Biserica Sfntului Mormnt (Ierusalim)

Biserica Sfntului Mormnt, supranumit i Biserica Sfintei nvieri (Anastasis) de ctre

cretinii rsriteni, este o biseric cretin care acum se afl n interiorul fortificaiilor
Oraului Veci al Ierusalimului! "mntul pe care este construit biserica este cinstit de muli
cretini ca fiind #ol$ota, Muntele %al&arului, unde 'omnul Iisus (ristos a fost rsti$nit, dup
cum atest )oul *estament! 'e asemenea, include locul unde Iisus a fost nmormntat
(mormntul)! +nc din secolul al IV,lea, biserica a fost un important loc de pelerina-, iar partea
care este administrat de ortodoci este n $ri-a Bisericii Ortodo.e din Ierusalim! Biserica
Ortodo. face pomenirea nceperii construirii Bisericii Sfntului Mormnt pe /0 septembrie!
Minunea anual a Sfintei 1umini
+n fiecare an, n Smbta Mare, n Biserica Sfntului Mormnt are loc un e&eniment care
inspir &eneraia! 1a amia2a Smbetei Mari, "atriarul Ierusalimului, mpreun cu escorta sa
3 protopopi, preoi i diaconi i cu "atriarul armean intr n Sfntul Mormnt! 'up ce
termin ru$ciunile, apare o lumin miraculoas ,, "atriarul Ierusalimului aprinde dou
candele de la aceast lumin i apoi iese din mormnt i aprinde candelele patriarilor ne,
calcedonieni care ateapt afar! %andelele celorlai se aprind sin$ure! +n primele cte&a
minute de la apariia focului, acesta nu arde cnd este atins i muli pelerini i scufund feele
i minile n flcri fr s se ard!
%unoscut sub numele de Lumina Sfnt sau 4ocul Sfnt, aceast minune se ntmpl aici cel
puin din secolul al IV,lea, dac nu de mai demult! +n /567, cnd patriarul ortodo. a fost scos
din mormnt de autoritile turce i de ctre patriarul oriental ortodo., Sfnta 1umin a nit
dintr,o coloan din afara bisericii i a a-uns la patriarul ortodo. i la credincioi! %oloana
despicat nc face parte din cldirea bisericii! 8lte cte&a incidente (inclusi& doi preoi
9omano,%atolici din secolul al :I,lea care au fost pedepsii de 'omnul pentru c au ncercat
s obin focul doar pentru ei) atest &ecimea i autenticitatea acestei minuni!
O alt &ersiune (probabil) a istorisirii de dinainte este redat mai -os! 'up ce prinul Ibraim
"aa, fiul lui Moammed 8li "aa, a cucerit Ierusalimul i Siria n /;0< 8!'! el l,a in&itat pe
"ap copt "etru al VII,lea s &i2ite2e Ierusalimul i s slu-easc n timpul apariiei Sfintei
1umini din Sfntul Mormnt al Mntuitorului n Smbta Mare, aa cum face "atriarul
ortodo. $rec n fiecare an! "atriarul,"ap copt a acceptat in&itaia i cnd a a-uns, a fost
primit cu onoruri i cinste i a intrat n Ierusalim printr,o mare procesiune i o celebrare
splendid, la care au participat $u&ernatorul, conductorii i capii diferitelor faciuni cretine
pre2ente! %u nelepciunea sa, i,a dat seama nu &a putea slu-i n Sfntul Mormnt fr s
strneasc animo2iti ntre copi i $reci! "apa i,a cerut "aei s nu,l sileasc la aceasta ci s,l
lase s participe mpreun cu patriarul $recilor ca ter, pentru c se ndoiete de autenticitatea
luminii! +n Smbta Mare, biserica Sfntului Mormnt s,a umplut de credincioi, dar "aa a
ordonat ca toi s fie scoi afar din biseric n curtea spaioas din faa acesteia! %nd a &enit
&remea nceperii slu-bei, cei doi patriari i "aa au intrat n Sfntul Mormnt ca s spun
ru$ciunile cu&enite acestui moment! 1a momentul potri&it, lumina a nit din Sfntul
Mormnt astfel nct l,a n$ro2it pe "a, lsndu,l uimit i confu2, "apa a&nd $ri- de el
pn i,a re&enit! Oamenii care ateptau afar nu au fost lipsii de binecu&ntarea luminii
deoarece unul din stlpii porii &estice a bisericii s,a crpat i lumina a nit din el! 8ceast
minune l,a fcut pe "a s,l cinsteasc pe "ap i mai mult! "apa "etru al VII,lea a fcut
multe reparaii i reno&ri n biserica +n&ierii!
Zidul Plangerii din Ierusalim
Zidul Plangerii este locul din Ierusalim cel mai iubit de evreii din intreaga lume. Situat in partea de vest a cetatii, la
marginea Muntelui Templului (moscheea de sub cupola aurie), Zidul Plangerii se afla la intersectia a doua mari
culturi si credinte: cea evreiasca si cea musulmana. Zidul ramas din vechiul Templu este cel mai sfant loc al
evreilor deoarece acesta este tot ce a mai ramas din Templul lui Solomon.cest loc este cunoscut sub mai multe
nume: Zidul de !est, Zidul Plangerii, "otel. In vechile te#te ebraice, locul este numit cel mai adesea $%idul de
vest$, insa nu se stie e#act daca referinta vi%a %idul actual ori un altul, din Templu, care asta%i nu mai e#ista.
Termenul de $Zidul Plangerii$ apare abia prin secolul al &I&'lea, in literatura engle%a. cest ultim nume l'a capatat
locul din traditia evreilor de a veni aici si a deplange starea Ierusalimului si daramarea Templului Sfant.
Zidul Plangerii - Cum se petrec lucrurile aici ?
(a principalele intrari spre Zidul Plangerii sunt instalate scanere. )nul dintre cele mai bune momente de vi%itat
Zidul Plangerii este in timpul sarbatorii Sabatului, de vineri seara pana sambata dimineata, cand evreii se aduna
in piata imensa, citesc si dansea%a pe cantece traditionale evreiesti pana la apusul soareluiPe esplanada din fata
Zidului Plangerii au loc, pe langa rugaciuni, evenimente foarte diverse: lunea si *oia dimineata se desfasoara
ceremonii in timpul carora baietii de +, ani primesc ma*oratul religios- vinerea seara, studentii celebrea%a, la
apusul soarelui, sosirea Sabatului- tinerii casatoriti vin sa se fotografie%e, iar copiii din clasa I primesc aici prima
lor biblie. .redinciosii evrei plasea%a in spatiile dintre pietrele %idului biletele pe care isi scriu dorintele, in timp ce
altii se roaga cu voce tare in cele mai diverse limbi. /e doua ori pe an, inainte de sarbatoarea Pastelor si inainte
de nul 0ou evreiesc (in toamna) cei special alesi se duc la Zidul Plangerii si scot bucatelele de hartie indesate
intre crapaturile acestuia, apoi le duc pe Muntele Maslinilor unde le ingroapa. 1abinul si a*utoarele sale scot
milioane de bucati de hartie din toate crapaturile %idului, pentru a face loc noilor rugaciuni. 1abinul spune ca
ravasele continand rugaciuni sunt sfinte, cum sfinte sunt orice scrieri care contin 0umele lui /umne%eu sau
adresate lui /umne%eu.
In fiecare an, la data 2 aprilie, evreii comemorea%a distrugerea celor doua Temple.
Iordanul
1aul Iordan, principala apa curgatoare a Palestinei, i%voraste din Muntii (ibanului, apoi traversea%a Marea 3alileii
si dupa un lung si sinuos traseu se varsa in Marea Moarta. Iordanul este pomenit in Sfanta Scriptura de peste +45
de ori. .el mai important moment in care apare Iordanul este, fara indoiala, 6ote%ul /omnului, relatat de toti cei
patru evanghelisti: Matei ,, +,'+7- Marcu +, 2'++- (uca ,, 8+'88 si Ioan +, 82',9.
/upa cum trecerea Iordanului are, pentru vechiul Israel, semnificatia intrarii in Tara :agaduintei, adica a sfarsitului
robiei si ratacirii in pamant strain, tot asa pentru 6iserica ' $0oul Israel$, Iordanul semnifica trecerea la o noua
conditie spirituala, nasterea prin 6ote% la o noua viata, in vederea intrarii in Imparatia lui /umne%eu.