Sunteți pe pagina 1din 15

Introducere în ştiinŃe economice – Anul I zi, FR, ID, Drept şi AdministraŃie Publică

1. Principala caracteristicã a nevoilor umane este:

2. În raport cu modificarea nevoilor umane, resursele economice sporesc si se diversificã:


(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 1.1. – p. 14 – 16)
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 1.1. – p. 7 – 9)

3. Prestãrile de servicii se înscriu în urmãtoarea categorie de activitati economice:

4. Plata salariilor se înscrie în urmãtoarea categorie de activitati economice:

5. Serviciile juridice fac parte din:


(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 1.2. – p. 18 – 20)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 1.2. – p. 9 – 11)

6. Care dintre urmãtoarele categorii de agenti economici exercitã functia de redistribuire


financiarã, pe baza serviciilor non-marfare pe care le presteazã?

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 2.5. – p. 39)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 1.3. – p. 11 – 13)

7. Care din tipurile de economie prezentate considerati cã s-a dovedit cea mai rationalã sub aspect
economic?
(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 2.4. – p. 36 - 39)
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 1.5. – p. 16 – 19)

8. Precizati combinatia corectã Adevãrat / Fals pentru urmãtoarele afirmatii:


1. Stiinta economicã studiazã comportamentul uman împotriva saraciei.
2. Din sectorul primar al economiei fac parte activitatile agricole.
3. Într-un sistem economic bazat pe economia de piatã, scopul întreprinzãtorilor este
satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei.

9. Precizati combinatia corectã Adevãrat / Fals pentru urmãtoarele afirmatii:


1. O caracteristicã importantã a administratiilor este aceea cã scopul activitãtii lor este
obtinerea de profit.
2. Economia de piata este o economie de profit.
3.Stiinta economicã studiazã comportamentul uman împotriva raritatii.
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 1 – p. 7 – 19)

10. Productia materialã reprezintã:


11. Prestãrile de servicii reprezinta:

12. Repartitia reprezintã:

13. Consumul reprezintã:

14. Scopul activitãtii desfasurate de administratii este:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 1.2. – p. 18)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 1.2. – p. 9 – 11)

15. Precizati combinatia corectã Adevãrat / Fals pentru urmãtoarele afirmatii:


1. Într-o economie de piatã reglatorul principal al activitãtii economice este concurenta.
2. Din sectorul quaternar al economiei fac parte activitãtile de creare si diseminare a
informatiilor.
3. Ritmul de crestere a resurselor este devansat de ritmul de crestere a nevoilor.

16. Precizati combinatia corectã Adevãrat / Fals pentru urmãtoarele afirmatii:


1. Economia de piata este o economie de schimb.
2. Din sectorul secundar al economiei fac parte serviciile
3. Stiinta economicã studiazã comportamentul uman împotriva inflatiei.

17. Precizati combinatia corectã Adevãrat / Fals pentru urmãtoarele afirmatii:


1. Problema raritãtii resurselor economice în raport cu nevoile umane este o
caracteristicã a tarilor sarace.
2. Într-un sistem economic bazat pe economia de piatã, scopul întreprinzãtorilor este
participarea la lupta concurentiala
3. Din sectorul secundar al economiei fac parte serviciile.
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 1 – p. 7 – 19)

18. Factorii de productie traditionali sunt:

19. Bunurile capital sunt acele bunuri care:

20. Capitalul, ca factor de productie reprezintã:

21. Acea parte a capitalului real formatã din bunuri materiale care participã la mai multe
cicluri de productie se numeste capital

22. Într-o întreprindere în care se realizeazã o folosire corespunzãtoare a masinilor si


utilajelor:
23. Uzura fizicã a capitalului fix are loc în urmãtoarea situatie:

24. Uzura fizicã a capitalului fix are loc în urmãtoarea situatie:

25. În care din situatiile enumerate, capitalul fix în functiune este afectat de uzura moralã?

26. Deprecierea treptatã a caracteristicilor functionale ale capitalului fix ca urmare a


folosirii acestuia în productie si actiunii agentilor naturali se numeste:

27. Expresia bãneascã a uzurii capitalului fix se numeste:

28. Valoarea anualã a amortizarii capitalului se calculeaza ca raport intre pretul de achizitie a
capitalului fix si:

29. Acea parte a capitalului real formatã din bunuri materiale care participã la un singur
ciclu de productie se numeste capital .................

30. In capitalul circulant al unei firme nu se includ:

31. În capitalul fix al unei firme nu se includ:

32. Procesul de recuperare treptatã a cheltuielilor fãcute cu achizitionarea si întretinerea


capitalului fix, prin repartizarea costului acestuia asupra exercitiilor financiare în care
este utilizat mijlocul fix respectiv se numeste.......

33. Dacã pretul de achizitie al capitalului fix creste, iar celelalte conditii rãmân constante,
rata anualã a amortizãrii:

34. Dacã perioada normatã de functionare a capitalului fix creste, iar celelalte conditii
rãmân constante, rata anualã a amortizãrii:

35. Reluarea permanentã a circuitului capitalului real se numeste........

36. Procesul de transformare a capitalului bãnesc în capital tehnic se numeste:

37. Procesul de transformare a capitalului tehnic în marfã se numeste:

38. Procesul de transformare a mãrfii în capital banesc se numeste:


39. Pentru ca masa anualã a profitului unei firme sã creascã este necesar ca viteza de rotatie
a capitalului sã.......................
(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 5.2.1. – p. 73 - 77)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 2.2. – p. 37 – 41)

40. Costurile fixe sunt acelea care:

41. Costurile variabile sunt acelea care:

42. Care dintre urmãtoarele reprezintã un exemplu de cost fix?

43. Care dintre urmãtoarele reprezintã un exemplu de cost variabil?

44. Costul total mediu al unui bun economic nu este influentat de:

45. Amortizarea este un cost:

46. Care dintre urmãtoarele tipuri de costuri nu se includ în categoria costurilor fixe:

47. Care dintre urmãtoarele tipuri de costuri nu se includ în categoria costurilor variabile:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 6.2. – p. 97 - 101)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 2.2. – p. 45 – 47)

48. Volumul minim de productie a carui vanzare permite asigurarea unui profit egal cu zero, se
numeste:

49. Care dintre urmatoarele reprezintã relatia caracteristica pragului de rentabilitate?

50. Care dintre urmãtoarele enunþuri redau cel mai corect continutul eficientei economice?

51. Rentabilitatea economica reprezinta:

52. Eficienta economicã:

53. Productivitatea muncii exprimã:

54. Când timpul de muncã cheltuit pentru obtinerea unei unitãti de productie creste, fãrã ca
celelalte conditii sã se schimbe, productivitatea muncii:
55. Când timpul de muncã cheltuit pentru obtinerea unei unitãti de productie scade, fãrã ca celelalte
conditii sã se schimbe, productivitatea muncii:

56. Când numarul de salariati care contribuie la obtinerea unui anumit volum de productie creste,
fãrã ca celelalte conditii sã se schimbe, productivitatea muncii:

57. Când numarul de salariati care contribuie la obtinerea unui anumit volum de productie scade,
fãrã ca celelalte conditii sã se schimbe, productivitatea muncii:

58. Care din expresiile de mai jos exprimã productivitatea muncii?

59. Când volumul productiei creste iar consumul de capital ramane constant, randamentul
capitalului:

60. Când volumul productiei scade iar consumul de capital ramane constant, randamentul
capitalului:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 5.5.1. – p. 86 - 91)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 2.2. – p. 52 – 55; p. 62 –
64; 67 - 69)

61. Relatia dintre nevoile umane si cerere este urmatoarea:

62. Legea generalã a cererii exprimã:

63. Între veniturile consumatorilor si volumul cererii este o relatie de:

64. Bunurile care pot fi folosite alternativ pentru a satisface o nevoie se numesc:

65. Dacã x si y sunt douã bunuri substituibile, când creste pretul bunului x, cererea pentru
bunul y......

66. Bunurile utilizate împreunã pentru a satisface o nevoie se numesc:

67. Dacã x si y sunt douã bunuri complementare, când creste pretul bunului x, cererea
pentru bunul y .............

68. Legea generalã a ofertei exprimã:

69. Între pretul factorilor de productie si volumul ofertei este o relatie de:
70. Intre nivelul taxelor si impozitelor si volumul ofertei este o relatie de:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 3.2. – p. 47 – 49; Cap.
3.3. – p. 52 - 54)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 2.3. – p. 69 – 73)

71. O piata pe care existã un numãr mic de producãtori si multi consumatori, este o piata
de tip:

72. Cartelurile sunt o forma a pietei de tip:

73. Cartelurile sunt o forma a pietei de tip:

74. O piata pe care existã un numãr mic de consumatori si multi producatori, este o piata
de tip:

75. Piata de tip monopol este controlata de:

76. Piata de tip monopolistic este controlata de:

77. Piata de tip monopson este controlata de:

78. Atunci când oferta unui bun este mai mare decât cererea pentru bunul respectiv, de regulã
pretul bunului:

79. Atunci când oferta unui bun este mai mica decât cererea pentru bunul respectiv, de regulã pretul
bunului:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 7 – p. 115 - 136)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 3.1. – p. 88 – 98)

80. Oferta de fortã de muncã se exprimã prin:

80. Cererea de fortã de muncã se exprimã prin:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 8 – p. 138 - 144)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 3.3. – p. 101 – 103)

82. Principalul tip de tranzactie pe piata monetarã este..........


83. Ansamblul mijloacelor de plata existente la un moment dat într-o economie reprezinta:

84. In care dintre agregatele monetare urmãtoare se inscrie numerarul aflat in circulatie:

85. Care dintre urmatorii factori nu trebuie sa influenteze volumul masei monetare aflate in
circulatie:

86. Care dintre urmatorii factori influenteaza direct proportional volumul masei monetare aflate in
circulatie:

87. Forma specificã pe care o îmbracã pretul pe piata monetarã este ......................

88. Care dintre urmãtoarele nu poate fi o functie a bãncilor comerciale:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 10 – p. 167 - 171)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 3.3. – p. 112 – 115; 118 -
120)

89. Pe piata financiara se tranzactioneaza:

90. Identificati care dintre afirmatiile de mai jos, caracterizeazã actiunile:

91. Identificati care dintre afirmatiile de mai jos, caracterizeazã obligatiunile:

92. Care dintre urmãtoarele nu este un drept al detinãtorului unei obligatiuni:

93. Care dintre urmãtoarele nu este un drept al actionarului:

94. Actiunile se deosebesc de obligatiuni pentru cã:

95. Obligatiunile se deosebesc de actiuni pentru cã:

96. Pe piata financiara primara pretul este:

97. Pe piata financiara secundara pretul este:

98. Pe piata financiara primara se tranzactioneazã:

99. Pe piata financiara secundara se tranzactioneazã:


100. Care dintre urmãtoarele nu este o atributie a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare:

101. Care dintre urmãtoarele este o atributie a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare:

102. Care dintre urmãtoarele nu este o functie a brokerilor?

103.Care dintre urmãtoarele este o functie a brokerilor?

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 11.3. – p. 183 - 195)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 3.3. – p. 108 – 111)

104. Termenul sub care circulã moneda nationalã pe plan international este.............

105. Devizele reprezintã:

106. Pretul unei monede nationale sau internationale exprimat într-o altã monedã nationalã cu care
se comparã valoric se numeste...........

107. Când cererea de valutã este mai mare decât oferta de valutã, cursul valutar, de regulã:

108. Când oferta de valutã este mai mare decât cererea de valutã, cursul valutar, de regulã:

109. În cazul în care volumul importurilor dintr-o tara creste, cererea de valuta...

110.În cazul în care volumul exporturilor dintr-o tara creste, oferta de valuta...

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 12 – p. 197 - 204)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 3.3. – p. 126 – 128)

111. Care dintre enunturile de mai jos definesc salariul real?

112. Care dintre afirmatiile de mai jos definesc salariul nominal?

113. Ce efecte ar trebui sã aibã asupra salariului, cresterea productivitãtii muncii?

114. Salariul nominal brut reprezintã:

115. Sumele plãtite salariatilor pentru a-i atrage si mentine la munca ce se desfãsoarã în anumite
conditii care o fac nedoritã se numesc.....
116. În situatia în care cererea de fortã de muncã este mai mare decât oferta de fortã de muncã,
salariul:

117. În situatia în care cererea de fortã de muncã este mai micã decât oferta de fortã de muncã,
salariul:

118. Forma de salarizare in cadrul careia salariul este stabilit in functie de timpul de lucru, se
numeste.....

119. Forma de salarizare in cadrul careia salariul este stabilit in functie de rezultatele muncii, se
numeste.....

120. Care dintre urmãtoarele este un avantaj al salarizãrii în acord?

121. Care dintre urmãtoarele este un dezavantaj al salarizãrii în acord?

122.
Care dintre urmãtoarele consecinte considerati cã se produce dacã se reduce productivitatea
muncii, mentinând acelasi salariu nominal?

123.
Care dintre urmãtoarele consecinte considerati cã se produce când creste productivitatea
muncii, mentinând acelasi salariu nominal?

124. Salariul brut fata de salariul impozabil:

125.Contributiile salariatilor la fondurile publice se fac din:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 8 – p. 150 - 153)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 4.1. – p. 135 – 142)

126. Intr-un contract de credit, debitorul este:

127. Intr-un contract de credit, creditorul este:

128. Care este relatia dintre rata reala a dobanzii si rata nominala a dobanzii?

129. Care este relatia dintre nominala a dobanzii si rata reala a dobanzii?

130. Pretul pe care debitorul il plateste creditorului pentru fiecare 100 u.m. imprumutate, timp de 1
an reprezinta:
131. Dobanda exprimata in valoare absoluta se numeste:

132. Rata reala a dobanzii este fata de rata nominala a dobanzii:

133. Rata nominala a dobanzii este fata de rata reala a dobanzii:

134. Care dintre relatiile de mai jos exprimã formula de calcul a dobanzii simple?

135. Care dintre afirmatiile de mai jos, în legãturã cu dobânda simplã este adevãratã?

136. Care dintre afirmatiile de mai jos, în legãturã cu dobânda compusã este adevãratã?

137. Rata dobanzii creste atunci cand:

138. Atunci cand rata dobanzii creste...

139. În scopul frânãrii proceselor inflationiste se impune......

140. În scopul relansaãrii activitãtii economice prin stimularea investitiilor se impune....

141. Monedele cu putere de cumparare relativ stabila au fata de monedele mai putin stabile, o rata
nominala a dobanzii:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 10.5. – p. 175 - 177)
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 4.2. – p. 142 – 149)

142. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la profit este adevãratã?

143. Suma totala dobandita de un agent economic ca diferenta intre incasarile obtinute prin vanzarea
produselor si sumele investite in productie se numeste....

144. Formula de calcul a ratei profitului este:

145. Formula de calcul a ratei profitului este:

146. Indicatorul cifra de afaceri reprezinta:

147. Incasarile obtinute prin vanzarea produselor / serviciilor sunt exprimate cu ajutorul:

148. Masa profitului se calculeazã cu urmãtoarea formulã de calcul:


149. Ce presupune faptul cã o firmã este rentabilã?

150. Atunci când costul total mediu creste, iar celelalte conditii nu se modificã, masa profitului:

151. Atunci când cifra de afaceri creste, iar celelalte conditii nu se modificã, masa profitului:

152. Atunci când costul total creste, iar celelalte conditii nu se modificã, rata rentabilitãtii:

153. Atunci când cifra de afaceri creste proportional cu cresterea costurilor, rata profitului:

154. Atunci când costul total creste, iar celelalte conditii nu se modificã, rata rentabilitãtii:

155. Atunci când volumul productiei unei întreprinderi creste, profitul:

156. Atunci când structura productiei unei întreprinderi este diversificatã, profitul:

157. Diviedendul este:

158. Bursa de valori este o componentã a:

159. Dividendele se plãtesc actionarilor din:

160. Reinvestirea profitului se face din:

(Enache C., Mecu C., Economie politică I, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 9.1. – p. 155 - 160)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 4.3. – p. 149 – 156)

161. Politica monetarã si de credit a unei tãri are ca instrumente:

162. Politica de cheltuieli publice a unei tãri are ca instrumente:

163. Politica fiscalã a unei tãri are ca instrumente:

164. În cadrul veniturilor fiscale nu se includ:

165. În cadrul veniturilor nefiscale nu se includ:


166.
Care dintre urmãtoarele tipuri de impozite nu se include în sfera impozitelor directe?

167.
Care dintre urmãtoarele tipuri de impozite nu se include în sfera impozitelor indirecte?

168. Impozitele indirecte sunt:

169. Impozitele directe sunt:

170. Bugetul deficitar este:

171. Bugetul excedentar este:

172. Bugetul echilibrat este:

173. În elaborarea si în executia bugetarã se urmãreste:

174. Mãrimea valorii adãugate brute a bunurilor economice ajunse în ultimul stadiu al
circuitului economic, care au fost produse în interiorul tãrii de cãtre agentii economici
autohtoni si strãini în decursul perioadei de calcul, rerezinta....

175. Mãrimea valorii adãugate brute a bunurilor economice ajunse în ultimul stadiu al
circuitului economic, care au fost produse în interiorul tãrii sau in afara acesteia de
cãtre agentii economici autohtoni în decursul perioadei de calcul, reprezintã:

176. Care dintre enunturile de mai jos defineste Produsul Intern Brut (P.I.B.)?

177. Care dintre enunturile de mai jos defineste Produsul Naþional Brut (P.N.B.)?

178. Invetitiile nete reprezinta:

179. În calculul investitiilor brute nu se includ:

180. La nivel macroeconomic, venitul disponibil se calculeaza astfel:

181. Multiplicatorul investitiilor (K) se calculeazã cu urmãtoarea formulã:

182. Acceleratorul investitiilor (a) se calculeazã cu urmãtoarea formulã:


183. Actul fundamental care determina crestere economicã într-o economie este.....

(Enache C., Mecu C., Economie politică II, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 15 – p. 29 – 32; Cap. 16
– p. 42 - 59)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 5.1. – p. 167 – 178)

184. Principalul indicator care masoara cresterea economica intr-o tara este:

185. Relatia dintre cresterea economica si dezvoltarea economica este:

186. Dimensiunea cantitativa a rezultatelor macroeconomice este reflectata în principal de:

187.Dimensiunea calitativa a rezultatelor macroeconomice este reflectata în principal de:

(Enache C., Mecu C., Economie politică II, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 14 – p. 9 – 20)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 5.2. – p. 178 – 184)

188. Care dintre urmãtoarele mãsuri poate fi adoptatã pentru a iesi din faza de recesiune?

189. Care dintre urmãtoarele mãsuri poate fi adoptatã pentru a iesi din faza de recesiune?

190. Care dintre urmãtoarele mãsuri poate fi adoptatã pentru a iesi din faza de recesiune?

191. Care dintre urmãtoarele mãsuri se impune a fi luatã în faza de expansiune prelungitã?

192. Care dintre urmãtoarele mãsuri se impune a fi luatã în faza de expansiune prelungitã?

193.Care dintre urmãtoarele mãsuri se impune a fi luatã în faza de expansiune prelungitã?

(Enache C., Mecu C., Economie politică II, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 17 – p. 59 – 74)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 5.3. – p. 184 – 187)

194. Somajul reprezintã:

195. Somajul reprezintã

196. O persoana apta de munca este considerata somer atunci cand:

197. Populatia activã disponibilã a unei tãri cuprinde:

198. Somajul caracteristic fazei de recesiune se numeste:


199. Somajul care apare ca urmare a existentei unei neconocoradante între componentele
cererii de muncã si cele ale ofertei de muncã se numeste:

200. Somajul specific activitãtilor economice influentate de factori naturali se numeste:

201. Care dintre relatiile de mai jos exprimã rata somajului?

202. Care dintre urmãtoarele reprezintã o strategie defensiva de combatere a somajului:

203.Care dintre urmãtoarele reprezintã o strategie ofensiva de combatere a somajului:

(Enache C., Mecu C., Economie politică II, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 18 – p. 76 – 83)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 5.4. – p. 188 – 197)

204. Inflatia reprezinta:

205. Care dintre enunturile de mai jos sunt corecte pentru a ilustra inflatia?

206. Formula de calcul a indicelui preturilor bunurilor de consum este:

207. Indicatorul la care se apeleaza cel mai des pentru a determina inflatia este:

208. Care dintre urmãtoarele mãsuri pot avea ca efect reducerea inflatiei?

209.Care dintre urmãtoarele mãsuri pot avea ca efect cresterea inflatiei?

(Enache C., Mecu C., Economie politică II, Ed. FRM, Bucureşti 2005 – Cap. 19 – p. 85 – 97)

(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 5.5. – p. 198 – 204)

210. Care dintre caracteristicile de mai jos nu pot fi atribuite muncii ca factor de productie:
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 2.2. – p. 37 – 41)

211. Costul total mediu scade atunci cand:

212. Costul total mediu nu depinde de:


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 2.2. – p. 45 – 47)

213. Care dintre urmatoarele reprezinta o functie a preturilor?


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 3.1. – p. 96 – 98)

214. Conditia esentiala pentru ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de munca este:
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 3.3. – p. 101 – 103)

215. Profitul reprezinta:


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 4.3. – p. 149 – 150)

216. Printre instrumentele politicii monetare nu se numara:


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 5.1. – p. 169)

217. Actionarii sunt:


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 3.3. – p. 108 - 109)

218. In general relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este urmatoarea:
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 1.1. – p. 7)

219. Daca salariul nominal scade, in timp ce salariul real creste inseamna ca preturile bunurilor de
consum:

220. Se afla in raport invers proportional:

221. Se afla in raport direct proportional:


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 4.1. – p. 135 - 139)

222. Profitul anual si viteza de rotatie a capitalului (exprimata in numar de rotatii) sunt in relatie:
(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 4.3. – p. 152)

223. Consunul de capital fix se include in costul de productie prin:


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 2.2. – p. 45 - 46)

224. Intre nivelul ratei dobanzii si nivelul investitiilor este o relatie:


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 4.2. – p. 148)

225. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:


(Golea P., Parvu I., Bazele economiei, Ed. Ex Ponto, Constanta 2008 – Cap. 5.1. – p. 173)