Sunteți pe pagina 1din 25

Psihologia varstelor- definitie si relatii cu alte discipline

Exista mai multe discipline care sunt corelate cu psihologia vrstelor si care ncearca sa explice
modificarile comportamentale si atitudinale n legatura cu evolutia n vrsta:
zoopsihologia - studiaza evolutia si - comparativ - comportamentul animalelor si care ofera
suficient de multe date pentru ntelegerea psihismului uman;
psihologia copilului - preocupata de debutul vietii psihice umane si de evolutia ei pna la
ncheierea ciclului copilariei;
psihologia adolescentei - se ocupa cu dezvoltarea psihica si modificarile aparute n perioada
de dupa copilarie pna n pragul tineretii;
psihologia adultului - a aparut ca cercetare sistemica mai recent dect celelalte discipline;
psihologia senectutii - a aparut din necesitatea de crestere a longevitatii, precum si de
gasirea unor cai de insertie activa a batrnilor n viata comunitatii;
psihologia genetica - este o disciplina centrata pe aspectele evolutive ale vietii umane.
Ca definitie a psihologiei vrstelor, putem afirma ca este disciplina ce studiaza conditiile
si legile aparitiei, evolutiei, maturizarii si schimbarii vietii psihice umane, de-a lungul vietii.
Psihologia vrstelor nu are ca scop numai nsumarea datelor oferite de celelalte discipline, ci ea
realizeaza o viziune complexa asupra vietii psihice. Aceasta viziune se realizeaza cu o
componenta geneticaaparitia si dezvoltarea functiilor, proceselor si structurilor psihice!, cu o
componenta functionaladezvaluie semnificatiile adaptative ale diverselor dimensiuni ale
sistemului psihice! si o componentadiferentiala surprinde specificul diverselor stadii de evolutie
si n acelasi timp multiplele variatii care apar n cursul aceleiasi etape!.
2.Legile cresterii fizice umane
Cresterea si maturizarea fizica si psihica se realizeaza dupa cteva legi comune evolutiei
tuturor indivizilor umani"
Legea corelatiei cresterii - releva interdependentele functionale dintre diferitele
subsisteme ale organismului si explica astfel faptul ca schimbarile calitative ale unor
aspecte fizice atrag dupa ele schimbari ale altora, desi nu n acelasi timp si n
aceleasi proportii. #xista astfel corelatii ntre cresterea sistemului osos si a celui
muscular, desi cel din urma poate fi usor desincronizat..
Legea ritmurilor de crestere rapida - se refera la cresterea rapida de la vrstele
timpurii si exprima de fapt specificul programului ereditar al fiintei umane care la
nastere se prezinta ca fiind mult n urma fata de celelalte animale aflate n acelasi
stadiu. $in acest motiv, n primele %-& luni de viata cresterea n lungime a individului
uman este foarte accentuata, ca si cresterea n greutate. 'n astfel de ritm de
crestere nu va mai fi atins niciodata n urmatoarele stadii.
Legea puseelor de crestere - pune n evidenta faptul ca interactiunea factorilor
fundamentali ai dezvoltarii nu se realizeaza n mod identic pe toata durata vietii, ci
exista momente n care schimbarile biologice sunt mai accelerate si daca
interactioneaza optim cu factorii socio-culturali, apar vrfuri de crestere fizica. 'n
astfel de puseu ntlnim la pubertate, puternic influentat de modificarile biochimice
interne, dar si de factorii socio-culturali externi. Cresterea fizica este un fenomen cu
urmari si n plan psihic. Astfel, un ritm normal de crestere fizica este trait confortabil
de catre fiecare individ, n timp ce ramnerile n urma sau depasirea unor limite
genereaza ngri(orare, disconfort afectiv, complexe de inferioritate.
3.Ciclurile si stadiile dezvoltarii psihice umane
.
Exista 3 cicluri ale vietii psihice:
I - CEL DE CEs!EE sI DE"#$L!%E, care se ntinde de la nastere pna la )&-)*
de ani. +n cadrul acestui ciclu, au loc cresteri si transformari att fizice ct si psihice, care permit
ca, la finalul sau, fiinta umana sa dispuna de toate capacitatile proprii speciei umane. +n cadrul
acestui ciclu, se disting urmatoarele stadii"
,. stadiul sugarului - cuprins ntre --, an si are ca achizitii fundamentale inteligenta
senzorio-motorie, dezvoltare perceptiei si dezvoltarea manipularii obiectelor.
). stadiul anteprescolaritatii - cuprins ntre ,-% ani, achizitioneaza n principal
autonomia de miscare si comunicarea verbala.
%. stadiul prescolaritatii %-. ani!, aduce consolidarea proceselor si structurilor psihice
si desfasurarea acestora la un nivel nou, constient si voluntar.
&. stadiul scolarului mic - .-,- ani - este dominat de achizitia prin nvatare a
cunostintelor si deprinderilor de baza care asigura accesul la cultura.
nou nivel al constiintei de sine.
.. stadiul adolescentei - ,&-,/, )- de ani - nsemnnd orientarea preponderenta spre
cautarea si formarea identitatii *. stadiul preadolescentului - ,--,& ani - marcheaza iesirea din
copilarie si atingerea unui de sine.
0. stadiul adolescentei prelungite - )--)& de ani - implicnd continuarea studiilor n
vederea unei specializari profesionale.
II CICL&L %D&L!&L&I, n cursul caruia se desavrseste maturizarea biologica si psihica si
care are urmatoarele stadii si substadii"
,. stadiul tineretii - )*-%* de ani - nseamna intrarea n profesie, deci insertia n
activitatea de munca
). stadiul adultului %*-.* ani!- are urmatoarele substadii"
a. substadiul adultului precoce - %*-&* de ani, marcat de adaptarea la profesia si viata
familiala
b. substadiul adultului matur - &*-** de ani, n acest substadiu se atinge nivelul cel mai nalt al
realizarilor profesionale si al intensificarii rolurilor familiale.
c. substadiul adultului tardiv - **-.* ani - se ncheie cu iesirea din viata profesionala si este
centrat pe rezolvarea multor probleme familiale.
III CICL&L '(!)*E+II
,. stadiul de trecere .*-0- ani!, n care se consuma bine multe dintre capacitatile fizice si
psihice si se integreaza activitati importante pentru familie.
). prima batrnete 0--1- ani! - ncep sa se manifeste unele scaderi ale capacitatii fizice si
psihice.
%. a doua batrnete 1--/- ani!, cnd pentru unii deteriorarea n special a starii de sanatate
fizica este mai severa, iar scaderile n pl .*.2,.,/g an psihic sunt mai mult sau mai putin
evidente.
&. marea batrnete /--...!, n care se manifesta drastic deteriorarea unor capacitati, dar si
conservarea nca satisfacatoare a altor capacitati.
,.-emnificatia generala a stadiului sugarului
Perioada de sugar cuprinde primul an de viata, mai precis de la )1 de zile la , an.
Caracteristicile generale ale acestei perioade sunt"
- cresterea staturala si ponderala are un ritm foarte rapid, alimentatia, ngri(irile si
morbiditatea fiind factori de influenta.
- are loc o adaptare mereu crescnda, perfectionata a tuturor organelor si sistemelor, n
special a 34C.
- alimentatia este specifica acestei perioade, la nceput numai lactata, apoi diversificata
treptat; de la actul suptului, copilul trece la masticatie.
- cresterea n greutate se face astfel" n primele & luni, copilul creste cu 5 0*- g6luna, n
urmatoarele & luni creste cu 5 *-- g6luna si n ultimele & luni creste cu 5 )*- g6luna. +n felul
acesta, la vrsta de & luni, sugarul si dubleaza greutatea de la nastere, iar la , an o
tripleaza.
- cresterea n lungime se va face n fiecare luna, cu cte *-&-%-) )-, cm n primele . luni si n
urmatoarele luni cu cte , cm pe luna. +n felul acesta, n primul an de viata copilul creste n
lungime cu 5 )--)& cm.
- la nivelul craniului, fontanela anterioara care la nastere are dimensiunile de ),*6% cm se va
micsora treptat pentru a se nchide ntre / si ,1 luni.
- fontanela posterioara se nchide n primele %-& saptamni de la nastere. $eseori
actualmente se nasc copii cu fontanela posterioara nchisa de(a datorita aportului de Ca din
vitaminele luate prenatal de mama!.
- perimetrul toracic este la nastere de %,-%% cm. 7itmul sau de crestere n primul an este de
% cm n prima luna, ) cm n luna a doua si apoi cte , cm6luna pna la , an, vrsta la care
egalizeaza perimetrul cranian.
- dentitia de lapte temporara! apare ntre *-/ luni, ea este compusa din )- de dinti, care
apar n ordine astfel" incisivii mediani inferiori )! ntre .-1 luni; incisivii mediani superiori )!
apar ntre 1-,- luni, incisivii laterali &! ntre ,--,) luni.
- n cursul primului an se va mbunatati functia aparatului digestiv att datorita aparitiei
dentitiei, ct si prin secretia mai multor enzime digestive, ceea ce va permite trecerea de la
alimentatia exclusiv lactata la cea diversificata.
- dezvoltarea neuropsihica a copilului n aceasta perioada este rapida, pentru ca este
perioada n care copilul si diversifica mi(loacele de comunicare cu cei din (ur, de asemenea
realizeaza importante achizitii motorii si si dezvolta afectivitatea.
..%fectivitatea sugarului
La nou-nascut, reactiile afective sunt numai negative. Foamea, umezeala, frigul, lumina prea
puternica ori nevoia de somn genereaza trairi negative, manifestate prin spasme sau tipete.
Zmetul apare mai nti n !urul vrstei de " zile, cnd exprima doar o stare de ine organica,
dar nu are nici o functie de semnalizare sau de comunicare. #ia dupa vrsta de $ % luni,
zmetul poate fi considerat ca semn al emotiei. &n !urul vrstei de ' luni, zmetul se transforma
n rs zgomotos, determinat de hranire, de ridicarea n rate sau de !ocul cu adultul, de aie sau
de gdilare.
(elatiile cu amianta se diversifica, astfel nct, tot n !urul vrstei de ' luni apar sentimentele de
suparare sau de tristete. #par frica si anxietatea, furia, gelozia si agresivitatea. )upararea apare
cnd copilul cere ceva si nu i se da sau cnd nu este luat n rate. Frica poate fi generata de
situatii deoseite, precum aparitia de persoane necunoscute, !ucariile care scot zgomote mai
deoseite, schimarea oservaila pentru copil a figurii mamei. #nxietatea este n general
generata de ndepartarea mamei sau de prezenta unor persoane necunoscute.
*sihologii spun ca nu exista la copil spaime specifice si nnascute, ereditare. )e pare ca temerile
lui sunt nvatate prin conditionare, prin imitatie sau prin inductie, de la cei din !urul sau. &n acest
fel, necunoscutul si neoisnuitul pot genera anxietate, nsa hotartoare este atitudinea parintilor
fata de mpre!urarile de acest fel. )e pare ca exista o strnsa corelatie ntre spaimele copilului si
cele ale mamei. Fiind foarte legat de mama, copilul simte spaima acesteia si reactioneaza ca
atare.
&n !urul vrstei de + luni apare ucuria, generata de ceea ce reuseste copilul sa faca singur,
respectiv de reusita apucarii sau a apropierii unui oiect ori reusita de a determina mama sa l ia
n rate. #ceasta ucurie poarta numele de reactie de triumf.
*rimul an de viata este anul n care se creeaza o puternica aza primara a atasamentului copilului
fata de mama. )tudii efectuate pe copii internati n institutii de ocrotire au demonstrat ca lipsa
ngri!irilor materne provoaca traume fizice, intelectuale, afective si sociale. ,e asemenea, lipsa
ngri!irii n primul an de viata se rasfrnge negativ asupra construirii personalitatii si a formarii
comportamentelor adaptative la copil. -opiii care au trecut prin astfel de situatii sunt nclinati
mai trziu spre delincventa, au tendinta la nevroze si au mari dificultati n manifestarea ncrederii
n oameni si n stailirea unor une relatii cu ceilalti.
#m putea spune, deci, ca taloul afectivitatii sugarului este dominat de atasamentul fata de
mama, care ncepe chiar din perioada prenatala. .ultiplicarea relatiilor cu lumea exterioara si
implicarea acestora n mecanismele afectivitatii se exprima si prin posiilitatea de a provoca
copilului reactii afective prin intermediul cuvntului, n sensul ca este posiil sa faci copilul sa
plnga daca i spui sa plnga si este posiil sa otii de la copil, cu a!utorul cuvntului,
reproducerea unor gesturi, a unor silae ori cuvinte cu ncarcatura si semnificatie afective.
/. Dezvoltarea lim0a1ului in primul an de viata
Dupa a 3-a luna de viata apare gnguritul, care este o manifestare reflexa neconditionata,
expresia maturizarii functionale programate genetic. #cest lucru este demonstrat de faptul ca toti
copiii din lume gnguresc la fel, indiferent ce lima vor vori, inclusiv cei care mai trziu vor
dovedi ca sunt surzi si nu-si vor putea nsusi n mod oisnuit vorirea. /n alt argument al
programarii genetice este faptul ca sunt emise mai multe sunete n timpul gnguritului dect
sunetele care corespund limii materne.
# doua faza a dezvoltarii lima!ului apare dupa vrsta de 0 % luni si poarta numele de faza a
lalatiunii, n care emisia de sunete izolate trece catre asocierile de sunete. ,upa vrsta de 1 luni,
copiii imita sunete pe care le pronunta cei din !ur. La nceput, si cel mai bine, sunt pronuntate
vocalele a si o, apoi i, u, e. Pronuntia consoanelor apare putin mai trziu, mai nti cu
consoanele surde (m, n, t, p, b, care pun mai putine probleme de pronuntie.
-onditiile favorizante pentru dezvoltarea lima!ului sunt: relatia afectiva a copilului cu mama sa
si marea capacitate de a imita a copilului. *rin imitarea cuvintelor simple, pronuntate de adult si
prin asocierea lor cu oiecte sau situatii de satisfacere a unor treuinte, se constituie
mecanismele initiale ale comunicarii verale. !elatiile de comunicare verbala se constituie n
etape"
#tapa $ - dureaza pna la vrsta de %-& luni, este etapa n care relatiile de comunicare sunt
de tip D-D (direct-direct2, adica adultul i ofera copilului un oiect, producnd o stimulare
directa a analizatorilor acestuia, iar copilul raspunde tot direct, facnd gestul de apucare a
oiectului.
#tapa a '-a - dupa vrsta de & luni relatia este de tip (-D (verbal-direct2. )e realizeaza o
relatie ntre cuvntul pronuntat de adult si continutul sau de semnalizare, deci n momentul n
care adultul spune cuvntul care desemneaza un oiect oisnuit pentru copil, acesta cauta cu
privirea oiectul. &n continuare, dar dupa vrsta de $$-$' luni, relatia este de tip D-(
(direct-verbal.#dultul arata copilului un oiect, iar acesta l denumeste sau l cere.
#tapa a 3-a - relatia (-( (verbal-verbal. )timularea verala provoaca raspuns, chiar daca
acest raspuns este doar o repetare a cuvntului pronuntat de adult.
Achizitiile verbale pot fi caracterizate pe scurt n felul urmator:
sunt nsusite n primul rnd cuvintele legate de satisfacerea trebuintelor sau placerilor

&. D#)(*L+,!#, -.)./, a anteprescolarului
7itmul de crestere este nca foarte intens si multilateral, cu o usoara ncetinire catre limita
superioara a etapei. $iferitele segmente ale corpului au ritmuri de crestere inegale, fapt care
contribuie la modificari ale nfatisarii generale a copilului.
Cresterea n greutate, influentata de sistemul de nutritie, se realizeaza cu 5 ),*-% 8g pe
an, iar cea n lungime cu ,--,) cm pe an. +n medie, la ) ani copilul va avea ,) 8g n greutate si
1* cm n lungime, iar la % ani va avea ,* 8g n greutate si /*-,-- cm n lungime.
Perimetrul cranian mai creste cu , cm pe an, a(ungnd la &1 cm, iar perimetrul toracic
va creste cu ) cm pe an, ntrecndu-l pe cel cranian cu 5 ) cm. Capul, care are ,6% din
lungimea corpului la , an, a(unge cam la 9 la ) ani, iar la % ani va fi cam de ,6* din lungimea
corpului. Abia la 1 ani capul va fi ,6. din lungimea corpului. Au loc osificari intense la nivelul
coloanei vertebrale, cutiei craniene, oaselor metacarpiene, la nivelul oaselor care alcatuiesc
centura umerala si la nivelul dintilor.
3e definitiveaza n aceasta perioada eruptia dentara, astfel ca la % ani copilul are ntre ,&-,.
dinti. :rdinea aparitiei dintilor este" primii molari de lapte n numar de &, mpreuna cu caninii &!
apar ntre ,1-)& de luni. 'n al doilea rnd de molari &! erupe ntre )&-%- de luni
$ezvoltarea sistemului nervos si perfectionarea activitatii neuropsihice cunoaste unele
particularitati. +n aceasta perioada continua dezvoltarea corpului celular al neuronilor,
ramificatiile dendritice si sinaptice se nmultesc, continua procesul de nuclearizare si
mielinizare. #ste activa cresterea emisferelor cerebrale, implicate n procesele de adaptare,
nvatare si relationare sociala. ;a % ani, creierul devine asemanator cu cel adult, n ceea ce
priveste reliefurile, exprimate n circumvolutiuni si scizuri.
3tructura corticala de baza include anga(area tot mai frecventa a zonelor motorii
specifice vorbirii, instituindu-se principii functionale noi. Caracteristica principala a A43 consta
n constituirea de sisteme complexe, retroaferente, functionale.
3e evidentiaza modificarea bioritmurilor, activarea lor relativa odata cu cresterea
timpului de veghe si structurarea orelor de somn de la ,&-,* ore pe zi la , an la ,,-,) ore pe zi
la % ani. 3e observa, de asemenea, cresterea nervozitatii copilului n spatii nchise, n conditii de
privare stimulatorie, n perioada de eruptie dentara si n debutul unor stari de boala specifice
acestei perioade, n care susceptibilitatea la infectii este mare.
+ntre ,-% ani, copilul este adaptat la mediul sau imediat, iar procesul de adaptare este
considerat ca avnd loc sub forma unor cercuri concentrice. 3e pare ca cercul de la ,-% ani este
cel mai important prin umanizarea ampla a trebuintelor, a intentiilor, a atitudinilor si conduitelor
de baza. 'nii autori considera ca pna la vrsta de % ani omul achizitioneaza cca. .-< din
experienta fundamentala de viata.
0. Dezvoltarea perceptiilor la anteprescolar
Perceptiile vizuale
3oaca un rol dominant n ansamlul capacitatilor perceptive, sunt mai clare, copilul facnd
diferentieri mai fine ale nsusirilor oiectelor familiare. *erceptiile vizuale si integreaza toate
celelalte tipuri de informatii perceptive 4auditive, gustative, olfactive, tactile2. 5iectul este mai
ine nsusit prin perceptie, n special pe aza nsusirilor legate de culoare. &n structura imaginii
perceptive se impune deseori o nsusire dominanta, care sustine cel mai mult recunoasterea
oiectului, iar schimarea sau diminuarea acelei nsusiri poate tulura perceptia. )pre exemplu,
daca unul din parinti si schima total mracamintea 4cu cea de .os -raciun, eventual2, copilul
nu l mai recunoaste. #nteprescolarul are preferinte deoseite pentru culorile vii si luminoase.
Perceptiile auditive
- apare o perfectionare a capacitatilor de a deosei mai multe sunete.
- se delimiteaza localizarea sursei sonore.
- distingerea sunetelor pe care le scot animalele.
- apare un nceput n dezvoltarea auzului veral 4fonomatic2, prin faptul ca aude ce se
voreste n !urul sau.
- creste receptivitatea fata de sunetele muzicale.
- prefera liniile melodice armonioase si mai ales ritmate, iar preferinta se exteriorizeaza prin
dans.
Perceptiile tactile
)e exprima n conduita de explorare a mediului si n manipularea oiectelor. -am dupa vrsta de
$ an si + luni, copilul nu mai duce la gura toate oiectele. )e dezvolta o mai una coordonare a
celor doua mini, astfel nct explorarea tactila este mai ine dezvoltata. )e dezvolta relatia
dintre tact si vaz. 6azul duleaza informatiile aduse prin pipait si integreaza la nivel central
aceste informatii. 7ntegrarile nu sunt perfectionate, astfel ca, pus n situatia de a recunoaste vizual
ceea ce mai nti a pipait, copilul face nca multe greseli. -omportamentul veral intervine mult
n dezvoltarea perceptiilor.

1.!eprezentarile la anteprescolar
Functia semiotica 4posiilitatea de a realiza relatia dintre semnificat si
semnificant2 debuteaza ntre $ an si % luni - $ an si 0 luni. #ceasta implica evocarea unor
oiecte asente, cea ce sporeste planul intern mental si permite instalarea gndirii si anticiparii
actiunilor.
(eprezentarile se dezvolta n legatura cu experienta perceptiva a copilului si contin foarte multe
elemente comune cu perceptia, ceea ce face ca aceste reprezentari sa fie mai degraa niste
imagini-c8pii ale oiectelor, dar care au posiilitatea de a fi conservate su forma de
reprezentari. Faptul ca aceste imagini pot fi conservate este dovedit prin imitatia amnata. 5data
ce un gest este posiil sa fie imitat n mod repetat si amnat, el va putea fi utilizat de mai multe
ori n contexte diferite, ceea ce nseamna ca dondeste un anumit grad de generalizare n
comparatie cu perceptia.
!olul reprezentarilor se evidentiaza n desenul copilului. La anteprescolar, desenul
parcurge ' faze caracteristice"
- faza realismului fortuit (cnd copilul mzgaleste ceva si apoi gaseste un sens
desenului sau, pe baza unor foarte vagi asemanari
- faza realismului neizbutit, n care e2ista o intentie de a desena, dar imaginea nu
se asambleaza corect.
$3. ,tentia la anteprescolar
- ca si memoria, este involuntara si este intermitenta, stimulata de evenimentele din mediul
ncon!urator
- este directionata n functie de tintele perceptive
- este instaila, orice factor ntmplator putnd sa l distraga de la ceea ce face
- n decurs de $9 minute atentia se poate aate de :-" ori
- la ; ani, stailitatea se mentine cca. $9 min., la 0 ani - $" minute
- caracteristica importanta a atentiei n acest stadiu: posiilitatea de a fi provocata prin
intermediul cuvntului, copilul putnd fi strigat pe nume, i se poate cere sa fie atent si, prin
aceste actiuni, i se poate diri!a atentia catre ceea ce se doreste, dar pentru scurt timp.
$$.Dezvoltarea limba4ului la anteprescolar
*rimul an de viata s-a ncheiat cu posiilitatea de a pronunta cteva cuvinte 4n carti, ;-0 cuvinte<
n realitate, pna la ;9 de cuvinte2.
La $ an si ' luni, vocaularul creste pna la 09-:9 de cuvinte.
La ; ani copilul si-a nsusit ntre ;99-099 cuvinte.
La 0 ani, unii copii dispun si de $999 de cuvinte n lima!.
-uvntul nu mai este un semnal sonor, atasat situatiilor si dorintelor, ci dondeste din ce n ce
mai mult functie semiotica. &nainte de a pronunta el nsusi cuvintele, copilul realizeaza
semnificatia lor. &nsusirea lima!ului tine si de relatia cu mediul 4aie de lima!2, dar este
conditionata si de relatia afectiva, n special cu mama. #senta acestui factor afectiv poate fi
raspunzatoare de ntrzierea aparitiei lima!ului, ori de saracia acestuia.
)tructura gramaticala este asimilata n special n dialogul cu adultul.
,upa vrsta de $ an si ' luni apare lima!ul telegrafic, n care copilul foloseste cteva cuvinte,
care nu sunt flexionate conform normelor limii, iar prepozitiile si con!unctiile lipsesc.
*ersoanele straine nu nteleg acest lima!, iar foarte multi adulti si parinti fac greseala de a imita
lima!ul copilului, n speranta de a se ntelege mai ine cu el, ceea ce duce nsa la stailizarea
unor structuri verale gresite si la ntrzierea progresului copilului.
$'. 5ndirea la anteprescolar
)e dezvolta ncepnd cu al doilea an de viata. *na la $ an si sase luni - $ an si + luni, copilul
continua sa si consolideze reactiile circulare tertiare si sa si nsuseasca mai ine conduite noi.
-ontinua sa dezvolte achizitiile specifice celui de-al "-lea sustadiu al inteligentei senzorio-
motorii. #ceste conduite se manifesta acum n mod stail si pot fi extinse la situatii noi:
#2 conduita sforii: daca n prea!ma copilului se amplaseaza o !ucarie care l atrage,
dar nu o poate a!unge direct si daca !ucaria este legata cu o sfoara, el va apuca sfoara
si i va aplica $-; din cheile senzorio-motorii pe care le cunoaste. #ceasta tatonare
continua pna gaseste conduita care va misca !ucaria si atunci copilul va realiza
rusc legatura dintre sfoara si oiect si va trage de ea, satisfacndu-si dorinta<
=2 conduita batului" mai complexa, include o schema de actiune care sta la aza
utilizarii instrumentelor. -onditiile sunt aceleasi, numai ca !ucaria nu este legata cu
sfoara, dar copilul dispune de un at cu care ar putea a!unge la !ucarie. El aplica
atului miscarile cunoscute si daca la un moment dat o miscare mai precisa sau mai
puternica misca !ucaria, trece rusc la o alta prolema, a carei solutionare ar apropia
oiectul.
La peste ; ani, copilul ncepe sa surprinda mai rapid n plan perceptiv reactiile dintre oiecte.
-oordonarile ntre scheme se exteriorizeaza, iar inventarea de mi!loace si gasirea solutiilor nu
mai necesita o tatonare practica. -autarea mi!loacelor noi se realizeaza n plan mental. #cesta
este al '-lea stadiu al inteligentei senzorio-motorii, stadiu n care pot fi interiorizate actiunile,
oiectele si modul n care acestea se pot manevra si este sustadiul conduitelor inventate prin
cominari mentale, mai mult sau mai putin rapide.
#ceasta etapa n dezvoltarea gndirii opereaza cu entitati mentale specifice, pe care *iaget le-a
numit preconcepte, acestea fiind un fel de notiuni legate de primele semne verale, notiuni care
se afla la % drumului ntre generalitatea conceptului si individualitatea elementelor care l
compun. -aracterul gndirii este:
- egocentric - copilul se plaseaza n centrul mediului si totul se nvrte n !urul
sau
- animist - copilul extinde la lucrurile din !ur, ceea ce i este lui specific, ca
fiinta vie2
- magic - suiectul este stimulat, n special de dorinte si placeri, fapt care l
face sa poata realiza legaturi ntre oiecte sau fenomene care n realitate nu
sunt legate ntre ele.
$3. Dezvoltarea motricitatii la anteprescolar
Este spectaculoasa si relevanta, n sensul cresterii gradului de finete al miscarilor si multitudinii
actiunilor, pe care le poate realiza cu oiectele. *na la vrsta de $ an si + luni se consolideaza si
se perfectioneaza miscarile de apucare, legate de alimentatie, de viata cotidiana si de manevrarea
!ucariilor.
La mai mult de ; ani, miscarile se diversifica, copilul poate deschide si nchide usi 4manevrnd
clanta2, roinete, sertare. .ersul se munatateste mult si variaza, n sensul ca merge lateral,
napoi, face vira!e, urca si cooara treptele n pasi, alternnd picioarele. .iscarile nu sunt
ntotdeauna perfecte, copilul se deplaseaza n cele mai neasteptate locuri, lipsindu-i experienta si
regla!ele foarte fine, motiv pentru care se pune frecvent n pericol. -atre 0 ani, att mersul ct si
echilirul se perfectioneaza, aparnd miscarile coordonate, n genul pedalatului.
,ezvoltarea motrica are consecinte ample n psihismul infantil, n sensul largirii cmpului de
explorare a lumii, a dezvoltarii normalitatii, ca si cele de cunoastere a functionalitatii lucrurilor, a
satisfacerii independente a unor treuinte si experimentarii motorii n explorarea lumii, n special
prin !oc.
$6. /aracteristici ale 4ocului la anteprescolar
- la copilul de peste 3 ani, 4ocul aproape se confunda cu ntreaga sa activitate,
137 din timpul de veghe al copilului fiind destinat 4ocului
- simplitatea 4ocului - copilul mprastie, aduna, transporta !ucarii, deci manipularea
oiectelor 4a !ucariilor2 este continutul de aza a activitatii ludice. 7ntentionalitatea
este clara, dar copilul nu reuseste ntotdeauna sa pastreze organizarea !ocului n
directia n care a intentionat, modificndu-l adesea dupa stimuli situativi
- 4ocul nu se poate realiza n absenta 4ucariilor sau a oiectelor de manipulat,
acestea avnd un foarte mare rol n stimularea si desfasurarea !ocului prin calitatile lor
functionale, pe care copilul le foloseste ca atare. ,in acest punct de vedere este
importanta calitatea !ucariilor oferite copilului.
- durata scurta a 4ocului. La nceputul stadiului aceasta este de "-' pna la $9
minute,, iar catre 0 ani poate a!unge la ;9 de minute. &n cursul !ocului se nregistreaza
multe ntreruperi datorita atentiei instaile si a planului mental neformat, care nu poate
proiecta si conduce activitatile copilului
- copilul se 4oaca alaturi de alti copii, dar nu mpreuna cu acestia. -mpul
constiintei fiind limitat, el nu poate cuprinde ceea ce fac alti copii si nu poate controla
eficient mai multe planuri ale desfasurarii !ocului.
!elatiile copilului cu alti copii de vrsta lui, n timpul !ocului, pot fi:
. active-pozitive, cnd copilul ofera !ucaria celuilalt, dar numai la schim cu alta, l
trage pe celalalt copil la !oc sau l saruta, aratnd ca l place
. active-negative, cnd copilul fura !ucaria celuilalt sau o ascunde, ncearca sa l
supere sau sa l loveasca
. pasive-pozitive, exprimate printr-o implicare minima a copilului si printr-o
conduita de asteptare a reactiei celuilalt
. pasive-negative, cnd copilul suporta cu stoicism tot ce vine negativ din partea
celuilalt
. defensive-active, care presupun un raspuns la ceea ce i se ntmpla negativ din
partea celuilalt 4plns, fuga, cerere de a!utor, ncercare de rezolvare a situatiei ntr-
un fel2
. defensive-negative, n care copilul doar plnge, fara a ncerca alta rezolvare.
$8. Dezvoltarea constiintei asupra lumii si a constiintei de sine
-onstiinta de sine parcurge mai multe etape:
- in perioada de sugar, copilul nu face deoseirea ntre sine si realitatea
ncon!uratoare
- la sfrsitul primului an de viata copilul exerseaza actiuni cu mai multe
oiecte, ceea ce duce la disocierea actiunii de obiectul n sine
- dupa vrsta de $ an are loc o desprindere actiunii de propria fiinta,
concretizata prin faptul ca el devine autor al mai multor modalitati de a
actiona cu oiectele
- la $ an si 0 luni apare verbalizarea rezultatelor actiunilor n care
copilul si utilizeaza prenumele
- la ' ani si % luni - 3 ani, copilul foloseste cuvntul eu pentru a se indica
pe sine ca agent al diverselor actiuni si dorinte. El retine n memorie
elemente care apartin identitatii sale. #re progrese importante privind
reprezentarea mentala a propriei organizari corporale. -unoaste si
denumeste parti ale fetei si trunchiului, indica deseori fara greseala mna
stnga si mna dreapta si se identifica n imaginea din oglinda sau n
fotografii. stie al cui este si cum l cheama, desi retine mai greu numele de
familie. #ceasta perioada a aparitiei constiintei de sine marcheaza nceputul
evolutiei personalitatii.
$%.9emnificatia generala a stadiului cuprins ntre 3-%
ani P!#9/*L,!:L
)e distinge printr-o crestere semnificativa a capacitatilor fizice si psihice ale copilului, facnd
posiila o noua echilirare cu amianta.
Dezvoltarea motorie si senzoriala sunt deoseite n aceasta perioada.
Dezvoltarea proceselor psihice complexe schima caracteristicile comportamentului copilului,
largind posiilitatile de anticipare si organizare.
/resterea autonomiei n plan practic prin formarea a numeroase deprinderi de autoservire
si de manipulare a obiectelor.
Dezvoltarea constiintei morale si constituirea bazelor personalitatii.
Formele de adaptare la mediu se diversifica, copiii putnd avea:
- o adaptare foarte una, atunci cnd se despart usor de parinti la gradinita, cnd intra
rapid n relatii cu ceilalti copii, cnd manifesta initiativa n !oc
- copiii cu o adaptare una sunt cei la care despartirea de parinti este usoara, relatiile
cu ceilalti sunt rapide, dar nu au initiativa n !oc, asteapta sa fie invitati, atitudine care
dispare n timp
- adaptarea dificila este atunci cnd copilul tine strns de mna persoana care l aduce
la gradinita, care manifesta o stare tensionata, dar manifesta curiozitate fata de ceea ce
vede 4specific prescolarului mic2
- adaptarea foarte tensionata presupune ca prescolarul are o stare accentuata de
neliniste, nu da drumul minii mamei si refuza sa staileasca relatii cu ceilalti copii
neadaptarea este specifica prescolarului mic, copilul manifestnd refuz pe toate planurile,
situatie care trebuie sa fie tratata cu mult tact, pentru a nu fi transformata n negativism.
$&.Dezvoltarea gndirii la prescolar
Largirea cmpului e2plorarilor perceptive, curiozitatea mare, nsusirea tot mai buna a
limba4ului, ca si implicarea mai profunda n 4oc si n alte forme de activitate, mpreuna si
sub coordonarea adultului, reprezinta conditii de baza ale dezvoltarii mentale a
prescolarului. #cesta reuseste n acest stadiu sa se desprinda, oarecum, de actiune, aceasta nu i
mai asoare toata atentia, ceea ce i permite sa fie mai receptiv la real. >oate aceste conditii
contriuie la formularea caracteristicilor gndirii, si anume:
$. este intuitiva, se spri!ina pe aspecte oservaile ale nsusirilor oiectelor, nsa
copilul poate gndi ceea ce percepe sau a perceput, dar gndirea nu merge mult
mai departe de reprezentarea elementului perceput.
;. este situativa, se desfasoara n contexte corecte, raspunznd treuintelor de
adaptare ale copilului, dar este n continuare si generata de dorintele copilului.
0. ncepe sa se interiorizeze, fiind a!utata de lima! si de reprezentari 4actiuni
executate n gnd2
:. este preoperationala, dispune doar de scheme preoperatorii, care nu implica o
rigoare logica ,ci se reduc practic la niste intuitii articulate. ?ndirea, n
ansamlu, ramne prelogica, operatiile ei azndu-se doar pe reglari perceptive,
transpuse apoi n reprezentari. -opilul crede ceea ce percepe si nu simte nevoia
de a realiza un control printr-un experiment mental. ,e asemenea, copilul nu
emite ipoteze si nu sesizeaza contradictiile ntre constatarile sale
". persista egocentrismul n gndire, astfel nct mai ine de % din acest stadiu,
copilul raporteaza nca totul la propria persoana, tot ce l ncon!oara este pentru
el sau are legatura cu el
%. persista animismul gndirii
&. persista magismul gndirii
0. relatia dintre posibil si imposibil, concepte care la prescolar se suprapun, de
aceea el crede n forta miraculoasa a persona!elor din povesti, si mai crede, daca
nu i se releva adevarul, n existenta reala a unor persona!e magice.
$0.Dezvoltarea limba4ului la prescolar
(ocabularul pasiv nregistreaza ntre 833-$833 de cuvinte, n mod obisnuit, dar poate
atinge un ma2im de pna la '833 cuvinte, n timp ce vocabularul activ ramne mai restrns
si oarecum limitat n functie de dorintele si preocuparile copilului. La aceasta vrsta
copilul nvata sa vorbeasca corect fonetic si gramatical si integreaza cu usurinta cuvinte
noi n structurile verale, manifestnd o adevarata placere n nsusirea cuvintelor noi, cu care se
si mndreste. ,chizitioneaza foarte inesensul propriu al cuvintelor, dar sensurile figurate nu
sunt ntelese. )unt foarte receptivi la epitete si au predispozitie pentru diminutive.
: buna perioada vrsta de * ani si mai trziu! se straduieste sa imite vor0irea
adultului. Copilul fixeaza scheme de comunicare pe care le foloseste n situatii potrivite, n care
integreaza si adapteaza cuvinte noi, crendu-si clisee verbale sau stereotipii care l a(uta sa se
exprime cu mai multa usurinta. %pare expresivitatea 2n comunicare3 precum si fenomenul de
adaptabilitate verbala, ntlnita n vorbirea alternativa. 3pre exemplu, poate povesti un basm
modificndu-si vocea, n functie de persona(ul interpretat.

$1./onstituirea bazelor personalitatii (la prescolar
/n rol important n acest proces l au dominantele motivationale, care apar si se dezvolta
alaturi de trebuintele biologice si sociale. 7nteresul pentru !oc se afla n plin apogeu, precum si
interesul pentru tot ce l ncon!oara 4oameni, plante, animale2 despre care continua sa puna
numeroase ntreari.
;n familie si la gradinita se cultiva interesele sociale ale copilului, manifestate prin atentia
acordata celor din 4ur, prin tendinta de a imita si de a comunica cu ei. 9e cultiva, de
asemenea, interesele artistice, manifestate prin sensibilitate si receptivitate fata de frumos,
precum si interesul pentru nvatare, reflectat mai nti prin placerea 4ocului de-a scoala,
dar si prin placerea participarii la lectiile de la gradinita.
>oate aceste interese si motivatii sunt de mare nsemnatate n conturarea viitoarei personalitati.
La aceasta contriuie si dezvoltarea constiintei morale primare a copilului, n cadrul
careia dobndeste e2perienta pozitiva a subordonarii la cerintele parintilor si a adultilor, n
general. >ot acum se asociaza trairile afective pozitive generate de respectarea normelor si
de cstigarea prin aceasta a linistii si a sigurantei.
,eci, constiinta morala primara consta n primul rnd din interiorizarea cerintelor parentale si
implicit a celor sociale, ceea ce va influenta construirea viitoarei moralitati. #ceasta este o
morala infantila, pentru ca este fundamentata nca pe relatia afectiva dintre parinti si copil si nu
pe ratiuni logice si generalizari ale unei experiente de viata. -opilul de suordoneaza total
acestei morale. .otiv pentru care se simte profund vinovat daca a ncalcat-o si se simte
eliberat daca este pedepsit. 7spasirea prin pedeapsa fereste copilul de culpailizari tuluratoare
si i reda seninatatea foarte necesara dezvoltarii sale. #cest context poate nsa genera atitudini
amivalente fata de parinti, pe care i si iueste, dar de care se si teme.
Distorsiunile relationale cu parintii pot sta la baza unor abateri ale prescolarului, constnd
n negativism si minciuna.
<egativismul poate mraca ' forme:
- atunci cnd dorintele legitime ale copilului de a explora lumea se
ciocnesc de interdictii drastice din partea
parintilor, ducnd sistematic la relatii conflictuale ,care se pot
stailiza sub forma de ncapatnare, de opunere activa si agresiva la tot
ceea ce cer parintii
- ca forma de neadaptare la activitatile cotidiene si ca refuz al
participarii la actiune.
=inciuna are, pna la vrsta de 6 ani, un caracter neintentionat, fiind n mare masura un
produs al fanteziei copilului. Dupavrsta de : ani, nsa, reprezinta semnul unei abateri
intentionate de la norma morala, cnd copilul anticipeaza pedeapsa si tind sa o evite,
mintind. =inciuna poate fi si spontana, utilizata de copil pentru a iesi dintr-o situatie
delicata sau pentru a obtine o recompensa.
*sihologii considera ca pna la vrsta de & ani minciuna nu este att de grava, nsa n orice
caz ea trebuie sanctionata.,ezvoltarea personalitatii este influentata si de dezvoltarea
constiintei de sine si a identitatii de sine.
&nca de la vrsta de 3 ani copilul realizeaza apartenenta lui la se2 si o verbalizeaza si se
recunoaste n fotografii. ;n continuare, are loc e2tensia #ului prin constientizarea
raporturilor copilului cu tot ceea ce l ncon4oara, fapt pentru care cunoaste si verbalizeaza
apartenenta lui la o familie, precum si proprietatea obiectelor sale.
Eul social este, de asemenea, mult mai ine dezvoltat, copilul este si se simte memru al
grupului, att n familie ct si la gradinita. #ste foarte important la aceasta vrsta procesul
identificarii cu parintii, care l a4uta n cristalizarea personalitatii.
;n ce priveste manifestarea aptitudinilor si a capacitatilor de dezvolta la aceasta vrsta mai
ales aptitudinile care au componente senzoriale" muzica, desenul, dansul, limbile straine.


'3.-ormarea bazelor caracterului la prescolar
Prescolaritatea reprezinta un nceput n configurarea trasaturilor caracteriale, acestea
depinznd de calitatea ambiantei si a climatului familial, precum si de valoarea formativa a
mediului institutional. #2ista ' etape n formarea trasaturilor de caracter"
- caracteristica prescolaritatii mici (3-6 ani, consta n formarea
deprinderilor si a modurilor de actiune coordonate de adulti, asigurndu-se
reglarea si orientarea din afara a acestora.
- prescolaritatea mi4locie si mare, n care se cristalizeaza componenta de
orientare, n special prin deutul constiintei morale primare
+rasaturile de caracter prezinta instabilitate si unilateralitate n manifestarea lor, rezultata
din e2perienta limitata de viata a copilului. :n climat familial calm, optimist, stimulativ,
genereaza nsusiri caracteriale pozitive, precum ncrederea n sine si n ceilalti, optimismul
si independenta.
:n climat familial tensionat genereaza teama, an2ietate, supunere sau agresivitate.
!elatiile dintre frati sunt si ele importante. *rimul nascut este, de regula, antrenat precoce n
activitati si responsailitati, ceea ce i favorizeaza trasaturi precum stapnirea de sine, calmul si
responsailitatea, dar n acelasi timp si neliniste, ngri!orare sau gelozie. -opilul mic, de regula
iuit si alintat, risca sa ramna nematurizat, dar n acelasi timp si mai lipsit de gri!i, mai
independent si mai nonconformist. -opilul mi!lociu este cel mai avanta!at, are cele mai putine
dificultati de adaptare, avnd modelul fratelui mai mare, de aceea de cele mai multe ori este
calm, optimist, ine-dispus si comod.
-opilul unic, n schim, are toate sansele sa devina orgolios, capricios, individualist sau egoist.
?radinita are rol important n socializarea copilului. #ceasta socializare se manifesta n 0 forme:
o socializare pasiva, care consta n adaptarea propriei conduite la modelele si cerintele amiantei
si o socializare activa, constnd n dezvoltarea capacitatilor sociale, exprimate n posiilitatea de
a avea initiativa unor actiuni, cu efecte n facilitarea relatiilor cu altii, cum ar fi a face mici
comisioane, a darui sau a multumi. <esocializarea poate sa se transforme n timiditate, izolare
sau tendinte agresive.









'$/reativitatea scolarului mic( 9/*L,!:L =./
)e dezvolta n etape, concomitent cu cresterea n vrsta a copilului. La +-@ ani se formeaza
capacitatea de a compune.
-reste capacitatea copilului de a povesti, de a crea povestiri si capata ailitati n a folosi
elementele descriptive literare.
?hicitorile, !ocurile de istetime si constructiile de proleme constituie terenul pe care se dezvolta
creativitatea.
La acestea contriuie desenul, care devine mai ncarcat de atmosfera si activitati practice, n care
copilul nvata sa construiasca mici amarcatiuni, cosulete, casute, animalute etc.
-reativitatea se manifesta si n !oc, care capata noi valori si poarta, ca si gndirea, amprenta
personalitatii copiilor.
''./apacitatea de nvatare a scolarului mic
;nvatarea se bazeaza pe ntelegere si se dezvolta nu numai prin utilizarea intensiva a
perceptiei observative si a memoriei, ci si a strategiilor diverse de nvatare a acestora n
situatii foarte diverse, ceea ce da consistenta planului intelectual.
=emorarea cunoaste si ea o dezvoltare importanta, repetitia fiind suportul ei de baza. La 1
ani, copilul poate mai usor sa recunoasca un material dect sa l reproduca, pentru ca nu are nca
ine dezvoltata capacitatea de organizare a materialului de memorat. La 0 ani, capacitatile
mnemice cresc, copilul fiind capabil sa reproduca, dupa numai cteva citiri, poezii sau
proze scurte.
Procesul de nvatare se bazeaza si pe elemente motivationale, care pot fi intrinseci sau
extrinseci. La nceputul scolii 4clasa 72 copilul nvata mai mult su influenta impulsurilor
adultilor, a dorintei sale de a se supune statutului de scolar, care, n general, l atrage, precum si
su influenta dorintei de a nu-si supara parintii. >reptat, n motivatie intervine nvatatoarea si
modul n care ea stie sa valorizeze eforturile copiilor, intervine competitia ntre copii. -atre
vrsta de 1 ani apar interesele cognitive, care au rol n special n impulsionarea nvatarii
preferentiale. )uccesele otinute au, de asemenea, un rol important n nvatare. )uccesul
repetat are rezonante psihologice importante, n sensul ca atrage atentia copilului asupra
strategiilor prin care a fost otinut, fapt care duce la refolosirea si dezvoltarea acestor
strategii. ;n acest fel, cu ct motivatia nvatarii este mai puternica, iar activitatea de
nvatare este mai bine recompensata, cu att nvatarea se poate dovedi mai intensa.
'3.9ocializarea afectivitatii (.ntegrarea socio-culturala a scolarului mic
-onceptia de sine se formeaza cu intrarea copilului n scoala, n special prin modul n care este
tratat de catre nvatator si de catre colegi. -opiii care au o estimatie de sine nalta, considera de
regula esecul ca fiind accidental, chiar daca acesta i afecteaza, mai mult dect pe cei care au o
estimatie de sine medie. )pre deoseire, cei cu estimatie !oasa sunt lipsiti de ncredere n sine, nu
adera la idei clare, nu vor sa atraga atentia asupra lor si nu vor sa supere pe nimeni. ,e multe ori,
estimatia de sine a copilului nu coincide cu estimatia nvatatorului li a colegilor, ceea ce creeaza
pentru copil un spatiu de trairi complexe ale vietii si competitiei scolare. &n general, copiii
ncearca sa corespunda estimatiei precum si cerintelor parintilor, pentru a evita raceala, reprosul,
pedeapsa si deceptia parintilor n caz de esec. ,eseori recurge al strategii de evitare si, in
extremis, la minciuna. Este situatia frecvent ntlnita a copilului care si uita carnetul de note
acasa pentru a nu i se trece nota proasta, ori si uita caietul acasa, daca nu si-a facut tema.
*e lnga acest tip de trairi afective legate de scoala, reactiile afective n general devin mai
controlat voluntare si creste capacitatea de simulare si de ascundere a reactiilor afective.
#nxietatea care domina primele saptamni sau luni de scoala, n ncercarea de a o camufla, se
poate sa se transforme n nervozitate, n tulurari de somn sau tulurari somatice generale, ticuri
sau chiar foia scolii.
&n ce priveste morala scolarului, ea este legata n general de viata sociala. *iaget diferentiaza ;
tipuri de morala: una n care domina raporturile de constrngere, de autoritate a adultilor, precum
si oligativitatii severe impuse din exterior, cealalta fiind o morala a cooperarii, n care regulile
de convietuire se constituie si se asimileaza datorita respectului reciproc, a sentimentelor de
datorie n formare, a necesitatilor de a raspunde cerintelor de cooperare.
.ntegrarea sociala a micului scolar cunoaste 3 etape"
$. integrarea copilului n colectivul colegilor de scoala si participarea lui la
activitati scolare, ceea ce faciliteaza deprinderea unor conduite sociale, precum si
conturarea unui mod de a gndi si de a ntelege lumea si viata.
;. adaptarea copilului la dimensiunile economice ale vietii. )e diversifica
comportamentelor de cumparator, dezvoltndu-se n special n ; directii:
cumparator pentru familie 4atunci cnd este trimis de parinti sa faca cumparaturi
pentru casa2 si cumparator pentru sine 4atunci cnd si cumpara singur dulciuri<
mai trziu, dupa @ ani, timre, reviste, poze, pe care le colectioneaza2. ,upa $$
ani ncepe sa strnga ani pentru cumpararea unor oiecte mai consistente, pe
care si le doreste 4apare un mugur de organizare a ugetului2. -atre $; ani apar
aspiratiile anesti, ceea ce exprima o expansiune a sinelui material. #ceasta este
si vrsta la care apar si se manifesta unele mici fraude de ani sau oiecte din
casa, atitudini care treuie sanctionate categoric, dar nu nainte de a fi explicate
copilului.
0. orientarea scolara si profesionala. -opiii oserva persoanele cu care vin n
contact, profesiunile acestora, rolul social al respectivelor persoane si ncep sa
aspire la diverse profesii. 5 parte din conduitele acestei profesiuni au fost de!a
ncorporate n timpul !ocurilor cu rol din prescolaritate. >otusi, orientarea
profesionala este greu de realizat pentru copii la aceasta vrsta, rolul parintilor si
al scolii ramnnd ma!or.
$in punctul de vedere al psihologiei vrstelor, la 45 ani practic se 2ncheie perioada copilariei.

























2,-2..6&'E!%!E%7 %D$LE-CE*!%
7. stadiul pubertatii ($3-$6 ani, dominat de pusee de crestere, de aparitia si
accentuarea caracterelor sexuale secundare si de dezvoltare mare a sociailitatii
77. stadiul pubertatii propriu-zise ($6-$0,'3 ani, dominat de adaptarea la starea
adulta, de procesul de cstigare a identitatii si de intelectualizarea pregnanta a
conduitei.
777. 9tadiul adolescentei prelungite ($0,'3 ani - '6,'8 ani dominat de integrarea
psihologica primara la cerintele unei profesii, la conditia de independenta fata de
familie si de optiune maritala.
Fiecare din aceste stadii cuprinde la rndul sau sustadii, cu proleme si caracteristici proprii.
..$. #tapa prepubertara ($3-$' ani - se caracterizeaza de accelerarea cresterii staturale,
dezvoltarea caracterelor sexuale secundare 4dezvoltarea gonadelor, aparitia pilozitatii puiene si
axilare, dezvoltarea snilor la fete, repartizarea specifica a depozitelor adipoase2.
*useul de crestere se manifesta n aceasta perioada, n special la fete, care pot cstiga ;;-09 cm
n naltime. -resterea este nsotita de momente de epuizare fizica si nervoasa, iritailitate, dureri
de cap, ceea ce poate transforma copilul ntr-un nesuferit.
-onduita copilului, n aceasta perioada, alterneaza ntre momente de vioiciune, de copilareala
exueranta si momente de ooseala, de apatie, de lene. -opilul se ncarca att n familie ct si n
scoala cu stari conflictuale, pe care nu le poate rezolva si carora nu le poate face fata. )tatutul sau
de elev se modifica, ncarcndu-l cu noi responsailitati: concursuri, olimpiade, care i dezvolta
experienta competitiilor, dar l si oosesc si l anxieteaza.
-opilul ncepe sa constientizeze valoarea activitatii scolare si si poate da seama daca acesta se
ncadreaza la foarte una, mediocra sau slaa. )tatutul sau de elev un, sla sau mediocru
contriuie la dezvoltarea constiintei de sine si a imaginii de sine. #titudinea familiei fata de copil
este duplicitara, uneori este considerat copil, alteori i se atriuie iesirea din copilarie, fapt care l
determina sa manifeste incertitudine de statut si rol. -u toate acestea, el ncepe sa aia initiativa,
si largeste regimul de independenta si integreaza diferentieri de conduita legata de sex. Fetele se
comporta mai docil, mai disciplinat, iar aietii ncep sa prefere reuniunile cu colegii, refuznd sa
mai participe alaturi de familie la evenimente ncadrate de el n copilarie.
..'. Pubertatea propriu-zisa ($'-$6 ani - continua puseul de crestere, care are o perioada de
ncetinire, catre $: ani, ca sa continue ulterior lent, pna la ;:-;" de ani. -resterea n naltime
este dizarmonica, nti cresc memrele, apoi trunchiul. La aieti se dezvolta masa musculara,
mai nti n lungime si apoi n volum. La fete se dezvolta mai mult tesutul adipos 4sutire,
sucutanat, fapt care da pielii un aspect marmorat2. E intensifica maturizarea sexuala si la fete si
la aieti. #ceasta este vrsta la care la cele mai multe dintre fete apare menarha. La aieti apar
primele e!aculari spontane si modificarile vocii 4itonala2. ,urerile osoase si musculare sunt
frecvente n aceasta perioada 4asa-zisele dureri de crestere2. /n mare disconfort l are puerul
datorita aparitiei acneei si a transpiratiei. #pare acea stngacie n miscari si reactii, determinata
de nea!ustarea miscarilor la proportiile modificate ale corpului aflat n crestere dizarmonica.
..3. #tapa postpuberala. &n aceasta etapa domina modificarile de conduita, cu acele faze de
exagerare, de impertinenta cu sustrat sexual, de agresivitate n conduita si vocaular 4specifice
aietilor2, cu fazele de femeie-copil si femeie-adolescent.
... ,dolescenta propriu-zisa reprezinta etapa de trecere de la puertate la vrsta adulta.
...$. Preadolescenta - perioada de stailizare a maturizarii iologice. ,in punct de vedere
psihologic, n aceasta perioada de organizeaza constiinta de sine. Este o perioada intensa de
dezvoltare psihica, ncarcata de conflicte interioare, de agitatie si impulsivitate, de
extravagante care sunt semne ale cautarii identitatii, n care parerile personale ncep sa fie
importante, dar nu e suficient, tinerii cautnd argumente pentru a si le sustine. -reste interesul
pentru prolemele astracte si de sinteza, se rafineaza gustul si interesul pentru filme, tehnica
etc. #pare dorinta de afirmare personala ca expresie a socializarii.
...'. ,dolescenta propriu-zisa ($%-'3 ani
>narul capata conduite adulte, n care exprimarea independentei nu mai e agresiva, ci expresiva
si naturala. -auta mi!loace personale de a fi si de a aparea n ochii celorlalti, gustul personal se
dezvolta si apare evaluarea critica a diferitelor aspecte ale vietii. >oate aceste modificari psihice
care umplu practic fiecare moment al vietii adolescentului se suprapun pe o structura iologica
nca fragila, ceea ce poate duce la contactarea unor oli grave si cronice 4>=-2, a unor forme de
nevroze, deut al schizofreniei si autismului, de maxima manifestare a anxietatii n fata vietii, n
care conflictele interioare se traduc prin tentative suicidare.
...3. ,dolescenta prelungita (pna la '8 de ani - includerea tineretului implicat n forme de
nvatamnt superior, precum si a tineretului ncadrat n munca. 7ndependenta este dondita
sau este pe cale de a fi dondita. ,e cele mai multe ori este dondita doar din punct de vedere
psihologic, nu si material. #cest fapt aduce un plus de energizare si de dilatare a personalitatii,
dar aduce n acelasi timp noi conflicte generate ntre dorinte si imposiilitatea de a le realiza.
#cestea anxieteaza si mai mult tnarul, contriuind la slairea sa din punct de vedere iologic,
dar si la cresterea incertitudinilor legate de evolutia vietii sale.
6iata sentimentala la aceasta vrsta este intensa, pentru ca este si etapa nvatarii rolului sexual si
a eventualelor anga!ari matrimoniale. )e contureaza aici $A; suidentitati, respectiv cea familiala
si cea profesionala, ceea ce va crea conditiile intimitatii ca forma noua de traire, pe de o parte, si
a responsailitatii ca forma de traire profesionala, pe de alta parte.
,in punct de vedere iosomatic, modificarile sunt mai putin spectaculoase, legate mai mult de
accentuarea trasaturilor faciale, de cresterea fortei musculare, de completa feminizare a
trasaturilor la fete si n aceasta perioada olile care predomina sunt legate de astenie, de auzuri
de sustante toxice 4alcool, cafea, tutun2 si ulcerul gastro-duodenal.
2/.%specte ale dezvoltarii constiintei si identitatii de sine la
adolescenti
$in punct de vedere psihologic, pro0lema centrala a adolescentei este cea a
identificarii de sine si cea a constiintei de sine. +n aceasta perioadase intensifica perceptia
de sine3 care cuprinde cteva aspecte particulare:
- propria imagine corporala
- identificarea si constiinta ego-ului
- identificarea sensului3 rolului si statusului sexual
- identificarea statusului social
+n ce priveste imaginea corporala3 aceasta este indispensabila pentru realizarea
identificarii de sine. +n aceasta perioada, att fetele ct si baietii acorda mult mai mult timp
imaginii lor corporale, n sensul ca stau mai mult n baie, se privesc mai mult n oglinda, discuta
mai mult despre corp, despre imagine, despre igiena corporala si apare dorinta de a efectua
retusari ale aspectului si imaginii.
=oate acestea exprima dorinta de a1utare a sinelui corporal3 precum si dorinta de a
crea o imagine de sine agrea0ila3 placuta si de a fi apreciat de ceilalti din acest punct de
vedere. 6e acest fond3 apare de cele mai multe ori nemultumirea de 2nfatisarea sa3 se
2ndoieste de sine si se crede mai putin inteligent3 aratos si respectat3 pentru ca se
percepe pe sine cu nemultumire.
8n cazul inadaptarii scolare3 sociale sau de grup3 atunci c9nd adolescentul are o
asteptare mai 2nalta de la sine dec9t este evaluat de catre ceilalti3 perceptia de sine se
poate manifesta ca negativa si adolescentul se simte izolat3 motiv pentru care poate
deveni depresiv sau3 dimpotriva3 nesuferit si agresiv.
Pe acest fond general apar manifestarile teri0iliste3 cresterea la paroxism a
opoza0ilitatii3 criza de originalitate3 toate culmin9nd cu comiterea unor acte delincvente
si toate realiz9ndu-se 2n special pentru atragerea atentiei celor din 1ur si pentru a aduce
evaluarea celorlalti c9t mai aproape de pretentiile personale.
#xista nsa si adolescenti cu estimatii de sine nalte, acestia sunt mai ncrezatori n sine,
si sustin cu ncredere opiniile, sunt mai comunicativi si n consecinta au mai putine probleme
personale.
+n toata aceasta perioada, expectatiile parintilor au un rol deose0it de important 2n
dezvoltarea constiintei si imaginii de sine. C9nd parintii adolescentului au o 0una
expectatie fata de acesta3 adolescentul se simte 2n siguranta3 are rezultate scolare 0une
si pro0leme mai putine. $aca parintii au o expectatie (oasa fata de copil si au tendinta de a
subevalua sau subaprecia capacitatile acestuia, ei contribuie din plin la erodarea constiintei de
sine si asa mai putin bine dezvoltata.
:. ;ames a fost primul care a acordat atentie dialecticii dezvoltarii constiintei de sine,
precum si a distantei dintre sine si eu. #l afirma ca la adolescenta personalitatea devine duala,
ea constnd din #ul care cunoaste si este constient de 3inele care este cunoscut. -inele
cuprinde 3 tipuri de elemente:
- Sinele corporal <material= - se refera la corp3 la vestimentatie3 la familie3 prieteni
si pasiuni <tipuri de carti3 filme agreate etc.=>
- -inele social - consta 2n reputatia si recunoasterea unei identitati anume3
respectiv la consideratia pe care o o0tine o persoana 2n mediul 2n care traieste>
- -inele spiritual - exprimat prin constiinta propriei identitati3 a propriei activitati3 a
tendintelor3 aptitudinilor si functiilor psihice.
=ot caracteristic adolescentei este necesitatea tnarului de a deveni independent. $in
acest punct de vedere, se considera ca exista 3 tipuri de dependenta:
- dependenta de mentalitate
- dependenta material-economica
- dependenta emotionala3 adica de confort3 idei si principii considerate.
+n privinta valorilor, deci a mentalitatilor, n adolescenta se produce devalorizarea masiva
a unor obiceiuri, idei si principii considerate valide n copilarie. Apar n acest fel opozitiile fata de
rutina, fata de deprinderile copilariei, fata de nvatare, asa cum este ea nteleasa n copilarie si
n mod vizibil si constient fata de banalitate si mediocritate.
Identitatea sexuala este un element important al identitatii de sine3 care 2n aceasta
perioada este influentata foarte mult de modelele parentale si de cele materiale. Astfel, un
model parental cu masculinitate redusa pentru determinarea dificultatilor de identificare la baieti,
un model parental puternic poate determina siguranta si ncredere n sine. ;a fete, modelele
feminine sunt diverse, traditionale si moderne, iar fetele cu identificare feminina traditionala se
pare ca sunt mai ncarcate de conflicte interioare, n timp ce fetele cu identificare feminina
moderna sunt mai dezinhibate, mai pasionale, identificarea fiind mai facila.
2?.%C!I#I!%!E% I*!ELEC!&%L% in adolescenta
+n ceea ce priveste activitatea intelectuala3 se poate spune ca la adolescenta se atinge
maturitatea intelectuala3 2n cazul unei dezvoltari fizice si psihice normale si a unei
alimentari culturale corespunzatoare. @emorarea si 2nvatarea capata dimensiuni noi.
@emoria logica devine forma centrala de memorare. -e intensifica dorinta de studiu si se
identifica domeniile preferate. =oti adolescentii filosofeaza, tendinta fiind att de accentuata,
nct deseori acapareaza orice alte forme si teme de conversatie.
ationamentele si 1udecatile adolescentului devin tot mai complexe3 ceea ce 2i
faciliteaza 1ocul g9ndirii. Exprimarea ver0ala devine fluenta si creste foarte mult
capacitatea de creatie.
2A CI"% DE $IBI*%LI!%!E la adolescenti
Criza de originalitate a adolescentei este specifica perioadei si apare3 de regula3
pe fondul nesigurantei adolescentului fata de noile si nenumaratele tre0uinte care apar si
fata de cerintele sale interne si externe.
#ste perioada n care t9narul nu suporta sa fie la fel ca toti ceilalti3 2si doreste sa nu
fie nimeni ca el, sa fie unic si exceptional. +n etapa adolescentei 4,-4A ani=3 domina
conflictele de autoafirmare, pentru ca este etapa constructiei intense, a conceptiei despre
lume si viata si a conceptiei despre sine n aceasta lume. @anifestarile crizei se refera la
originalitatea vestimentara si a coafurii3 la cultul muzicii3 la asa-zisul cult al personalitatii
si mai rar la originalitatea reala3 alimentata de capacitatea creatoare3 pozitiva.
elatia dintre parinte si adolescent este a0solut speciala. Cei mai multi parinti au
idei gresite despre ceea ce este adolescenta si despre ceea ce ar trebui sa astepte din partea
tinerilor. $e asemenea, multi adolescenti au sentimentul ca odata cu cresterea 2n v9rsta
sunt a0andonati de parinti 2ntr-o lume straina3 au impresia ca nimanui nu-i pasa de soarta
lor3 se simt nea1utorati3 inutili3 disperati3 se su0apreciaza si se autocompatimesc.
$in punct de vedere emotional3 sunt 2nca copii3 au nevoie de o cantitate mare de
hrana emotionala, pentru a putea functiona si daca nu o gasesc n familie, o cauta n alte
locuri. $e cele mai multe ori, adolescentii reusesc sa-si supere parintii n ideea lor de cautare a
independentei, iar parintii reactioneaza exagerat, att din punct de vedere emotional, ct si
practic, n atitudini.
Daca parintele 2si va pierde stap9nirea de sine 2n fata adolescentului3 acesta 2l va
respecta mai putin si 2si va cauta modelul parental dorit la cei de v9rsta sa sau de v9rste
putin mai mari. &neori3 aceasta situatie poate deveni periculoasa si poate ad9nci si mai
mult conflictul 2ntre adolescent si lume.
2C.%-6EC!E %LE E#$L&!IEI DI"ICE L% !I*EE!E
$in punct de vedere al dezvoltarii fizice, aceasta etapa nu trece prin transformari impetuoase.
$in punct de vedere fizic, modificari nu exista,
35.IDE*!I!%!E% DE -I*E
Exista 2n aceasta perioada si dificultati de identificare a tineretului3 legate de
evolutia situatiei economice si de circumstantele sociale. 8n special 2n tarile dezvoltate3
cu o 0una dezvoltare industriala3 aceste dificultati sunt legate de conditiile economice3
de sta0ilitatea E insta0ilitatea ocupationala3 de fapt3 de necesitatea migrarii profesionale3
de continuitatea 2n munca. $aca am face o comparatie ntre subidentitatile din adolescenta, n
adolescenta prelungita si apoi n tinerete am putea spune urmatoarele concluzii"
- la adolescenta3 su0identitatea actional-profesionala se afla 2n expansiune3 ca si
cea social-civica> cea familiala 2nseamna autonomie filiala, n roluri naturale de fin,
frate, nepot, dar si roluri potentiale, de logodnic 6 sot, chiar daca nu include n discutie
identificarea sexuala.
- 2n adolescenta prelungita3 su0identitatea actionala devine centrala3 dominanta3 ca
si cea social-civica. 3ubidentitatea familiala se axeaza pe rolul sot-sotie, precum si pe
rolul de mama6fata n noua familie. 3e stabilizeaza sau scad ca importanta rolurile de
filiatie.
la tinerete, subidentitatea maritala si parentala se divid oarecum, iar cea profesionala si sociala
se ncarca de roluri ample si responsabile, toate aceste patru tipuri de subidentitate fiind mult
dezvoltate, extrem de complexe si interconectate