UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI
1



RANETE IONUT
AGROTURISM AN III ID




COSTURI, PRETURI SI TARIFE

MECANISMUL PRETURILOR











UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
2


1.1 Mecanismul autonom al preturilor

Continutul pretului

Existenta preturilor este legata de procesul schimbului, piata fiind conditia
sine qua non a formarii preturilor. Esentiale pentru categoria economica de piata
sunt : existenta unor unitati economice autonome, independente unele fata de
altele ; legaturi directe de vanzare cumparare intre aceste unitati; existenta
pretului liber, indispensabil in procesul schimbului, in care se confrunta
permanent cererea si oferta; manifestarea libera a concurentei economice loiale.
La nivel microeconomic, fiecare intreprindere isi elaboreaza planul propriu,
isi fundamenteaza decizia preturilor de vanzare, isi gestioneaza liber capitalul, ia
decizii cu privire la utilizareacreditelor si cu privire la schimburile interne si
internationale.
Legatura cu statul este realizata prin impozite si taxe. Intreprinderile publice
au autonomie financiara. Preturile se stabilesc, de asemenea , in mod liber de catre
intreprinderi in contextul libertatii de actiune. Pentru regiile autonome, care
reprezinta monopolul statului in economie, preturile se stabilesc in cadrul Politicii
Guvernului, cu avizul autoritatii privind concurenta.
Elucidarea problemei continutului pretului necesita sa abordam valoarea
ca fiind o marime abstracta, care poate fi explicata atat din punct de vedere
obiectiv, definita de caracteristicile intrinseci ale unui bun considerat, obtinut prin
munca, dar si prin relatiile dintre producatori si consumatorii bunului, dintre
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
3

acestia din urma si obiectul material al bunului, precum si prin relatiile dintre
acestia si puterea publica, ca reprezentant al ansamblului societatii.
Conform teoriei obiective valoarea este data atat de munca incorporata in
marfa, cat si de utilitatea marfii. Utilitatea reprezinta gradul d esatisfactie pe care il
poate obtine consumatorul, avan in vedere atat insusirile produsului, ca valoare de
intrebuintare, necesare pentru a asigura satisfactia, cat si cantitatea necesara pentru
acoperirea nevoii. Utilitatea este conditia necesara a valorii, desi ea nu constituie
masura ei.
In prosesul de schimb intervine deci valoarea de schimb a lucrurilor utile.
Aceasta este data de munca necesara pentru obtinerea lor, pe de o parte, si de
performantele tehnico-calitative, de importanta si raritatea bunurilor pe de alta
parte. Economia politica clasica a subliniat ca munca este singura masura reala
care poate servi la aprecierea si compararea valorilor tuturor marfurilor. Ea
constituie pretul real (natural), iar cantitatea de bani care o masoara defineste
pretul nominal al marfii. Dar, cum in pretul d evanzare intervin elemente de
acumulare a capitalului (profitul, renta) si d efiscaliatte, in realitate, nu mai poate fi
vorba de raporturi precise intre preturile naturale ale marfurilor si continutul lor
exprimat in costul muncii. Aceste raporturi sunt mult mai complexe.
Conform teoriei subiective a valorii, se apeleaza la valoarea estimativa
(apeciata, aproximata) pe care omul o ataseaza diferitelor bunuri dorite, in functie
de aptitudinile acestora de a satisface nevoile de consum, calitatea si raritatea lor,
dificultatile de procurrae de catre consumator.
Se poate retine ca sustinatorii teoriei obiective a valorii se situeaza pe pozitia
ofertantilor, a celor care doresc sa-si acopere prin prt cheltuielile si sa-si asigure
obtinerea profitului, avand ca pretext recuperarea muncii incorporate, iar
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
4

sustinatorii teoriei subiective a valorii se situeaza pe pozitia cumparatorilor, a celor
care apreciaza valoarea de schimb prin utilitatea, raritatea produsului dar si prin
solvabilitatea cererii lor.
In aprecierea valorii de schimb a marfurilor asemenea elemente se
regasesc in raportul liber exprimat dintre cerere si oferta. Preturile se formeaza
ca rezultat al comportamentului specific al agentilor economici, al modului in care
acestia reusesc sa cunoasca mai bine piata, regulile jocului si cum folosesc aceste
cunostinte in activitatea proprie pentru a-si asigura castigurile nete, uneori chiar
supravietuirea.
In abordarea problemei continutului preturilor trebuie avuta in vedere
complexitatea fenomenelor economice pe care le reflecta, interdependentele dintre
ramuri, subramuri, produse, servicii, activitati. Din acest punct de vedere se poate
spune fara ezitare ca pretul fiecarui bun sau serviciu este totodata si pretul
celorlalte.
Formarea pretului unitar al bunurilor sau al serviciilor nu este rezultatul
comensurarii izolate, bazate pe criterii sau elemente de judecata exclusiv
microeconomice, la nivelul agentilor economici, ci este rezultatul interactiunii, al
confruntarii influentei factorilor economici si sociali, care se propaga in intreaga
retea a structurii economice. Asemenea legaturi, pe care preturile le exprima in
acest amplu proces al interactiunii economice, se numesc preturi relative, definite
ca raportul dintre preturile nominale ale marfurilor din structurile care se
compara.
Raportul dintre pretul natural si pretul pietei este infuentat de jocul pietei, de
raportul cerere-oferta, in special concurenta (mana invizibila an pietei). Sub aceasta
influenta, pretul pietei ca prt actual (al momentului) cu care se vinde (cumpara)
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
5

marfa, poate fi mai mare sau mai mic decat nivelul pretului natural. Din punct de
vederea la raportului cerere-oferta, cand cele doua laturi sunt egale, pretul pietei
este la nivelul pretului natural (real) ; cand oferta este excedentara pretul pietei
coboara sub nivelul pretului natural ; cand oferta este deficitara, pretul pietei urca
peste nivelul pretului natural ; Oscilatiile pretului pietei in sus su in jos determina
orientari corespunzatoare in utilizarea resurselor materiale, financiare, umane, din
partea producatorilor, a consumatorilor, a statului.
Restabilirea echilibrului presupune cunoasterea cererii efective (reale)
si adaptatrea ofertei la nivelul si structura acesteia.


1.2 Pretul liber- pret de echilibru al pietei

Definirea pietei
Piata reprezinta ansamblul mijloacelor si operatiunilor de comunicare si de
confruntare a vanzatorilor cu cumparatorii. Prin care acestia, fiecare dintre ei, se
informeaza mutual de ceea ce pot produce pentru vanzare, de ceea ce au nevoie sa
cumpere si de pretul pe care pot sa-l ceara sau sa-l propuna in vederea incheierii
tranzactiilor.
Piata este definita prin urmatoarele elemente :
1. obiectul comun al tranzactiilor bunul omogen si substitutele sale
2. volumul mare al tranzactiilor efectuate vanzarile derulate intr-un
anumit interval de timp.
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
6

3. mijloacele si instrumentele folosite de catre operatori pentru a-si
manifesta intelegerea bilaterala asupra conditiilor actului comercial. Unul
dintre ele pretul
Cele doua segmente importante ale pietei cerere si oferta se refera la
circulatia bunurilor economice care implica tranzactii intre intreprinderi si
manifestarea activa pe piata a consumatorilor.

Formarea libera a pretului

Formarea pretului depinde nu numai de punctele de vedere ale vanzatorilor ci si
cele ale cumparatorilor manifestate prin cerere. Asadar, pretul se formeaza prin
negociere si consens, tinzand catre un pret de echilibru al celor doua marimi
complexe care se confrunt apermanent pe piata : cererea si oferta.
Ce trebuie sa cunoasca producatorii si prestatorii de servicii ? Intreprinderile care
produc bunuri sau servicii, pentru a decide asupra preturilor si a cantitatilor pe care
urmeaza sa le produca, trebuie sa fie preocupate in permanenta pentru cunoasterea
costurilor, a cererii si a concurentei.
In ceea ce priveste costurile, prin intermediul lor se exprima cheltuielile de
exploatare a capacitatii de productie si de utilizare a resurselor de materii prime si
de forta de munca. Producatorul isi poate determina in mai multe variante posibile
preturile de revenire (costurile) si marja beneficiului normal. Se poate obtine astfel
curba preturilor unitare de revenire (costurilor) in afara de marja beneficiului. Din
analiza variantelor posibile privind productia si costurile unitare corespunzatoare,
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
7

producatorul constata reducerea costului unitar pe masura ce productia totala
creste.
Jocul liber al pretului este rezultatul a doi factori : raportul cerere-oferta si
concurenta, astfel :
- C>O concurenta intre cumparatori ceea ce determina cresterea pretului de
cumparare ;
- C<O concurenta intre producatori ceea ce determina diminuarea pretului de
vanzare ;
Pentru a studia cererea este necesar sa se determine cantitatea unei marfi
pentru care cumparatorii sunt solvabili la pretul fixat si comunicat.
De regula, cantitatea cumparata variaza invers proportional cu pretul, deci
cererea nu este o cantitate fixa. Ea exprima relatia dintre diferitele preturi
posibile si cantitatile care ar putea fi cumparate pentru fiecare pret.
Similar, oferta este curba care leaga punctele definite de cantitatea oferita de
producator, pretul platit de cumparatori
Pretul de echilibru presupune, pentru a nu se obtine pierderi in economie,
egalitatea valorica dintre oferta si cerere.
Deplasarea curbei ofertei spre stanga semnifica reducerea cantitatii de produse
vandute, carora le corespund preturi diferite, proportionale cu reducerea
cantitatilor vandute. Invers, deplasarea curbei ofertei spre dreapta, are ca
rezultat reducerea preturilor.

Concurenta normala premisa a echilibrului pietei prin prt
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
8


Cel de-al treilea factor care contribuie la adaptarea ofertei in raport cu cererea
este concurenta. Aceasta presupune mai multi producatori sau cumparatori, ca
agenti economici, fiind opusa economiei bazata pe monopol. Monoplul
avanteajeaza pe producator in sensul ca, fiind singurul vanzator pe piata, el
poate urca pretul asigurandu-si o marja a profitului unitar foarte mare, in timp
ce existenta mai multor producatori concurenti influenteaza nemijlocit asupra
pretului, in sensul scaderii lui. In aceasta situatie, toti producatorii in ansamblul
lor, dar in mod individual, influenteaza pretul.Pentru a atrage clientii, fiecare
producator va fi tentat sa scada pretul, pana la nivelul posibil, care-i asigura
supravietuirea prin acoperirea costurilor si obtinerea profitului minim.
Mecansmul economiei de piata functioneaza pe baza legii cererii si ofertei,
avand ca ax central pretul, care asigura autoreglarea echilibrului pietei. Dar,
pentru ca pretul sa-si poata indeplini misiunea suprema de regulator la
pietei, formarea lui trebuie sa aiba loc in conditiile mediului concurential
normal ; acesta poate fi definit prin urmatoarele coordonate :
1. existenta mai multor producatori si, respectiv, cumparatori, conditie
care elimina posibilitatea existentei monopolului sau monopsonului si a altor
forme ale pozitiilor dominante pe piata unor bunuri sau servicii ;
2. existenta diversificarii sortimentale a unui bun omogen considerat,
conditie care da posibilitatea multiplelor optiuni posibile din partea
potentialilor operatori economici din amonte sau aval, cu care producatorii
sau distribuitorii intra in raporturi economice pe piata.
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
9

3. intreprinderile sa se comporte ca entitati rationale, fiind preocupate de
alegerea celor mai bune variante in combinarea factorilor de prod, in scopul
atingerii obiectivului fundamental.
4. decizia pretului sa apartina exclusiv agentilor economici, fara imixtiuni
din partea guvernului.
5. rationamentele de fundamentare a deciziei sa fie definite de cerintele
dezvoltarii durabile, care implica obiective prezente si viitoare ale
intreprinderii interne si externe in mediul concurential (obiective tehnice
si tehnologice, calitative, de protejare a mediului etc).
6. rolul statului sa se manifeste in special prin reglarea comportamentelor, in
sensul legiferarii disciplinei pe piata operatorilor economici si supravegherii
respectarii acesteia, pentru eliminarea practicilor anticoncurentiale
7. interventia statului in economie sa se faca, de regula, prin alte mijloace
decat pretul (prin fixarea autoritara a acestuia ca prt de vanzare) daca este
necesar statul sa opereze prin parghii de elasticizare a pretuturilor controlate
8. organizarea pietelor de desfacere ale bunurilor si serviciilor sa aiba
obiectiv imbunatatirea calitatii prestatiilor catre consumatori, fiind totodata
bazata pe criterii de eficienta si comportamente loiale fata de concurenti.
9. manifestarea tendintei de stabilizare a preturilor, fenomen ce
demonstreaza ca exista si se manifesta cele doua laturi ale pietei oferta si
cererea si conditia concurentei, care permit echilibrarea lor prin intermediul
insusi pretului liber, care se manifesta in acest caz ca pret de echilibru.
10. bunastarea consumatorilor finali, asigurata de existenta cantitativa,
calitativa si structurala diversificare) a bunurilor pe piata ale caror
preturi pot fi absorbite de catre veniturile acestora.