI IN INTERIORUL INIMII
INERVATIE -
SNV Simpatic
- fibrele provin din ganglionii paravertebrali cervicali nervii cardiaci
- efecte stimuleaza miocardul si produc
vasodilatatie coronariana
SNV Parasimpatic
- fibrele provin din nervii vagi; inerveaza predominant nodulii sinoatrial si
atrioventricular
- efecte diminuarea activitatilor cordului
FIZIOLOGIE




Proprietatile miocardului :
- excitabilitatea
- automatismul
- conductibilitatea
- contractilitatea
Ciclul cardiac
- succesiunea de sistole si diastole
- manifestarile electrice, mecanice, acustice
Reglarea activitatii cardiace
Cordul este format din doua pompe distincte :
1. Inima dreapta care pompeaza sangele catre plamani
2. Inima stanga care pompeaza sangele catre organele
periferice
PROPRIETATILE MUSCHIULUI CARDIAC
AUTOMATISMUL
Proprietatea inimii de a se contracta ritmic, datorita tesutului
nodal (proprietatea inimii de a se autoexcita)
Celulele tesutului nodal genereaza PA la nivelul membranelor;
controleaza frecventa contractiilor inimii
- Nodulul sinoatrial frecventa descarcarilor este rapida 70-80/min
activitatea inimii este condusa de acest centru = ritm sinusal
- Nodulul atrioventricular frecventa descarcarilor este de 40/min.
daca centrul sinusal este scos din functie, comanda inimii este
preluata de nodulul a-v = ritmul nodal sau jonctional
- fasciculul His si reteaua Purkinje frecventa descarcarilor este
de 25/minut; acest centru imprima ritmul idio-ventricular
Activitatea centrului de comanda poate fi modificata de
temperatura(caldura stimuleaza simpaticul- tahicardie iar
racirea stimuleaza parasimpaticul - bradicardie),concentratia
unor ioni,etc
AUTOMATISMUL
CONDUCTIBILITATEA
Proprietatea miocardului de a propaga excitatia de la o celula
la alta;
Depolarizarea din nodulul sinoatrial se propaga in toate
directiile
In atrii viteza de propagare a undei variaza in diversele
regiuni ale atriilor
Ventriculele se contracta de la baza lor, adica din apexul
inimii.
Intre nodulul sinoatrial si cel atrioventricular exista fibre
Purkinje izolate care constituie o conexiune internodala,
conducand depolarizarea mult mai repede decat unda de
depolarizare propagata in masa miocardului.
De la generarea excitatiei in nodulul sinoatrial si pana la
stimularea fibrelor ventriculare, trec 0,22 s.
CONTRACTILITATEA
Proprietatea miocardului de a se contracta= sistola -
dezvoltand tensiune la capetele fibrelor sale;
Relaxarea = diastola cand se reface ATP-ul din oxidarea
substantelor organice aflate in fibrele miocardului glucoza,
AG, acizi organici, etc
Forta contractiilor este mai mare in ventricule si creste direct
proportional cu alungirea din diastola a fibrelor miocardului.
Forta de contractie este proportionala cu grosimea peretilor
inimii.
EXCITABILITATEA proprietatea miocardului de a
raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat.
Inima este excitabila numai in diastola si inexcitabila in sistola. In
timpul sistolei , inima se afla in perioada refractara absoluta.
CICLUL CARDIAC
O succesiune de schimbari ale presiunii si volumului in
camerele inimii
Un ciclu cardiac este compus dintr-o sistola si o diastola si
dureaza 0,8 s.
Diastola generala dureaza 0,4 s atriile si ventriculele sunt
in diastola:
- sangele adus din tot corpul de venele mari intra pasiv in atrii
si in ventricule
- 70% din capacitatea ventriculelor este acoperita astfel, pasiv.
Sistola atriala dureaza 0,1 s. este pompat restul de 30%
de sange in ventricule
Diastola atriala dureaza 0,7 s.
Sistola ventriculara dureaza 0,3 s., corespunzand
inceputului diastolei atriale
SISTOLA VENTRICULARA
Se desfasoara in 2 etape
- faza izovolumetrica se inchid valvele atrio ventriculare
- presiunea intraventriculara creste si invinge presiunea din
artere
- se deschid valvulele sigmoide
- faza de ejectie dureaza pana la inchiderea valvulelor
sigmoide
- sangele este pompat in artera aorta si trunchiul pulmonar
- presiunea in aorta atinge 120 mmHg
DIASTOLA VENTRICULARA - dureaza 0,5 s
- presiunea intracavitara scade rapid; are loc inchiderea
valvulelor sigmoide
- pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise diastola
izovolumetrica = presiunea scade se deschid valvele
atrioventriculare
CICLUL CARDIAC
Activitatea mecanica a inimii este apreciata pe baza valorii
debitului sistolic si a debitului cardiac :
Debitul sistolic cantitatea de sange expulzata de ventricule
in aorta si trunchiul pulmonar ; este de 70-90 ml.
Debitul cardiac volumul de sange pompat de inima intr-un
minut; valoarea medie este de 5,5 l :
debit sistolic x frecventa cardiaca =
0,1 s 0,1 s 0,1 s 0,1 s 0,1 s 0,1 s 0,1 s 0,1 s
SA x
DA x x x x x x x
SV x x x
DV x x x x x
CONTROLUL FRECVENTEI CARDIACE
SNV parasimpatic prin fibrele vagale :
- Acetilcolina nodulul sinoatrial creste permeabilitatii pentru
K
+
scade frecventa cardiaca

SNV simpatic prin nervii cardiaci :
Adrenalina modifica activitatea canalelor pentru K
+,
cresc
permeabilitatea pentru Na
+
si pentru Ca
2+
tesutul nodal
este excitat frecventa contractiilor creste

MANIFESTARILE ELECTRICE
ale depolarizarilor si repolarizarilor din miocard pot fi
inregistrate indirect, la suprafata pielii, prin curentii generati de
lichidele extracelulare
Inregistrarea grafica a acestor curenti este
electrocardiograma
- unda P depolarizarea atriilor
- complexul QRS - depolarizarea ventriculara
- unda T repolarizarea ventriculara
MANIFESTARI ELECTRICE - EKG
MANIFESTARI MECANICE
Socul apexian - expansiunea peretelui toracic in spatiul dintre
coastele 5 si 6, ca urmare a apasarii exercitata de varful inimii
in sistola
Pulsul arterial - este o expansiune sistolica a peretelui
arterial, transmisa de-a lungul arterelor;
- Poate fi perceputa prin comprimarea unei artere superficiale
pe un plan dur
- inregistrarea grafica sfingograma ; furnizeaza informatii
asupra ritmului cardiac si calitatea arterelor
Travaliul cardiac - lucrul mecanic/unitate de timp
- Este de 86 g/m pentru fiecare sistola a Vs
- Este o 1/5 din 86 g/m pentru Vd
- In 24 h este de aproximativ 10.000 kg/m

MANIFESTARILE ACUSTICE
Zgomotul I (sistolic):
- Tonalitate joasa
- Este mai lung si intens
- Este datorat inchiderii valvelor atrioventriculare la inceputul
sistolei ventriculare
Zgomotul II (diastolic):
- Tonalitate inalta
- Este mai scurt , mai putin intens
- Este produs la inchiderea valvelor sigmoide de la inceputul
diastolei ventriculare
Zgomotele cardiace pot fi inregistrate grafic, rezultand o
fonocardiograma
TENSIUNEA ARTERIALA
Valoarea maxima sistola ventriculara 120-140 mm Hg
Valoarea minima diastola - 70-80 mm Hg
Se determina cu ajutorul tensiometrului
Factorii care o determina sunt :
- debitul cardiac
- rezistenta periferica (determinata de
rezistenta opusa inaintarii sangelui de catre
arteriole, care este influentata de : grosimea
vasului, lungimea vasului si de vascozitatea
sangelui )
- volumul sanguin
- elasticitatea vaselor
In arteriole sangele intra 90 mm Hg , iese 30 mm Hg
In capilare sangele intra 30 mm Hg , iese 10 mm Hg




CONTROLUL TENSIUNII ARTERIALE
Receptori baroreceptorii din peretii arterelor, din zonele
reflexogene ( sinusul carotidian si arcul aortic)
Stimul cresterea presiunii arteriale intinderea peretilor
arteriali si generarea de PA
Calea aferenta nervii cranieni IX si X
Centrii nervosi cardio si vasomotori din bulb si punte
- cardioacceleratori, coronarodilatatori din
maduva spinarii
Calea eferenta fibre parasimpatice si saimpatice
VITEZA SANGELUI
- Aorta 500 mm/s = 0,5 m/s
- Capilare 0,5 mm/s ( 0,7 mm/s)
- Vene 10 cm/s ; venule 0,5 mm/s;
CONTROL
ZONELE
REFLEXOGENE
-
BARORECEPTORI
NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE
Cardiopatie ischemica
Aritmii cardiace
Hemoragii externe
Hemoragii interne
Leucemie
Anemie
Hipertensiune arteriala
INIMA NORMALA INIMA DE
ALCOOLIC
TROMBOZA
CORONARA
MASAJ CARDIAC EXTERN
INIMA ARTIFICIALA